Joi, 10 Mai

Nota de Fundamentare - OUG nr.39/10.05.2018

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat

 Secţiunea 1.Titlul proiectului de act normativ

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind parteneriatul public-privat

Secţiunea a 2 - a. Motivul emiterii actului normativ

Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 privind acordarea încrederii Guvernului îşi propune majorarea semnificativă a investiţiilor pentru atingerea obiectivelor de creştere economică şi de consolidare a sustenabilităţii fiscal-bugetare.

în acest context, Guvernul s-a angajat să demareze proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în economie şi să stimuleze realizarea de investiţiile private. În conformitate cu Programul de guvernare intervalul de timp 2018-2020 este caracterizat drept o perioadă în care se va ”miza pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinaţie de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să putem creşte nivelul de bunăstare al românilor".

Stimularea investiţiilor private se propune a se realiza și prin implementare de proiecte în parteneriat public – privat. Abordarea intersectorială şi interinstituţională a problematicii generale a implementării proiectelor de investiţii publice în parteneriat public - privat trebuie realizată în corelare cu direcţiile strategice de dezvoltare şi cu programarea de ansamblu a politicilor publice. Pentru îndeplinirea acestor obiective a fost întărită capacitatea instituţionale a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care a dobândit competențe și în legătură cu pregătirea și atribuirea proiectelor strategice de investiții ale administrației publice centrale care se implementează în parteneriat public – privat.

Deși Legea privind parteneriatul public – privat a fost adoptată la finalul anului 2016 nici până în prezent nu este aplicabilă deoarece normele metodologice de aplicare la care face referire nu au fost adoptate. Întrucât reglementarea acestui mecanism apt să permită implementarea de investiții publice cu finanțare preponderent din resurse financiare private sau din combinarea unor astfel de resurse cu fonduri nerambursabile se dovedește o necesitate stringentă, actuala legislație în domeniul parteneriatului public – privat trebuie să fie completată astfel încât să permită pregătirea, atribuirea și implementarea de proiecte de parteneriat public – privat, atât la nivelul administrației publice centrale cât și la nivelul administrației publice locale.

1. Descrierea situaţiei actuale. În luna noiembrie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 954 Legea nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat. Conform prevederilor art.45, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia elaborării normelor metodologice de aplicare, la nivel de hotărâre a Guvernului, în decurs de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, respectiv în 120 de zile de la momentul publicării ei.

Din analiza actului normativ a rezultat că multe din elementele indicate spre a fi detaliate, ulterior, prin norme metodologice au fost, între timp, prevăzute de normele metodologice de aplicare a legislației achizițiilor publice și concesiunilor, legislație incidentă și în procedura de atribuire și de modificare a contractelor de parteneriat public - privat, restul aspectelor putând fi reglementate în chiar corpul actului normativ.

 Având în vedere necesitatea de a înlătura din textul legii anumite paralelisme legislative, erori de definire și dispoziții neclare, s-a decis adoptarea prezentei ordonanțe de urgență.

Modificările aduse actului normativ au fost realizate de inițiatori în urma consultării Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), Consiliului Investitorilor Străini, Institutului Naţional de Statistică (INS), Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Modificările au urmărit în principal să clarifice anumite aspecte pentru a se asigura că pregătirea proiectelor se va realiza în mod riguros, cu respectarea bunelor practici statuate în principal de European PPP Expertise Centre, organism constituit în anul 2008 de Comisia Europeana și Banca Europeană de Investiții cu scopul de a acorda sprijin sectorului public din statele membre ale UE și alte state în vederea implementării cu succes a proiectelor de parteneriat public – privat.

2. Schimbări preconizate. Cu scopul de a înlătura incertitudinea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziții termenul de proiect de parteneriat public – privat cu cel de contract de parteneriat public – privat. Cu același scop, s-a precizat în cadrul mai multor dispoziții aspectul că acordarea unor categorii de drepturi partenerului privat sau companiei de proiect în temeiul contractului de parteneriat public – privat nu va implica parcurgerea unei noi proceduri de atribuire. 

Completările și modificările de substanță au în vedere:

reglementarea posibilității de a realiza în parteneriat public – privat și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public
clarificarea conceptului de închidere financiară 
restricționarea participării partenerului public cu fonduri publice în etapa realizării investiției la 25% din valoarea investiției pentru a acorda prioritate atragerii de fonduri private la realizarea investițiilor publice
constituirea in termen de 1 an a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice
înlăturarea suprapunerilor de reglementare cu legislația achizițiilor publice și concesiunilor realizate în urma adoptării Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2017 privind modificarea și completarea legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public – privat.

Ambele forme ale parteneriatului public-privat, respectiv parteneriatul public-privat contractual si parteneriatul public- privat instituțional se caracterizează prin aceea că studiul de fundamentare al proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute expres în proiectul de act normativ, faptul că mai mult de jumătatate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau decătre alte entitati publice în beneficiul partenerului public.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe