Actualitate

Vineri, 24 Martie

Vizita premierului Sorin Grindeanu în județul Tulcea

Galerie foto

Conferință de presă susținută de premierul Sorin Grindeanu și vicepremierul Sevil Shhaideh după vizita  în județul Tulcea

[Check against delivery]

Sorin Grindeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte (n. red. Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea). În primul rând, vă mulţumesc pentru găzduire în numele meu şi al colegilor din guvern. Aşa cum aţi spus, alături de mine, ca de obicei - doamna vicepremier Sevil Shhaideh. Au mai fost prezenţi şi sunt ministrul apărării, ministrul economiei, al IMM-urilor, al transporturilor - mai mulţi, al agriculturii, sănătăţii au fost ieri - fiecare ascultând problemele din zonă. Aşa cum am spus şi la început, atât cât am participat la întâlnirea cu toţi primarii din judeţul Tulcea, cred că e timpul să lăsăm deoparte lucrurile care ne despart din punct de vedere politic şi să ne ocupăm de ceea ce înseamnă administraţie, fie că vorbim de administraţie locală, județeană sau naţională. Sunt lucruri care trebuie făcute în perioada imediat următoare şi în judeţul dumneavoastră, aşa cum am avut asemenea discuţii şi la Buzău, şi la Caraş, şi la Timiş. Doamna vicepremier a fost în peste 30 de judeţe în această perioadă, discutând cu toţi primarii, şi o să vă spună şi ceea ce s-a întâmplat, aici. Un singur lucru aş vrea să vă spun legat de o linie pe care o menţinem în discuţiile cu primarii, şi anume faptul că trebuie să se raporteze tot timpul la doi elefanţi: pe de o parte, fondurile europene şi, pe de altă parte, PNDL, dar care nu trebuie să se ciocnească. Deci, s-au găsit aceşti doi elefanţi, din punctul de vedere al administraţiei şi a ceea ce înseamnă guvernare şi, de aceea, de fiecare dată, doamna vicepremier şi echipa de la Ministerul Dezvoltării - fiindcă dânsa vine tot timpul însoţită de secretarii de stat, de cei care se ocupă în mod direct de gestiunea Ministerului Dezvoltării - vin tocmai pentru a explica toate aceste lucruri, şi cele legate de fonduri europene, şi cele legate PNDL, închiderea PNDL 1 şi, aşa cum bine ştiţi, lansarea PNDL în această primăvară, ca şi chestiuni specifice judeţului Tulcea. În imediata perioadă următoare, vom tramsmite către autorităţile locale - şi asta este o chestiune care ştiu că durează de foarte multă vreme - vom transfera faleza, portul în gestiunea autorităţilor locale, a Consiliului Judeţean Tulcea. Vreau să vă spun că ne dorim ca acest tip de politică să poată fi făcut nu doar aici, ci peste tot în ţară, acolo unde cei care au responsabilităţi judeţene pot să gestioneze mai bine decât poate o administrație centrală, care, de multe ori, prin birocraţia de care dă dovadă şi care a fost în aceşti ani, aţi văzut cu toţii această birocraţie, blochează dezvoltarea. Şi atunci transferurile către autorităţile locale judeţene sunt binevenite. De prea multe ori, mulţi îşi justifică existenţa sau salariile şi există o teamă de a transfera aceste lucruri către autorităţile locale, această teamă provenind din un anumit mod de a face administrare. Nu, guvernul nostru, fie că vorbim de aceste lucruri… Am vorbit, în ultimele zile, foarte mult cu ministrul tineretului şi sportului: acolo unde se doreşte transferul de tabere, baze sportive către autorităţile locale şi judeţene, vom face acest lucru, în funcţie de cerinţe. Asta ar fi prima chestiune legată de judeţul Tulcea, acest transfer, care va fi făcut foarte repede. 
A doua - cea legată de podul Brăila – Tulcea. E prins în Master Plan şi, în perioada imediat următoare, se va termina studiul de fezabilitate. Ministrul transporturilor mi-a transmis, mi-a spus, ne-a spus astăzi că documentaţia este spre finalizare şi că, undeva în mai-iunie, proiectarea plus execuţia vor fi ridicate pe SEAP, astfel încât să facem paşi importanţi. E un lucru foarte important pentru dumneavoastră, pentru noi, e în valoare de aproape 500 de milioane de euro; sunt investiţii, aşa cum spuneam, importante, din fonduri europene. Fiind parte a Master Planului, așa cum vă spuneam, ritmul acesta sper să fie menținut și, oricum, urmărim ca documentațiile să fie finalizate, cu termene clare, astfel ca acest angajament de mai-iunie de lansare spre licitație, de ridicare pe SEAP, să fie îndeplinit. Mulțumesc! Doamna vicepremier!
Sevil Shhaideh: Bună ziua! Așa cum vă informa și domnul prim-ministru, domnul președinte al Consiliului Județean, am avut, astăzi, o întâlnire de lucru cu toți primarii Județului Tulcea, am discutat despre prioritățile Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, respectiv asigurarea celor 10 servicii de bază, în special în mediul rural, pentru modernizarea satului românesc, și mă refer aici la apă, canalizare, drumuri, școli, grădinițe, creșe, iluminat public, poduri, podețe, am discutat despre creșterea gradului de absorție a fondurilor europene. După cum bine știți, ne-am asumat, cu toate autoritățile de management, ca, până la 31 decembrie a acestui an, să rambursăm de la Comisia Europeană 5,2 miliarde de euro, iar ITI Delta Dunării are un rol foarte important în acest mecanism. Și, nu în ultimul rând, am discutat despre reforma administrației publice, despre codul administrativ, proiect de act normativ aflat în dezbatere, proiect care conține inclusiv Statutul funcționarului public, Legea 215 a administrației publice, Legea 340 a prefectului, Legea 273 a finanțelor publice locale. Am discutat inclusiv despre statutul sau despre specificul Deltei Dunării, despre faptul că veniturile, în această zonă, după cum bine știți, sunt diminuate cu 50% și, în acest sens, în Legea 273 a finanțelor publice locale vom introduce o prevedere de compensare a autorităților locale, pentru a acoperi această reducere de venituri. Ni s-au prezentat marea majoritate a proiectelor pe care autoritățile locale le-au depus în Programul Național de Dezvoltare Locală. Așa cum a subliniat și domnul prim-ministru, prin unirea celor două ministere, al Dezvoltării Regionale și al Fondurilor Europene, urmărim, de fapt, o corelare a tuturor surselor de finanțare pentru tot ceea ce-nseamnă proiecte de infrastructură locale. În acest sens, ceea ce astăzi este finanțat prin fonduri europene - și ne referim, în special, la master planul de apă și canalizare sau ceea ce este prins în finanțare la ITI Delta Dunării - aceste proiecte rămân în zona fondurilor europene, iar acelea care nu sunt eligibile - și ne referim la localitățile sub 2.000 de locuitori echivalent, în special, care n-au fost eligibile pe partea de apă și canalizare în nici un program european - vor avea prioritate în PNDL, astfel încât să reușim, pe zona de infrastructură locală, să asigurăm această corelare de surse de finanțare. Am discutat inclusiv despre condițiile specifice ale regulamentelor de urbanism impuse în rezervație, despre construcții, despre cum putem să îmbunătățim toate actele normative legate de autoritățile locale din Delta Dunării, am preluat problemele... Acolo unde am avut răspunsuri, deja le-am dat autorităților locale, pentru că multe s-au referit la accesarea fodurilor europene și le-am rezolvat deja în această săptămână. Urmează ca, săptămâna viitoare, să mai avem niște întâlniri la nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor, să deblocăm anumite situații legate de diguri, astfel încât și aceste probleme cu digurile să fie rezolvate. Mulțumesc frumos!
-: Întrebări!?
Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă-ntreb dacă ați discutat cu președintele Klaus Iohannis, înainte ca acesta să plece la Roma, în vederea unui punct de vedere /.../?
Sorin Grindeanu: Pe acest subiect... /.../ am avut discuții; și știți că e un punct de vedere comun, și al guvernului, și al Administraţiei Prezidențiale, și al parlamentului, pot să spun că al întregii clase politice, legat de modelul de susținut. Ultima întâlnire cu domnul președinte a fost marți, la CSAT.
Reporter: Și, în legătură cu evaluarea pe care o face ministrul justiției, ați mai discutat cu el? În ce stadiu este această evaluare? V-a prezentat ceva?
Sorin Grindeanu: Nu, și nici nu i-am cerut să-mi prezinte chestiuni intermediare sau evaluări intermediare. Eu am încredere foarte mare în domnul ministru Toader și aștept nu doar această evaluare, ci și tot ce-nseamnă pachetul de legi, de proiecte de legi, pe care trebuie să-l promovăm în perioada următoare, fie că vorbim de acea parte de care am vorbit tot timpul, dar care nu cuprinde doar legea grațierii, e un pachet de măsuri pe care trebuie să-l adoptăm, astfel încât acea posibilă decizie-pilot a CEDO, care ne-ar duce într-o situație de a plăti aproximativ 80 de milioane de euro pe an - calculul aparține vechii guvernări - să fie evitată. Suntem și e Ministerul Justiției în pregătirea acestui pachet, care mai cuprinde, poate, și acele măsuri alternative de detenție. Sunt lucruri care, într-un final, cred că există și în parlament ca inițiative legislative. N-avem orgolii cine a promovat aceste inițiativ - mă refer la chestiuni politice; dacă sunt lucruri care converg cu viziunea Ministerului Justiției, sunt absolut binevenite. Și, pe de altă parte, bineînțeles, deciziile Curții Constituționale, așa cum tot spunem, să fie puse în acord cu Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Nimic nou, din acest punct de vedere.
Reporter: Revin la prima întrebare legată de președintele Iohannis. Spuneați că ar trebui să vă mai vedeți. Marți, măcar ați apucat să discutați legat de acest Consiliu sau, practic, nu ați mai vorbit despre acest subiect și a rămas doar la discuția inițială?
Sorin Grindeanu: A rămas doar discuția inițială, de la care nici unul dintre noi nu ne-am abătut, și marți a fost ședința CSAT, care are o ordine de zi bine stabilită.
Reporter: O să revin la problema supraaglomerării penitenciarelor.
Sorin Grindeanu: Vă rog!
Reporter: Ministrul justiției a cerut să se amâne dezbaterea pe Legea grațierii în trei săptămâni, tocmai pentru a aduce în discuție la Comisie și acele măsuri alternative despre care vorbeați dumneavoastră. Concret, vă gândiți la retragerea proiectului acesta, la amendarea lui, la proiecte de lege suplimentare sau la votarea proiectului despre care vorbeați dumneavoastră, care există deja în Parlament, promovat de PNL, cu măsurile alternative?
Sorin Grindeanu: Eu, noi, i-am dat domnului ministru Toader încredere și o libertate deplină, așa cum am făcut cu fiecare dintre miniștri, dar în special cu cei din domeniul justiției, de a gestiona acest domeniu. Domnul ministru Toader e un om respectat în acest domeniu, e un om recunoscut în acest domeniu și tocmai de aceea are această libertate de a forma acele pachete, fie că vorbim de chestiunile legate de grațiere, de măsuri alternative, fie că vorbim de partea cealaltă, astfel încât împreună cu… Și asta am cerut, ăsta e un lucru pe care l-am cerut ministrului, și anume să aibă un dialog cât mai larg: cred că vorbim de toate forțele politice din parlament, cu instituțiile din acest domeniu, cu ONG-urile, astfel încât aceste pachete de legi să fie dezbătute și, în momentul în care sunt promovate proiectele de legi, să fie deja discutate cu toate aceste părți din societate. Am văzut declarațiile din Comisia juridică de la Senat, cred, și probabil că se înscrie, nu probabil, sigur se înscrie în ceea ce vă spuneam și vouă, o pregătire mai bună a măsurilor acestui pachet de legi, care să evite acea decizie-pilot. 
Reporter: /.../ I-ați cerut ministrului justiției să vină cu acele evaluări mai întâi la dumneavoastră, să le discute, și mai apoi să le facă publice sau poate, pur și simplu, să le facă publice...?
Sorin Grindeanu: I-am dat libertate din toate punctele de vedere. 
Reporter: Inclusiv să ceară revocarea? 
Sorin Grindeanu: Are libertate din toate punctele de vedere.
Reporter: Întrebat fiind dacă vrea să retragă acest proiect de lege, domnia sa a zis că trebuie să vorbească cu dumneavoastră. Ați avut această discuție și, dacă nu, unde e libertatea, până la urmă? Adică, își asumă o decizie sau trebuie să ia ok-ul de la dumneavoastră?
Sorin Grindeanu: Nu, eu am văzut declarația - dacă am văzut-o bine, am văzut-o tot la dumneavoastră, în presă, fiindcă nu sunt membru în parlament și n-am participat la acea ședință a Comisiei juridice - cum că vrea să vină cu un pachet de legi și, tocmai de aceea, a cerut amânarea. Foarte bine, să vină. Trei săptămâni, în care poate să gândească... Cred că ăsta a fost termenul în comisie...
Reporter: /.../ Ca să o lămurim: liberalii au cerut retragerea actualului proiect pe grațiere și domnia sa a zis 'nu este decizia mea, trebuie să vorbesc cu premierul'. Este un proiect de lege inițiat de guvern, până la urmă.
Sorin Grindeanu: Da.
Reporter: Vă întreb dacă această discuție a avut loc?
Sorin Grindeanu: În aceste zile, nu.
Reporter: Cu permisiunea dumneavoastră...
Sorin Grindeanu: Vă rog!
Reporter: ...aș reveni la județul Tulcea.
Sorin Grindeanu: Foarte bine!
Reporter: Ne-ați spus despre faleză și port, ați spus că se întâmplă curând ca acestea să revină în administrarea județului Tulcea. Când anume? Când preconizați să se întâmple acest lucru?
Sorin Grindeanu: În primul rând, vorbim de două hotărâri de guvern, pentru că, pe de-o parte, avem ceea ce se află în acest moment în proprietate publică și lucrul ăsta poate fi făcut rapid, dar mai avem și proprietate privată și aici lucrurile durează un pic mai mult, pentru că trebuie făcute, conform legii, evaluări, evaluarea acestui activ până la urmă. Dacă vorbim de prima - și asta a fost și hotărârea noastră, de a împărți, ca să nu stăm foarte mult și după această evaluare - de a împărți acest transfer în două, de a-l splita, să facem foarte repede transferul proprietatea publică către autoritățile județene, urmând ca partea a doua să o facem şi ea la fel de repede, în momentul în care se termină această evaluare. Sunt lucruri tehnice care, eu sper, cât de repede să putem să le facem, mai ales prima parte.
Reporter: Și încă o întrebare. 
Sorin Grindeanu: Vă rog!
Reporter: Sunt comitetele locale şi nu numai, se tem de o lipsă de dialog între Rezervația Biosferei Delta Dunării şi comunitățile. Mai mult decât atât, /.../ rezervația are un rol extrem de important, dacă aveţi în vedere schimbarea guvernatorului Rezervației Biosferei Delta Dunării?
Sorin Grindeanu: În acest moment, acum, azi, nu, nici n-am discutat lucrurile astea cu autorităţile locale, mi se pare normal să... dacă există anumite lucruri de gestionat în judeţ, să discuți în primul rând cu autorităţile județene. N-a fost o discuţie în acest sens, cu domnul președinte Teodorescu. Eu cred că părerea autorităţilor judeţene chiar dacă ele ţin de guvern, părerea autorităţilor județene e extrem de importantă. În acest moment, n-am avut, până acum n-am avut discuții de acest tip.
Reporter: Mai am, dacă îmi permiteţi, o chestiune venită din partea unor întreprinzători tineri, întreprinzători care îşi pun mari speranțe în Startup-ul despre care ne vorbiţi, că pe 2 mai să îşi deschidă finanţarea, dar nu au apărut normele sau cel puţin au apărut într-un draft, pe site, dacă acelea sunt normele, acelea din draft?
Sorin Grindeanu: Sunt în consultare publică, din ce...
Reporter: Pentru că planul de afaceri nu poate fi descărcat de acolo.
Sorin Grindeanu:O să vedem.
Reporter: Aici aş avea eu o paranteză.
Sorin Grindeanu: Vă rog.
Reporter: E vorba de 400 şi ceva de milioane de lei, dacă am înţeles bine?
Sevil Shhaideh: Da, plus fonduri europene.
Reporter: O sumă destul de mare.
Sevil Shhaideh: Deci schema pornește o dată pe bugetul de stat, urmând ca după aplicarea ei şi verificarea cu succes, s-o transferăm inclusiv pe fonduri europene, pe POCU.
Reporter: Domnule premier, dacă îmi permiteţi, aş întreba, în legătură cu achiziţia de corvete, aţi transmis memorandumul către Parlament?
Sorin Grindeanu: Am abrogat, în urmă cu 10 zile, nici măcar, săptămâna trecută, n-am transmis niciun memorandum către Parlament.
Reporter: Când ar trebui să se întâmple acest lucru şi când ar trebui să înceapă negocierile?
Sorin Grindeanu: Să ştiţi că discuţiile, din acest punct de vedere, cel al apărării, nu sunt şi nu vreau să le am pe repede înainte; fie că vorbim de corvete sau de alte lucruri, sunt foarte mulţi bani. E pentru prima dată când un guvern, după revoluţie, nu după revoluţie, greșesc, de când am devenit membri NATO, se ţine de ceea ce s-a angajat, şi anume 2% pentru apărare din PIB. E primul guvern. Şi atunci avem foarte multe resurse din acest punct de vedere. Dorința noastră este ca cea mai mare parte din aceste resurse financiare să fie cheltuite în industria naţională de apărare, pentru că în acest mod reușim să creștem această industrie naţională, să creăm noi locuri de muncă şi asta ajută la economie. Dar, fiecare din aceste achiziții sunt, trebuie să facă parte dintr-o strategie a dotării Armatei Române, strategie care este parte a strategiei NATO. Că nu ne apucăm să facem noi achiziții de lucruri, fiind în NATO, care să nu fie parte a acestei strategii. Eu trebuie să fiu, ca prim-ministru, foarte convins şi chiar am discutat cu domnul ministrul Leş, şi aseară, şi la Neamţ, ca săptămâna viitoare să îmi prezinte ceea ce au dânșii şi consideră că sunt priorități, din acest punct de vedere, împreună cu șeful Statului Major, cu ceilalți din Ministerul Apărării, astfel încât să demarăm aceste lucruri, pentru că dacă nu demarăm, fie că vorbim de corvete, cum spuneți dumneavoastră, sau de alte lucruri din domeniul apărării, s-ar putea ca tot acest efort financiar pe care l-am făcut, îl facem prin bugetul naţional, să fie degeaba, adică să ajungem în situaţia în care aceşti bani să nu fie cheltuiți, dar există un specific în acest domeniu. În armată, sau la apărare, contractele şi tipurile de contracte sunt multianuale. Nu se întâmplă achiziții peste noapte, nu te duci şi cumperi ceva de la colţ şi ai terminat şi poţi să cheltui banii. Fiind un domeniu aparte, sunt contracte multianuale. Ca să închid, dacă cei de la apărare vor considera, în continuare, că achiziția acestor corvete este bună şi face parte din ceea ce am spus eu mai devreme, o să trimitem memorandumul către Parlament, așteptăm să aprobe sau nu Parlamentul, acest memorandum.
Reporter: Credeţi că este posibil să renunțați la achiziția acestor corvete? 
Sorin Grindeanu: Hai să vedem ce îmi spune ministrul şi Ministerul Apărării. Am spus că o să fie săptămâna viitoare această discuţie, o discuţie premergătoare trimiterii către Parlament a acestui memorandum. Parlamentul poate să aprobe sau nu. Nu vreau să dau şi să fac sugestii. E cea mai democratică instituție din România şi nu numai.
Reporter: Vă întrebam în contextul în care fostul premier Victor Ponta a declarat că există şi o ofertă de la un consorțiu turc, ştim că negocierile cu...
Sorin Grindeanu: Eu nu sunt atât de familiar ca domnul fost prim-ministru Victor Ponta cu oferte din Turcia.
Reporter: Vor fi negocieri doar cu companii românești sau şi cu companii străine?
Sorin Grindeanu: Eu v-am spus condițiile, pe care mi le doresc, nu doar legate de corvete, ce mă întrebați dumneavoastră, ci ca şi politică a noastră în domeniul Apărării, de a încerca ca mare parte din această sumă de bani să fie cheltuită în industria naţională. Asta este dorința noastră şi este o dorință firească, cred, nu cred, sunt convins, astfel încât să ajutăm industria şi economia naţională.
Reporter: Zilele trecute aţi făcut schimbări în conducerea ANAF, se datorează... Din cauza colectării proaste s-au făcut aceste modificări în structura de conducere?
Sorin Grindeanu: Domnul preşedinte, la fel ca şi alţii, are de îndeplinit până la jumătatea lunii aprilie un set de măsuri. Sigur, nu acele măsuri, cele 14, înseamnă management, nu schimbări de directori şi aşa mai departe, dar pentru eficientizarea activității ANAF-ului, probabil că dânsul şi ăsta a fost motivul, nu probabil, a umblat şi umblă şi la formarea unei echipe care să se înscrie în ceea ce îşi dorește dânsul ca şi management la ANAF şi ăsta e un lucru normal, până la urmă, de a-şi forma o echipă, care să gestioneze foarte bine această instituție-cheie, până la urmă, în statul român. Pe mine mă interesează mult mai mult partea cealaltă, partea care ţine de îndeplinirea celor 14 măsuri până la jumătatea lunii aprilie - asta este mai important pentru mine ca prim-ministru. Vă rog.
Reporter: Ceea ce ne-aţi spus despre podul peste Dunăre este valabil şi pentru celălalt mare proiect important pentru noi: drumul expres Brăila-Tulcea-Constanţa.
Sorin Grindeanu:  Nu ştiu exact dacă e în Master Plan...
Sevil Shhaideh: Este în Master Plan cu o perioadă de implementare după 2021, conform Master Planului. Prioritar este podul, astăzi. Se aşteaptă...
Sorin Grindeanu: Finalizarea.
Sevil Shhaideh: ... depunerea studiului de fezabilitate în Comitetul interministerial pentru avizarea indicatorilor tehnico-economici şi ridicarea, aşa cum a zis şi domnul prim-ministru, în SEAP, a documentației pentru realizare, proiectare şi execuție. Deci avem banii ăştia în Infrastructură Mare. Se va pregăti şi partea de drum expres - ştiţi că este în Master Plan, aşa cum v-am zis, dar nu putem să vă afirmăm că intră în două luni sau în trei luni în achiziție. Deci podul, imediat.
Reporter: Domnule premier, aş mai avea eu o întrebare. Săptămâna viitoare se încheie luna martie; aţi promis, guvernul a promis că la finalul lunii martie legea salarizării ajunge în Parlament. În ce stadiu este? Înţeleg că sindicatele ar mai vrea o întâlnire cu dumneavoastră, o să mai aveţi. În ce stadiu este legea...
Sorin Grindeanu: ... salarizării unice. Conform programului de guvernare, noi trebuie să avem adoptată această lege până la finalul trimestrului doi. Eu îmi doresc, şi asta am transmis colegilor din guvern, şi eu şi doamna vicepremier, pe legi aşa de importante, cum este legea salarizării unice, să măsurăm bine, dacă vreţi, să măsurăm de mai multe ori şi după aceea să luăm decizia să tăiem. E o lege extrem de importantă, care are nevoie de dezbateri, fie că vorbim de sindicate, de instituții ş.a.m.d., pentru că decizia sau urmările acestei legi sunt extrem de importante pentru toată lumea. Încurajez aceste dezbateri, sunt foarte binevenite. Dacă doresc să se întâlnească şi cu mine, o fac. Îmi doresc şi ne dorim ca această lege să fie dezbătută cât mai mult, nu doar în Parlament, ci cu toată lumea, fie că vorbim de sindicate, de instituții, de asociații, de uniuni, de confederații, şi după ce s-a terminat această dezbatere, să trimitem acest proiect către Parlament, iar, până la finalul sesiunii, să poată fi adoptată. Deci încurajez aceste lucruri. Sunt foarte binevenite.
Reporter: Deci nu ajunge în Parlament săptămâna viitoare.
Sorin Grindeanu: Eu nu cred că se termină aceste dezbateri, din ceea ce am văzut, dar conform - aşa cum v-am spus mai devreme - conform programului de guvernare, finalul trimestrului doi este trecut ca şi termen pentru adoptare.
Reporter: Care a fost tema discuțiilor purtate la Şantierul Naval?
Sorin Grindeanu: Mulţumesc şi îmi cer scuze că am uitat să spun că astăzi am fost şi acolo. Am văzut şi mă bucur că am fost, pentru că am văzut o companie, o firmă care este cea mai importantă ca şi impact economic în judeţul Tulcea şi care are foarte mulți angajați, peste 3000, şi care se dezvoltă. Noi am avut discuții aplicate. Ne-au spus şi dânșii chestiuni care nu vor mai ţine de noi, după anumite transferuri, vor ţine de autorităţile județene, dar care să îmbunătățească activitatea acestei companii, o companie care, aşa cum vă spuneam, se dezvoltă, privată. Până la urmă, un exemplu - nu ştiu câte avem, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar un exemplu foarte bun de privatizare de succes, făcută în România. Eu îi felicit şi sper să se dezvolte, şi au, din ce ne-a spus managementul de acolo, au comenzi acum până prin 2021-2022 deja, ceea ce înseamnă o chestiune foarte bună.
Reporter: Au şi șantiere specializate pe construcţii militare.
Sorin Grindeanu: Foarte bine.
-: Şi ar putea să primească o comandă şi de la Guvernul României.
Sorin Grindeanu: Licitațiile sunt deschise. Eu am spus ceea ce ne dorim, ca mare parte din sumele de bani pe care le avem în acest domeniu să vină în industria naţională, dar sunt licitații.
Reporter: M-ar fi interesat, în plus, şi un comentariu pe marginea stadiului de dezvoltare, să spun aşa, al mecanismului financiar Investiţii Teritoriale Integrate. Bănuiesc că autorităţile locale au avut o...
Sorin Grindeanu: Doamna vicepremier a fost la...
Sevil Shhaideh: Am avut astăzi o discuţie exact pe acest subiect. După cum bine ştiţi, ITI Delta Dunării are alocat în toate programele operaționale un miliard, aproximativ un miliard de euro. Sunt nemulțumită într-adevăr, în special pentru ce s-a întâmplat anul trecut, o inactivitate datorată autorităţilor de management, în special cele de la nivelul Programului Operaţional Regional. Toţi cei care trebuiau să pună umărul la depunere de proiecte, selecție, evaluare, au fost într-o relaxare totală, de aia suntem în stadiul în care ne aflăm. Ce am reuşit să facem din ziua în care am ajuns la minister, să deschidem apelurile. După cum bine ştiţi, toate apelurile pentru ITI Delta Dunării, cel puţin cele care nu erau deschise pe Programul Operaţional Regional, sunt în consultare publică. Apelurile încep - depuneri de proiecte - aprilie-mai pe toate liniile de finanțare. Cu cei de la AFIR chiar astăzi am stat la discuții ce putem face ca să îmbunătățim şi acolo toate depunerile de proiecte. Partea de la Infrastructură Mare, aşa cum v-am anunţat, podul este şi el prins, că este în anvelopa de pe ITI. Eu îmi doresc ca la finalul acestui an să pot afirma că ITI Delta Dunării este un proiect de succes, un proiect pentru care inclusiv domnul președinte Dragnea, când era vicepremier şi ministrul dezvoltării, s-a bătut la Bruxelles pentru această investiție teritorială integrată şi să recunoaștem importanța Deltei Dunării. Deci vreau ca la sfârşitul acestui an să putem afirma: da, într-adevăr, am făcut ceva pentru Delta Dunării, nu am plătit numai salarii unui aparat executiv care trebuia să ajute salariații noştri. Este, într-adevăr, un efort deosebit în special al Consiliului Judeţean, care este un coordonator important al acestui instrument, dar eu am convingerea că, la nivelul lunii iunie, domnule președinte, putem semna primele contracte de finanțare la nivelul ITI Delta Dunării.
Reporter: /…/ S-ar putea să fie probleme pe acest program, cu proiectul antifraudare?

Sorin Grindeanu: Progamul antifraudare?
Sevril Shhaideh: A fost o discuţie, noi avem POC-ul...
Sorin Grindeanu: Cu ce? Cu discuţia pe POC-ul de azi dimineaţă?
Reporter: Că sunt foarte multe proiecte respinse....
Sorin Grindeanu: Da, o să facem. Sunt doar chestiuni generale şi după aceea o las pe doamna vicepremier. Înţeleg că anul trecut în timpul jocului s-au schimbat regulile de către un management ultraperformant făcut de fostul ministru Ghinea. O să vedem. Am luat act azi dimineaţă de ceea ce s-a semnalat în presă. Am cerut mai multe date consilierului meu de stat Marius Nica, care ştiţi că este un fost ministru performant şi care a gestionat foarte bine acest domeniu al fondurilor europene. De asemenea, am avut discuţia cu doamna vicepremier, care poate să vă spună mai multe şi în detaliu legat de acest subiect. Cert este că este un exemplu de, în ghilimele, ”management extraordinar de bun” al tehnocraţilor. Este un alt exemplu! Vă rog!
