Joi, 10 Septembrie

Nota de Fundamentare - HG nr.767/10.09.2020

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 767/2020 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.621/2003 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti

 

 

Secţiunea 1. Titlul prezentului act normativ

 

Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.621/2003 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare

în Informatică - ICI Bucureşti

 

 

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

 

Descrierea situaţiei actuale:

             Potrivit prevederilor art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti, persoană juridică română de drept public, organizată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează în coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

         Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1621/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul specific de activitate.

           Pentru realizarea obiectului de activitate, institutul naţional contribuie, în principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific, şi la realizarea cu prioritate a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice stabilite prin programele naţionale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

           Institutul naţional administrează, cu diligenţa unui bun proprietar, bunuri proprietate publică şi privată a statului, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică şi privată a statului administrate de institutul naţional, precum şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

            Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obţinute în baza derulării unor contracte finanţate din fonduri publice, aparţin institutului naţional, în calitate de persoană juridică executantă, şi ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-au stabilit alte clauze. Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obţinute în baza derulării unor contracte finanţate din fonduri private, precum şi rezultatele obţinute din activităţi desfăşurate în asociere în participaţiune sau în entităţi cu personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere, precum cele prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aparţin institutului naţional, în calitate de persoană juridică executantă.

        Administrarea, înregistrarea în evidenţa contabilă a institutului naţional, precum şi înstrăinarea, închirierea sau concesionarea şi casarea rezultatelor cercetărilor obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice se fac potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003 cu modificările și completările ulterioare.

         În exercitarea drepturilor sale, institutul naţional posedă şi foloseşte bunurile aflate în patrimoniul său şi, după caz, dispune de acesta în condiţiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

          Institutul naţional poate efectua prestări de servicii, activităţi de producţie sau comerţ prin asociere în participaţiune, asociere în condiţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau sub forma grupurilor de interese, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării.

          Patrimoniul institutului naţional poate fi modificat în condiţiile legii, activele acestuia putând face obiectul operaţiunilor de concesionare, închiriere, asociere în participaţiune sau aport în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale la care institutul naţional este acţionar sau asociat. 

             

 

Schimbări preconizate.

                 Secretariatul General al Guvernului în calitate de coordonator al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, poate sprijini activitatea de reprezentare și cercetare a acestuia prin sprijin financiar din bugetul propriu în vederea finalizării tututror proiectelor derulate la nominalizarea Guvernului României sau a altor entități guvernamentale.

          În data de 19 februarie 2020, Comisia Europeana a publicat pentru consultare documentul său programatic privind domeniul Inteligenței Artificiale denumit “White Paper on Artificial Intelligence – a European approach to excellence and trust” (anexat) , document ce oferă o viziune clară a schimbărilor substanțiale pe care CE le are în vedere în acest domeniu.

          Documentul a fost prezentat ca unul dintre cei doi piloni inițiali ai unei Strategii Digitale de anvergură a UE care stabilește obiectivele cheie ale Comisiei în domeniul digital pentru 2020-2024. Al doilea pilon este o Strategie Europeană pentru Date, care are ca scop îmbunătățirea utilizării datelor prin crearea unei piețe unice pentru date.

Pe scurt , documentul “White Paper on Artificial Intelligence – a European approach to excellence and trust” dorește favorizarea unui ecosistem european de excelență și de încredere în beneficiile aduse de Inteligența Artificială. Mai exact, propunerile pe care Comisia Europeană le face prin acest document sunt:

•         Luarea de măsuri care să eficientizeze cercetarea, să încurajeze colaborarea între statele membre și să crească investițiile în dezvoltarea AI;

•         Opțiuni politice pentru un viitor cadru de reglementare al UE care ar determina tipurile de cerințe legale care se aplică actorilor relevanți, cu un accent special pe aplicațiile cu risc ridicat.

           Totodată, în contextul acestui document, trebuie menționat că în interiorul Comisiei Europene sunt intensificări masive în ceea ce privește domeniul Inteligenței Artificiale prin Comitetul Ad-Hoc pentru Inteligență Artificială – CAHAI- înființat la 11 septembrie 2019, de către Comitetul Miniștrilor din cadrul CE. Scopul principal al CAHAI este crearea a unui cadru legal pentru dezvoltarea, proiectarea și aplicarea inteligenței artificiale, bazat pe standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, democrația și statul de drept.

           Este esențială participarea României în cadrul grupului de lucru privind problematica Inteligenței Artificiale și încurajăm alinierea noastră la directivele europene în ceea ce privește domeniul Inteligenței Artificiale, precum și armonizarea legislației naționale cu legislația comunitară.

În acest context, având in vedere expertiza Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică- ICI București în ceea ce privește domeniul Inteligenței Artificiale,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică- ICI București a fost desemnat ca reprezentant din partea României în cadrul Comitetului Ad-Hoc pentru Inteligență Artificială – CAHAI .

            În data de 29 mai 2020, România a semnat acordul pentru a deveni membru al Parteneriatului European pentru Blockchain, alături de alte 23 state membre ale Uniunii Europene.

            Parteneriatul European pentru Blockchain reprezintă o platformă europeană ce facilitează schimbul de experiențe și expertiză în domeniile tehnice și de reglementare, precum și pregătirea pentru lansarea aplicațiilor de tip blockchain pe piața unică digitală a UE, cu utilizare atât în sectorul public, cât și în cel privat.

             Principalul obiectiv al acestui parteneriat este constituirea Infrastructurii Europene pentru Servicii de Blockchain  (European Blockchain Services Infrastructure - EBSI).

Infrastructura Europeană pentru Servicii de Blockchain (EBSI) este o inițiativă comună a Comisiei Europene și a Parteneriatului European pentru Blockchain (EBP) pentru a furniza servicii publice transfrontaliere la nivelul întregii UE folosind tehnologia blockchain.

             EBSI va fi materializată ca o rețea de noduri distribuite în toată Europa (blockchain), folosind un număr tot mai mare de aplicații axate pe cazuri specifice de utilizare. În 2020, EBSI va deveni un bloc de construcții din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility), oferind software, specificații și servicii reutilizabile pentru a sprijini adoptarea acestuia de către instituțiile UE și administrațiile publice europene.

            EBSI este constituită din noduri instalate de organizații/firme din țările semnatare, care doresc să susțină dezvoltarea acestor servicii.

În cadrul acestui proiect ICI București este nominalizat de către Secretariatul general al Guvernului în calitate de mebru plin.

            Inițiativa Europeană Open Science Cloud (EOSC) este unul dintre cele aproximativ 50 de parteneriate europene propuse în cadrul programului Horizon Europe și face parte din strategia Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește construirea unei economii competitive de date și cunoștințe în Europa. EOSC sprijină, de asemenea, politica UE în materie de știință deschisă, deoarece își propune să ofere Uniunii un lider global în gestionarea datelor de cercetare, să se asigure că oamenii de știință europeni vor beneficia de avantajele complete ale științei bazate pe date și de a accelera tranziția către știința deschisă și inovația deschisă.

            EOSC își propune să adune și să ofere acces la vehiculele și instrumentele existente cu scopul declarat de a construi o bază științifică puternică și investiții în infrastructuri din toată Europa, pentru a conduce un nou cloud științific deschis, disponibil într-un singur loc și peste granițe.

            Modelul de afaceri durabil al EOSC după 2020 și cadrul de guvernare ar trebui să consolideze compatibilitatea structurilor și inițiativelor naționale și regionale cu EOSC pentru a asigura servicii disponibile în mod continuu. Comisia Europeană oferă sprijin financiar pentru implementarea EOSC prin intermediul proiectelor din cadrul Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare (Orizont 2020).

            Actuala guvernanță EOSC, formată din Consiliile de conducere ale EOSC și Consiliile de guvernare (Executive Board și Governing Board), a colaborat cu DG RTD și DG CNECT pentru consolidarea unei versiuni stabile a documentului de propunere de parteneriat EOSC. Această versiune a fost publicată sub forma unui document viu, alături de toate celelalte propuneri de parteneriat. Aceste propuneri sunt în următorul pas de pregătire, care include colectarea de angajamente potențiale de către părțile interesate relevante.

        Din noiembrie 2018, 28 de țări europene și Uniunea Europeană colaborează ca parte a întreprinderii comune EuroHPC (EuroHPC Joint Undertaking), pentru a construi în Europa o infrastructură de supercomputing și un ecosistem de inovație de nivel mondial, prin combinarea resurselor și coordonarea eforturilor lor într-o achiziție publică comună și printr-o agendă de cercetare și inovare comună. La această dată întreprinderea comună are în componență 34 de state participante.

           Întreprinderea comună EuroHPC va pune bazele activităților legate de HPC în Europa pentru cel puțin următorul deceniu. O perspectivă strategică a EuroHPC este necesară pentru a strânge sprijinul politic și a aduna părțile interesate necesare și a elabora implementarea diferitelor activități pentru a atinge obiectivele ambițioase pe care UE și le-a stabilit pentru EuroHPC.

EuroHPC își propune să ofere Europei capacități de supercomputing de nivel mondial în funcție de potențialul nostru economic și cu autonomia strategică necesară în tehnologiile critice HPC.

            Pentru a realiza ambițiile de mai sus, EuroHPC va pune la punct o abordare atotcuprinzătoare care coordonează investițiile naționale și UE într-o strategie europeană comună de achiziții și cercetare și inovare. Această strategie se bazează pe participarea critică a partenerilor privați (asociații ETP4HPC și BDVA) și colaborarea cu actori cheie europeni, precum PRACE și GEANT, pentru realizarea misiunii EuroHPC.

           Într-un pas major spre a face din Europa o regiune de supercomputing la nivel global, întreprinderea comună europeană de înaltă performanță - EuroHPC a selectat 8 site-uri pentru centre de supercomputing situate în 8 state membre diferite pentru a găzdui noile mașini de calcul performante. Site-urile de găzduire vor fi localizate în Sofia (Bulgaria), Ostrava (Cehia), Kajaani (Finlanda), Bologna (Italia), Bissen (Luxemburg), Minho (Portugalia), Maribor (Slovenia) și Barcelona (Spania). Acestea vor sprijini dezvoltarea de aplicații majore în domenii precum medicina personalizată, designul de medicamente și materiale, bioinginerie, prognoza meteo și schimbările climatice. În total, până în prezent, 19 din cele 28 de țări participante la întreprinderea comună vor face parte din consorțiile care operează centrele. Împreună cu fondurile UE, aceasta reprezintă un buget total de 840 de milioane EUR.

              Întreprinderea comună, împreună cu site-urile de găzduire selectate, intenționează să achiziționeze 8 supercomputere: 3 precursoare (localizate în Finlanda, Italia și Spania) ale mașinilor exascale (capabile să execute peste 150 Petaflops, sau 150 de milioane de miliarde de calcule pe secundă), care vor fi în top 5, și 5 mașini petascale (capabile să execute cel puțin 4 Petaflops, sau 4 milioane de miliarde de operații pe secundă).

             În urma aderării României la Cadrul de cooperare pentru calculul de înaltă performanță - EuroHPC, prin Memorandumul din data de 13 septembrie 2018, stabilit prin Regulamentul Consiliului (EU) 2018/1488, ROMÂNIA a desemnat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București ca punct de contact prin reprezentanții acesteia.

              Întreprinderea comună EuroHPC va sprijini activitățile prin achiziții și apeluri deschise în 2019 și 2020 și funcționează începând cu anul 2019 până în 2026. Întreprinderea comună EuroHPC prevede co-investiția inițială cu statele membre de aproximativ 1 miliard de euro, din care 486 milioane EUR provin din acțiunile deja planificate de Comisie în cadrul programelor „Orizont 2020” și „Conectarea Europei” (Connecting Europe Facility) în actualele programe financiare multianuale cadru (MFF).                              În plus, 422 milioane EUR vor reprezenta contribuția partenerilor privați sau industriali sub formă de contribuții în natură la activitățile Întreprinderii Comune.

             Fondurile suplimentare în următorul cadru financiar multianual (aflate în discuție) ar permite o acoperire completă a strategiei HPC, în care se așteptă un sprijin similar din partea statelor membre pentru continuarea actualului EuroHPC JU în perioada 2021-2028, cu obiectivele strategice deja convenite.

              Acest nivel de finanțare va iniția activitățile pentru a aborda strategia europeană generală HPC, în principal: achiziționarea a trei mașini pre-exascale și mai multe sisteme petascale până în 2020 și acțiuni de cercetare și dezvoltare care acoperă ecosistemul complet HPC lansat în 2019 și 2020, inclusiv sprijin pentru centrele de competență HPC.

              Cel puțin 180 de milioane de euro vor fi alocați implementării agendei de cercetare-dezvoltare prin acțiuni indirecte.

              În cadrul acestor proiecte enumerate și nu numai, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București a fost desemnat ca reprezentant din partea României urmând a finanța/co-finanța contribuții financiare și cu resurse umane pentru reprezentarea cu succes și la standarde europene.

             Totodată din proiectele naționale, europene și internaționale pe care le derulează institutul cu parteneri de marcă se pot realiza baze de date care poate fi folosite în analizarea factorilor de risc la securitatea ciberneticii în vederea identificării practicii operatorilor de infrastructuri informatice de a efectua anumite forme de audit informatic utilizând capacitățile operaționale ale unor specialități informatice.

              Rezultatele cercetărilor pot fi folosite în vederea unui audit informatic pentru identificarea documentelor incomplete ca formă și conținut, neacoperitoare  în raport de nevoile reale și care nu au avut caracter oficial, nefiind înregistrate ca atare și nevalorificate eficient.

              În cadrul cercetărilor au fost identificate măsuri tehnice şi organizatorice dedicate, din care a rezultat creșterea nivelului general de securitate și protecție a datelor stocate, rețelelor și sistemelor informatice la nivel de organizație.

             Toate acestea pot fi folosite la solicitarea tuturor instituțiilor publice sau de drept public, operatorilor economici și/sau persoanelor autorizate în domeniul de specialitate a institutului.

            Riscurile și eventualele incidente de securitate cibernetică vor putea fi identificate timpuriu şi vor fi gestionate eficient printr-o reacţie mai promptă, concomitent cu creşterea nivelului de cunoștințe privind securitatea cibernetică, atât la nivelul organizației, precum și la nivelul angajaților.

           Institutul, prin actele normative care îl guvernează cercetează, implementează și dezvoltă softuri, programe și aplicații folosite de sistemul guvernamental și nu numai în vederea menținerii în standardele internaționale a capacității informatice. Prin legislația din domeniul fiscal se testează softurile și aplicațiile solicitate în cadrul acestora și implementate de către piața de resort. În același timp în cadrul proiectelor  de cercetare naționale și internaționale s-a identificat necesitatea testării, după aplicarea fazei de cercetare preliminară, echipamentelor rezultate în cadrul primei faze.

          Având în vedere raporturile de coordonare prevăzute de O.G. 4/2020, dispozițiile O.M.F.P. 1802/2014  care utilizează noțiunea de situații financiare anuale și dispozițiile art. 24 din O.G. 57/2002, prin înlocuirea sintagmei” bilanț contabil și contul de profit și pierderi” cu sintagma „situații financiare” se dorește armonizarea legislației cu hotărârea de guvern care face obiectul actualei note de fundamentare.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe