NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Secţiunea 1 - Titlul actului normativ

ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

Promovarea acestui act normativ este determinată în principal de:

▪ necesitatea  combaterii în regim de maximă urgenţă a fraudei fiscale, a asigurării unei mai bune  monitorizări a activităţii operatorilor economici care desfăşoară livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii, direct către populaţie,

▪ pentru instituirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de colectare a veniturilor  bugetare şi la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu,

▪ pentru întărirea supravegherii şi controlului acestor activităţi,

▪ pentru creşterea gradului de încredere al populaţiei în corecta utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale, de către operatorii economici cât şi în colectarea corectă de către organele fiscale de specialitate a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat,

▪ pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare  eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive prin diminuarea economiei subterane prin reducerea componentei de neraportare a veniturilor de către întreprinderi,

▪ pentru stimularea competitivităţii şi reducerea evaziunii fiscale,  cu scopul  creşterii capacităţii previzionale a autorităţilor în perspectiva aplicării bugetării multianuale,  pentru crearea premiselor pentru fiscalizarea economiei informale, precum şi pentru creşterea veniturilor încasate din TVA;

Situația extraordinară este justificată de actuala situaţie economică și bugetară a României deoarece creşterea veniturilor bugetare nu mai poate fi realizată prin creşterea presiunii fiscale asupra mediului economic şi/sau cetăţenilor, datorită faptului că aceasta poate deveni atât antieconomică cât şi ineficientă, iar frauda și evaziunea fiscală limitează capacitatea unui stat de a colecta venituri și de a-și pune în aplicare politica economică, sumele nedeclarate și neimpozitate reduc veniturile publice şi afectează indicatorii bugetari şi macroeconomici asumaţi de România cu organismele financiare internaționale

1. Descrierea situaţiei actuale. 

A.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat în prezent de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.479/2003, republicată, cu modificările ulterioare.

Ultimele modificări esenţiale ale actului normativ primar s-au făcut în anul 2007 prin Ordonanţa de Guvern nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar fiscale care a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 52/2009.

Potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii, direct către populaţie au obligaţia de a emite bonuri fiscale  clienţilor, cu unele excepţii, iar la cererea acestora eliberează şi factura, în condiţiile legii.

În prezent în România se utilizează aparate de marcat electronice fiscale echipate cu role jurnal pe suport de hârtie (aparate de generaţie veche) şi memorie fiscală în care sunt stocate informaţii precum denumirea şi codul fiscal al emitentului, adresa de la locul de instalare a aparatului, logotipul, seria fiscală a aparatului si datele de sinteză cu caracter fiscal provenite din rapoartele fiscale de închidere zilnică,  pe când în ţările membre UE s-a trecut de mult atât la producerea cât şi la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic securizat, folosind memorii energoindependente precum SDC sau MMC pentru inscrierea informatiilor din rola jurnal, sub forma unor fisiere electronice securizate.

Având în vedere că, în ţara noastră nu se mai produc aparate de marcat electronice fiscale, aparatele fiind importate de către distribuitorii autorizaţi din ţări care deja nu mai folosesc decât aparate dotate cu jurnal electronic securizat, acest lucru generează dificultăţi cu achiziţionarea de subansamble şi  piese de schimb, necesare pentru întreţinerea aparatelor utilizate de comercianţi, de la producătorii din ţările UE care nu mai pot satisface solicitările distribuitorilor din România.

Actualele aparate utilizate în comerţul cu amănuntul şi serviciile către populaţie nu sunt dotate cu jurnale electronice şi generează inconvenienţe atât pentru utilizatori cât şi pentru  administraţia fiscală astfel:

costuri pentru utilizatori cu achiziţia rolei jurnal (daca consideram ca lungimea medie a unui bon este de 10 – 15 cm, lăţimea 54 mmm, într-o rolă de 30 m se pot tipări aproximativ 200 bonuri. Dacă în medie pe un aparat aflat în prezent în exploatare se consumă o rolă pe zi, cu un preţ aproximativ pe rolă de 0,4 euro, înseamnă că într-un an de zile economia rezultată numai din tiparirea rolei jurnal este în jur de 150 euro);
costuri cu depozitarea rolelor de hârtie respectiv cu spaţiile de depozitare a acestora, în special pentru comercianţii cu volum mare de tranzacţii, avand in vedere faptul ca legea prevede pastrarea rolelor jurnal timp de 2 ani;
costuri medii cu achiziţionarea subansamblelor şi pieselor de schimb uzate, de la producători din ţările U.E., care nu mai produc în serie aceste tipuri de aparate cu rolă dublă de hârtie;
imposibilitatea menţinerii lizibilităţii datelor fiscale pe rolele jurnal pe perioada de păstrare a acestora prevăzută de lege, respectiv de 2 ani;
imposibilitatea monitorizării de către administraţia fiscală a informaţiilor privind veniturile fiscalizate de către utilizatori;
imposibilitatea valorificării informaţiilor reprezentând veniturile fiscalizate de către utilizatori prin crearea unui instrument de analiză de risc necesar pentru organizarea acţiunilor de control.

Autorizarea caselor de marcat cu jurnal electronic securizat va crea o serie de avantaje atat utilizatorilor şi mediului înconjurator cât şi administraţiei fiscale, cum ar fi:

reducerea costurilor unui operator economic pentru un singur aparat cu aproximativ 145 euro/anual întrucât o memorie cu o capacitate de 2 GB a cărei preţ este de aproximativ 4 euro, permite memorarea rolei jurnal pe timp de un an de zile la un consum mediu pe un aparat de o rola pe zi,
economia de hârtie, presupunând că în medie greutatea unei role de hârtie este de 80gr, la un consum de o rolă jurnal pe zi rezultă că într-un an se consumă pentru fiecare aparat aproximativ 30 kg de hârtie. Dacă în momemtul de faţă există în exploatare aproximativ 900.000 case de marcat, se poate estima o economie de 27.000 tone de hârtie.
informaţia din rola jurnal fiind conţinută într-un fişier electronic securizat poate fi accesată ori de cate ori se doreşte şi poate fi prelucrată sau utilizată în sisteme informatice în vederea unor raportări sau controale în timp real.

Potrivit raportului întocmit de Banca Mondială privind revizuirea legislaţiei din statele membre ale UE privind folosirea caselor de marcat pentru reducerea evaziunii fiscale rezultă că din ce în ce mai multe ţări au adoptat o legislaţie care introduce obligativitatea folosirii caselor  de marcat fiscale care trebuie să respecte un set de cerinţe tehnice. Odată cu dezvoltarea sistemelor de case de marcat şi a tehnicilor de ascundere a veniturilor impozabile folosind mijloace informatice s-au modificat şi aceste cerinţe, care acum includ:

Păstrarea în format electronic a datelor detaliate ale tranzacţiilor în formatele criptate prin metodele şi dispozitivele de stocare ;
Înregistrări detaliate, disponibile doar pentru inspectorul fiscal când acesta le solicită;
Păstrarea unei piste complete de audit şi, în anumite cazuri, monitorizarea evenimentelor;
Dotarea caselor de marcat cu un sistem de monitorizare;
Elemente tehnice, care asigură protecţia împotriva modificărilor ulterioare, şi care garantează integritatea datelor.

Un număr tot mai mare de ţări inclusiv din afara U.E. au luat deja măsuri legislative care să conducă la îmbunătătirea gradulului de fiscalizare a veniturilor de către contribuabili, făcând obligatorie utilizarea sistemelor de case de marcat cu jurnale electronice.

Situaţia fiscalizării activităţii de comerţ cu amănuntul şi servicii către populaţie în România prezintă următoarele caracteristici:

nu toţi comercianţii/ prestatorii de servicii către populaţie sunt dotaţi cu aparete de marcat fiscalizate şi în consecinţă conducând la neeliberarea de bonuri fiscale;
utilizarea de case de marcat nefiscalizate, fără dublarea lor de case de marcat fiscalizate, conducând la eliberare de bonuri nefiscale;
utilizarea de case de marcat nefiscalizate, DUBLATE de  case de marcat fiscalizate în aceeaşi locaţie, şi folosite alternativ fiind eliberate preponderent bonuri nefiscale;
neeliberarea de bonuri fiscale (şi nici nefiscale) pentru toate bunurile vândute/ serviciile prestate;
alterarea memoriei fiscale a caselor de marcat sau înregistrarea selectivă, parţială a tranzacţiilor, cu ajutorul unor aplicaţii informatice de tip  Phantom-ware sau Zapper, programe care sunt create de producatori externi de software-uri, nu de producătorii caselor de marcat.

Toate aceste metode sunt utilizate pe scară largă într-o proporţie sau alta în funcţie de mărimea şi tipul comercianţilor, de amplasarea lor în zone urbane sau rurale şi conduc la o neînregistrare masivă a veniturilor şi în ultimă instanţă la neplata TVA, a impozitului pe profit, a impozitului pe venitul microîntreprinderilor sau a impozitului pe venit în cazul persoanelor fizice autorizate.

Legislaţia actuală, respectiv Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.479/2003, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează anumite obligaţii de a face anumite activităţi care nu sunt sancţionate contravenţional făcând ineficiente aceste prevederi, cum ar fi:

comercializarea de aparate de marcat electronice  fiscale după retragerea dreptului de distribuţie sau comercializare obţinut de distribuitorul autorizat în baza avizului;
refuzul utilizatorului de a permite accesul  tehnicianului de service în unitate pentru efectuarea verificărilor la solicitarea şi în prezenţa organelor de control asupra aparatelor de marcat electronice fiscale;
refuzul utilizatorului de a pune la dispoziţia  tehnicianului de service cartea de intervenţii a aparatului de marcat electronic fiscal;
ruperea/înlăturarea sigiliului aparatului de marcat electronic  fiscal ca urmare a intervenţiei utilizatorului sau a altor persoane neautorizate asupra aparatului de marcat electronic fiscal.

Totodată în practică se întâlneşte frecvent situaţia în care organul de control sancţionează comerciantul pentru neemiterea de bonuri fiscale cu amendă şi măsuri complementare de suspendare a activităţii comerciale pe o perioadă de trei luni, comerciantul o atacă de multe ori fără o susţinere reală pe fond şi această sancţiune complementară nu-şi mai produce efecte întrucât simpla depunere a plângerii împotriva procesului verbal de sancţionare conduce la suspendarea executării acestuia, respectiv activitatea comerciantului evazionist se poate desfăşura în continuare.

În prezent societăţile comerciale care îşi modifică denumirea şi/sau adresa dar îşi păstrează codul de identificare sunt obligate să înlocuiască memoria fiscală cu o nouă memorie care să conţină informaţii privind noua denumire şi/sau noua adresă a societăţii, fapt ce determină costuri suplimentare pentru operatori şi pierderi prin întreruperea activităţii comerciale a acestora iar pentru ANAF necesită timp şi personal suplimentar pentru participarea la înlocuirea memoriei.

Proiectul de act normativ a fost notificat la Comisia Europeană în data de 24.04.2014 cu respectarea procedurii de notificare prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, cu modificari si completari.

2.Schimbări preconizate. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Prezenta ordonanţă de urgenţă cuprinde urmatoarele reglementări principale:

Procesul de înlocuire treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic, etapizat astfel:

- autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 octombrie 2015 ;

- interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal începând cu data de 1 ianuarie 2016 ;

- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili începând cu data de 1 aprilie 2016 (numărul contribuabililor mari fiind de 1311);

- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, începând cu data de 1 iulie 2016 (numărul contribuabililor mijlocii fiind de  15387);

- obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici,  începând cu data de 1 noiembrie 2016 ;

Această înlocuire etapizată va permite atât importatorilor şi distribuitorilor să-şi lichideze stocurile de modele vechi şi să obţină avizul tehnic favorabil şi autorizaţia de distribuţie pentru noile modele cât şi utilizatorilor să-şi achiziţioneze în timp noile aparate, fără pierderi financiare şi fără perturbarea activităţii comerciale.

Precizăm că,  avizarea tehnică a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic,  autorizarea acestora de către Comisie, precum şi comercializarea către utilizatori, sunt posibile doar în măsura în care se modifică în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului  nr. 479/2003,  şi totodată este emis ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului pentru societatea informaţională privind procedura de avizare tehnică a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic.

Având în vedere că ambele acte normative introduc cerinţe   de ordin tehnic, prealabile comercializării, acestea trebuie notificate Comisiei Europeane, în conformitate cu dispoziţiile Directivei 98/34/CE de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, nerespectarea procedurii conducând la inopozabilitatea  faţă de terţi a reglementării  astfel adoptate.

Urmare a notificării, adoptarea acestor proiecte de acte normative trebuie să fie amânată  timp de 3 luni, iar în cazul în care Comisia Europeană sau unul sau mai multe  State membre transmit observaţii sau opinii detaliate, statul român trebuie să amâne adoptarea cu încă trei luni , timp în care va da informaţii suplimentare cu privire la aspectele semnalate.

Introducerea în sarcina utilizatorilor, a obligaţiei de a asigura conectarea la distanță a aparatelor de marcat electronice fiscale, în vederea transmiterii de date fiscale către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

Avizarea tehnică a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic de către o instituţie publică /instituţie de drept public, desemnată prin  ordin al ministrului pentru societatea  informaţională;

Dotarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu dispozitive de salvare şi comunicaţie externă şi blocarea funcţionării lor când sunt inactive oricare din dispozitivele controlate de modulul fiscal.

Potrivit raportului întocmit de Banca Mondială privind revizuirea legislaţiei din statele membre ale UE privind folosirea caselor de marcat, pentru reducerea evaziunii fiscale, software-ul caselor de marcat trebuie să fie proiectat astfel încât să garanteze integritatea, confidenţialitatea şi disponibilitatea tuturor înregistrărilor realizate de sistemul casei de marcat. Este important să se asigure că software-ul  păstrează toate informaţiile despre toate operaţiunile realizate de sistemul casei de marcat creându-se astfel premisele ca administraţia fiscală să le utilizeze în realizarea unei analize de risc complexe care să conducă la creşterea semnificativă a eficienţei şţi eficacităţii controlului fiscal.

Crearea temeiului legal în vederea implementării ulterioare a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării aparatelor de marcat electronice fiscale, ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, prin Hotărâre de Guvern la o dată ulterioară, după finalizarea perioadei tranzitorii pentru dotarea tuturor operatorilor economici cu aparate de marcat  electronice fiscale noi şi pregătirea tehnică a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 

Introducerea unei prevederi exprese privind obligaţia operatorilor economici de a elibera chitanţa la încasarea în numerar a contravalorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate către populaţie, în cazul activităţilor scutite de emiterea bonurilor fiscale.

Posibilitatea comercializării de către utilizatori direct către centrele de reciclare a aparatelor de marcat electronice fiscale scoase din uz, numai după anularea numerelor de ordine şi cu condiţia  păstrării şi arhivării memoriilor fiscale, pe perioada prevăzută de lege.

Modificarea denumirii avizului eliberat de Comisie sub titulatura de „autorizaţie de distribuţie” pentru  corelarea terminilogiei folosite în actul  normativ

Revizuirea excepţiilor de la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, respectiv:

a) eliminarea următoarelor excepţii:

- serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători – întrucât noile aparate prezintă autonomie de funcţionare care permite instalarea acestora în mijloacele de transport public de călători;

- transportul public rutier de călători în afara localităţii – întrucât se are în vedere corelarea cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, care obligă deja transportatorii să utilizeze case de marcat pentru traseele interurbane;

- activitatea de schimb valutar prin automate;

b) adăugarea următoarei excepţii:

-  comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către  persoane fizice  înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul  utilizării acestora ca produse consumabile..

Introducerea acestei exceptii este determinata de modificarea Ordonanţei de Guvern nr.99/2000, privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea   nr. 197 din 26 iunie 2013, în sensul introducerii în categoria celor ce pot achiziţiona mărfuri în sistemul cash and carry şi a persoanelor fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului. Facem precizarea că în cadrul sistemului cash and carry comercializarea mărfurilor se realizează pe baza facturilor emise în conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind Codul fiscal – cumpărătorul persoană fizică fiind identificat, iar încasarea banilor se face pe bază de chitanţă.

c) modificarea şi completarea următoarelor excepţii în sensul actualizării unor termeni şi  punerea de acord cu modificările legislative conexe, astfel:

- în cazul producătorilor agricoli exceptaţi de la utilizarea caselor de marcat s-a înlocuit noţiunea ”produse agricole autohtone” cu noţiunea ”produse agricole din producţie proprie” şi noţiunea “producătorii agricoli individuali deţinători de autorizaţie” cu noţiunea “producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii” în scopul aplicării excepţiei doar pentru producătorii agricoli care vând produsele obţinute de ei din activitatea proprie nu şi celor care cumpără şi revând produsele agricole, aceştia din urmă nefiind practic producători agricoli ci comercianţi.

- în cazul transportului public de călători s-a introdus limitarea excepţiei în interiorul unei localităţi în vederea corelării cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului  nr. 27/2011 privind transporturile rutiere cu modificările şi completările ulterioare.

Completarea legii actuale cu noi fapte, care constituie contravenţii sau care prin gravitatea lor constituie infracţiuni, identificate de organele cu atribuţii de control, astfel:

Contravenţii noi:

- comercializarea de către distribuitorii autorizaţi a aparatelor de marcat electronice fiscale cu o altă configuraţie şi un alt domeniu de utilizare decât cele prevăzute în autorizaţia emisă potrivit dispoziţiilor legale, (amenda de la 2000  la  4000 lei);

- comercializarea de aparate de marcat electronice  fiscale după retragerea dreptului de distribuţie  obţinut de distribuitorul autorizat în baza autorizaţiei , (amenda de la 2000 la  4000 lei );

- nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispoziţiilor privind obligaţia de a asigura buna funcţionare a aparatelor, prin solicitarea la timp a efectuării operaţiunilor de service, (amenda de la 8000 la  10.000 lei );

- refuzul utilizatorului de a permite accesul tehnicianului de service în unitate pentru efectuarea verificărilor la solicitarea şi în prezenţa organelor de control asupra aparatelor de marcat electronice fiscale (amenda de la 2000 la  4000 lei );

- nerespectarea obligaţiei distribuitorilor autorizaţi de a da curs solicitării organelor cu competenţă în domeniul controlului în vederea citirii datelor din memoria fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sau din dispozitivul de memorare a jurnalului electronic al aparatelor şi a obligaţiei de a pune la dispoziţia organului fiscal care a fiscalizat aparatul, programele de citire electronică a memoriei fiscale, programele de citire şi verificare a jurnalului electronic, precum şi instrucţiunile de utilizare, (amenda de la 8000 la 10000 lei );

- nerespectarea de către distribuitorii autorizaţi,  precum şi de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru a efectua service  la aparate de marcat electronice fiscal,a dispoziţiei potrivit căreia nu pot avea în acelaşi timp calitatea de utilizatori ai respectivelor aparate, (amenda de la 8000 la 10000 lei) şi se sancţionează complementar prin retragerea dreptului de distribuţie pentru respectivul tip/model de aparat  de marcat electronic fiscal, în cazul distribuitorului autorizat, iar în cazul unităţii acreditate în reţeaua acestuia, prin excluderea unităţii din reţeaua de distribuţie şi/sau service pentru respectivul tip/model de aparat  de marcat electronic fiscal.;

- comercializarea de către distribuitorii   autorizaţi sau de către unităţile din reţeaua acestora acreditate pentru comercializare  a aparatelor de marcat electronice fiscale fără jurnal electronic, după termenul prevăzut de lege, (amenda de la 2000 la  4000 lei );

- nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative pentru aparatele de marcat  electronice fiscale fără jurnal electronic, (amenda de la 8000 la 10000 lei );

Infracţiuni noi:

- constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani, fapta persoanei constând în producerea, utilizarea sau comercializarea de aplicaţii informatice ce permit substituirea aplicaţiilor informatice stabilite prin configuraţia din avizul tehnic favorabil , eliberat potrivit legii şi conduc la modificarea, ştergerea sau neînregistrarea veniturilor care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat;

Incriminarea faptei mai sus menţionate a fost determinată şi de recomandarea făcută de Banca Mondială potrivit căreia importul sau fabricarea şi vânzarea de aplicaţii informatice care influenţează evidenţierea vânzărilor trebuie să fie considerată o faptă gravă care afectează veniturile bugetare şi care trebuie  pedepsită drastic.

Extinderea competenţelor privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în domeniul utilizării şi funcţionării caselor de marcat prin includerea in categoria organelor constatatoare si a structurilor subordonate din cadrul Inspectoratului General al Poliţei Române  având în vedere numărul foarte mare şi dispersia comercianţilor şi prestatorilor de servicii către populaţie;

Modificarea conţinutului unor articole, alineate sau litere    pentru introducerea menţiunilor suplimentare menite să asigure o corectă identificare a prevederilor legislative pentru casele de marcat existente, cât şi pentru cele noi, cu jurnal electronic;

Stabilirea unor dispoziţii tranzitorii cu privire la termene limită de autorizare, comercializare şi utilizare a  caselor de marcat existente în prezent pe piaţă, care utilizează rola jurnal pe suport de hârtie precum şi sancţionarea nerespectării acestora prin noile contravenţii stabilite.

Facem precizarea că, articolul 9 din Ordonanța de urgență  Guvernului nr.28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a fost abrogat deoarece prevederile sale au fost preluate de alte articole ale actului normativ modificat și completat potrivit prezentului proiect de ordonanță de urgență