Sevril Shhaideh: După cum bine ştiţi, anul trecut au fost lansat două axe 4-1; 4-2 pentru comunităţile vulnerabile. În perioada 16 mai - 15 septembrie, depunere de proiecte. Proiectele trebuiau depuse într-o aplicaţie ”My SMIS”. La un moment dat, a existat un anunţ pe Facebook al fostului ministru, respectiv în 8 septembrie, prin care spunea: ”nu mai depuneţi prin aplicaţia informatică, trimiteţi nişte fişiere”. Ce se întâmplă? În 4 ianuarie, când am ajuns noi la minister, niciun proiect nu fusese nici măcar analizat, citit…absolut nimic. În această perioadă, am reuşit să evaluăm, prin autoritatea de management, 312 proiecte. S-a constatat că, utilizând acel comunicat de presă dat de fostul ministru sau de fostele structuri din guvernul anterior, nu s-au încărcat în programul informatic documentele necesare verificării eligilibilăţii, exact cum prevedeau ghidurile de la momentul respectiv. Cert este că, din 312 proiecte, au trecut mai departe în evaluare doar 63 de proiecte. Ce putem să facem? Ministrul actual nu poate să mai intervină pe nişte reguli care au fost modificate sau care nu au fost respectate. Autorităţile de management, după cum bine ştiţi, au independenţă în evaluare şi selecţie. Ce am făcut eu astăzi în momentul în care am constatat acest grad de respingere? Am dispus corpului de control al meu o verificare, dar ca să putem da o şansă tuturor acestor comunităţi, în data de 31 martie se redeschide apelul cu toată suma, astfel încât, orice proiect care a fost respins pe partea aceasta de eligibilitate, pentru că nu şi-au depus toate documentele aşa cum trebuia să fie depuse în sistemul informatics - că totul este online - , să aibă această şansă. Deci toată lumea care spune că noi ne-am pregătit proiecte şi că trebuie să o luăm de la capăt, nu… - este practic o încărcare într-un sistem informatic- deci nu se pierde absolut nimic; sumele de bani sunt acolo. Regulamentele europene, în schimb, trebuie respectate. Chiar dacă suntem, am fost într-un guvern tehnocrat, trebuia să respectăm un regulament european şi nu să facem reguli de accesare fonduri europene prin comunicate pe Facebook. Nu aşa se face managementul fondurilor europene.
Sorin Grindeanu: Mulţumim!
Reporter: ..Şi pe fondurile pentru administraţia locală.
Sevril Shhaideh: Nu, Codul administrativ. Nu este numai pentru administraţia locală.
Reporter: Codul administrativ. Aţi făcut referire la mai multe legi care ar aduce practic modificări.
Savril Shhaideh: Nu. Codul administrativ este un pachet care înglobează toate legile care guvernează administraţia publică. Pot fi anumite modificări sau nu pot fi. Nu există nicio modificare, în schimb ele sunt cuprinse într-un singur pachet. Aşa cum avem Codul fiscal, de exemplu, aşa va fi Codul administrativ.
Reporter: Şi care ar fi principalele modificări pe care le aduceţi?
Sevril Shhaideh: Cu privire, de exemplu, la Legea 215 a administraţie publice locale, vom clarifica competenţele pe răspunderea admninistrativă. Cu privire la statutul funcţionarului public vom clarifica - şi asta este poate una din temele importante de dezbatere care se află astazi la nivelul ministerului -, partea de evaluare a funcţionarului public, evaluarea profesională, partea de promovare sau partea de intrare în corpul funcţionarilor publici. Toate aceste elemente le aducem în sensul flexibilizării atât a intrării în corpul funcţionarilor publici, cât şi a profesionalizării acestui corp, printr-o examinare şi evaluare a performanţelor acestora. Adică, dacă prin Legea salarizării, vom aduce creşteri salariale, ne aşteptăm ca, prin Legea statutului funcţionarului public, să aducem şi partea de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici cu obiective şi ţinte clare de atins. 
Reporter: /..../ şi spre ceea ce ţine de incompatibilitate sau conflict de interese?
Sevil Shhaideh: Nu, nici nu face parte din Codul administrăţiv. Legea 161 cea cu.....
Sorin Grindeanu: Bun. Eu vă mulţumesc. Îi mulţumesc doamnului preşedinte Teodorescu, domnului preşedinte de Consiliu Judeţean, şi îl rog, atât pe mine, cât şi pe doamna vicepremier, să ne anunţe de fiecare dată când lucrurile la care ne-am angajat sau s-au angajat cei din echipele noastre să se întâmple în perioada următoare, să fie respectate şi să fie menţinute termenele. Eu vă mulţumesc mult de tot că ne-aţi găzduit la Tulcea şi să ştiţi că ce am spus la întalnirea cu primarii, că o să vin foarte des, o să vin şi să văd că se ţin aceste termene. Sunt convins că şi Sevil la fel. Mulţumesc!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei