NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Secţiunea 1: Titlul prezentului act normativ

Ordonanță privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale. Cadrul de reglementare european și național

În decembrie 2015 Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune pentru economia circulară și s-a angajat să elaboreze o strategie menită să răspundă provocărilor generate de materialele plastice.

Pe cale de consecință, în 16 ianuarie 2018 a fost emisă Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară” (COM (2018) 28).

Referitor la strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară (COM (2018) 28), în data de 23 mai 2018, Camera Deputaților a emis Hotărârea nr.27/2018 privind adoptarea opiniei referitoare la COM (2018) 28, atrăgând atenţia asupra faptului că atingerea obiectivului ca, până în anul 2030, toate ambalajele din materiale plastice introduse pe piaţa Uniunii Europene să fie reutilizabile sau reciclabile cu uşurinţă este condiţionată de avansul în domeniul tehnologiilor maselor plastice şi al celor de reciclare, ceea ce îi conferă un caracter imprevizibil. Drept urmare, s-a recomandat formularea unor obiective intermediare măsurabile și cu caracter voluntar, astfel încât statele membre să realizeze contribuţii individuale la atingerea acestora, în funcţie de posibilităţi.

În 28 mai 2018 una dintre realizările strategiei europene pentru materiale plastice într-o economie circulară a fost Directiva privind reducerea impactului anumitor produse de plastic asupra mediului (COM (2018) 340 final). Propunerea a fost însoțită de documentul “Evaluarea impactului: reducerea deșeurilor marine - acțiune asupra materialelor plastice de unică folosință și a echipamente de pescuit”, SWD (2018) 254, evaluare de impact rezumată în SWD (2018) 255.

Referitor la COM (2018) 340 final, în 5 iulie 2018 Senatul României a emis Hotărârea nr.103/2018, în care se menționează faptul că “tranziția de la modelul economic actual, bazat pe producție și consum, la un model bazat pe producție și consum durabile presupune un efort conjugat și de lungă durată, structurat pe schimbarea mentalității și, implicit, pe un alt model educațional, pe schimbarea comportamentului consumatorilor și pe dezvoltarea de mecanisme financiare necesare susținerii acestei perioade de tranziție”. În 2019 a fost adoptată Directiva nr. 904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L155/1 din 16 iunie.

Produsele din plastic de unică folosință includ o gamă diversă de produse de consum cu circulație rapidă, utilizate în mod curent, care sunt aruncate după ce au fost utilizate o singură dată, sunt rareori reciclate și tind să devină deșeuri. O cantitate semnificativă a echipamentelor de pescuit introduse pe piață nu este colectată pentru tratare. Produsele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit care conțin plastic reprezintă, prin urmare, o problemă deosebit de gravă în contextul deșeurilor marine, deoarece au impact negativ asupra ecosistemelor marine și pentru sănătatea umană, afectând totodată activitățile maritime cum sunt turismul, pescuitul și transportul maritim.

Directivele 2008/98/CE, 2019/883/CE, 2000/60/CE și 2008/56/CE și Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și instrumentele de politică existente ale Uniunii oferă măsuri de reglementare pentru a aborda problema deșeurilor marine. În special, deșeurile de plastic constituie obiectul măsurilor și al obiectivelor generale ale Uniunii în materie de gestionare a deșeurilor, cum ar fi obiectivul de reciclare pentru deșeurile de ambalaje din plastic prevăzut în Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului și obiectivul Strategiei europene privind materialele plastice de a asigura că până în 2030 toate ambalajele din plastic introduse pe piața Uniunii sunt reutilizabile sau reciclabile.

Cu toate acestea, impactul respectivelor măsuri privind deșeurile marine nu este suficient și există diferențe între măsurile luate la nivel național de către statele membre UE pentru a preveni și a reduce deșeurile marine, în ceea ce privește domeniul de aplicare și nivelul de ambiție. Acest fapt a constituit un argument adițional în propunerea Directivei nr.2019/904.

Situația națională privind producția de produse din plastic de unică folosință și efectele plasticului asupra mediului

La nivelul lunii martie a.c., pe teritoriul național dețineau autorizații de mediu emise de autoritățile competente pentru protecția mediului un număr de:

121 operatori economici care produc produse din plastic de unică folosință, enumerate în partea A și partea B din anexa la Directiva nr. 2019/904 ;
70 operatoril economici care produc produsele enumerate în partea A din anexa la Directiva nr.2019/904, din alte materiale decât plastic, destinate unor utilizări multiple/prezentând caracter reutilizabil/reciclabil ;
263 producători de materiale plastice din deșeuri de plastic.

Ca urmare a monitorizării ecosistemului marin Marea Neagră în cadrul   studiului intitulat „Programul de monitoring integrat al ecosistemului marin Marea Neagră, conform cerințelor Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/CE)”, finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, s-au obținut o serie de informații privind deșeurile prezente pe plajele românești și în apele marine.

Rezultatele obținute în 2018 au arătat că “deșeurile marine bentale, global, pe total sector, atât din punct de vedere cantitativ, cât și numeric, dominante au fost deșeurile din metal și plastic, iar în zona centrală cele din metal și plasele de pescuit pierdute sau abandonate. Cele mai mari cantități de deșeuri metalice, plastice și plase, respectiv materiale greu degradabile (plastice) au fost localizate în zona de nord, respectiv în zonele din imediata apropiere a porturilor Constanța, Mangalia, Cap Midia și brațul Sf. Gheorghe”. Plasele de pescuit colectate de pe fundul mării provin din unelte de pescuit (setci, traul, talian etc.) pierdute sau abandonate de către societățile care practică activități pescărești la litoralul românesc.

Deșeurile din plastic, alături de deșeurile din lemn prelucrat, țesături textile, doze sunt aduse din Dunăre prin cele trei brațe și purtate de către curenți atât în zona de larg cât și de mal, de la Sulina până la Vama Veche.

Cantitatea medie de deșeuri, respectiv exemplare colectate de pe fundul mării, atât pe total sector cât și pe zone de activitate a fost minoră, valoarea acestora a variat între 0,12-0,31g/m2, respectiv 0,0001 – 0,00007 ex./m2”.

În același an, “cantitatea deșeurilor depozitate pe plajele românești în timpul sezonului estival a fost superioară celei înregistrate în afara sezonului turistic, situație datorată în general influenței factorului antropic, care acționează ca sursă principală de deșeuri pentru acest compartiment marin. Creșterea procentuală a numărului de deșeuri pe plaje în sectorul turistic 2018 (comparativ cu valorile înregistrate înainte de sezonul estival) a depășit 50% in cazul tuturor plajelor”.

O cantitate semnificativă a echipamentelor de pescuit introduse pe piață nu este colectată pentru tratare. Echipamentele de pescuit care conțin plastic reprezintă o problemă deosebit de gravă pentru ecosistemul marin investigat și pentru sănătatea umană. Prezența lor afectează o serie de activități maritime, respectiv turismul, pescuitul și transportul maritim. Din această perspectivă, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură are în vedere ca prin modernizarea Portului Midia să fie realizate facilități de colectare a acestor deșeuri.