Briefing de presă după ședința de guvern

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. După cum primul ministru Nicolae Ciucă a anunțat, România se pregătește să transmită către Comisia Europeană a doua cerere de plată pentru PNRR, ajungând la aproape 10 miliarde de euro, alături de prefinanțare și prima cerere de plată deja aprobată de Comisie în acest an. Pentru detalii, în legătură cu stadiul pregătirii României pentru depunerea celei de-a doua cereri de plată către Comisia Europeană din PNRR, dar și pentru detalii legate de finanțările europene și de proiectele pe care România le susține, le pregătește în acest sens, cu bani europeni, alături de mine se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, căruia îi mulțumesc pentru prezență și îl invit să vă dea mai multe detalii, urmând ca, așa cum v-a obișnuit, să vă răspundă și eventualelor întrebări. Domnule ministru..
Marcel Boloş: Bună ziua! Mulțumesc! Într-adevăr, suntem în plin proces de pregătire a cererii de plată numărul 2. Reamintesc că aceasta are o valoare de 2,8 miliarde de euro și, potrivit regulamentului Comisiei Europene, luna decembrie este luna în care trebuie să trimitem la Comisia Europeană cererea de plată, fiind cea de-a doua cerere de plată pe care o înaintăm în cursul acestui an calendaristic. După cum, de asemenea, se cunoaște, cererea de plată numărul 2 are în structură jaloane și ținte de pe trimestrele I și II ale anului 2022. Discutăm de un număr de 51 de jaloane și ținte. Dintre cele mai importante amintim cloud-ul guvernamental, care, după cum știți, este inițiat atât din perspectiva legislației specifice în domeniu, cât și din perspectiva implementării acestui proiect important pentru România, care va duce la modernizarea serviciilor publice din administrația publică locală. De asemenea, tot pe zona digitalizării, în cadrul celor 51 de jaloane și ținte, avem legea privind interoperabilitatea bazelor de date, care a intrat în vigoare și permite, de asemenea, schimb de informații între diferitele categorii de instituții publice, necesare pentru populație și a reduce din birocrația pe care o știm cu toții. În ceea ce privește prestarea de servicii publice către populație, de asemenea avem în cele 51 de jaloane și ținte lansarea apelurilor de proiecte pentru eficiența energetică, atât pentru blocurile de locuințe, cât și pentru ceea ce înseamnă clădirile publice; sau, de asemenea, încheierea contractelor pentru digitalizarea universităților, precum și cele peste 1.000 de unități școlare care au beneficiat de granturi pentru situațiile de risc de abandon școlar. Avem și jaloane și ținte care sunt considerate sensibile și monitorizate direct de către Comisia Europeană. Aici discutăm de legea avertizorilor de integritate, pe de o parte, și cadrul legal privind decarbonizarea, pe de altă parte. Astăzi, guvernul a definitivat cadrul legal pentru ceea ce înseamnă decarbonizare. Este vorba de utilizarea grupurilor energetice care trebuiau să fie scoase din funcțiune până la sfârșitul anului acestuia, proceduri tehnice care permit trecerea lor în conservare, așa cum am avut înțelegerea cu Comisia Europeană, și utilizarea lor pentru acoperirea situațiilor de dezechilibru existente pe piața de energie internă, respectiv a acelor situații în care fie avem fenomene meteo, să zicem, care generează o epuizare a resurselor energetice la nivel național și trebuie utilizate aceste grupuri energetice sau fenomene meteo extreme sau când în piața de energie sunt alte situații de dezechilibru. Cu sprijinul Comisiei Europene - și le mulțumesc pe această cale - am ajuns la această variantă în care să putem să trecem cu bine peste această iarnă și să putem mai apoi să folosim grupurile energetice la momentul la care va fi necesar. De asemenea, avem în plin proces de implementare jaloanele și țintele care privesc trimestrul IV al anului 2022. Aici trebuie să vă spun că avem un număr de 55 de jaloane şi ținte care sunt aferente cererii de plată numărul 3. Termenul, pentru ca aceste documente să fie depuse la Comisie, este la mijlocul semestrului întâi al anului viitor, deci în luna martie ar urma să depunem cererea de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, și, din această perspectivă, jaloanele pe care Comisia Europeană le monitorizează în mod direct sunt în plin proces de implementare, de la legea și reforma privind pensii, bine cunoscuta reformă privind pensiile speciale, până la problemele care privesc decarbonizarea sau modificările care urmează să fie aduse  Codului penal și Codului de procedură penală sau problema guvernanței corporative a companiilor de stat - sunt subiecte care sunt bine cunoscute de către dumneavoastră și pe care Comisia, în mod direct le monitorizează. Așadar, mâine transmitem în mod oficial cererea de plată numărul 2. Mulțumesc tuturor ministerelor care au fost implicate în procesul de pregătire  a cererii de plată pentru România.
Banii care provin din Planul Național de Redresare și Reziliență sunt bani care asigură, pe de o parte, stabilitatea financiară a României, iar, pe de altă parte, implementarea proiectelor cu sursă de finanțare din PNRR; amintesc că anul 2022 a fost anul în care am operaționalizat structurile organizatorice specifice PNRR-ului, așa după cum este bine cunoscut de la începutul acestui an - pe de o parte. Iar pe de altă parte, am luat măsuri pentru încheierea contractelor de achiziție publică și să ne amintim, de la Autostrada A 7 până la Autostrada A 2 Lugoj-Deva sau Autostrada Transilvania pe porțiunea Poarta Sălajului – Nădășelu, sunt toate exemple de proiecte de infrastructură, alături de cele din domeniul infrastructurii feroviare care privesc tronsonul sau linia de cale ferată Caransebeș- Timișoara- Arad, care, de asemenea, sunt contracte importante, alături de electrificarea liniei de cale ferată Episcopia Bihor-Cluj-Napoca; sunt proiecte care în anul calendaristic următor, în anul 2023, vor trebui să genereze plăți la nivelul proiectelor implementate cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență și să fim foarte atenți la termenele pe care le avem de respectat, și anume 31 august 2026. Așadar, aceasta este situația la nivelul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Amintesc, de asemenea, că în cursul acestei dimineți am primit vestea că s-a ajuns la un consens pe ceea ce înseamnă agrearea, de principiu, a modificărilor care privesc mecanismul de redresare și reziliență, și României, în cadrul capitolului REPower EU, i se alocă suma de 1,3 miliarde euro și măsurile din această perspectivă pe capitolul REPower EU o parte a fost luată astăzi de către Guvernul României și o altă parte urmează să fie luate în perioada ce vine, pentru ca să putem fi pregătiți de negociere și să putem ca, prin proiectele din REPower EU, să consolidăm independența energetică a României. Vă mulțumesc și vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Reporter: Domnule ministru, cele 51 de ținte și jaloane sunt toate îndeplinite?
Marcel Boloș: Cele 51 de ținte și jaloane sunt îndeplinite toate, altfel n-am putea să trimitem cererea de plată numărul 2. Vorbesc inclusiv de cele pe care le monitorizează direct Comisia Europeană.
Reporter: Mai avem cazuri care sunt îndeplinite parțial, de exemplu, cum am avut la celelalte cereri de plată și așteptăm încă o păsuire ...?
Marcel Boloș: Procesul de validare cu Comisia Europeană este unul care nu se termină o dată cu depunerea cererii de plată. Discuțiile, după depunerea oficială a cererii de plată, continuă. Am avut, pentru validare, discuții și înainte de depunerea cererii de plată. Vom avea și după depunerea cererii de plată. Este un proces care s-a întâmplat în mod firesc, natural și pentru cererea de plată numărul 1. Vom sta la dispoziție cu documente și informații suplimentare care vor fi solicitate. Și este, dacă vreți, o perioadă de timp în care facem acest schimb de informații și oferim tot suportul informațional și documentele care sunt necesare pentru a se efectua plata și a ne încasa banii la care avem dreptul.
Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.
Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 1 - ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 2 - să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 3 - ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.
Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?
Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?
Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung - va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.
Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?
Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.
Reporter: Apropo de acest agrement despre care vorbiți cu Comisia Europeană, sunteți 100% sigur că legea adoptată ieri în Parlament privind avertizorii de integritate este ceea ce își dorea Comisia atunci când a impus României acest jalon?
Marcel Boloş: Eu știu că Comisia a făcut observații la legea avertizorilor de integritate, care mai apoi au fost preluate sub formă de amendamente la nivelul Parlamentului. Sigur, aici, dacă există, să zicem, aspecte de nuanță în lege care trebuie remediate, vom face acest lucru, pentru că discutăm de interesul financiar al României sau, dacă, să zicem, mai trebuie ajustate anumite lucruri în lege, deși, repet, e legea care trebuie să răspundă la cât mai mare parte din cerințele Comisiei Europene, inclusiv pentru avertizorii anonimi, și cred că, din acest punct de vedere, legea ar trebui să corespundă acestor cerințe și mai ales cerințelor privind directiva Uniunii Europene în domeniu.
Reporter: În forma care a ajuns la președinte la promulgare, nu se regăsește una dintre formulările sugerate de Comisia Europeană într-o scrisoare trimisă Ministerului Justiției, potrivit căreia cei care raportează anonim trebuie să aibă informații suficiente. O altă formă a ajuns să fie adoptată de Parlamentul României...
Marcel Boloş: Informațiile suficiente au fost înlocuite cu indicii rezonabile, așa cum toată lumea știe, și eu cred că, dacă ne gândim la informații suficiente sau indicii rezonabile, în esență, discutăm despre suficiente informații pentru a putea face sesizare. Este o chestiune de, dacă vreți, de bun-simț în ceea ce privește terminologiile utilizate și nu cred că România trebuie să transforme într-un...
Reporter: Comisia Europeană ceruse altceva. Ce se întâmplă în situația în care - ați spus și dumneavoastră - trimitem cererea de plată numărul 2, experții din comisie evaluează și găsesc o problemă la această lege./.../
Marcel Boloș: În astfel de situații, dacă n-ajungem la...  nu, nu există așa ceva... -  în astfel de situații, când, să zicem, pe text, deși, repet, între suficiente informații sau indicii rezonabile, din punctul meu de vedere, indiciile rezonabile sunt mult mai consistente pentru a face, dacă vreți, din avertizorii anonimi și partea aceasta care se dorește a fi reglementată, un lucru mult mai bun. Dacă n-am ajunge la un consens sau dacă ar fi unul care să ducă la modificarea terminologiei, atunci probabil urmăm cursul procedural, cel de aprobare, fie prin ordonanță de urgență și apoi în Parlament, fie găsim direct sub formă de proiect de lege în Parlament, dar, sincer să fiu, nu putem chiar să fim sută la sută în agrement pe terminologie, mie mi se pare că nu e fondul problemei. Au rămas avertizorii anonimi. Această similitudine de terminologie utilizată nu o văd ca un fond al problemei și pledez, repet încă o dată, pentru formularea aceasta ultimă, care este mult mai limpede, pe jurisdicția românească, vă dau un alt exemplu, la decarbonizare. Terminologia din regulamentele Uniunii Europene este total diferită de cea din legislația românească. Spre exemplu, la decarbonizare în regulament scrie că este probabil ca producătorii de energie să înregistreze dezechilibru. Nu există așa ceva în legislația românească și a trebuit să înlocuim cuvântul ”probabil” cu ”estimează”. Dar nu văd din acest lucru un capăt de țară.
Reporter: Deci, ca să ne fie foarte clar, procedural, în situația în care experții comisiei vor considera o problemă terminologia, guvernul poate remedia acest lucru printr-o ordonanță...
Marcel Boloș: Desigur!
Reporter: Dar mai putem să primim întreaga tranșă de bani sau o parte din ea este pusă/.../?
Marcel Boloș: Dar în momentul de față, la depunerea cererii de plată, nu suntem cu jalonul neîndeplinit și întotdeauna am avut acest schimb de informații și de documente până când s-a validat jalonul cu toate detaliile cerute de către comisie. Repet, sunt lucruri care sunt de nuanță sau altele care sunt de fond. Trebuie să ne zbatem de fiecare dată pentru lucrurile de fond, care să ne ducă pe toți și pe Comisie... Eu cred și îmi place să cred că la nivelul Comisiei Europene, prin PNRR, se urmărește ca fiecare stat membru să aibă îmbunătățită, consolidată capacitatea de reziliență. Acesta este scopul final. Acum, dacă lupta aceasta de terminologie generează aceste discuții între noi și Comisie, totuși, fondul problemei este cel legat de capacitatea de reziliență, nicidecum de a ne lupta în termeni de specialitate.
Reporter: Vă mulțumesc!
Marcel Boloş: Şi eu.
Reporter: Bună ziua!. Revenind la reforma pensiilor speciale, spuneați că așteptați de la Comisia Europeană acum un aviz. Presupun că știți foarte bine proiectul pe care l-am trimis noi acolo. Care sunt punctele sensibile, adică ce spunem noi și unde...?
Marcel Boloş: Am mai subliniat şi subliniez acest lucru - indiferent de măsurile pe care le luăm în corpul ordonanței, pentru că noi avem cele două mari probleme de rezolvat: de a pune în normalitate reglementările şi am dat exemplul pensiilor speciale, care, să zic, depășesc limita salariului în plată sau acelor sporuri, indemnizații, incluse în salariile de bază, pentru ca să crească pensia specială de care urma să beneficieze titularul. Deci, chestiunile care, până la urmă, sunt un fel de probleme de reglementare, care țin de decența sistemului de pensii speciale. Deci, avem cele două lucruri de fond: cele care privesc reglementarea aceasta a pensiilor speciale din perspectiva normalității - 1. Şi 2. ar fi cea legată de pensiile care au un anumit nivel, depășesc un anumit plafon și pentru aceasta, soluția de supraimpozitare a mai fost discutată în spațiul public. Dar, pe lângă aceste două aspecte, foarte important - și aș vrea să fie foarte bine înțeles - e simularea cheltuielilor generate de reglementările pe care noi le cuprindem în ordonanță, adică, practic, ce volum de cheltuială cu pensiile speciale vom avea, ca urmare a acestor reglementări, pentru ca ele să poată să fie suportate din bugetul pensiilor pe termen lung.
Reporter: Daţi-ne câteva puncte cheie pe care le-a transmis România în ideea implementării reformei pensiilor speciale!
Marcel Boloş: Eu zic că deocamdată, până când se ajunge la să zicem un agrement cu Comisia Europeană, aceste lucruri, ar trebui să fie încă păstrate la nivelul interlocutorilor și ajunge proiectul oricum în dezbatere publică și se vor găsi...
Reporter: Când? Tot auzim...
Marcel Boloş: După ce se maturizează această discuție cu Comisia Europeană și repet, foarte important, după ce se fac aceste simulări care, în baza acestor reglementări cuprinse în proiectul de lege, după aceea cred că sunt suficiente informații pentru ca proiectul să intre în dezbatere parlamentară. Oricum, în orice situație, termenul este înaintea depunerii cerere de plată  numărul 3.
Reporter: Revenind la cererea de plată numărul 2 aţi spus că am avut de îndeplinit 51 de jaloane și ținte.
Marcel Boloş:  Da.
Reporter: Unul dintre subiectele sensibile a fost legate de cloud. Ne puteți spune ce anume am avut de îndeplinit aici /.../?
Marcel Boloş: Nu, am spus că este un proiect important, sensibili au rămas avertizorii de integritate și decarbonizarea, cloud-ul face parte din categoria...
Reporter: ...şi ce am avut de îndeplinit aici...?
Marcel Boloş: Am avut legea privind cloud-ul serviciilor în administrația publică, pe de o parte, și apoi implementarea efectivă a proiectului până la nivelul la care să fie scoase la licitație procedurile de îndeplinire, mă rog, de implementare a proiectului.
Reporter: Nu au fost. La Ministerul Digitalizării este un proiect de hotărâre de guvern care prevede ce investiții vor avea de făcut ADR-ul, STS-ul și SRI-ul...
Marcel Boloş: Am spus că până la scoaterea la licitație, adică practic cu alte cuvinte, trebuia finalizat studiul de fezabilitate și, mă rog, contractul de implementare a cloud-ului guvernamental, care sunt duse la bun sfârșit.
Reporter: Sunt realizate ? Si acel proiect de hotărâre de guvern de la Ministerul Digitalizării, ce este, mai exact? Ce rol are?
Marcel Boloş: Probabil face parte din procedura de licitație pentru implementarea proiectului de cloud, deci, repet, până la lansarea procedurii de achiziție publică.
Reporter: Când vor intra banii din această a doua cerere de plată?
Marcel Boloş: După ce se termină verificarea. Deci, după exercițiul pe care l-am avut în cererea de plată numărul 1, durează. Termenul probabil va fi... În medie cam trei luni durează acest...
Reporter: De la depunerea cererii.
Marcel Boloş: De la depunere, după care urmează procedura de aprobare până la nivel de consiliu de miniștri. Deci, este încă de muncă și de transmis documente la Comisia Europeană.
Reporter: Şi mai este ceva pe ordinea de zi și ați vorbit și dumneavoastră, sunt 10 investiții aprobate de CSAT, de interes național pentru Hidroelectrica.
Marcel Boloş: Da, documentul pe care l-a aprobat guvernul astăzi face referire la procedura de mediu care se trece pentru a fi implementată la nivel de Ministerul Mediului. Asta nu înseamnă că se face vreo excepție...
Reporter: Sunt derogări de la  legislația de mediu și de la cea a finanțelor publice.
Marcel Boloş: Asta nu înseamnă că noi nu respectăm directiva Uniunii Europene privind mediul pentru ceea ce înseamnă elaborarea studiului de impact asupra mediului, pentru ceea ce înseamnă evaluarea strategică adecvată a proiectelor, pentru ceea ce înseamnă studiul de impact asupra corpului de apă. Toate aceste studii și reglementări cerute de către directivele Uniunii Europene urmează a fi respectate, astăzi guvernul aprobând ca aceste proceduri să fie derulate de către Ministerul Mediului, pentru că, ele fiind așezate pe teritoriul mai multor județe, de multe ori trebuia pentru un proiect să se ocupe două sau trei structuri teritoriale ale Ministerului Mediului și erau destul de greu de gestionat.
Reporter: Nu sunt proiecte care au întâmpinat probleme prin faptul că afectau arii protejate? Nu știu, e și o decizie a Curții Constituționale, care a respins...
Marcel Boloş: Da, noi n-am cerut pe fond ca să nu respectăm legislația de mediu. Nici un moment nu s-a pus în discuție să nu fie respectată procedura de mediu. Dimpotrivă, am subliniat că tot ce înseamnă studiu de impact asupra mediului, tot ce înseamnă studiu de impact asupra corpului de apă, tot ce înseamnă evaluare strategică adecvată, în continuare se derulează în conformitate cu reglementările Uniunii Europene...
Reporter: De ce nu au fost implementate în tot acest timp, că înțeleg că sunt ani de zile de când ele sunt în derulare?
Marcel Boloş: Pentru că aceste studii fie au întârziat, fie a fost o neînțelegere la nivelul structurilor teritoriale, pentru că anumite autorități teritoriale de mediu de la nivelul județelor au opinat că trebuie procedat într-un anume fel la un proiect, cealaltă într-un alt fel și a fost foarte greu de gestionat. Aceste investiții sunt foarte importante, discutăm de 380 Mgw/h în bandă, adică să fim foarte bine înțeleși: România nu poate la infinit să tot scoată din funcțiune capacități de producție și să nu pună nimic în loc. Deci, practic, suntem într-o situație dificilă din acest punct de vedere și aici problema acestor proiecte, care sunt de importanță strategică pentru România, trebuie să fie reglementă...
Reporter:  Nu au fost deloc probleme privind afectarea ariilor protejate?
Marcel Boloş: N-am spus asta. Am spus că aceste probleme care țin de afectarea, să zicem... Există un site, Natura 2000, da? Pentru aceasta se elaborează aceste studii pe care le-am menționat, de la evaluare strategică adecvată, până la studiul de impact asupra mediului, studiul asupra corpurilor de apă, pentru ca prin măsurile și concluziile care se desprind din aceste studii să fim în măsură să respectăm directivele Uniunii Europene. Deci, nicidecum și nici un minut nu s-a pus problema să facem vreo excepție de la aceste reglementări de mediu.
Reporter: Mai e o derogare tot în această ordonanță. Practic, Hidroelectrica primește puterea de a reface indicatorii tehnici și economici pentru aceste proiecte...
Marcel Boloş: Dar sunt indicatori tehnici...
Reporter:  ... în loc să mai treacă prin guvern, pentru sume de peste 40 de milioane /.../
Marcel Boloş: Haideți să ne gândim la aceste documentații tehnico-economice care au fost făcute înainte de '89 și multe dintre ele sunt, în momentul de față...
Reporter:  Ştiu, dar decizia se va lua acum de Hidroelectrica, nu de către guvern. Nu mai trebuie aprobarea guvernului.
Marcel Boloş: Pentru partea de investiție existentă deja. Dar pentru ceea ce urmează să fie continuat la nivel de fonduri, dacă se va aproba, pentru a fi inclus în capitolul REPowerEU, procedura pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici va continua pe legea finanțelor publice. Deci, e vorba de indicatori vechi, pe care-i avem pentru investițiile care au fost făcute deja, și apoi respectarea legislației privind finanțele publice pentru partea nouă, care urmează a fi continuată în REPowerEU.
Reporter: Domnule ministru, dacă îmi permiteți, referitor la un alt subiect. Acel 9,4% din PIB, pentru că l-am auzit și pe liderul PSD, vorbim de faptul că dacă nu avem acest procent înlocuit, pentru că vorbeați și dumneavoastră despre asta, am putea să nu mai plătim pensiile pentru zeci de ani. Care este stadiul discuțiilor, cum a rămas până la urmă cu privire la acești 9,4%?
Marcel Boloş: A rămas că, pentru acest plafon de 9,4% din PIB, noi ar urma să facem simulări. Pentru că, recent, Guvernul României, prin "ordonanța trenuleț", care însoțește bugetul de stat, a majorat valoarea punctului de pensie la 12,5 procente. În baza acestor decizii, care au fost explicate Comisiei, pentru că, până la urmă, dacă permitea bugetul cu rata inflației, trebuia să fie indexate pensiile... Și atunci, din această perspectivă, ar urma să facem simularea pe o perioadă mai lungă de timp și cu aceste date să avem continuarea discuției cu Comisia Europeană, în continuare mergând pe această idee, de căutare a unui alt indicator de disciplină financiară, care să urmărească același scop, dar să nu afecteze deciziile guvernului, atunci când e nevoie să se ia o astfel de hotărâre pentru majorarea punctului de pensie. Practic, ar fi foarte greu de explicat oamenilor că de la un anumit moment încolo nu mai putem majora pensiile, pentru că avem plafon de 9,4 % din PIB. Ar fi nedrept față de pensionari să ajungem în această situație. Şi e momentul în care această ajustare de jaloane este posibilă, dacă dovedești circumstanțele obiective. E adevărat că e foarte greu, dar nu trebuie să renunțăm, pentru că este o chestiune importantă pentru pensionari și pentru sprijinul lor, într-o perioadă extrem de grea pentru toată țara.
Reporter: Dar este o chestiune de câteva luni până când se vor face aceste simulări, se reiau discuțiile?
Marcel Boloş: Decizia de ajustare a PNRR-ului trebuie luată, probabil, în prima parte a anului viitor de către Comisia Europeană, în condițiile în care termenul de implementare a proiectelor nu s-a schimbat. 31.08.2026 în continuare e termen pe care îl avem de dus la bun sfârșit, în condițiile în care în trimestrul 1 din 2023 avem jalonul cu reforma pensiilor și este jalonul care, de asemenea, va trebui să fie însoțit de simulări, tot la fel, să avem același parcurs ca și la reforma pensiilor speciale. Iar dacă noi nu reușim să ajustăm acest jalon la următorul, la următoarea cerere de plată, vom avea dificultăți pentru respectarea jalonului și a deciziilor care se vor lua în ceea ce privește pensiile oamenilor.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, avem un boicot neoficial. Mai exact, anumite instituții care aparțin de ministere au început deja să își mute conturile de la băncile cu capitala austriac și se îndreaptă către CEC. Vedem că anumiți primari îndeamnă și ei ca acele conturi din primării să fie mutate către CEC. Spun ei că au oferte mai bune. Vă întreb: dumneavoastră cum considerați sau cum vedeți acest boicot împotriva firmelor cu capital austriac, în urma votului pe care l-am primit în Consiliul JAI?
Marcel Boloș: Cred în continuare că această cale a diplomației este cea care e firească într-un demers pe care îl urmărește România și noi, toți cetățenii ei, și că mai degrabă pe calea diplomației trebuie să continuăm toate aceste demersuri. Sigur că revolta aceasta a oamenilor este una firească, pentru că toată lumea a văzut cu ochiul liber că este o nedreptate care oarecum s-a făcut României, în condițiile în care experții Comisiei Europene au certificat că avem condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Dar, subliniez, cred în continuare, cu toate aceste nedreptăți și cu aceste atitudini firești ale oamenilor, că diplomația și calea diplomației este cea înțeleaptă, pentru că noi avem de îndeplinit un obiectiv de țară și acestui demers trebuie să ne aliniem cu toții. Și nu, nu cred sub nicio formă că prin aceste forme de ripostă vom ajunge la lucruri bune pentru ambele părți. Cred și sunt convins că Ministerul Afacerilor Externe va face toate demersurile firești, pentru că România are un câștig formidabil de... mă refer la numărul de state membre care acum sunt solidare cu demersurile pe care le-a făcut și trebuie continuate aceste demersuri, până când ajungem la obiectivul final.
Reporter: Și președintele României, Klaus Iohannis, a îndemnat tot la diplomație, însă vă întreb...
Marcel Boloş: N-am vorbit cu dumnealui.
Reporter: Vă întreb: nu vi se pare că e, oarecum, un dublu standard? Ei nu au acceptat diplomația și au dat un ”nu” categoric. Orice mijloc de diplomație a fost oprit în orice discuție formală sau informală. Însă noi acum, după ce am avut un ”nu” categoric, venim şi cerem din nou diplomație. Nu vi se pare că e puţin...?
Marcel Boloş: Da, în acest demers pe care noi îl facem, dacă una dintre părți, să zicem, este cea care va continua să-și exercite dreptul de veto, România n-a câștigat nimic. Și de aceea am spus că acest apel la diplomație îl văd mult mai firesc pentru a duce la capăt acest obiectiv de țară, decât intrarea aceasta într-o discuție inutilă. Eu cred că și Austria recunoaște că votul a fost nedrept la adresa României, ei urmărind să-și rezolve o problemă a lor la nivel național și, probabil, nu a fost momentul potrivit pentru a li se auzi vocea la nivelul Uniunii Europene și au ales să-și exercite dreptul de veto împotriva României, pe nedrept. E, dacă vreți, probabil o formă prin care ei au înțeles să se facă auziţi la nivelul Uniunii Europene pentru ceea ce înseamnă problema migrației...
Reporter: ... dar nu și a Croației. Adică România este mai importantă decât Croația în acest context, de ce pe Croaţia au acceptat-o, iar pe noi, nu?
Marcel Boloş: Sunt lucruri care (...) din culisele votului exprimat de Austria la adresa Croației. În continuare, spun că a fost unul nedrept și în continuare susțin că această cale a democrației este cea mai înțeleaptă la momentul actual, luând în calcul toate alternativele, și de ripostă și de... Nu cred. Înțelept este cu diplomația pentru a ne atinge scopul.
Reporter: Ați vorbit puțin mai devreme despre acel cloud. Ne puteți da mai multe detalii despre acest subiect? Pentru că este un proiect destul de amplu, dacă ne puteți spune care ar fi bugetul, cum va fi implementat?
Marcel Boloş: Problema de implementare este a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și știu că au făcut eforturi pentru ca acest cloud să fie pus pe picioare, fiind un proiect foarte important pentru modernizarea serviciilor publice, și domnul ministru Burduja vă poate da mult mai multe explicații în ce privește implementarea. Știu de pe vremea când eram ministru la cercetare, inovare și digitalizare că bugetul era de peste 580 de milioane de euro, deci un buget extrem de generos și cred că în această perioadă de timp sunt definitivate procedurile pentru a se organiza licitația. Oricum, trebuie să avem în vedere tot sprijinul și suportul necesar pentru ca ministerul să poată implementa proiectul, spre binele nostru, al tuturor. Toți ne dorim să avem un certificat de naștere pe care să-l putem obține interogând o bază de date de acasă. Toți ne dorim să nu mai mergem să la ANAF să ne vizăm taloanele de mașini, pentru a face dovada că suntem înregistrați la fisc. Deci, impactul este uriaș asupra populației și de aceea  cred eu că toate eforturile trebuie concentrate în jurul proiectului, pentru că este proiectul de căpătâi pentru transformarea digitală a României.
Reporter: Ne mai puteți da și alte exemple, cum ne-ar putea ajuta mai exact?
Marcel Boloş: De la certificatul de cazier judiciar, pe care îl obții de acasă, interogând și listându-l în format digital, până la, cum am menționat, certificatele privind impozitele și taxele, de asemenea, se pot obține în format digital. De asemenea, atunci când, chiar la Fonduri Europene, când depui o cerere de finanțare, nu va mai fi nevoie să vină cu certificatele de impozite și taxe, pentru că acest lucru experții care sunt implicați în evaluarea proiectelor pot interoga bazele de date de la ANAF și să fie ușurată foarte mult viața omului, dar și munca funcționarilor, pentru că prin debirocratizare cred că se poate ajunge la performanță în sectorul public.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru prezență, domnule ministru, pentru prezentarea stadiului pregătirii pe care România la nivel guvernamental a realizat-o pentru depunerea celei de-a doua cereri de plată pentru PNRR și, de asemenea, pentru disponibilitatea de a răspunde întrebărilor pe care jurnaliștii vi le-au adresat. Înainte de a continua prin prezentarea deciziilor pe care guvernul astăzi le-a luat, în completarea răspunsului pe care domnul ministru Boloș vi l-a oferit, la nivelul Guvernului României nu există nicio intenție, nicio abordare care să vizeze boicot sau un alt tip de acțiune în raport cu votul exprimat de Austria în cadrul Consiliului JAI. Ceea ce pot să vă asigur este că la nivelul guvernului și la nivelul ministerelor cu responsabilități în domeniu continuă toate demersurile instituționale și politice necesare pentru a obține unanimitatea necesară pentru ca România, în perioada următoare, să obțină un vot favorabil aderării la Spațiul Schengen, iar acest lucru va deveni o realitate. Revenind însă la...
Reporter: O precizare, vă rog. Pentru că ați vorbit de acest boicot, spuneți că nu există un boicot la nivelul guvernului, dar, totuși, cu o zi în urmă, vicepremierul Sorin Grindeanu a anunțat că se mută o serie de conturi de la o bancă austriacă la banca CEC. Ce se întâmplă? Guvernul va avea o discuție cu el? Premierul? Sunt totuși instituții de stat în subordinea guvernului, care deja au făcut acest demers.
Dan Cărbunaru: Nu voi comenta o decizie sau alta care este luată la nivelul unei instituții componente. La nivelul Guvernului României pot să vă confirm astăzi că nu există o astfel de abordare, lucru confirmat de altminteri oficial și la nivelul șefului statului. Președintele României, care chiar astăzi în conferința de presă pe care a susținut-o la Bruxelles, a confirmat acest lucru. Sigur, așa cum spunea și domnul ministru Boloș, există o dezamăgire, există o nemulțumire față de ceea ce este pe bună dreptate considerat a fi un lucru nedrept la adresa României. Răspunsul ține însă de diplomație și de negociere. Iar România, să nu uităm, este un beneficiar important la nivel european din perspectiva apartenenței la Uniunea Europeană. Mă gândesc la zecile miliarde de euro care au contribuit la bunăstarea acestei țări și la ridicarea nivelului de trai al românilor, la care se adaugă..., mă refer aici la finanțarea europeană. Ați avut ceva mai devreme exemplul legat de cele aproape 10 miliarde de euro din PNRR pe care România le poate accesa în acest an, care se adaugă la alte miliarde de euro din cadrul financiar multianual, la dispoziția noastră până în 2023, alte 40 de miliarde de euro care se adaugă din fondurile de coeziune destinate țării noastre pentru 2021-2027. Sunt, așadar, finanțări importante pe care România le accesează și care fac parte din pachetul mai larg de beneficii pe care țara noastră le-a obținut odată cu intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Desigur, aderarea la Spațiul Schengen este un obiectiv important și face parte, ca și aderarea la OCDE, unde mâine facem de asemenea un pas important prin prezența premierului la Paris, acolo unde se va depune memorandumul inițial și unde România va avea încă un pas în față în a accede în cadrul celei mai puternice organizații economice, unde regăsim 90% din investițiile străine directe la nivel global. Deci, spun toate aceste lucruri pentru a cadra și în timp, dar și în ansamblu rolul pe care România îl joacă în acest context și accesul la proiecte de bunăstare pe care noi acum le avem în derulare.
Reporter: Dar, totuși, nu ne-ați lămurit, ce se întâmplă cu acele companii de stat care s-au mutat la CEC de la băncile austriece. Rămân la CEC? Ce se întâmplă cu domnul Grindeanu? Înțeleg că a avut o poziție divergentă. Va exista o discuție cu premierul ca totuși să-și schimbe atitudinea sau va merge pe linia anunțată? Cum procedați?
Dan Cărbunaru: Poziția la nivel guvernamental v-am comunicat-o. Nu comentez decizii care sunt luate la nivel punctual, dar, desigur, elemente de armonizare care pot să aibă loc pe parcursul acestei perioade vă vor fi aduse la cunoștință pe măsură ce ele se întâmplă în realitate. Vă rog.
Reporter: Am văzut că guvernul a scos din fondul de rezervă 196 de milioane pentru plata pensiilor, motivând că am avea mai mulți pensionari decât estimam atunci când a fost construit bugetul pe anul în curs. Puteți să ne dați mai multe detalii, câți pensionari în plus, dacă sunt pensionarii din categoriile speciale? Despre ce persoane /.../
Dan Cărbunaru: Bugetul pe care guvernul îl are în vedere, și este al doilea an consecutiv în care acest guvern a ales să pregătească bugetul, să-l prezinte în Parlament, cum este cazul și zilei de astăzi, la timp, tocmai pentru a oferi predictibilitate, pentru a oferi o perspectivă. Este de altminteri, și primul an în care bugetul României este construit pe proiecte punctuale, dar din perspectiva evoluției nevoilor de finanțare pentru sistemul de pensii, raportându-ne la cele peste 100 de miliarde de lei care sunt alocate pentru plata pensiilor, aș spune că nu este neapărat un raport foarte mare. Este o corecție care se face, o corecție de etapă, în legătură cu detaliile care stau în spatele acestei necesități de a completa, repet, bugetul de peste 100 de miliarde de lei cu cele mai puțin de 200 de milioane de lei pe care astăzi guvernul le-a alocat din Fondul de Rezervă pentru aceste plăți. Cred că Ministerul Muncii este pregătit să ofere detalii concrete privind beneficiarii. De altminteri, repet, vorbim de fiecare dată de o estimare, iar corecțiile care se derulează pe timpul anului au în vedere exact fluctuația pe care aceste pensionări o pot suferi pe parcursul unui an.
Reporter: Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Revenind la agenda de astăzi a guvernului, aș vrea să vă spun că au fost au fost aprobate trei documente importante în domeniul apărării. Unul dintre ele vizează proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Poliției Militare, un act normativ inițiat de Ministerul Apărării Naționale, o nouă abordare de întrebuințare a Poliției Militare în Armata României, care include atribuții de organizare și funcționare a Poliției Militare într-o lege specială nou, menite să asigure nivel de interoperabilitate cât mai ridicat la nivelul NATO. De asemenea, în același domeniu al apărării, guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind sprijinirea entităților stabilite în România pentru a participa la proiecte de elaborare, de cooperare, susținute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare. Astfel, se implementează cadrul național de aplicare a prevederilor regulamentului european al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021, de instituire a Fondului European de Apărare, urmând ca Ministerul Apărării să fie autoritate națională responsabilă de semnarea și aprobarea documentelor necesare pentru a susține astfel de proiecte de cercetare-dezvoltare de interes național. În fine, cel de-al treilea act normativ pe care guvernul l-a analizat astăzi și l-a aprobat, hotărârea de guvern privind aprobarea  circumstanțelor și procedurii specifice aferente primei faze din etapa întâi a programului de înzestrare cu autovehicule tactice blindate de tip ușor. Această procedură vizează furnizarea a 1059 de astfel de autovehicule în 9 configurații diferite, care sunt necesare pentru a înzestra structurile din cadrul Ministerului Apărării Naționale, un cost total de 4,58 miliarde de lei fără TVA care includ și echipamentele care vor fi puse la dispoziție, în valoare de 228 de milioane de lei. Este fundamental pentru Armata României ca, pentru a dezvolta capacitatea de apărare, să introducă în înzestrarea sa astfel de autovehicule tactice blindate de tip ușor, cu performanțe ridicate. Aș menționa, în acest context faptul că fabricarea, asamblarea, integrarea, testarea și mentenanța acestor autovehicule, pe durata ciclului de viață, trebuie să se realizeze la operatori economici din industria națională de apărare. Pe final, aș vrea să vă semnalez faptul că astăzi a fost aprobată hotărârea de guvern privind Strategia națională de incluziune socială a persoanelor fără adăpost pentru perioada 2022- 2027, alături de planul de acțiune pentru această perioadă. Documentele promovează dreptul fundamental al persoanelor fără adăpost la servicii sociale și la o viață trăită cu demnitate. Elaborate aceste documente în cadrul proiectului '' Fiecare om contează''. Și avem în vedere o strategie care are ca obiectiv general creșterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost, prin asigurarea unei protecții sociale adecvate nevoilor, în baza analizelor care sunt derulate la nivel național, urmărind obiective specifice care includ prevenirea accentuării fenomenului la nivel național, asigurarea intervenției adecvate, multidisciplinare și integrate pentru a favoriza incluziunea socială a acestor persoane. Tot astăzi guvernul a aprobat Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, care urmărește creșterea numărului persoanelor vârstnice care reușesc să trăiască o viață independentă cât mai mult timp posibil, pe măsură ce îmbătrânesc și, în egală măsură, îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de îngrijire pentru persoanele vârstnice dependente. Așa cum, din păcate, știți și dumneavoastră, România se confruntă, ca și multe alte state europene, cu o îmbătrânire rapidă a populației, având în vedere faptul că există deja în țara noastră 3,7 milioane de persoane care au depășit vârsta de 65 de ani sau mai mult, adică aproape 20 % din populația țării. Tocmai de aceea, guvernul, prin această strategie urmărește protejarea acestor persoane și asigurarea unei finanțări durabile, alături de îmbunătățirea serviciilor pe care această categorie de români, din ce în ce mai numeroasă, o necesită. În câteva cuvinte, acestea au fost principalele elemente pe care aș fi vrut să le adaug, pe lângă cele pe care domnul ministru Marcel Boloș, cu amabilitate vi le-a furnizat. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție. Dacă nu, v-aș mulțumi și v-aș reaminti că mâine, premierul României se deplasează la Paris, acolo unde România va depune memorandumul inițial pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, una dintre cele mai puternice organizații economice ale lumii. Mulțumesc încă o dată! O zi bună tuturor.