Joi, 14 Aprilie

Nota de Fundamentare - OUG nr.47/14.04.2022

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor – cadru

Secţiunea 1. Titlul actului normativ
 
Ordonanţă de urgenţă privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor – cadru

 Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei actuale. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru ajustarea prețului contractelor de achiziție publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, s-a reglementat posibilitatea ajustării prețului contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor – cadru de lucrări aflate în derulare sau pentru care procedurile de atribuire erau în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanței, care nu conțineau clauze de revizuire a prețului conform legislației din domeniul achizițiilor publice, prin actualizarea prețurilor aferente materialelor aplicând un coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia s-a fundamentat prețul contractelor.

Actul normativ a avut un impact general, de interes major, asupra activității din domeniul construcțiilor privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice naționale, fonduri europene, fonduri proprii ale autorităților/entităților contractante, și a contribuit la echilibrarea raporturilor dintre părțile implicate în realizarea investițiilor publice.

Ulterior implementării măsurilor legislative operate prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, efectele situației excepționale avute în vedere la momentul adoptării actului normativ, respectiv majorarea prețului materialelor de construcții în contextul crizei mondiale în domeniu, nu numai că nu s-au diminuat, ci au crescut și s-au extins și asupra altor elemente ale costului aferent investițiilor publice, ca efect al altor evenimente imprevizibile intervenite, cum ar fi: creșterea prețului pe piețele de energie electrică și gaze naturale, a combustibilului, a transporturilor de mărfuri, la nivel internațional, cu impact direct în producția și distribuția tuturor produselor utilizate în construcții; conflictul militar care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei și blocajul impus la nivel internațional Rusiei, piețe importante de furnizare a materialelor, echipamentelor și utilajelor necesare pentru realizarea proiectelor de investiții. Din datele și semnalele primite din partea actorilor prezenți în sectorul investițiilor publice/construcțiilor, respectiv autorități  contractante, executanți, furnizori, asociații și federații în domeniu, sectorul constructiilor este foarte afectat în prezent de escaladarea fără precedent a prețurilor materiilor prime, materialelor de construcții, dotărilor, echipamentelor, utilajelor, carburantului, energiei, etc., fapt ce a condus la o criză majoră în domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel mondial.

În contextul în care piața era deja impactată de pandemia Covid-19, evenimentele recente, respectiv războiului din Ucraina precum și sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului de Comisia Europeană și de state, a accentuat impredictibilitatea și imprevizibilitatea pieței, accelerând și agravând situația preexistentă din domeniul construcțiilor. Situația conflictuală are un impact major asupra industriei construcțiilor din România, în condițiile în care aceasta este mare consumatoare de energie și combustibil folosite pentru utilaje în execuția lucrărilor, iar prețul energiei a crescut exponențial, și unii dintre cei mai mari exportatori de materii prime și materiale de construcții esențiale în domeniu, cum sunt minereul de fier și produsele din metal (o cantitate semnificativă a acestora fiind importată de către firmele de construcții din România din regiunile aflate în conflict), și-au redus forțat capacitatea de producție, fapt ce a generat diminuarea stocurilor la materialele de contrucții care erau deja la niveluri joase, afectarea în și mai mare masură a fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional, prin întreruperea legăturilor aeriene, întârzieri în transportul maritim și feroviar etc.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. f) din Instrucțiunea președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1/2021, modificarea unui contract/acord-cadru este considerată nesubstanțială în conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) lit. e) și alin. (7) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 240 alin. (2) și (3) din Legea nr. 99/2016, atunci când, prin modificare, contractul/acordul-cadru nu prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial de cele ale documentului inițial, cum ar fi și fără a se limita la:

„f) ajustarea prețului contractului într-o situație care nu putea fi prevăzută de către contractant, dacă aceasta este strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului, cu respectarea prevederilor alin. (1) lit. a)-d) privind încadrarea modificărilor ca fiind nesubstanțiale; prin situație care nu putea fi prevăzută se înțelege un eveniment a cărui apariție sau ale cărui efecte nu puteau fi prevăzute în mod rezonabil de către un ofertant diligent la data de clarificare, este mai presus de controlul contractantului, nu intră sub responsabilitatea contractuală a contractantului și are ca efect crearea unei disproporții de prestații între părți, afectând interesele comerciale legitime ale contractantului;”.

Majorarea prețului materiilor prime, materialelor de construcții, echipamentelor, dotărilor, utilajelor, energiei, combustibilului, etc. precum si perturbările majore înregistrate în aprovizionare, în contextul crizei mondiale în domeniu și al conflictului aflat în imediata apropriere a granițelor României, se circumscriu condițiilor excepționale enunțate mai sus și ar fi afectat în aceeași măsură orice operator economic care ar fi fost declarat câștigător.

Efectele situației generate de creșterile necontrolate, exagerate, ale prețurilor la materiale de construcții, utilaje, dotări, energie și carburant și cele generate de războiul din Ucraina asupra aprovizionării cu materii prime/materiale de construcții esențiale, pun în pericol atât investițiile publice începute cât și pe cele viitoare prin:

blocarea contractelor de lucrări/produse aflate în etapa de ofertare, semnare sau derulare, interesul operatorilor economici din domeniu pentru a participa, continua sau finaliza procedurile de atribuire sau contractele fiind extrem de redus, mergând până la refuzul sau amânarea semnării contractelor, amânarea începerii lucrărilor, deși au primit ordin de începere;
intrarea în insolvență/faliment a unui numar record de societăți, într-un ritm foarte accelerat față de condițiile normale, ce pot duce la creșterea ratei șomajului, accentuarea fenomenului de migrație a forței de muncă, deja diminuată în domeniul construcțiilor, către țările din Vestul Europei, inclusiv în țări care sunt mai avansate decât România în implementarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, creșterea ratei inflației, a incapacităților de plată a taxelor și impozitelor datorate la bugetul general consolidat;
compromiterea proiectelor prezente și viitoare realizate prin programe naționale sau locale de dezvoltare.

Prin crearea cadrului legal în vederea susținerii proiectelor va fi posibilă evitarea rezilierii contractelor de finanțare cu beneficiarii, lucru care poate avea impact economic semnificativ atât asupra unităților administrativ - teritoriale cât și asupra României.

De asemenea, în vederea formării unei imagini cât mai aproape de realitate a situației economice actuale, în urma consultării Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), organizația reprezentativă la nivel de sector de activitate - construcții, ca urmare a procesului de interogare a firmelor de construcții membre ale federației au rezultat următoarele:

-Dintre firmele chestionate, 100% au declarat că au probleme în unul, în mai multe, sau în toate contractele aflate în derulare, sau vor avea în scurt timp.

-Referitor la numărul de contracte care întâmpină greutăți, declarațiile celor chestionați au arătat că din totalul contractelor semnate de aceștia, 93% sunt în dificultate și nu vor putea fi continuate, în lipsa unor măsuri care să sprijine procesul investițional.

-În acest moment constructorii au redus semnificativ ritmul de lucru în șantiere și încearcă să deruleze preponderent activități pe care le pot efectua din stocurile existente. Majoritarea societăților de construcții  estimează că pot continua în acest ritm încă 1 lună- maxim 2 luni, după care vor fi nevoite să oprească lucrările, chiar dacă vor pierde garanția de bună execuție și vor primi certificat negativ sau vor intra în insolvență. Firme care derulează lucrări de drumuri au semnalat că execută în aceste momente lucrări de terasamente, deoarece este imposibil să achiziționeze bitum la prețuri apropiate de cele din momentul ofertării, având în vedere că prețul la bitum a crescut într-un singur an cu cca 100%.

-Din totalul contractelor în derulare, în 51% din acestea au fost transmise Notificări către Beneficiari, prin care au semnalat că se vor sista lucrările sau s-au obținut Certificatele de forță majoră.

-Până în acest moment din totalul firmelor chestionate 30% au declarant că au oprit deja parte din șantiere, iar procesul va continua/se va intensifica în cca o lună, fără o intervenție urgentă.

Deși legile achizițiilor publice conțin mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat, aceste mecanisme nu au fost preluate întotdeauna în cuprinsul contractelor de achiziție publică, făcând astfel dificilă actualizarea valorilor contractelor în acest moment, cu atât mai mult cu cât nu exista o abordare unitară pentru toate tipurile de contracte.

Ordonanta Guvernului nr.15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, deși a instituit un mecanism prin care s-a acordat posbilitatea ajustării prețului contractelor de achiziție publică de lucrări aflate în derulare sau pentru care procedurile de atribuire erau în curs de derulare la data intrării sale în vigoare, aceasta nu a avut în vedere contractele de produse și nici costurile, din contractele de lucrări, aferente dotărilor și/sau utilajelor și echipamentelor tehnologice și funcționale necesare realizării lucrărilor și, respectiv, punerii în funcțiune și/sau destinate echipării și dotării specifice a obiectivelor/proiectelor de investiții/lucrărilor de întreținere și reparații curente. De asemenea, nu au fost avute în vedere toate contractele de lucrări, prin raportare la calitatea de autoritate contractantă a beneficiarului, afectate în egală măsură, și a căror finalizare contribuie la dezvoltarea României și nici anumite contracte de achiziții publice/sectoriale/acorduri-cadru de servicii care, prin complexitatea și specificul lor, și aici ne referim la contractele care au ca obiect realizarea studiilor de fezabilitate și/sau a proiectelor tehnice, care includ componenta de investigare geotehnică a terenului de fundare prin foraje/sondaje pentru infrastructura de transport national, implică realizarea de lucrări de foraje, ceea ce le conferă un statut asemănător contractelor de lucrări. Astfel, proiectele de infrastructură de transport de interes național se desfășoară pe lungimi mari, de ordinul sutelor de kilometri, ceea ce implică activități de proiectare complexe. Intersecția acestor proiecte cu zone împădurite, cursuri de apă, alte infrastructuri naționale sau locale conduce la realizarea unor studii geotehnice cu un grad de complexitate ridicat. Pentru buna desfășurare a activităților de forare sunt necesare, de cele mai multe ori, activități care implică construirea unor drumuri de acces pentru utilajele de forare. De asemenea, realizarea forajelor în terenuri foarte diferite din punct de vedere litologic necesită consumuri mari de combustibil și de materiale consumabile. Mai mult, pentru realizarea unei documentații tehnico - economice mature, în cazul proiectele de infrastructură de interes național, care să redea cu fidelitate situația din teren, este necesară o perioadă de proiectare de  minim 36-48 luni.

De exemplu, contractul de servicii pentru elaborarea documentației tehnico-economice la fazele de studiu de fezabilitate și proiect tehnic, aferente proiectului de investiții  „Autostrada Ploiești – Brașov”, are o durată de 36 luni, din care activitatea de investigații geotehnice necesită o perioadă mai mare de 18 luni și implică realizarea a peste 11.000 m de foraje, cea mai mare parte fiind în zonă montană.

În ceea ce privesc contractele de achiziții publice de lucrări încheiate de entități juridice fără calitatea de autoritate contractantă, acestea, conform prevederilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare,:

au ca obiect fie lucrări de geniu civil, fie lucrări de construcție pentru spitale, facilități destinate activităților sportive, recreative și de agrement, clădiri ale instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar și clădiri de uz administrativ, investiții de interes pentru dezvoltarea infrastructurii naționale sau locale;
au valori peste pragurile la care devine incidentă obligația publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, nu în ultimul rând,
sunt finanțate/subvenționate în mod direct, în proporție de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă, fapt ce implică interesul public în realizarea în bune condiții a proiectelor.   

Prevederile Ordonanței Guvernului nr.15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, au fost utile și aplicabile în contextul existent la momentul inițierii sale, limitând impactul generat de pandemia Covid 19 asupra investițiilor publice.

Având în vedere evoluția situației geopolitice globale din ultimele luni, cu efecte semnificative asupra sectorului investițiilor publice la toate nivelurile, situația de impredictibilitate accentuată a pieței prezentată mai sus, faptul că formula de calcul din Ordonanța Guvernului nr.15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, a avut în vedere numai prețul materialelor, se impune adoptarea de către Guvern a unor măsuri urgente pentru a contracara efectele evenimentelor din ultimele 6 luni. În condițiile creșterilor semnificative ale prețurilor, care se preconizează că vor continua în paralel cu perturbările în aprovizionarea cu materii prime/materiale de construcții/dotări/utilaje, care sunt procurate cu preponderenta prin import, măsurile trebuie să asigure continuarea și finalizarea investițiilor publice, să privească toate elementele de cost care sunt afectate de evenimentele menționate - transport, utilaje și echipamente, manoperă, cheltuieli indirecte, să extindă aria contractelor și la alte contracte care privesc procesul investițional public, inclusiv contractele care deși asigură protecție juridică părților,  ca urmare a derulării procedurilor de atribuire sau a intervenției legislative operate prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, aceasta nu mai este suficientă în actualul context.

Astfel, prin actualul act normativ sunt avute în vedere toate contractele de achiziții publice/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru de lucrări, finanțate din fonduri publice naționale, fonduri proprii ale autorităților/entităților contractante sau ale entităților assimilate autorităților contractante, contractele de produse care au ca obiect dotări și/sau utilaje și echipamente tehnologice și funcționale necesare realizării lucrărilor și, respectiv, punerii în funcțiune și/sau destinate echipării și dotării specifice a obiectivelor/proiectelor de investiții/lucrărilor de întreținere și reparații curente/reparațiilor capitale, prevăzute la subcapitolele 4.3 - 4.5 din anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, contractele de produse care au ca obiect achiziția de produse destinate realizării lucrărilor de întreținere/reparare/administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau local clasificate conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contractele de servicii care au ca obiect realizarea studiilor de fezabilitate și/sau a proiectelor tehnice, care includ componenta de investigare geotehnică a terenului de fundare prin foraje/sondaje pentru infrastructura de transport national.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe