Actualitate

Luni, 21 Mai

Vizita premierului Viorica Dăncilă și a comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu, la obiective de investiţii din Județul Bacău

Galerie foto

Vizita premierului Viorica Dăncilă la obiectivul de investiţii “Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural: Observatorul Astronomic “Victor Anestin” Bacău

 

Conferință de presă comună susținută de premierul Viorica Dăncilă și comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Salut, din nou, prezenţa în România, de data aceasta la Bacău, a doamnei comisar Corina Creţu. Evenimentul de astăzi ne-a dat ocazia să avem dezbateri pe un subiect atât de actual, legat de Politica de Coeziune, şi anume investiţiile urbane în Europa. Dezbateri precum cea de astăzi sunt binevenite în spaţiul public, reprezentând o oportunitate de a aduce mai aproape de cetăţenii români din diferite oraşe ale României, discuţiile de la nivelul UE, în special cele privitoare la viitorul nostru comun, în interiorul Uniunii, şi modalităţile concrete în care aşteptările lor sunt reflectate în deciziile formulate la nivel european. După cum cunoaşteţi, avansăm rapid către momentul în care România îşi va asuma preşedinţia semestrială la Consiliul Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2019, şi vreau să menţionez faptul că, începând cu 1 iulie anul acesta, România va asigura preşedinţia din umbră, în timpul preşedinţiei austriece. În linie cu responsabilitatea pe care o vom exercita la nivel european, vreau să dovedim, pe perioada preşedinţiei României la Consiliul UE, capacitatea noastră de a ne concentra atenţia pe cetăţeanul european şi pe aspectele care îi influenţează calitatea vieţii de zi cu zi, precum şi de a avea o abordare comună în care să prevaleze aspectele consensuale care definesc esenţa proiectului european. De altfel, preşedinţia noastră rotativă se va desfăşura sub motto-ul "Coeziunea, o valoare comună europeană". Credem că schimbul de opinii având ca teme instrumentele prin care este stimulată dezvoltarea statelor membre, a regiunilor şi a oraşelor contribuie la o conştientizare a beneficiilor pe care coeziunea, ca principal instrument de investiţii la nivelul UE, le generează pentru cetăţeni, argumentând astfel necesitatea continuării acestei politici. După cum am precizat în intervenţia mea în cadrul dezbaterii, trei pătrimi din populaţia globală trăieşte în oraşe şi în zonele urbane funcţionale adiacente. Acestea sunt motoarele de creştere economică şi de inovare, și, în acelaşi timp, oraşele se confruntă cu provocări serioase, de natură socială şi de mediu. De aceea, trebuie să ne concentrăm atenţia atât pe măsuri care să conducă la depăşirea acestor provocări, cât şi la alte măsuri, care constau în promovarea dezvoltării economice, dar şi adaptarea la noi tehnologii. Bugetul european oferă numeroase oportunităţi de susţinere a răspunsului la aceste noi realităţi. Încurajez autorităţile din România să acorde atenţia cuvenită tuturor instrumentelor şi fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru a transforma zonele urbane într-un mediu competitiv, atractiv pentru investitori şi care, în acelaşi timp, să ofere o viaţă de calitate pentru locuitori. Am avut, totodată, astăzi, în afara participării la dezbaterea publică, şi o discuţie mai aplicată cu doamna comisar Corina Creţu, cu privire la o serie de subiecte de interes prioritar pentru România, precum absorbţia fondurilor europene, viitorul cadru financiar multianual, care, după cum ştiţi, va reprezenta unul dintre dosarele prioritare pentru preşedinţia României la Consiliul UE. Guvernul pe care îl conduc face eforturi deosebite pentru a stimula o mai bună absorbţie a fondurilor europene, ca bază pentru generarea creşterii şi dezvoltării economice a României. Avem un dialog permanent cu Comisia Europeană şi în special cu doamna comisar Corina Creţu, în vederea identificării celor mai bune modalităţi de creştere a ritmului de implementare şi de asigurare a unor proiecte de calitate care să beneficieze de finanţare europeană. Am discutat şi despre perspectiva negocierilor la nivelul UE cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii post 2020. Am reiterate, în acest context, importanţa pe care o prezintă pentru România un cadru bugetar european centrat pe interesele cetăţenilor UE şi care să reflecte, în acelaşi timp, o abordare echilibrată, prin oferirea unui răspuns adecvat noilor priorităţi ale UE - şi mă refer aici la tineret, cercetare, digitalizare, politică externă, politică de apărare, cu menţinerea în acelaşi timp a finanţărilor adecvate pentru politicile tradiţionale, precum Politica de Coeziune sau Politica Agricolă Comună, care şi-au demonstrat capacitatea de a produce beneficii pentru toate statele membre. Sperăm că soluţiile care vor fi agreate în final cu privire la viitorul buget european vor permite continuarea susţinerii obiectivelor investiţionale şi de stimulare a convergenţei la nivelul întregii UE, aspecte de care România este interesată în mod deosebit. Am agreat că vom continua dialogul pe această temă şi pe alte aspecte ale agendei europene, inclusiv în pregătirea preşedinţiei României la Consiliul UE, o responsabilitate deosebită, pe care dorim să o îndeplinim cu succes. Întrebări.

Reporter: Au fost identificate acele proiecte de infrastructură de transport care să fie realizate cu fonduri Europene și dacă printre acestea sunt și autostrăzile care să lege Moldova cu centrul țării?

Viorica Dăncilă: Da, avem identificate autostrăzi construite cu fonduri europene. Suntem în diferite stadii referitor la acest lucru, dar, în plus de acest aspect, pe care îl tratăm cu foarte multă seriozitate şi asupra căruia am avut o discuţie cu ministrul transporturilor, pentru a-mi înmâna mie şi a trimite Comisiei Europene şi noi proiecte, avem şi un alt aspect, şi anume, pe parteneriat public-privat, vom avea o ordonanţă în cadrul şedinţei de guvern de joi prin care vom demara studii de fundamentare pentru trei autostrăzi din România, una dintre ele este Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, Autostrada Sudului şi Autostrada Ploieşti-Comarnic-Braşov, o autostradă atât de aşteptată în România. De asemenea, tot pe parteneriat public-privat vom iniţia studiile de fundamentare pentru spitalele CFR, care ştim că se află într-o stare nu tocmai bună, dar şi pentru Spitalul Republican.

Reporter: Ne puteţi explica cum s-a strecurat într-un document oficial al guvernului acea eroare referitoare la Pilonul II de pensii, pentru că interesează pe toată lumea, fie că suntem la Bacău sau la Bucureşti.

Viorica Dăncilă: A fost o propunere a Comisiei Naţionale de Prognoză, o propunere pe care noi nu o agreăm şi nu am ageat-o, şi acest lucru este demonstrat şi prin faptul că nu a fost o hotărâre de guvern care să facă referire la acest aspect. Cu siguranţă, acea hotărâre nu va fi agreată de Guvernul României.

Reporter: Deci, excludeţi orice modificări privind Pilonul II de pensii în acest an şi în 2019?

Viorica Dăncilă: Nu exclud, exclud faptul că am putea desfiinţa Pilonul II de pensii, dar faptul că vom face analize, că vom vedea dacă este bine să avem o opţiune pentru Pilonul I sau Pilonul II de pensii din partea cetăţenilor, acest lucru îl vom prezenta populaţiei, dar nu vom desfiinţa Pilonul II de pensii.

Reporter: /…/

Viorica Dăncilă: Va fi o analiză care se va face la Ministerul Muncii. Nu am date până acum, deci nu vă pot furniza. Ceea ce vă pot spune este că nu se desfiinţează Pilonul II de pensii.

Reporter: /.../

Viorica Dăncilă: V-am spus că nu am date, se va face o analiză la Ministerul Muncii legată de Pilonul II de pensii, dar, încă o dată repet, nu se va desfiinţa Pilonul II de pensii.

Reporter: Inițial spuneți că va fi la Ministerul de Finanțe. De ce s-a schimbat acest lucru?

Viorica Dăncilă: Nu am avut o discuţie în cadrul Guvernului legată de acest aspect, deci nu vă pot da lămuriri suplimentare.

Reporter: Legat de un subiect important de pe agenda zilei de astăzi a fost acea plângere penală. Aş vrea să vă întreb dacă /.../ o suspendare, dacă vă e teamă de acea moțiune de cenzură anunțată, dacă pune problema de o demisie sau credeți că e o prostie,

Viorica Dăncilă: Consider că este un act deplasat să faci plângere penală pentru înaltă trădare premierului României. Sunt convinsă că justiţia va găsi ridicolă această plângere, care este complet ruptă de realitate. Sunt, însă, îngrijorată de faptul că un politician român, liderul celui mai mare partid de opoziţie din România, a găsit nimerit să alăture înalta trădare de un act diplomatic prietenos cu Statul Israel. Acest lucru mă îngrijorează. Legat de demisie, e exclus. Sunt susţinută de coaliţia majoritară, este exclus să îmi dau demisia. Dimpotrivă, ştiţi cum se spune, ceea ce nu te ucide te face mai puternic. Consider că pot să duc guvernarea până în anul 2020. Legat de aceste plângeri penale, am văzut că şi astăzi au apărut în presă alte plângeri penale. Văd că s-a instituit instituţia denunţătorilor, văd că este bătaie pentru a se înscrie la această instituţie. Eu cred că, la un moment dat, acest lucru nu ne face cinste şi nu face cinste celor care au un astfel de comportament. Pe mine nu mă interesează acest lucru, mă interesează să vin şi să pun în aplicare programul de guvernare, am promis acest program de guvernare şi îl voi îndeplini până la capăt. Asta cred că aşteaptă românii de la noi, nu ceartă, nu scandal, nu denigrare, nu cuvinte urâte.

Reporter: Dacă îmi puteţi răspunde la întrebarea asta. Se vehiculează că i-aţi fi cerut domnului Dragnea să renunţaţi la această funcţie şi că domnul Dragnea ar fi pus presiune pe dumneavoastră să rămâneţi în funcţie. Este adevărat sau nu?

Viorica Dăncilă: Categoric, nu. Văd că zvonistica funcţionează. Nu. Dacă aş fi vrut acest lucru, aş fi spus acest lucru. Dar am reiterat că sunt un om puternic şi îmi voi duce la capăt mandatul până în 2020.

Reporter: Şi încă o întrebare scurtă: dacă sunteţi un om puternic, cum suportaţi să fiţi ciuca bătăilor în ţara asta?

Viorica Dăncilă: Cum suport acest lucru? Nu este uşor, nu este uşor. Şi faceţi un exerciţiu de imaginație și vă puneţi-vă un pic în locul meu, să vezi atâtea jigniri, atâta ură şi atâtea lucruri urâte. Dar ce să fac? Să fac un pas înapoi? Am o responsabilitate faţă de România şi față de români.

Reporter: Deci nu e niciun sâmbure de adevăr?

Viorica Dăncilă: Ce sâmbure de adevăr să existe când prim-ministrul României este acuzat de înaltă trădare? Am fost nouă ani europarlamentar, mi-am slujit ţara în această calitate şi îmi voi sluji ţara şi în calitatea de premier.

Reporter: /.../ evident război între guvern și președinție.

Viorica Dăncilă: Sunt multe lucruri care merg în acelaşi sens. Domnul preşedinte îmi cere demisia de patru ori, imediat apare o plângere pentru înaltă trădare. Sunt lucruri care se leagă, dar eu nu vreau să fac acuzaţii şi nu vreau să discut despre acest lucru, decât ceea ce este evident.

 

Participarea premierului Viorica Dăncilă la Conferința “Investițiile urbane în Europa: provocare pentru schimbare”

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Stimată doamnă comisar european, doamnelor şi domnilor, stimați invitați, România va deține de la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă de șase luni a Consiliului Uniunii Europene. Motto-ul care ne va călăuzi va fi coeziunea, o valoare europeană comună, iar prin alegerea acestui concept am urmărit transmiterea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan european. În același timp, am dorit să subliniem faptul că cetățenii  europeni trebuie să resimtă la nivelul vieții de zi cu zi beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. În acest spirit, președinția României la Consiliul Uniunii Europene va urmări ca politicile Uniunii Europene să se raporteze în permanență la principiul coeziunii, ca valoare comună a Uniunii Europene, subliniind importanța reîntoarcerii la fundamentele construcției europene, pentru a reclădi încrederea cetățenilor. Preluarea președinției se suprapune peste o perioadă în care statele membre ale Uniunii sunt concentrate pentru identificarea unor soluții viabile la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a evoluției acestuia în următorul deceniu. Uniunea Europeană dorește să poată oferi în continuare bunurile publice pe care aceasta le-a oferit în perioada postbelică: pace, libertate, stabilitate, prosperitate, solidaritate socială. În cadrul acestui efort colectiv, România va putea să demonstreze fermitate în susținerea consolidării proiectului european, pe baza respectării depline a angajamentului de a continua furnizarea acestor bunuri publice care stau la baza Uniunii Europene. Acest principiu va reprezenta, de altfel, ancora tuturor acțiunilor pe care România le va desfășura pe perioada celor șase luni de mandat. Exercitarea de către România a viitoarei președinții a Consiliului Uniunii Europene va reprezenta, totodată, o oportunitate de a dovedi voință politică și capacitatea noastră de a contribui la consolidarea unității și coeziunii statelor membre, la o Uniune Europeană mai puternică, capabilă de acțiuni eficiente, în interiorul și în afara sa, în favoarea și în beneficiul cetățenilor europeni. Agenda noastră de lucru va fi concentrată pe patru piloni principali: asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, menținerea unei Europe sigure, consolidarea rolului global al Uniunii Europene și Europa valorilor comune. Trăim într-o perioadă în care trei pătrimi din populația globală trăiește în orașe și în zonele urbane funcționale adiacente. Acestea sunt motoarele de creștere economică și inovare și, din acest considerent, reprezintă un pol de atracție. Cu toate acestea, orașele se confruntă cu provocări serioase de natură socială și de mediu, de aceea autoritățile competente trebuie să prioritizeze măsuri de reducere a poluării și incluziune socială, alături de cele de dezvoltare economică. Ne propunem ca activitatea noastră pe perioada președinției Uniunii Europene să răspundă provocărilor cu care se confruntă, fără, însă, a neglija relaționarea urban-rural. Astfel, avem în vedere o serie de acțiuni: promovarea parteneriatelor urban-rurale, prin intermediul fondurilor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, dar și asigurarea complementarității cu alte programe derulate la nivelul Comisiei în domeniile de cercetare, dezvoltare sau inovare. Consolidarea finanțării instrumentelor teritoriale integrate și a acțiunilor de dezvoltare locală, plasate în responsabilitatea autorităților, în baza experienței acumulate în perioada 2014-2020. Contribuție la implementarea agendei urbane europene confirm calendarului stabilit în cadrul pactului de la Amsterdam. Totodată, prin organizarea în România a numeroase reuniuni ministeriale și de înalți funcționari, în special în cea de-a doua parte a mandatului, vom avea ocazia de a cataliza dezbaterile și schimburile de idei pe temele politice, economice și sociale, care vor oferi fundația necesară intrării într-o nouă etapă a proiectului european. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va contribui și la definirea reperelor pentru următorul cadru financiar multianual, inclusiv în ceea ce privește Politica de Coeziune post 2020. Ne așteptăm ca propunerile Comisiei Europene, prezentate în luna mai 2018, să intre într-o fază crucială de negociere politică, poate finală, în perioada ianuarie-iunie 2019. Cu alte cuvinte, ne dorim un acord politic în ceea ce privește cadrul financiar multianual. Pentru România va fi important ca noul cadru bugetar european să fie centrat pe interesele cetățenilor UE și să reflecte o abordare echilibrată, prin oferirea unui răspuns noilor provocări ale Uniunii, și mă refer la tineret, cercetare, digitalizare, politică externă, politică de apărare, cu menținerea, în același timp, a finanțării adecvate pentru politicile tradiționale, precum politica de coeziune sau politica agricolă comună, care și-au demonstrat capacitatea de a produce beneficii pentru toate statele membre. Politica de Coeziune trebuie să rămână principala strategie de investiții la nivel european. Avem nevoie să stimulăm în continuare creșterea și convergența la nivelul întregii Uniuni, să investim în orașe, aceste motoare de creștere ale Europei. Tranziția energetică și digitalizarea sunt, în egală măsură, priorități pentru zonele urbane. Experiența europeană este replicată la nivel global. Europa are un avantaj competitiv, care trebuie susținut prin viitoarea Politică de Coeziune post 2020. Agenda Europeană Urbană este un instrument extrem de util pentru autoritățile publice, de la toate nivelurile de decizie, pentru faptul că promovează mai mare integrare a dimensiunii urbane în politicile naționale și europene. România trebuie să fie mult mai ambițioasă în utilizarea tuturor instrumentelor puse la dispoziție de Comisia Europeană și a fondurilor alocate prin programele operaționale pentru a transforma zonele urbane într-un mediu competitiv, atractiv pentru investitori, oferind, în același timp, condiții de viață sănătoase pentru locuitori. Doamnelor și domnilor, într-un an de schimbări pentru Parlamentul European și Comisia Europeană, președinția României la Consiliul Uniunii Europene va fi unul din punctele de stabilitate și de continuitate la nivelul Uniunii. În acest context, România va urmări ca prin activitatea pe care o desfășoară la președinția Consiliului UE să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică și coezivă le poate aduce fiecărui cetățean în parte. Vă mulțumesc.

 

 

Întrevederea premierului Viorica Dăncilă cu comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu

 

 

Vizita premierului Viorica Dăncilă și a comisarului european pentru Politică Regională, Corina Crețu, la obiectivul de investiţii “Reabilitarea și modernizarea Insulei de Agrement Bacău”

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă: Deci, nu ar fi complet acest obiectiv dacă nu am avea aici și luciul apei, unde oamenii să poată să se relaxeze, și de aceea am spus că guvernul va sprijini pentru acest obiectiv turistic. Spuneați de lucruri neplăcute întâmplate, nu avem aici un singur exemplu, avem și alte exemple, sper să învățăm din aceste lucruri, pentru a nu le mai repeta, și să ne axăm pe ceea ce trebuie făcut în continuare pe legislația pe care trebuie să o schimbăm, dar și pe erorile care au fost făcute la nivelul administrației locale. Cred că aceste lucruri sunt foarte importante pentru noi, dar trebuie să privim spre viitor și eu să sper să venim împreună cu doamna comisar atunci când veți inaugura acest frumos obiectiv turistic. E o mobilizare foarte mare, dle primar. Să înțeleg că până la sfârșitul anului dvs veți termina construcțiile de pe insulă. Am înțeles, dle ministru, că Ministerul Apelor și Pădurilor va fi foarte implicat și va acorda o atenție deosebită. Vom dubla acest lucru de o proiecție financiară, pentru că nu putem face acest lucru fără a avea fondurile necesare acestei investiții. Și eu sper ca băcăuanii, județul şi județele învecinate, întreaga regiune, să se bucure de acest obiectiv turistic, un obiectiv atractiv pentru toți. O atenție deosebită o acordăm și Centurii Bacăului. Vom privi foarte atent la acest lucru. Știm că în iunie se desemnează câștigătorul licitației și sperăm, tot așa, ceea ce am subliniat înainte, să învățăm din erorile din trecut și să mergem înainte, pe un drum mult mai neted și în care să punem în practică tot ceea ce ne-am propus. Deci, tot sprijinul și pentru Centura Bacăului.

Aici vorbim tot de fonduri europene şi nu ne permitem să pierdem fonduri europene atunci când avem nevoie de atâtea, atâtea investiții în România. Mulțumesc.

/.../

Viorica Dăncilă: Avem în plan și autostrăzile. O să vin în ședința de joi cu câteva note de fundamentare pentru câteva autostrăzi. Vom merge pe construcția de autostrăzi atât din fonduri europene, dar, după cum știți, avem şi Legea parteneriatului public-privat, care deja a apărut în Monitorul Oficial, şi ne vom axa și pe această lege.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei