Actualitate

Miercuri, 05 Decembrie

Vizită oficială la Bruxelles

Galerie foto

Întrevederea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, cu secretarul general al Consiliului, Jeppe Tranholm-Mikkelsen

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a avut astăzi, 5 decembrie 2018, la Bruxelles, o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, cu participarea membrilor Guvernului României. Întâlnirea face parte din dialogul uzual al reprezentanților statului care va exercita Președinția rotativă a Consiliului UE cu oficiali ai instituțiilor europene.

Șeful Executivului a reconfirmat angajamentul României pentru derularea unei Președinții eficiente, cu scopul menținerii unității și coeziunii la nivel comunitar, într-un context european marcat de numeroase provocări. Totodată, prim-ministrul român a prezentat succint stadiul avansat al pregătirilor, accentuând faptul că România este deplin pregătită pentru preluarea mandatului de Președinție a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019.

Premierul Viorica Dăncilă a transmis aprecierea pentru buna colaborare cu Secretariatul General al Consiliului pe perioada pregătirilor pentru preluarea Președintiei rotative a Consiliului UE, atât în ceea ce privește aspectele de fond, cu accent pe colaborarea în elaborarea Programului comun de lucru pe 18 luni al Consiliului UE/al Trio-ului România-Finlanda-Croația, cât și cu privire la sprijinul acordat de Secretariatul General al Consiliului pentru formarea profesională a experților români cu atribuții în procesul de negociere a dosarelor active la nivel UE.

De asemenea, premierul român a asigurat că își va asuma rolul de facilitator al consensului, în vederea asigurării echilibrului necesar derulării în condiții optime a Președinției române a Consiliului.

La rândul său, Secretarul General al Consiliului a prezentat rolul pe care Președinția română îl va avea în relația cu instituțiile europene – Consiliul, Comisia și Parlamentul European. Premierul Viorica Dăncilă a reliefat că, în condițiile în care Președinția română survine la finalul unui ciclu legislativ, dialogul cu Parlamentul European va avea o consistență mai mare în prima parte a mandatului, până la jumătatea lunii februarie. 

Au fost discutate, de asemenea, o serie de detalii tehnice și organizatorice și a fost evidențiat rolul grupurilor de lucru în asigurarea unui mandat de succes.

Totodată, au fost abordate o serie de subiecte de actualitate de pe agenda europeană: negocierea Cadrului financiar multianual, extinderea Uniunii Europene și Brexit.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a exprimat încredere față de continuarea unei cooperări eficiente cu Secretariatul General al Consiliului și pe perioada exercitării de către România a primului mandat de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, colaborare menită să contribuie la gestionarea agendei europene, negocierea dosarelor active și asigurarea continuității procesului legislativ european.

 

Întrevederea prim-ministrului României, Viorica Dăncilă, cu secretarul general al Consiliului, Jeppe Tranholm-Mikkelsen

 

Galerie foto

Primirea premierului Viorica Dăncilă de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

 

Galerie foto

Reuniunea Guvernului României și a Colegiului comisarilor europeni

Reuniunea comună a Guvernului României și a colegiului Comisarilor, organizată în mod tradițional înaintea preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către un stat membru, a avut loc astăzi la Bruxelles.

Principalul obiectiv al întrevederii a fost acela de a prezenta liniile majore ale Programului de priorități în perspectiva Președinției române a Consiliului UE . În același timp, reuniunea a oferit ocazia realizării unui schimb de opinii cu membrii colegiului pe principalele tematici europene.

Prim-ministrul României a asigurat comisarii europeni că România este deplin pregătită pentru preluarea mandatului de Președinție a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, și a reiterat angajamentul și voința noastră de a exercita o Președinție eficientă și pragmatică.  De asemenea, a exprimat voința României de a contribui, de o manieră constructivă, la definirea și promovarea interesului comun european, la asigurarea unității și coeziunii între statele membre, precum și la reapropierea cetățenilor de Uniunea Europeană. Reamintind motto-ul Președinției române a Consiliului, Coeziunea – o valoare comună europeană, Viorica Dăncilă a subliniat încă o dată că, pe durata mandatului său, România va promova cu precădere o politică de coeziune care să răspundă nevoii sporite de convergență economică, socială și teritorială.

Șeful Executivului român a evidențiat, totodată, principalele provocări pe care Președinția română va trebui să le gestioneze: ieșirea Marii Britanii din UE, negocierea Cadrului financiar multianual și subiectul migrației. În acest context, premierul a întărit importanța cooperării strânse cu instituțiile europene, în special cu Comisia Europeană, pentru obținerea de rezultate și asigurarea unui mandat de succes.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a exprimat speranța că Summit-ul UE, organizat în luna mai la Sibiu, va confirma atașamentul general pentru ideea unei Europe unite, consolidate și eficiente și va oferi principalele orientări strategice pentru viitorul Uniunii.

De asemenea, prim-ministrul român a afirmat interesul țării noastre de a sprijini obiectivele agendei externe a UE, cu accent pe avansarea politicii europene de extindere și asigurarea unei consistențe sporite a acțiunii Uniunii în vecinătatea sa estică.

Discuțiile au continuat în cadrul a două secțiuni tematice, cea dintâi abordând aspectele economice, financiare și sociale, inclusiv Cadrul financiar multianual, iar cea de-a doua, subiectele migrației, securității și relațiilor externe.

În prima secțiune au intervenit, de partea română, ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri Europene, pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual, Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, pe subiectul convergenței economice și sociale și al politicii de coeziune.

Partea română a subliniat importanța Cadrului financiar multianual, dosar prioritar pentru țara noastră, și a exprimat întreaga disponibilitate de a lucra pentru avansarea acestui dosar.

De partea Comisiei Europene au avut prezentări Vice-președintele Comisiei Vladis Dombrovskis și comisarii europeni Guenther Oettinger, Marianne Thyssen, Pierre Moscovici și Corina Creţu.

În cadrul celei de-a doua secțiuni, prezentările părții române au fost realizate de Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, pe subiectele securității și migrației, Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, referitor la Parteneriatul Estic, Marea Neagră și Balcanii de Vest.

În ceea ce privește gestionarea problemei migrației, ministrul român de interne a reafirmat interesul României de a continua eforturile cu privire la conturarea unor politici care să răspundă actualelor provocări existente la nivel european.

În plan extern, partea română a evidențiat interesul de a sprijini obiectivele agendei externe a UE, cu accent pe avansarea politicii europene de extindere și asigurarea unei consistențe sporite a acțiunii Uniunii în vecinătatea sa estică. În context, a fost exprimat interesul României de a marca momentul aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Din partea Comisiei Europene, au intervenit prim-vicepreședintele Frans Timmermans,  Înaltul Reprezentant/ Vice-președinte Federica Mogherini și comisarii europeni Johannes Hahn, Dimitris Avramopoulos și Julian King.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apreciat intervențiile miniștrilor români ca fiind foarte consistente și a conchis că România este pe deplin pregătită să asigure Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Fotografie de familie

Galerie foto

Conferința de presă comună susținută de premierul Viorica Dăncilă și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

 

[Check against delivery]

 

Jean-Claude Juncker: Doamnă prim-ministru, dragă Viorica, am fost deosebit de bucuros să primesc prim-ministrul și Guvernul României la sediul Comisiei pentru a pregăti prima președinție română a Consiliului.  Este un eveniment deosebit pentru că, pe de-o parte, România tocmai a sărbătorit Centenarul și, în al doilea rând, pentru că este prima președinție română a Uniunii Europene. Împreună cu întregul Colegiu al Comisarilor am avut un dejun de lucru care s-a tradus prin faptul că noi toți am constatat că guvernul român este bine pregătit pentru președinție. Este un moment deosebit, pentru că la 1 ianuarie 2019 se vor împlini 12 ani de când România este membră a Uniunii Europene. Îmi amintesc cu o anumită emoție ziua în care, în numele Uniunii Europene, pentru că eram președintele Consiliului Uniunii Europene în 2005, în timpul președinției luxemburgheze, am semnat acordul de aderare. Am avut sentimentul că în sfârșit cele două părți ale Europei, care erau împărțite după al Doilea Război Mondial, și au rămas divizate o vreme, au ajuns la o reconciliere, s-a reconciliat istoria cu geografia europeană. Fără România, Uniunea Europeană nu ar fi completă. Astăzi este completă pentru că după decenii de separare artificială, trebuie să o spunem, astăzi face parte din familia europeană și este ancorată pentru totdeauna în această familie. Președinția română o să aibă loc într-un moment crucial al devenirii europene. În timpul președinției române, la 29 martie, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, este o dată tristă, însă România va ști să gestioneze urmările Brexit-ului în modul cel mai bun. România are în față atribuții extraordinar de dificile, trebuie să cădem de acord pe calea spre summit-ul de la Sibiu asupra liniilor de bază ale viitorului acord financiar, al cadrului financiar multianual. Avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegiuitorilor. Președinția austriacă va finaliza mai multe dosare dar o să îi rămână mult de lucru președinției române într-o perioadă foarte scurtă pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie, deci rămân cam patru luni utile președinției române, dar am văzut astăzi cât de bine sunt pregătiți miniștrii în domeniile lor și sunt convins că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt încă pe masa de lucru a Parlamentului și Consiliului. Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programele Comisiei cu ale Guvernului României, mai există unele divergențe în ceea ce privește evoluția statului de drept, am discutat despre acest lucru, dar această chestiune nu privește președinția română, ci ține de relația bilaterală între România și Comisia Europeană sau UE. Rămân convins că înainte de sfârșitul mandatului acestei Comisii vom primi România ca nou membru al Spațiului Schengen. Mai sunt eforturi de făcut, dar vom obține acest rezultat și acum o să îi dau cuvântul doamnei prim-ministru împreună cu doamna Corina Crețu care lucrează excelent în cadrul Comisiei, am avut plăcerea de a o primi pe doamna prim-ministru și acum aveți cuvântul.

Viorica Dăncilă: Mulțumesc, dragă Jean-Claude! Astăzi am avut reuniunea cu Colegiul Comisarilor, o reuniune care se înscrie în cadrul întâlnirilor premergătoare preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către România la 1 ianuarie 2019. Am vorbit despre cooperarea între Guvernul României, între viitoarea Preşedinţie, şi Comisia Europeană, dar am prezentat şi priorităţile preşedinţiei rotative a României începând cu 1 ianuarie anul viitor. Discuţiile au fost constructive, am abordat subiecte care se vor afla pe agenda europeană în următoarea perioadă, subiecte, aş putea spune chiar provocări, la care instituţiile europene împreună trebuie să dea un răspuns.

Am ascultat cu foarte multă atenţie opiniile comisarilor europeni, au fost opinii exprimate şi de membrii guvernului şi am văzut că multe dintre subiectele abordate, multe dintre aceste provocări, au elemente coumne şi, mai ales, o dorinţă de a găsi o rezolvare pe timpul preşedinţiei deţinute de către România.

Am reiterat faptul că România îşi doreşte o preşedinţie ambiţioasă, dar şi realistă, ambiţioasă, în sensul de a duce la bun sfârşit cât mai multe dosare aflate pe masa de lucru a preşedinţiei deţinute de către România, a avea măcar acord politic pe cadrul financiar multianual, de a putea soluţiona cât mai multe din cele 257 de dosare amintite de domnul preşedinte Juncker şi cred că acest lucru este important, pentru că pe timpul preşedinţiei rotative deţinute de România se finalizează agenda strategică 2014-2019, iar rezultatele obţinute vor fi rezultate ale tuturor instituţiilor europene şi, mai ales, ale tuturor statelor membre ale Uniunii Europene; realistă, pentru că ştim că România va avea rolul de mediator imparţial, facilitator de echilibru şi consens şi trebuie să obţinem un consens în rândul statelor membre pe dosare importante. Europa este divizată din acest punct de vedere şi nu va fi uşor să obţinem acest lucru. Aşteptăm cu mare nerăbdare prezenţa Colegiului Comisarilor la Bucureşti în data de 10-11 ianuarie anul viitor, pentru a putea discuta mult mai aplicat pe fiecare dosar în parte.

Vreau să mai menţionez faptul că, în cursul acestor zile în care ne-am aflat aici la Bruxelles, Executivul din România, au avut loc discuţii între miniştri şi comisarii europeni, între miniştri şi preşedinţii de comisii din Parlamentul European, astfel încât să putem avea o trecere lină la dosarele importante pe care le avem de soluţionat pe agenda europeană.

Mulţumesc încă o dată domnului preşedinte, mulţumesc încă o dată comisarilor europeni pentru abordare, pentru dialogul constructiv, pentru susţinerea avută şi ne bucură foarte mult faptul că Comisia Europeană este convinsă că suntem bine pregătiţi, că putem prelua şi exercita cu succes Preşedinţia rotativă a Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019.

Corina Creţu: Doamnă prim-ministru, dragă Viorica, ca comisar pentru politica regională am plăcerea de a vă primi, împreună cu domnul Juncker, doar cu câteva săptămâni înainte de preluarea preşedinţiei de către România. Am vorbit deja despre provocările cu care ne confruntăm, în calitatea mea de comisar pentru politica regională e foarte bine că coeziunea, politica de coeziune, este în centrul  intereselor Preşedinţiei române a Consiliului UE, priorităţilor Preşedinţiei române a Consiliului UE. Aş dori doar să vă urez mult noroc şi să vă asigur că Comisia, domnul preşedinte, noi toţi ne-am mobilizat la toate nivelurile să suţinem autorităţile române în asigurarea succesului Preşedinţiei române. Vă mulţumesc! Şi vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru cuvintele călduroase! Şi acum să trecem la întrebări.

Reporter: Domnule preşedinte, aş vrea să vă întreb, în ţara noastra se discută despre o posibilă contestare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cel mai probabil la Curtea Europeană de Justiţie. Aş vrea să vă întreb dacă aţi avut vreo discuţie pe această temă şi, în acest context, ţinând cont că ultimul raport are câteva puncte în plus, mai vedeţi vreun termen de timp pentru ridicarea acestui Mecansim, în timpul acestei Comisii? Mulţumesc!

Jean-Claude Juncker: Intenţia mea este ca România să devină membră a spaţiului Schengen. În ultimul raport am atras atenţia autorităţilor române asupra unor puncte slabe, am lucrat de ambele părţi pentru a îmbunătăţi pregătirea României pentru aderarea la spaţiul Schengen şi nu aş vrea să îmi închei mandatul înainte ca România să fi devenit membră a spaţiului Schengen, dar mai sunt eforturi de făcut.

Reporter: România…, domnule preşedinte, aţi subliniat faptul că România, din ceea ce aţi discutat inclusiv astăzi, este pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Ştim foarte bine că sunt dosare importante pe masa României - Brexit, bugetul. În ce fel consideraţi dumneavoastră că poate contribui România la rezolvarea cu succes a acestor dosare?

Jean Claude Juncker: Aş vrea ca România să aducă bunul simţ românesc în procesul european. În legătură cu Brexit-ul, nu ştim care va fi decizia Parlamentului britanic. Votul va avea loc pe 11 decembrie. Astăzi, Comisia şi-a trimis acordul la Consiliu, pentru că el trebuie semnat şi de Consiliu, de mine şi de dl Tusk, nu ştiu care este ordinea protocolară, este foarte complicată, dar, după ce va avea loc votul în parlament şi după retragerea Regatului Unit, va fi sarcina noastră, a Comisiei şi a Preşedinţiei române  a Consiliului UE să decidem asupra paşilor următori. Dar depinde totul de votul parlamentului.

Reporter: S-au ridicat o serie de semne de întrebare în legătură cu statul de drept şi cu sistemul judiciar din România. Aţi spus că este o problemă bilaterală. Dumneavoastră o să preluaţi Preşedinţia când Ungaria şi Polonia sunt deja confruntate cu probleme privind statul de drept. Credeţi că parlamentul va avea încredere sau îşi va exprima unele semne de întrebare că România nu ar fi cea mai potrivită să prezideze Consiliul UE în acest context? Cum puteţi linişti aceste preocupări? Iar, doamnă comisar, dumneavoastră răspundeţi de fondurile structurale. Ceea ce am văzut mai ales în Ungaria este că e o legătură între probleme cu statul de drept şi corupţia. Cum se poate consilida această legătură în timpul preşedinţiei române?

Viorica Dăncilă: În România, statul de drept este respectat şi se fac toate eforturile pentru independenţa justiţiei şi respectarea statului de drept. În acelaşi timp, nu aş vrea să punem pe acelaşi palier Polonia, Ungaria, România. Este o situaţie aparte şi aş vrea să ţinem cont de acest aspect. În altă ordine de idei, având în vedere faptul că noi spunem şi avem convingerea că este respectat statul de drept, nu văd o legătură între exercitarea preşedinţiei rotative de către România şi acest lucru. Eu consider că România a făcut paşi importanţi, România face paşi importanţi, în România este respectat statul de drept şi, în acelaşi timp, trebuie să spun că România îşi doreşte o Preşedinţie a Consiliului UE de succes.

Corina Creţu: În ceea ce priveşte întrebarea adresată, vreau numai să vă spun că săptămâna trecută am fost în Comisia ACOM în care am prezentat politica de coeziune. Am ajuns la o rată de eroare de 3% de la 5,5, cât era când am ajuns eu comisar. Numai 0,4% au reprezentat fraude. Ştiţi că Comisia Europeană are o politică de toleranţă zero faţă de fraudă şi ştiţi că atunci suspendăm fondurile când OLAF constată o fraudă şi aplicăm corecţii financiare pentru a recupera fondurile în bugetul european şi apoi statele respective trebuie să recupereze fondurile respective de la companiile implicate, dar nivelul actual de fraudă este 0,4, este de fapt mai puţin de 0,5, este 0,4% dintr-un total de miliarde de euro investiţi în noile ţări membre.

Reporter: Domnule preşedinte, doamnă prim-ministru, este cumva suprarealist pentru că noi discutăm aici şi, în acelaşi timp, la Bucureşti, majoritatea guvernamentală a pierdut puterea de fapt, mi se pare că se va vota o moţiune de cenzură săptămâna viitoare. Deci întrebarea mea este foarte simplă: există un risc pentru Preşedinţia română a Consiliului UE şi Comisia face apel la stabilitate politică sau se abţine să transmită vreun mesaj?

Jean Claude Juncker: Bun! Noi am discutat, aici faceţi un fel de amestec al situaţiilor, dar nu prea corespunde realităţii. În Senat, mi se pare ...de fapt cred că există o majoritate în ambele Camere ale Parlamentului român, asta fiind spus, cu cât va face România mai multe progrese în respectarea statului de drept şi în combaterea corupţiei, cu atât va avea o preşedinţie a Consiliului UE mai încununată de succes şi oricum vom rămâne în contact.

Viorica Dăncilă: Nu am pierdut majoritatea în Parlament. Nu confundaţi cele două locuri din Camera Deputaţilor cu majoritatea, majoritatea înseamnă Senat şi Camera Deputaţilor. Deci avem susţinerea guvernului în Parlamentul României şi nu am absolut nicio emoţie legată de moţiunea de cenzură.

Reporter: Luna trecută, Autoritatea de Protecţie a Datelor a aplicat o amendă foarte mare pentru jurnalişti care lucrau pe anchete de corupţie. Aş vrea să ne explicaţi, după părerea dumneavoastră, dacă asta nu cumva întăreşte o imagine negativă a României şi complică de fapt eforturile dumneavoastră pentru a-i apăra reputaţia?

Viorica Dăncilă: Categoric nu. Prin Constituţia României există dreptul de opinie, dreptul la expresie. Acest lucru este garantat şi îl are fiecare jurnalist. Dar, în acelaşi timp, avem un regulament european de protecţie a datelor. Dacă sunt încălcate drepturile acestea, dacă e încălcată viaţa privată, dacă sunt folosite date personale, fiecare, indiferent de unde vine, indiferent cine este, trebuie sancţionat în conformitate cu normele europene. Atâta timp cât avem un regulament european, el nu este opțional, este obligatoriu şi în România a fost aplicat acest regulament.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei