NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 495/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

Secţiunea 1 - Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE A GUVERNULUI pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale. Prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobată schema de sprijin pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile („schema de sprijin”).

Schema de sprijin instituită prin Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede acordarea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile a unui număr specific de certificate verzi, conform tehnologiei utilizate, pentru fiecare MWh produs şi livrat în reţelele electrice şi obligaţia furnizorilor de energie electrică de a achiziţiona o cotă obligatorie de certificate verzi. Certificatele verzi se tranzacţionează pe o piaţă separată de cea a energiei electrice livrate.

Pentru fiecare MWh produs, producătorii primesc un anumit număr de certificate verzi.

România a notificat schema de sprijin la Comisia Europeană (COM) în data de 6 iunie 2011, prin Decizia COM nr. C(2011) 4938 aceasta fiind considerată compatibilă cu piaţa internă.

Schema de sprijin urmăreşte promovarea producţiei de energie din surse regenerabile, pentru a asigura îndeplinirea ţintei obligatorii de energie regenerabilă stabilită în Directiva CE/28/2009 şi a intrat în vigoare la data de 19 octombrie 2011.  Complementar acestei ţinte obligatorii, în Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020 se prevede că ponderea energiei din resurse energetice regenerabile este de 35%, respectiv 38% din consumul final de energie electrică în anul 2015, respectiv în anul 2020.

Schema de sprijin garantează o sumă minimă de venituri din vânzarea certificatelor verzi către producătorii de energie din surse regenerabile, în plus faţă de veniturile pe care aceşti producători le obţin deja din vânzarea energiei electrice pe piaţă.

COM clarifică în Decizie că sprijinul ce va fi acordat sub forma certificatelor verzi pare să fie necesar pentru ca producţia de energie regenerabilă din România să poată îndeplini ţinta obligatorie de 24% din consumul brut de energie la nivelul anului 2020. Astfel, COM afirmă în mod explicit în Decizie că statul membru trebuie să se asigure că nu există supracompensare şi să continue să verifice în mod permanent dacă veniturile obţinute din schema de sprijin nu depăşesc costurile de producţie ale energiei verzi şi dacă veniturile suplimentare rezultate din scheme de sprijin sunt rezonabile în timp.

Pentru facilitarea procesului de verificare, autorităţile române au confirmat COM următoarele: „costurile de producţie şi veniturile (preţul de piaţă al energiei electrice şi veniturile din certificatele verzi) vor fi monitorizate anual, iar nivelurile de sprijin pentru beneficiarii schemei vor fi adaptate în cazul în care se identifică riscul de supracompensare".

Din 2011, când a fost introdusă schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, producţia de energie regenerabilă a cunoscut o creştere explozivă în România, care este în prezent una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii în energie regenerabilă datorită schemei de sprijin foarte generoase.

Schema de sprijin a determinat o creştere a producţiei de energie regenerabilă. Parcul de generatoare din surse regenerabile de energie, acreditat pentru a beneficia de sistemul de promovare prin certificate verzi a crescut de la 1232 MW, capacitate instalată la 31.12.2011, la 4285 MW capacitate instalată şi acreditată la 31.12.2013, comparativ cu 3315 MW capacitate instalată prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) pentru sfârşitul anului 2013.

La 15.01.2014 schema de sprijin pentru susţinerea energiei din surse regenerabile continuă să fie suprasolicitată în raport cu traiectoria orientativă prevăzută în PNAER, fiind înregistrate contracte de racordare pentru 17700 MW şi Avize Tehnice de Racordare (ATR) emise în ultimele 6 luni pentru încă 5500 MW.

Începând cu anul 2011, consumatorii finali s-au confruntat cu costuri în creştere ale energiei electrice. Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali electrointensivi, periclitându-le competitivitatea pe piaţa internă europeană şi, mai ales, afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială.

Industria electrointensivă din România asigură circa 20% din consumul final brut de energie. În acelaşi timp este cel mai mare generator de locuri de muncă, la nivelul anului 2012 asigurând direct cca. 760.000 locuri de muncă şi indirect cca.1.500.000.

Creşterea costurilor cu energia electrică, datorată sistemului de sprijin al energiei regenerabile prin certificate verzi are impact semnificativ asupra preţurilor produselor industriale şi, implicit, asupra competitivităţii industriei energointensive.

Având în vedere cele de mai sus, apreciem că impactul asupra competitivităţii industriei electrointensive duce la creşterea riscului de relocare a unor companii electrointensive, risc care induce efecte negative atât în plan social, cât şi în întreaga economie naţională.

Totodată subvenţia pentru sursele regenerabile de energie scade competitivitatea firmelor din România faţă de cele din afara UE, care nu au în structura de costuri subvenţia pentru energie regenerabilă.

Având în vedere aceste aspecte, şi ţinând seama de trendul descrescător al consumului de energie electrică în perioada următoare, este necesară sprijinirea consumatorilor electrointensivi, prin exceptarea parţială de la plata certificatelor verzi.

După o analiză fundamentată a impactului costurilor crescute cu energia asupra industriilor energointensive, COM a adoptat în luna aprilie a.c. Orientările privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020 care prevăd că, pentru a evita ca întreprinderile afectate în mod deosebit de finanţarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile să fie plasate într-o situaţie concurenţială dificilă, este necesară exceptarea parţială de la suportarea costurilor suplimentare pentru a evita relocarea acestora.

2. Schimbări preconizate. În conformitate cu art. 8 alin. (8) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede exceptarea parţială a industriei electrointensive de la contribuţia aferentă promovării resurselor regenerabile de energie. Exceptarea se realizează diferenţiat în funcţie de electro intensitatea operatorilor economici şi se aplică numai întreprinderilor care activează în sectoarele din anexa nr. 1 a Orientărilor privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020.

Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani şi se va aplica ulterior aprobării acesteia de către COM.

Criteriile de eligibilitate pentru exceptare vizează, printre altele:

punerea în aplicare, pe baza auditurilor energetice, a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice;
menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei precum şi nedisponibilizarea pe respectiva perioadă a mai mult de 25% din numărul angajaţilor;
încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţământ pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat.

3. Alte informaţii. Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect.

Secţiunea a 3-a - Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic. Uniunea Europeană recomandă subvenţionarea producerii de energie electrică din surse regenerabile prin diferite scheme suport, inclusiv prin scheme bazate pe plata de către consumatorii de energie electrică a unor certificate verzi.

S-a presupus că această subvenţie nu afectează competitivitatea companiilor din UE, întrucât consumul industrial de energie electrică se transferă în preţul produselor către consumatori, presupunere care însă nu a corespuns realităţii.

Aproximativ 20% din energia electrică produsă în România este livrată sectorului industrial electrointensiv.  

Măsurile propuse prin prezentul act normativ permit creşterea competitivităţii firmelor în raport cu ceilalţi competitori din afara spaţiului european, care nu au obligaţia de a susţine energia din surse regenerabile şi limitează riscul delocalizării industriei electrointensive.

Delocalizarea întreprinderilor industriale ar avea ca efect reducerea consumului naţional brut de energie electrică, ar determina într-o măsură şi mai mare accentuarea creşterii costurilor, cu sprijinirea sectorului de energie electrică regenerabilă subvenţionată, atât pentru consumatorii industriali nedelocalizaţi, cât şi pentru consumatorii casnici, având ca efect primar crearea premiselor pentru instabilitate socială la nivelul populaţiei.

1^1. Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat

Măsurile propuse privind exceptarea sunt în concordanţă cu legislaţia UE în domeniul ajutorului de stat, precum şi cu angajamentul asumat de autorităţile române în cadrul Ajutorului de stat SA 33134 – România – “Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie“. 

În prezent, cu mici excepţii, preţurile curente (preţul energiei electrice cumulat cu preţurile obţinute pe certificatele verzi aferente energiei electrice produse) obţinute de producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie în România sunt semnificativ peste preţurile similare din alte ţări UE.

Producătorii din aceste sectoare din alte state membre nu suportă aceste costuri suplimentare fie pentru că schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile sunt mult mai puţin generoase în jurisdicţiile lor, fie pentru că beneficiază de o scutire substanţială de la contribuţia pentru schemele aplicabile în jurisdicţiile lor.

Măsurile propuse au ca scop şi evitarea discriminării între investitorii din sectorul energiilor regenerabile şi investitorii din sectoarele expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

În prezent, toate state membre introduc, pe baza Orientărilor privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020, măsuri care limitează suportul financiar acordat pentru promovarea energiilor regenerabile. 

2. Impactul asupra mediului de afaceri. Măsura se va aplica numai întreprinderilor care funcţionează în sectoarele cuprinse în anexa nr. 1 la Orientările privind ajutoarele pentru mediu şi energie pentru perioada 2014-2020.

Măsura contribuie la menţinerea competitivităţii produselor din sectoarele electrointensive.

Măsurile propuse permit creşterea competitivităţii firmelor în raport cu ceilalţi competitori din afara spaţiului european, care nu au obligaţia de a susţine energia din surse regenerabile.

Totodată schema de sprijin pentru resursele regenerabile de energie afectează şi concurenţa pieţei din aval, unde activează consumatorii de electricitate. În special consumatorii industriali de electricitate din România sunt defavorizaţi din punct de vedere concurenţial faţă de concurenţii lor pe plan european şi mondial, din cauza costului mare al schemei de sprijin.

3. Impactul social. Se asigură sustenabilitatea şi suportabilitatea la nivelul consumatorului final a creşterilor de preţ a energiei electrice, datorită contribuţiei pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.

De asemenea, schema de exceptare contribuie la prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activităţii industriale datorită pierderilor de competitivitate, în urma creşterii preţului energiei electrice.

Măsura propusă elimină riscul de delocalizare cu efect imediat în menţinerea gradului de ocupare a forţei de muncă, limitarea şomajului, păstrarea forţei de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective. Riscul de permanentizare a şomajului, în condiţiile în care criza economică permite într-o măsură redusă absorbţia de forţă de muncă în alte zone ale Europei, ar deveni foarte ridicat.

Măsura va avea ca efect stabilizarea activităţii industriale şi asigurarea premiselor pentru noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.

4. Impactul asupra mediului. În prezent România se situează pe una din cele mai bune poziţii din UE (locul doi) cu privire la realizarea ţintei asumate privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie.

Ţintele intermediare au fost atinse şi depăşite şi se estimează îndeplinirea, încă din 2014, a obiectivului asumat de România pentru anul 2020, context în care prezentul act normativ nu are impact negativ asupra mediului.

5. Alte informaţii. Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.