Marți, 28 Iunie

Nota de Fundamentare -OUG nr.32/28.06.2016

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru  completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar - fiscale

Secţiunea 1 - Titlul actului normativ

Ordonanță de urgență pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

Promovarea acestui act normativ este determinată în principal de:

- necesitatea atragerii, menținerii și dezvoltării în România a resursei umane înalt calificate pentru desfășurarea activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, în vederea creșterii competitivității economiei românești, în contextul consolidării sistemului de cercetare-dezvoltare,

- necesitatea protejării și din punct de vedere fiscal a persoanelor fizice care au dreptul de a li se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, potrivit prevederilor Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite,

-  imposibilitatea continuării demersului statistic pentru satisfacerea cerințelor regulamentelor U.E. și ale celor naționale, precum si a respectării angajamentelor ca stat membru UE în domeniul statisticii oficiale, ceea ce poate avea drept consecinţe aplicarea implicita a procedurilor de infringement,

- necesitatea simplificării și acordării unui tratament fiscal specific aplicabil veniturilor obținute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor privind statistici oficiale, în vederea impulsionării activității producerii de statistici oficiale,

- evitarea blocării activității unor operatori economici, cum ar fi cei din domeniile de achiziții de diverse produse de la persoane fizice (produse agricole, din flora spontană, achiziții de ciuperci și fructe de pădure, etc.), sau din domeniul organizatorilor de evenimente speciale,

- necesitatea sustenabilității sectorului agricol și a facilitărei de noi investiții în agricultură în perioada următoare, prin creșterea nivelului de accesibilitate la bunurile și serviciile de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol.

Întrucât cele menţionate mai sus vizează interesul public şi constituie elementele unei situaţii extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru:

-  stabilirea unui tratament fiscal favorabil aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice care activează în domeniul cercetării-dezvoltării, în scopul atragerii, menținerii și dezvoltării în România a resursei umane înalt calificate pentru desfășurarea activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică,

-  reglementarea unor măsuri în vederea neimpozitării în situația transferului dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal al persoanelor fizice, prin prima dare în plată efectuată în condițiile Legii nr.77/2016,

- stabilirea unui tratament fiscal specific aplicabil veniturilor obținute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor, indiferent de caracterul de continuitate al acestor activități de colectare de date,

-  reducerea cotei de TVA la 9% pentru livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și pentru  prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol,

-  îmbunătățirea cadrului legal reglementat de Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, pornind de la faptul că o serie de operatori economici au semnalat faptul că plafoanele de încasări și plăți stabilite de lege le îngreunează și chiar blochează achizițiile de la persoane fizice, cum ar fi:  achiziția de păsări și animale pentru fabricarea produselor din carne  sau produse forestiere nelemnoase din flora spontană, ciuperci și fructe de pădure, activități care presupun efectuarea zilnică de achiziții de la persoane fizice, în principal din mediul rural iar în cele mai multe cazuri, operatorii dețin centre de achiziție în mai multe județe, angajații acestora colectând marfa de la terțe persoane fizice cu care nu au nici un raport juridic și care nu au deschis un cont bancar; în mod similar, este și cazul operatorilor economici organizatori de evenimente speciale, (nunți, botezuri ), activități care presupun achitarea contravalorii serviciilor prestate de către beneficiarii acestora, în cele mai multe cazuri, din sumele de bani în numerar (daruri), primite la aceste eveniment; modificarea cadrului legal se impune cu atât mai mult cu cât astfel de activități au, de regulă, caracter ocazional și sezonier.

1. Descrierea situaţiei actuale

I. Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările  ulterioare

 Titlul IV „Impozitul pe venit”

1. Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de cercetare dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit, pentru aceste venituri.

2. În prezent, la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează impozit.

În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin dare în plată, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate, iar impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale, respectiv, în actul de dare în plată. 

Legea nr.77/2016, privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit, cât și Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprind excepții privind plata impozitului pe venitul din transferul bunurilor imobile din patrimoniul personal în cazul stingerii unor debite prin darea în plată sau care se află în executare silită, indiferent de stadiul  ori forma executării silite.

Potrivit prevederilor legale actuale, persoanele fizice care au fost supuse executării silite a imobilului ipotecat, printr-un contract de credit, au obligația de a plăti impozitul aferent venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Prin Legea nr.77/2016, legiuitorul a înțeles să reglementeze o procedura specială pentru protejarea intereselor persoanelor fizice aflate în dificultate financiară în raport cu o instituție de credit sau financiară. Cum prevederile Legii nr. 77/2016, nu conțin reglementări de natură fiscală care să prevadă și o protecție din punct de vedere fiscal al acestor categorii de persoane fizice, se propune modificarea prevederilor legislației fiscale în acest scop.

3. Potrivit prevederilor în vigoare veniturile obținute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor în baza unor contracte civile se supun impozitării în mod diferit, în funcție de modul de desfășurare a activității și a clauzelor contractuale astfel:

- în situația în care rezultă că activitatea este una independentă, se aplică regimul fiscal prevăzut pentru veniturile tratate la capitolul II- Venituri din activități independente al Titlului IV ”Impozitul pe venit” și în mod corespunzător, la Titlul V ”Contribuțiile sociale obligatorii” din Codul fiscal, în sensul că, asupra venitului realizat se datorează impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale în cotă de 10,5% sau 26,3%, în funcție de opțiunea persoanei, precum și contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5%;

- în situația în care activitatea nu are caracter de continuitate se aplică regimul fiscal prevăzut la capitolul X- Venituri din alte surse, în sensul că se datorează impozitul pe venit asupra venitului brut prevăzut în contract, iar dacă este singurul venit realizat, se datorează contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate în cotă de 5,5%;

-  în situația în care activitatea este încadrată ca fiind activitate dependentă, se aplică regimul fiscal prevăzut pentru veniturile tratate la capitolul III  - Venituri din salarii și asimilate salariilor al Titlului IV ”Impozitul pe venit” și în mod corespunzător la Titlul V ”Contribuții sociale obligatorii”, în sensul că, se datorează impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale (angajat și angajator în cotă de 10,5% și 15,8%) , contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (angajat și angajator în cotă de 5,5% și 5,2%), contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator în cotă de 0,85%, contribuțiile pentru asigurările pentru șomaj (angajat și angajator în cotă de 0,5% și 0,5% ) și contribuția de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator în cotă cuprinsă între 0,15%-0,85% diferențiată în funcție de clasa de risc, potrivit legii.

Titlul VII - Taxa pe valoarea adăugată

Cota de TVA aplicabilă pentru livrările de bunuri și prestările de servicii de tipul celor utilizate în sectorul agricol este cota standard de TVA, respectiv 20%. Conform Anexei III a Directivei 2006/112/CE, există posibilitatea aplicării unei cote reduse de TVA pentru  livrările de bunuri și prestările de servicii de tipul celor utilizate în producția agricolă

II.  Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

Obiectivele urmărite de Legea nr. 70/2015 sunt:

- dezvoltarea instrumentelor de verificare a realităţii operaţiunilor economice, evidenţiate în documente de livrare/achiziţie, prin urmărirea fluxurilor băneşti;

- întărirea disciplinei financiare, ca important instrument de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale, prin stabilirea unei trasabilităţi a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare, întrucât operaţiunile economice reflectate prin tranzacţii bancare pot fi urmărite cu uşurinţă de autorităţile fiscale, pe când tranzacţiile cash scapă acestui control. Rolul acestor măsuri este scoaterea la vedere a tranzacţiilor făcute în prezent cu plata în numerar care, în fapt, reprezintă venituri impozabile, în foarte multe cazuri,  nedeclarate;

- creşterea gradului  de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului.

Pentru realizarea acestora, în legea sus-menţionată au fost incluse prevederi privitoare la limitarea prin lege a operaţiunilor în numerar, astfel:

- (i) extinderea limitării încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între toţi operatorii economici, indiferent de forma juridică de organizare, după cum urmează:

- (ii) limitarea operaţiunilor în numerar în relaţia operatori economici-persoane fizice, la 10.000 de lei/zi/de la /către o persoană;

- (iii) limitarea acestor operaţiuni în cazul tranzacţiilor efectuate de către persoanele fizice la 50.000 lei/tranzacţie.

De asemenea, legea conţine şi prevederi referitoare la interdicţia fragmentării încasărilor şi plăţilor în numerar, precum şi a fragmentării tranzacţiilor cu o valoare mai mare decât plafoanele stabilite prin aceasta.

Efectele scontate sunt, pe de o parte, reducerea evaziunii fiscale prin stabilirea unei trasabilităţi a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare şi, implicit, creşterea nivelului veniturilor bugetare iar, pe de altă parte, creşterea utilizării pe scară largă a cardurilor bancare, ca mijloc de plată.

Actul normativ în vigoare stabilește la art. 4 că operațiunile de încasări/plăți de la/către persoane fizice reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană, fiind interzise încasările/plățile fragmentate în numerar de la/către o persoană pentru tranzacții mai mari de 10.000 lei.

Astfel, după cum rezultă din prevederile invocate mai sus, nu este stabilită în sarcina persoanelor enumerate la art. 1 alin. (1) din Lege o limitare a plăților în numerar efectuate către persoanele fizice aferente unei zile, legea stabilind pentru aceste categorii de operațiuni plafoane zilnice de plăți către o persoană fizică, indiferent de numărul acestor persoane.

La art. 11 din același act normativ se precizează că:

   " (1) Se interzice persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să elibereze persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 8 sume în numerar peste plafonul stabilit la art. 3 alin. (1) lit. c), pe fiecare persoană şi tranzacţie, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 5.

Din coroborarea articolelor mai sus-menționate, rezultă faptul că pentru plățile efectuate de profesioniști către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, se pot solicita retrageri de numerar de la instituțiile de credit în limita plafonului de până la 10.000 lei/zi.

Ca atare, efectuarea de plăţi în numerar către persoanele fizice pentru operaţiunile de genul celor menționate mai sus se poate realiza în limita sumei de numerar retrasă de la instituțiile de credit (10.000 lei), la care se pot adăuga eventualele încasări în numerar efectuate de aceștia, care, de regulă, sunt reduse.

Se limitează astfel, posibilitatea unor operatori economici de a achiziționa bunuri /servicii de la diverse persoane fizice, în condițiile în care plățile pe zi către persoane fizice pentru achizițiile efectuate de la aceștia, de multe ori depășesc plafonul de 10.000 lei.

Astfel, o serie de operatori economici au semnalat faptul că plafoanele de încasări și plăți stabilite de lege le îngreunează și chiar blochează achizițiile de la persoane fizice, activități care presupun efectuarea zilnică de achiziții de la persoane fizice, în principal din mediul rural,  cu care nu au nici un raport juridic și care nu au deschis un cont bancar.

 Pe de altă parte, a fost semnalat și cazul operatorilor economici organizatori de evenimente speciale, (nunți, botezuri), activități care presupun achitarea contravalorii serviciilor prestate de către beneficiarii acestora, de regulă, din sumele de bani în numerar (daruri), primite la aceste eveniment.

În condițiile în care încasările de la persoanele fizice de către organizatorii de evenimente, rămân plafonate la nivelul de 10.000 lei/zi, persoanele fizice ar trebui să depună numerarul în bancă în prima zi lucrătoare ulterioară evenimentului pentru a se conforma exigențelor legii în vigoare. Acest fapt este de natură a îngreuna operațiunea de plată/încasare a contravalorii serviciilor primite, în condițiile în care disponibilităților bănești necesare achitării sunt primite chiar cu ocazia evenimentului. De altfel, utilizarea numerarului rezultat din darurile primite de persoana fizică beneficiară a serviciilor organizatorului de evenimente pentru plata contravalorii respectivelor servicii și, implicit, încasarea întregii contravalori a serviciilor oferite in numerar, fără impunerea unui plafon, în condițiile în care se întocmesc documentele justificative care reflectă corect operațiunile economico-financiare legate de prestarea serviciilor (factură, chitanță de încasare) nu poate pune în cauză scopul Legii nr. 70/2015.    



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe