Actualitate

Miercuri, 09 Martie

Vizita de lucru a premierului Dacian Cioloș la Haga, 9 martie

Pentru mai multe fotografii, accesați aici

COMUNICAT DE PRESĂ

Premierul Dacian Cioloș e efectuat o vizită de lucru la Haga, prima vizită a unui prim-ministru român în Olanda după 10 ani

Premierul Dacian Cioloș a efectuat, astăzi, o vizită de lucru la Haga, unde a prezentat omologului său olandez, Mark Rutte, și celorlalți oficiali cu care a avut întrevederi, prioritățile guvernului din perspectiva măsurilor menite să încurajeze investițiile și schimburile economice bilaterale, dar și din perspectiva reformei administrației avute în vedere de actualul executiv. O parte importantă a discuțiilor a fost alocată argumentelor în favoarea aderării României la Spațiul Schengen.
Primul-ministru român a evidențiat stabilitatea politică și economică a țării noastre, precum  și maturizarea societății românești în contextul progreselor consemnate în cel mai recent raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Societatea românească este capabilă să-și asume, ea singură, fără monitorizare din exterior, responsabilitatea pentru independența justiției și lupta împotriva corupției. ”Acest gen de argumente sunt importante pentru poziția pe care partenerii europeni o vor avea inclusiv față de subiectul aderării la Schengen”, consideră premierul român.
Vizita premierului Dacian Cioloș în Olanda, actuala deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, este prima vizită a unui șef de guvern român în această țară după 10 ani. 
”România este pregătită să adere la Schengen, iar acest gen de dialog este extrem de important pentru a prezenta realitățile din țara noastră”, a declarat premierul Cioloș. La rândul său, premierul olandez, Mark Rutte, a felicitat România pentru progresele înregistrate.
Un alt subiect de interes de pe agenda întrevederilor din Olanda a fost cel al fenomenului migrației, discutat și la reuniunea șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană cu Turcia, la care a participat și premierul român. 
Primul-ministru Dacian Cioloș a reafirmat poziția României, spunând că țara noastră susține importanța controlului frontierelor externe ale Uniunii Europene și a controlului fluxului migrator ilegal. De asemenea, România susține ideea unui sistem european de gardă de coastă și frontieră care să vină în sprijinul Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene FRONTEX. România susține crearea unei Agenții pentru Pază Europeană de Frontieră și de Coastă și este gata să se ofere pentru a găzdui sediul pentru o parte a acestei agenții.
Pe lângă dejunul de lucru cu omologul olandez Mark Rutte, premierul Dacian Cioloș a avut întrevederi cu Ankie Broekers-Knol, preşedintele Senatului olandez, cu Khadija Arib, președintele Camerei Reprezentanților din Parlamentul olandez, și cu membrii Comisiilor pentru afaceri europene din legislativul de la Haga. 
Vizita premierului Dacian Cioloș la Haga s-a încheiat cu o întâlnire cu comunitatea românilor din Olanda. Cu acest prilej, prim-ministrul român i-a mulțumit și i-a înmânat o diplomă de merit doctorului chirurg Kees van der Vlies, de la Spitalul Public din Rotterdam, coordonatorul echipei de medici olandezi care s-au ocupat de cei 6 pacienți români cu arsuri de la ”Colectiv”, spitalizați în Olanda.

  ⃰  ⃰  ⃰

Premierul Dacian Cioloș i-a înmânat o diplomă de merit doctorului chirurg Kees van der Vlies, de la Spitalul Public din Rotterdam, coordonatorul echipei de medici care au tratat pacienți români răniți la Colectiv, spitalizați în Olanda

 

Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu reprezentanții comunității românești din Regatul Țărilor de Jos

[Check against delivery]

Declarații susținute de premierul Dacian Cioloş la întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Regatul Ţărilor de Jos

E impresionant să asculţi două imnuri şi să vezi reacţiile oamenilor la ambele imnuri şi asta spune mai mult decât orice teorie legată de integrare, pe de o parte în societatea gazdă, dar, în acelaşi timp, păstrarea legăturilor, a rădăcinilor cu acasă. Şi în acest sentiment am venit în faţa dumneavoastră astăzi pentru o discuţie, un dialog pe cât posibil, legat de modul în care putem împreună să facem în aşa fel încât, pe de o parte, România să însemne nu doar cei care sunt acasă fizic acolo, ci şi cei care, în afară fiind, şi-au păstrat şi îşi păstrează şi vor să îşi păstreze legăturile, conexiunile cu acasă. Dar pe de o parte, aflându-ne în spaţiul european, să vedem şi în ce măsură comunitatea românească şi de aici, din Olanda, poate să contribuie la o mai bună integrare a României în Uniunea Europeană, pentru că prezenţa dumneavoastră aici este unul din rezultatele acestui proces de integrare care, după părerea mea, continuă şi care o să evolueze o dată cu noi, cu modul în care noi o să evoluăm. 
Am venit astăzi în Olanda în vizită pentru că Olanda este un partener important al României din punct de vedere economic. După cum probabil ştiţi, este principalul investitor în România din punct de vedere al sumei investite. Este un partener comercial important, este între primii zece parteneri comerciali ai României. Chiar dacă balanţa înclină, deocamdată, în favoarea Olandei, cred că avem şi noi acasă un potenţial care poate să fie dezvoltat în timp. Deci, din punct de vedere economic, colaborarea e bună, chiar foarte bună, aş spune, şi, în ciuda acestui fapt, şi eu am aflat cu surprindere că, de când România a aderat la UE, n-a mai fost nici o vizită la nivel de prim-ministru în Olanda. Acest tip de contact mi se pare foarte important nu doar din perspectivă diplomatică sau oficială, ci pentru că avem nevoie de aceste contacte pentru ca partenerii noştri să ştie şi să înţeleagă mai bine şi ce se întâmplă acasă. Şi de asta am vrut să vin şi în Olanda, aşa cum am fost şi în Germania, şi în Franţa şi o să mă mai duc şi în alte state membre ale Uniunii Europene, pentru că degeaba ne plângem acasă că lumea nu ştie despre noi sau că are puncte de vedere care nu sunt conforme cu realitatea despre ceea ce însemnăm noi, dacă nu facem şi un efort proactiv, să venim şi să vorbim despre cum vedem noi lucrurile, despre cum stau lucrurile acasă şi cum vedem noi lucrurile despre ceilalţi. Pentru că eu nu mă aştept ca doar alţii sa aibă păreri despre mine, ci am şi eu păreri despre alţii şi mi se pare important să pot să le spun. 
Olanda are preşedinţia Uniunii Europene în momentul de faţă şi, după cum ştiţi, România are pe agenda europeană încă câteva puncte pe care vrem să le rezolvăm cât mai repede legate de aderarea la spaţiul Schengen, legate de anumite mecanisme de verificare care încă se aplică României şi un astfel de dialog direct, nu doar cu premierul, cu Mark Rutte, pe care l-am mai întâlnit cu mai multe ocazii, şi când am fost comisar şi acum, ca prim-ministru, la Consiliul European, dar şi cu parlamentul, pentru că am fost şi în parlament, astăzi am avut o întâlnire cu cele două doamne preşedinte ale Camera Reprezentanţilor şi a Senatului, şi cu câţiva parlamentari din Comisia de afaceri europene interesaţi de ce se întâmplă în România şi discuţiile pe care le-am avut, foarte deschise, directe, mi s-au părut foarte utile şi mie pentru că îmi permit să înţeleg mai bine care sunt cheile de lectură aici vizavi de ceea ce se întâmplă în România. 
Deci, cam acesta a fost obiectivul vizitei şi vă pot asigura că, atâta timp cât o să fiu prim-ministru, o să continuu să menţin contacte strânse cu guvernul olandez, cu prim-ministrul Mark Rutte, cu care nu doar că suntem din aceeaşi generaţie, dar avem şi un mod de gândire apropiat şi pe care îl ştiam şi de dinainte. Dar vreau să vă spun că nu e suficient ca premierul României sau guvernul României să menţină contactul strâns cu autorităţile, dumneavoastră, ca şi comunitate românească aici, aveţi un rol important şi puteţi, după părerea mea, juca un rol şi mai important, în măsura în care reuşiţi să vă organizaţi, să vă adunaţi, să vă organizaţi, chiar dacă pot să înţeleg că e dificil pentru că fiecare dintre dumneavoastră aveţi problemele dumneavoastră, locuiţi în zone diferite din ţară, dar pot să vă spun şi pornind de la experienţa din alte părţi din UE, în măsura în care vă organizaţi, puteţi fi şi dumneavoastră foarte mult de folos. 
Acum, legat de relaţia dintre noi, dintre statul român şi diaspora românească, nici n-aş numi prea mult diaspora ceea ce o parte dintre dumneavoastră reprezentaţi pentru că ştiu, şi eu am trăit în ultimii 15 ani, cam jumătate din cei 15 ani am trăit în afara României dar fără să pierd conexiunea şi legătura cu România, cu ţara. Sunt, ştiu, probabil şi mulţi dintre dumneavoastră fac drumul dus-întors către acasă, deci în sensul ăsta spun că poate diaspora nu e termenul cel mai adaptat pentru că păstraţi mulţi dintre dumneavoastră şi conexiuni cu ţara, cu acasă, găsindu-vă rostul aici. Dar cred că într-un fel sau altul Guvernul României şi autorităţile din România, pe viitor, vor trebui să găsească nişte forme mai prgmatice, mai practice şi mai eficiente de a construi şi de a păstra legătura cu românii care temporar sau definitiv trăiesc în afara ţării şi, sigur, cu cei care doresc lucrul acesta, pentru că prezenţa dumneavoastră aici poate să fie foarte utilă pentru ţară în măsura în care vreţi s-o valorificaţi, pentru că experienţa dumneavoastră aici, la fel, poate să fie utilă pentru reforme şi evoluţii pe care, dacă nu cu toţii, mulţi dintre noi le aşteptăm acasă. Din punctul acesta de vedere, am constatat şi în mai multe discuţii pe care le-am avut în ultimele luni cu români din afara ţării, că multe aşteptări ale dumneavoastră echivalează şi cu aşteptări ale românilor care sunt în ţară, legate de funcţionarea statului, legate de eficienţa funcţionării administraţiei, legate de funcţionarea justiţiei, lupta împotriva corupţiei, legate de modul în care instituţiile statului îşi fac treaba şi legate de punerea în valoare a oportunităţilor pentru a ne dezvolta ţara, pentru a ne dezvolta economia. Şi acesta este şi obiectivul nostru, al guvernului actual, chiar dacă timpul pe care îl avem noi la dispoziţie, ca guvern acum, e scurt, până la sfârşitul anului, avem de gând să antamăm nişte reforme şi pe partea de administraţie, de funcţionare a administraţiei şi pe partea economică, tocmai pentru a crea oportunităţi noi în viitor. Şi acest lucru vrem să îl facem şi în relaţia cu românii din afara ţării. 
Apropo de partea de administraţie, ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aşteptaţi o funcţionare mai eficientă a serviciilor consulare, a problemelor administrative cu care vă confruntaţi şi începem încet, încet să schimbăm lucrurile. Probabil că ştiţi că în urmă cu două săptămâni am adoptat o hotărâre de guvern prin care să simplificăm modul în care se pot obţine anumite acte administrative, mă gândesc la cazierul judiciar sau la documente similare, să scurtăm perioada în care ele pot fi obţinute şi, pornind de la exemplul acesta, o să continuăm şi cu alte lucruri. 
Vorbind de partea economică, după cum ştiţi, dacă ne uităm la cifre, România, din punct de vedere economic, stă bine, în sensul că suntem pe creştere economică, dar avem nevoie, pentru a menţine creşterea asta economică şi a putea vedea beneficii în bunăstarea oamenilor, de o mutare de pe creştere economică datorată consumului pe creştere economică datorată investiţiilor şi a creşterii producţiei şi a productivităţii. Şi aici probabil că şi unii dintre dumneavoastră puteţi contribui în a stimula investiţii şi din partea aceasta a Europei în continuare, spre România. 
Pentru a facilita lucrurile acestea intenţionăm sau suntem în proces de a crea şi consolida o agenţie pentru investiţii şi relaţii comerciale, care va funcţiona în cadrul Ministerului Economiei, o să redefinim şi relaţia dintre această agenţie şi consilierii economici sau ataşaţii comerciali şi economici din ambasadele noastre şi intenţia este ca,prin intermediul acestei agenţii, să putem crea facilităţi în a pune în legătură investitori din afara României cu cei din România sau chiar şi invers, dintre românii care vor să investească în afară. Deci, în măsura în care aveţi posibilitatea sau sunteţi orientaţi în această direcţie, să ştiţi că sunteţi bineveniţi în acest proces. 
Tot legat de relaţia României cu diaspora, am început să lucrăm la o foaie de parcurs, pentru a reconstrui sau a consolida această relaţie şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere social, cultural, din punct de vedere administrativ. Departamentul pentru relaţia cu românii de pretutindeni se ocupă de acest lucru şi orice idee venită şi din partea dumneavoastră, în acest sens, legat de ce am putea face, idei sau observaţii, este binevenită.
În încheiere, aş vrea să vă mulţumesc şi pentru modul în care v-aţi mobilizat şi aţi reacţionat după accidentul de la Colectiv, pentru a facilita folosirea, utilizarea experienţei olandeze în acest sens. Este un exemplu, din păcate într-un context trist, într-o situaţie tristă, dar este un exemplu legat de modul în care comunitatea românească este în măsură să reacţioneze atunci când chiar îşi doreşte, pentru a aduce răspunsuri şi la anumite probleme care pot să apară în ţară.
 În rest, vă propun să continuăm dialogul, nu eu aici pe scenă şi dumneavoastră dincolo. 
Vreau să profit, apropo de ultimul subiect pe care l-am abordat, de modul în care, prin intermediul dumneavoastră, Olanda şi autorităţile olandeze ne-au ajutat în această situaţie dificilă prin care am trecut cu accidentul de la Colectiv. Şi vreau să folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoştinţa pentru înaltul profesionalism, eforturile şi solidaritatea arătate în tratarea pacienţilor răniţi în tragicul incendiu de la Colectiv, acordându-i Diploma de merit doctorului Kees van der Vlies.
Kees van der Vlies: Excelenţa voastră, domnule preşedinte, vreau să vă mulţumesc pentru invitaţie şi, de asemenea, pentru acest premiu. Este o mare onoare pentru mine. Cu toate că a fost o situaţie teribilă, un dezastru, a fost o plăcere să lucrez cu echipa dumneavoastră de medici români şi să colaborez cu guvernul dumneavoastră. Vreau să mulţumesc în special dlui Komorovski pentru colaborare şi pentru comunicarea deschisă. Din partea echipei de medici a Centrului de Arşi /.../ Groningen /.../, ne exprimăm mulţumirea pentru faptul că toţi pacienţii au fost externaţi şi au fost transferaţi în centre de recuperare. Şi, desigur, le urăm toate cele bune în viitor. Încă o dată, mulţumesc foarte mult pentru invitaţie şi nu în ultimul rând, la revedere şi multă sănătate!

Declaraţii de presă susținute de premierul Dacian Cioloş și de omologul său olandez, Mark Rutte

 

[Check against delivery]

Mark Rutte: Bine ați venit!
Tocmai am avut o convorbire foarte fructuoasă cu colegul meu Dacian Cioloș din România. În primul rând, vreau să spun că relația între România și Olanda este foarte strânsă, avem relații comerciale foarte strânse și în creștere. Comerțul reciproc a crescut anul trecut cu 8%, Olanda este cel mai mare investitor în România, aproape 4.700 de firme olandeze sunt înființate în România. Economia românească se dezvoltă repede, cu aproape 4% pe an, potențialul de creștere este foarte mare. Văd, de asemenea, că există șanse foarte mari de cooperare mai strânsă unde avem interese comune cum ar fi apa, transporturi și logistica. De asemenea, sunt și alte terenuri pe care colaborăm: siguranța internațională și am discutat despre multe alte subiecte astăzi, cel mai important este migrația. Pentru a aborda această problemă, cel mai important este să colaborăm la nivel european, între cele 28 de state membre, fără Turcia. Lucrăm la un plan care va avea grijă ca toate persoanele care vor traversa Marea Egee să fie transportate înapoi în Turcia. Acest lucru se va decide în Consiliul European pe 17 martie. La nivel european o colaborare foarte strânsă avem și la nivelul justiției. Dacă le cumulez, această vizită a părut mai târziu decât prea devreme. 
Dau cuvântul colegului meu, premierul României.
Dacian Cioloş: Mulțumesc. În primul rând mă bucur să fiu astăzi la Haga în calitate de prim-ministru al României. Este prima vizită a unui prim-ministru al României în ultimii zece ani, de altfel, deci practic după aderarea României la Uniunea Europeană, aşa cum spunea şi Mark, era şi timpul să avem această întâlnire, chiar dacă au fost contacte la nivel înalt între Guvernul României şi Guvernul Olandei. După cum şi domnul primul-ministru a spus, Olanda este un partener economic important al României. Este primul investitor, de altfel, în România, cu o prezenţă foarte activă şi în consistenţă, şi în număr de companii. Relaţiile comerciale sunt în creştere. Din punct de vedere economic lucrurile merg bine. Am discutat şi despre acest lucru, pentru că lucrurile pot să meargă şi mai bine, dat fiind potenţialul pe care România îl are. Este una din puţinele economii din Uniunea Europeană cu o creştere economică consistentă în ultimii ani, cu stabilitate politică, cu stabilitate legislativă şi cu predictibilitate pentru mediul economic. Deci am abordat aceste lucruri şi am încurajat investitorii olandezi să continue să vină în România. 
Am abordat şi priorităţile guvernului pe care îl conduc pentru anul care vine, care merg şi în această direcţie, în a încuraja investiţiile în România, în a încuraja schimburile comerciale. Dar am pus reformele pe care le avem în vedere în acest an şi în contextul progreselor pe care România le-a făcut în independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei. A fost unul din subiectele des menţionate de prietenii olandezi. Rezultatele nu mai era nevoie să le explic prea mult, pentru că ele se văd deja în domeniul luptei împotriva corupţiei şi a justiţiei. Am menţionat, în acest context, şi reforma administraţiei publice pe care intenţionăm să o aprofundăm cu câteva propuneri în acest an. Şi am solicitat sprijinul Olandei pentru ca aceste rezultate să fie înregistrate, recunoscute nu doar la nivelul comisiei, şi la nivelul statelor membre, explicând intenţia pe care o avem pentru MCV, să integrăm, să internalizăm elemente ale acestui mecanism în mecanisme interne, ale noastre, deoarece considerăm că am ajuns la un moment în care suntem capabili, ca stat, ca societate românească să ne asumăm aceste responsabilităţi care până acum au fost asumate de acest raport. 
Şi, în acest context, am discutat şi despre faptul că România este pregătită să adere la Spaţiul Schengen. N-a fost o legătură formală făcută între MCV şi independenţa justiţiei şi Schengen, dar unele state membre au urmărit progresele pe această parte de luptă împotriva corupţiei înainte de a lua o poziţie şi pe accesul la Spaţiul Schengen. Am discutat, în detaliu, despre aceste lucruri şi eu personal sper, pentru următoarele luni, într-o colaborare pozitivă şi fructuoasă cu Olanda, cu premierul Mark Rutte, care cunoaşte bine România, cunoaşte progresele în România şi sunt sigur că ne va sprijini. 
Am discutat şi despre migraţie. L-am felicitat pe Mark pentru modul în care preşedinţia olandeză a gestionat până acum această chestiune, care merge exact în direcţia pe care o susţine şi România, de un control al migraţiei ilegale, de un control al frontierelor externe ale UE, pentru ca, odată acest control asigurat, să putem trece în interiorul UE să clarificăm anumite lucruri. Şi ceea ce a fost pus pe masă la discuţia informală de acum câteva zile la Bruxelles, între şefii de stat şi de guvern, este o propunere care ar putea duce la stoparea acestui proces de migraţie ilegală. L-am asigurat pe premier de tot sprijinul României pentru a reuşi în acest proces. Aşteptăm, pentru săptămâna viitoare, la Consiliu, propunerea concretă definită; Mark Rutte mi-a explicat că lucrează la această propunere şi ştie că va avea susţinerea României cu câteva clarificări pe care le aşteptăm şi noi. 
Reporter: Olanda s-a opus până acum intrării României în spaţiul Schengen. Există o schimbare de viziune asupra acestui subiect, în acest context european marcat de o criză a refugiaților? Este o întrebare de la care aș vrea un răspuns din partea ambilor premieri.
Mark Rutte: Vreau să transmit complimentele mele României, dacă este vorba despre mecanismul MCV, Comisia Europeană a constatat, în cel mai recent raport, din ianuarie, că s-au făcut pași importanţi în reforma justiției şi lupta împotriva corupției. Mai sunt lucruri de făcut, dar am constat că avem un contact foarte strâns şi să vedem cum să legăm concluziile în legătură cu acest lucru.
Reporter: O întrebare cu privire la acordul cu Turcia: ce așteptări aveţi de la țări ca România, dar şi de la alte țări europene, care au fost critice la sistemul de realocare automată. Şi pentru dl prim-ministru Cioloş: dacă puteți să completați o reacție din partea dumneavoastră, dacă premierul Mark Rutte v-a convins în această problemă a relocării.
Mark Rutte: În primul rând, ce a oferit Turcia lunea trecută este totuși o rupere… Turcia promite că va prelua înapoi toți refugiații din Grecia. Asta ar duce la stoparea afacerilor celor care fac trafic cu refugiați. Trebuie să ajutăm, de asemenea, cu reprimirea refugiaților în Turcia și dacă presiunea devine prea mare asupra Turciei, atunci alte țări ar putea să ajute, cum România face deja treaba asta și România are aprecierea mea, colaborează la mecanismul de realocare, în felul acesta şi presiunea asupra Greciei se micșorează, ca să nu rămână Grecia singură cu problemele. Trebuie să discutăm să vedem cum putem să ajutăm Turcia pe termen lung ca să ușurăm situația taberelor din sudul Turciei. Impresia mea este că la mulți colegi europeni există o iritare mare când este o obligație, când se impune ceva, această concluzie ar trebui s-o tragem; oamenii nu vor să li să se impună, dar dacă vedem că acest curent necontrolat se va opri, atunci mulți colegi europene îşi vor aduce şi ei aportul la rezolvarea problemei. Eu cred că suntem pe acest drum. Avantajul cel mare este că nu refugiatul decide unde vrea să fie distribuit, la Bucureşti sau Amsterdam, ci Europa va decide în privința asta. Deci, în primul rând oprirea fluxului necontrolat, iar cei care sunt deja în Europa, să-i realocăm într-un mod echitabil.
Dacian Cioloș: Legat de acest subiect, România a spus două lucruri şi pe care le menţinem. În primul rând, că avem nevoie de un control la frontierele externe şi de un control al fluxului migrator ilegal. Atât timp cât această problemă nu e rezolvată, orice discuţie despre relocare nu e decât una temporară, pentru că nu ştim ce va fi de relocat şi cum să cotrolăm acest proces. Şi, în această direcţie, salut măsurile luate de preşedinţia olandeză pentru a merge spre o soluţionare rapidă a acestei probleme, a controlului frontierelor externe şi a opririi fluxului migrator ilegal. În al doilea rând, aşa cum şi Mark a spus, şi România, alături de alte state membre, s-a opus unui sistem automat de relocare şi a susţinut ideea unui sistem voluntar de relocare, care să integreze şi alte eforturi pe care statele membre le pot face pentru a contribui la rezolvarea problemei. Şi, după cum ştiţi, România este un partener foarte activ la Frontex, cu o prezenţă consistentă pe care suntem gata să o întărim. Sunt şi alte mijloace prin care România poate contribui la rezolvarea acestei probleme. S-au luat nişte decizii la nivel european, care se aplică tuturor statelor membre, şi România şi le asumă, legate de mecanismul de relocare. Dar am considerat că putem găsi alte soluţii decât un mecanism automat sau obligatoriu de relocare. Şi cred că lucrurile merg în direcţia bună şi în acest sens, aşa cum Mark a spus. 
Legat de, aţi menţionat, de părerea mea vizavi de percepţia Olandei în ceea ce priveşte progresul României pe MCV şi pe Schengen, cred că acest gen de dialog care, cum vă spuneam, nu a avut loc de mulţi ani de zile la nivel înalt, la nivel de prim-ministru, este important pentru că asta ne permite şi nouă să explicăm care sunt realităţile din România. De multe ori decizii, la Bruxelles sau în unele state membre, se bazează pe analize care sunt mai superficiale sau care nu sunt bazate totdeauna pe cunoaşterea profundă a realităţilor. Şi am avut astăzi timp, cu ocazia acestui prânz, să intrăm în detalii legate de situaţia politică din România, de stabilitatea politică pe care o avem, economică, de maturizarea societăţii româneşti care este capabilă să-şi asume, ea singură, fără să fie monitorizată din exterior, anumite responsabilităţi, inclusiv în privinţa luptei împotriva corupţiei şi a independenţei justiţiei. Societatea românească a demonstrat, deja, asta în ultima perioadă şi acest gen de argumente sunt importante şi în poziţia pe care partenerii noştri europeni o vor lua inclusiv vizavi de acest gen de decizii politice. 
Reporter: Prima întrebare, legată de acordul cu Turcia, sunt anumite îngrijorări legate de cererile făcute de Turcia, cum aveți de gând să abordația ceastă problemă? De asemenea, este vorba de apărarea granițelor, pentru că nu ați menționat o protecție mai bună, cum vedeți noua agenție de protecție a granițelor? Vreau să-l întreb și pe premierul român dacă România este de acord cu acest plan.
Mark Rutte: La prima întrebare, Turcia vrea câteva lucruri și este rezonabil, este vorba de proiecte în sudul Turciei și Turcia cheltuiește foarte mulți bani la primirea, cazarea refugiaților. Parte a doua pe acre o cere Turcia, este accelerarea procesului de liberalizare a vizelor, deci e foarte important ca să menținem criteriile. Turcia trebuie să aplice toate condițiile, să fie de acord cu /../ și eventual să poată accelera, dar în cadrul acestor condiții. Turcia vrea să deschidă anumite capitole de negociere, dar acest lucru se va afce cu respectarea condițiilor și acest lucru îl înțelege Turcia. Aceste lucruri sunt de înțeles, aceste lucruri sunt posibile, va trebui să vedem și săptămâna viitoare, dar, personal, am o oarecare înțelegere pentru poziția Turciei. Deci Turcia e dispusă să preia refugiații care vin în Grecia. Sunt foarte de acord cu colegul meu român, cu a treia întrebare, că trebuei să apărăm granițele externe. Nu se poate ca Macedonia să apere granițele, adică Macedonia sau Albania. Se asemenea, Grecia trebuei să-și asume răspunderea, mai mult decât până acum și noi suntem foarte dispuși să ajutăm Greci. Grecia are o graniță foarte lungă și mare, deci se va discuta în comisia NATO, deci propunerile Comisiei din decembrie ce au legătură cu protecția granițelor, aceste propuneri vrem să le aducem la concluzii în perioada noastră de președinție. Vreau să accentuez că suveranitatea este primordială, deci nu vor putea interveni în Grecia, bineînțeles, dar, dacă ai o asemenea organizație, și pe baza Consiliului, poți să ajungi la acțiune, trebuie să apărăm granița și dacă nu facem treaba asta, atunci rămânem dependenți de alții.
/…/
Dacian Cioloș: Eu am mai spus că noi susţinem ideea aceasta, a unui sistem european de gardă de coastă şi de frontieră, care să vină să întărească ceea ce Frontex face în momentul de faţă şi care să vină în complementaritate cu capacităţile naţionale de control ale frontierelor, pentru că responsabilitatea controlului frontierelor europene este una naţională a statelor membre. Există aici un drept suveran, dar acest sistem care vine să ajute, să sprijine statele membre care sunt supuse câteodată unor presiuni la care nu le pot face faţă, cum este şi cazul Greciei în momentul de faţă, acest sistem întărit, care vine în completare la ceea ce face Frontex, este o idee bună şi în măsura în care găsim soluţii pentru a păstra drepturile suverane ale statelor membre, dar a asigura şi o coordonare europeană, România nu numai că va susţine această idee, dar i-am spus şi pemierului olandez, România este gata chiar să se ofere pentru ca un sediu al unei părţi al acestei agenţii să fie în România. 
România a făcut investiţii importante în aceşti ultimi ani şi pentru a se pregăti pentru a aderarea la spaţiul Schengen, pentru a-şi proteja frontierele. Avem unul dintre cele mai moderne sisteme din Europa de protecţie a frontierelor şi vedem că ele funcţionează. Deci România, în acest domeniu, poate să contribuie, şi o face deja, în mod activ şi suntem gata să o facem chiar şi mai mult.

 

Premierul Dacian Cioloș s-a întâlnit cu președinții celor două camere legislative ale Parlamentului Regatului Țărilor de Jos

Primirea premierului Dacian Cioloș la Haga de către omologul său olandez, Mark Rutte



Portret premier şi cabinet miniştri

ios ios

Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei