Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 11 ianuarie

Galerie foto

 

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul şedinţei de guvern de astăzi. Alături de mine se află ministrul investiţiilor şi proiectelor europene. Iată, şi la începutul acestui an, după ce întreg anul trecut a fost concentrat pe o serie de eforturi de natură a recupera cât se poate din absorbţia banilor europeni din cadrul financiar multianual 2014 - 2020, după ce programele operaționale ale cadrului financiar multianual 2021 - 2027 au fost aprobate de Comisie, dând astfel liber României către accesarea banilor europeni din actualul cadru și, bineînțeles, atragerea banilor din PNRR. Multe dintre aceste fonduri sunt destinate nu doar susținerii economiei, dar și protejării cetățenilor vulnerabili. Despre aceste lucruri, dar și oferind o serie întreagă de alte detalii care, cu siguranță, sunt de interes atât pentru cetățeni, cât și pentru media, îi mulțumesc pentru prezență domnului ministru Marcel Boloș și îl invit să prezinte deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat sau le-a analizat, urmând ca apoi, în continuare, să revin cu alte elemente care țin de deciziile luate astăzi de către Executiv. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Mulțumesc. Într-adevăr, în ședința de guvern de astăzi, am discutat două subiecte esențiale și importante pentru beneficiarii de voucher sau card de energie, precum și problema stadiului implementării la zi a Planului Național de Redresare și Reziliență. Legat de primul subiect, Guvernul a adoptat o ordonanță simplă cu patru modificări importante pentru beneficiarii de card de energie. Prima problemă și prima măsură reglementată este cea privitoare la beneficiarii care au domiciliu fără nomenclator stradal. La sate mai ales, în zona rurală, unde încă nu s-au elaborat nomenclatoarele stradale, aici e posibil ca beneficiarii noștri să figureze toți la o singură adresă. Repet, nu este întocmit încă nomenclatorul stradal. Sunt, din estimările noastre, peste 550.000 de astfel de situații. Dau exemplul județului Teleorman. Este o situație cu care ne-am întâlnit - 40.000 de beneficiari figurează sau au această situație a domiciliului fără nomeculator stradal, respectiv toți beneficiarii sunt la aceeași adresă, iar Guvernul a aprobat ca printr-un sistem de declarații pe propria răspundere și cu informațiile culese din teren de către Poșta Română, să ajungem în posesia acestor informații cu beneficiarii noştri şi cu clarificarea domiciliului şi, respectiv, a situaţiei locative raportate la locul de consum. Și, în acest fel, să putem face verificările în ceea ce privește plafonul de venit și, respectiv, calculul venitului mediu pe membru de familie, pe loc de consum, astfel încât beneficiarii să poată să intre în drepturi. Mecanismul este relativ simplu, se va derula începând de luni, 16 ianuarie, până pe data de 1 februarie; vor fi distribuite aceste declarații pe propria răspundere în acele situații pe care le avem, în localitățile rurale, unde toți beneficiarii figurează la aceeași adresă și, prin intermediul acestui mecanism aprobat de către Guvernul României, reușim să clarificăm calitatea de beneficiar a celor cărora urmează să le fie distribuit cardul de energie.

A doua măsură și a doua situație pe care am reglementat-o este aceea în care, în general și în special beneficiarii noștri au colocatari care figurează la adresa de domiciliu, dar nu locuiesc efectiv la acea adresă și nici nu se poate face radierea acestor colocatari de la adresa de domiciliu, în acest fel punând beneficiarul în situația de a fi exclus din lista de beneficiari. Pentru aceasta, mecanismul aprobat de către Guvern este cel în care beneficiarul în cauză, pe baza înștiințării pe care o transmitem pentru fiecare dintre beneficiarii excluși din listă, se va adresa primăriei din raza de domiciliu de care aparține, pentru a i se întocmi o anchetă socială în care se va valida situația de la fața locului, respectiv câți locuiesc la adresa de domiciliu. Vă reamintesc că noi acordăm sprijinul pentru compensarea prețului la facturile pentru energie în funcție de locul de consum, consumurile energetice ale locului de consum, și încercăm să respectăm plafonul de venit la locul de consum, să nu depășească cei 2.000 de lei. Deci, în astfel de situații, când un beneficiar locuiește și are în evidență colocatari la adresa de domiciliu, pe baza înștiințării pe care o primește de la noi, poate să rezolve această situație prin două modalități: fie își radiază colocatarii care figurează la adresa de domiciliu din evidențele care există la Direcțiile de evidență a populației sau, a doua variantă, se adresează primăriei de care aparține pentru a i se întocmi anchetă socială și a se stabili situația locativă pe care o are.

A treia măsură pe care Guvernul a aprobat-o prin proiectul de ordonanță simplă este cea legată de decontarea lemnelor de foc care au fost cumpărate pentru sezonul de frig 2022-2023, mai ales populația rurală, persoanele vârstnice care și-au cumpărat lemne de foc pentru care au documente justificative, respectiv factură și documentul de plată, intră în sistemul de decontare și pot ridica, în numerar, de la poștaș sau de la oficiile poștale, aceste sume de bani pe care le-au cheltuit. Este un mecanism în favoarea beneficiarilor, care să permit, pentru astfel de situații, decontarea sumelor achitate în numerar, mai ales, așa cum am precizat, în zona localităților rurale.

Și a patra modificare  este cea privitoare la mecanismul instituțional de elaborare a listei de beneficiari. La elaborarea listei de beneficiari participă Ministerul Muncii, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Serviciu de Telecomunicații Speciale, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția de Evidență a Populației. După cum știți, lista de beneficiari are mecanismul verificării plafonului de venit al beneficiarului, limita de 2.000 de lei, care a fost aprobată prin ordonanță de urgență și, apoi, la locul de consum, se verifică situația veniturilor realizate de către cei care sunt la Evidența populației și care figurează colocatari și realizează venit, pentru a ne asigura că acest venit mediu pe membru de familie la locul de consum nu depășește plafonul de 2.000 de lei. De ce a fost necesară o astfel de măsură? Pentru ca acești bani europeni să ajungă acolo unde chiar este nevoie de ajutorul nostru de încălzire și să asigurăm o bună utilizare a fondurilor europene. Câteva termene importante pentru beneficiarii ajutorului de compensare a prețului la facturile de energie: începând cu data de 16 ianuarie, adică de luni, până în data de 1 februarie, se distribuie, către asociațiile de proprietar, scrisoarea prin care se prezintă asociațiilor metodologia de utilizare a certificatului de validare a datoriilor și modelul de certificat de validare a datoriei. Reamintesc că acest certificat a apărut ca o nevoie, ca o necesitate a decontării căldurii la bloc, mai ales pentru persoanele vârstnice. Din ce motiv? Pentru că asociațiile de proprietari, în relația cu locatarii, nu emit facturi și atunci le lipsea acel document justificativ prin care să facă dovada datoriei. În aceste condiții, am elaborat și aprobat acest document foarte important, mai ales pentru persoanele vârstnice, care permite achitarea căldurii la bloc. Repet, în perioada 16 ianuarie - 1 februarie, această înștiințare, împreună cu certificatul de validare a datoriei, pleacă către asociațiile de proprietari. Avem în evidență 152.000 de asociații de proprietari cărora li se vor distribui aceste înștiințări. În 20 ianuarie avem o primă prezentare, împreună cu Federația Asociațiilor de Proprietari, a acestui document și a modalității în care el urmează să fie utilizat și gestionat de către asociațiile de proprietari. De asemenea, în perioada 16 ianuarie - 1 februarie, subliniez încă o dată 16 ianuarie - 1 februarie, declarațiile pe propria răspundere pentru cei care au domiciliul și nu este întocmit nomenclatorul stradal, vor fi distribuite. Așa încât rugăm să fie sprijiniți oficianții poștali pentru culegerea acestor informații și intrarea în drepturi a beneficiarilor care respectă și prin care sunt validate condițiile din actul normativ menționat. De asemenea, în perioada 1 februarie până în 15 februarie se vor distribui înștiințările pentru cei care sunt eliminați din liste, întrucât figurează împreună cu alții colocatari, care din verificările noastre realizează venituri și duc media venitului peste cei 2.000 de lei pe care i-am menționat. Pentru această situație, estimată de noi în jur de 313.000 de cazuri, repet, soluția este fie de radiere a celor care sunt în evidențe și figurează la adresa de domiciliu a beneficiarului sau adresarea la primăria de care aparțin pentru întocmirea anchetei sociale care să valideze numărul și situația locativă a beneficiarului pentru cardul de energie, îmi cer scuze. De asemenea, ca date importante, cu data de 1 februarie 2023, se va distribui cardul de energie. Și, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru, data de 1 martie este ca dată de referință pentru ca să se poată face plăți cu aceste sume care provin din ajutorul pentru încălzire, însă sperăm să putem face surpriza plăcută și să devansăm, așa cum a menționat domnul prim-ministru, data de 1 martie s-o devansăm, să fie pentru data de 20 februarie 2023. Acestea sunt măsurile adoptate de către guvern pentru ceea ce înseamnă cardul de energie. Fac precizarea că lucrăm, împreună cu specialiștii din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca urmare a solicitărilor pe care le-am primit pentru ca serviciile de mandat poștal să se deruleze electronic, lucrăm și la mecanismele prin care aceste servicii de mandat poștal se vor putea opera și în sistem electronic, deci se vor putea opera de la domiciliul beneficiarului și urmează într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, să venim cu modificările la ordonanță care permit și această formă de plată a serviciilor de mandat poștal. Noi le-am spus e-mandat poștal; deci, ne pregătim și pentru acest tip de decontare a banilor din ajutorul pentru încălzire, pentru compensarea prețului facturilor la energie. În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, după cum cunoașteți, pe data de 15 decembrie 2022 a fost transmisă la Comisie cererea de plată numărul 2. După cum se știe din cererea de plată numărul 1, suntem în plin proces de validare cu Comisia a celor 55 de jaloane și ținte pe care le-am avut de îndeplinit pentru trimestrul 1 și 2. După cum știți, cele care au prezentat un anumit grad de sensibilitate privitor la Legea avertizorilor de integritate și cadrul legal pentru decarbonizare, acestea sunt în proces de analiză și de validare la nivelul Comisiei Europene. Suntem pregătiți pentru a furniza informații și documente care să lămurească eventualele clarificări ce vor mai fi solicitate din partea Comisiei. Cererea de plată numărul 2 are valoarea de 2,6 miliarde euro. Cererea de plată numărul 3, care este cea mai complicată și complexă cerere de plată a Planului Național de Redresare și Reziliență, include trimestrul 3 și, respectiv, trimestrul 4 al anului 2022. Avem 24 de jaloane și ținte din trimestrul 3 și, desigur, avem pentru trimestrul 4 - 55 de jaloane și ținte, cu termen de realizare sfârșitul anului trecut. Dintre cele mai sensibile, acestea deja sunt cunoscute în spațiul public, discutăm de proiectul de lege privind pensiile speciale, discutăm de modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, discutăm de situația și de ordonanța de urgență pentru guvernanța companiilor de stat. Discutăm de guvernanța corporativă pentru sectorul energetic, care este încă în desfășurare și, din acest punct de vedere, se fac demersuri pentru a duce la bun sfârșit toate activitățile necesare pentru închiderea jalonului. Și, desigur, avem continuarea măsurilor în ceea ce privește decarbonizarea și, respectiv, a ducerii la bun sfârșit a măsurilor ce țin de decarbonizare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, tot pentru cererea de plată numărul 3 avem încă două obiective principale de urmărit, pentru că trebuie - după publicarea modificărilor la regulamentul Comisiei Europene, pentru ceea ce înseamnă Mecanismul de Redresare și Reziliență - trebuie să depunem documentația necesară pentru noul capitol REPowerEU, unde România are alocate 1,4 miliarde de euro. și, din acest punct de vedere, documentele trebuie finalizate până la depunerea cererii de plată numărul 3. Apoi, avem reducerea de grant ca urmare a creșterii economice pe care am avut-o în anul 2021, față de anul 2020, cu 2,1 miliarde euro și, de asemenea, mai avem ajustările de preț ca urmare a creșterii prețului la materiale, manoperă și a costurilor în general pentru proiectele de infrastructură, unde, de asemenea, avem alte 2,2 miliarde euro. Am spus că este cea mai complicată, cea mai complexă și cu aceste, dacă vreți, cerințe suplimentare pe care le avem din perspectiva ajustărilor la Planul Național de Redresare și Reziliență, și completarea Planului cu noul capitol aprobat de către Comisie, REPowerEU, unde România are valoarea grantului de 1,4 miliarde euro. Cam aceasta este situația la zi a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. Sunt subiecte de extremă importanță pentru România și pentru ceea ce înseamnă obiectivul pe care l-a fixat domnul prim-ministru, acela de a avea anual o valoare a absorbției din fonduri externe nerambursabile de peste 10 miliarde euro. Vă mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, spuneați că aceste carduri de energie, acești bani în mână pot fi folosiți și de oamenii care deja și-au cumpărat lemne. Cât de vechi pot fi aceste facturi, aceste acte doveditoare?

Marcel Boloș: Sezonul de frig a început în luna noiembrie, deci, practic, achiziționarea lemnelor de foc, dacă s-a făcut începând cu septembrie-octombrie, din septembrie 2022 pot să fie prezentate aceste documente, care dau dreptul beneficiarului de a-și ridica în numerar suma pe care a cheltuit-o pentru lemnele de foc.

Reporter: Aș vrea să vă întreb de ce ați ales această variantă cu plata în numerar, pentru că ei trebuie să vină, totodată, și cu acel card de energie.

Marcel Boloș: Da, aici noi am instituit această facilitate pentru populația de la țară care are, mă rog, cea mai mare parte a cheltuielilor, a consumurilor energetice cu aceste lemne de foc, pe care și le cumpără înainte, și suntem conștienți de acest lucru că nu se cumpără în timpul iernii, iar ca să ne asigurăm că sunt lemne de foc destinate pentru acest sezon de frig, am acceptat și acceptăm măsura aceasta ca luna de referință să fie luna septembrie. Practic, în continuare, dacă, să zicem, lemnele de foc au costat 500 de lei și mai rămân 200 de lei de folosit din valoarea acestui ajutor, după fiecare operațiune, pe dovada aceea care se eliberează de către poștă va scrie suma rămasă de cheltuit. Dacă mai rămân, cei 200 de lei pot fi cheltuiți de către beneficiar pe celelalte facturi pe care le are - de la curentul electric, gazele naturale și toate formele de energie pe care le avem permise la decontare.

Reporter: Spuneați că sunt 313.000 de beneficiari care ar putea fi nevoiți fie să radieze colocatarii, fie să se desfășoare anchete sociale. Ați vorbit cu autoritățile locale, au această capacitate de a desfășura anchete sociale și de a le finaliza în timp util, până în martie, cel târziu?

Marcel Boloș: Acum, aici noi, perioada de valabilitate a cardului este până pe data de 30 iunie. De asemenea, dacă figurează la adresă și la adresa de domiciliu a beneficiarului alți colocatari care realizează venit, dar, repet, nu locuiesc la aceeași adresă, aici deja era de datoria celor în cauză ca să își opereze aceste modificări de domiciliu, pe de o parte. Pe de altă parte, având în vedere că cele mai multe situații le avem în localitățile urbane, fiecare primărie are această structură de specialitate care se ocupă cu elaborarea și cu întocmirea anchetelor sociale și cred eu că există capacitatea necesară administrativă pentru ca să întocmească anchetele sociale. Este un demers care este mai mult decât normal și este un mecanism pe care noi l-am gândit pentru a veni în sprijinul beneficiarilor. Puteam lua decizia de excludere a lor din listă, dar nu era corectă față de beneficiari și de aceea am instituit această formă suplimentară, acest mecanism suplimentar, tocmai pentru ca oamenii să-și poată rezolva situația în termenul pe care îl are de valabilitate cardul.

Reporter: Ați avut în ședința de guvern și un memorandum privind fondurile europene pentru exercițiul care se încheie în 2021, dacă nu mă înșel.

Marcel Boloș: Da.

Reporter: Ce se întâmplă pentru exercițiul în curs? În ce stadiu suntem?

Marcel Boloș: Deci, așa cum am... dacă ne referim la perioada de programare 2021-2027...

Reporter: Da.

Marcel Boloș: Acolo avem undă verde la cele 46 de miliarde de euro din politica de coeziune pe care i-am prezentat și situația programelor operaționale aprobate în întregime de către Comisie, pe care am prezentat-o anul trecut, în această perioadă de timp stabilim apelurile de proiecte, respectiv deschiderea accesului la finanțare, mai simplu spus, pentru anul 2023. Ținta noastră pentru anul 2023 este aceea în care să deschidem 200 de apeluri de proiecte cu o valoare de 20 de miliarde de euro. În curând o să afișăm și calendarul estimativ al acestor apeluri de proiecte pe care le avem atât din politica de coeziune, vorbesc de anul 2023, și, de asemenea, calendarul estimativ al apelurilor de proiecte pentru anul 2023 din PNRR. Acestea sunt două documente de bază care vor fi aprobate în guvern pentru a asigura predictibilitate și transparență în procesul de utilizare a banilor europeni.

Reporter: O ultimă întrebare. Există riscul ca România să piardă banii aferenți cererii de finanțare numărul 3, care spuneați că este cea mai dificilă?

Marcel Boloș: Nu aș putea să... E prematur să spun acest lucru. Am spus că sunt o serie de jaloane și ținte sensibile, plus încă trei lucruri mari pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit, respectiv adăugarea capitolului REPowerEU, care vine, să nu uităm, cu sistemele de irigații împreună, vine cu parcul solar de la Dăbuleni, care vine cu centralele hidroelectrice, care ajută foarte mult sistemul energetic național, vine cu o serie de investiții foarte bune pentru sistemul energetic al României. Și spun de pe acum că este capitolul care pune accent pe independenţa energetică a României, adică nu ne referim la independenţa energetică a consumatorilor, ci la consolidarea capacităţii de producţie energetică a României, care este prioritatea noastră numărul unu. Și, desigur avem reducerea de grant, care va însemna o negociere destul de dură cu Comisia Europeană, pentru că e vorba de tăieri de bani, până la urmă, în PNRR, şi ajustarea de preţ care influenţează, impactează bugetul României cu 2,2 miliarde de euro. Sunt sume importante de bani, cu impact deosebit asupra bugetului şi stabilităţii financiare a României. Mulţumesc.

Reporter: Vă rugăm să ne daţi un exemplu de situaţie concretă în privinţa celor 313.000 de cazuri, aţi spus. La ce să ne gândim, mai ales în mediul urban?

Marcel Boloş: Un exemplu, un pensionar figurează la adresa de domiciliu împreună cu, să zicem, proprietarul în evidenţă la adresa de domiciliu şi pur şi simplu proprietarul nu este în ţară sau este plecat, cum am spus, de la localitatea de domiciliu sau nu se găseşte o formulă prin care să se radieze din evidenţe, şi atunci drepturile beneficiarului sunt afectate, pentru că acolo noi îl identificăm cu un venit pe care îl realizează la ANAF şi media la calculul veniturilor trece de 2.000 de lei. Deci acele situaţii în care fie cei care locuiesc la aceeaşi adresă sau figurează în evidenţă la aceeaşi adresă cu beneficiarul de voucher l-am identificat cu venituri şi nu există posibilitatea de a se clarifica situaţia.

Reporter: Pentru că a fost nevoie de o ordonanţă simplă de clarificare a acestor situaţii, de ce aceste dificultăţi nu au fost prevăzute în momentul în care aţi adoptat iniţial ordonanţa, în decembrie, atunci când lucrurile păreau a fi clare, şi anume lista beneficiarilor era făcută de Ministerul Muncii, şi atât? De ce nu au fost gândite, pentru că, ştim foarte bine, bazele de date ale diferitelor instituţii publice nu comunică între ele, şi atunci era simplu de /.../?

Marcel Boloș: Acum, dacă noi suntem vinovați că nomenclatoarele stradale nu există...

Reporter: Dar nu este o situație apărută peste noapte, asta spun.

Marcel Boloș: Și noi venim cu un mecanism... Păi de unde să fi avut noi informația că la nivelul României este atât de mare impactul în ceea ce privește aceste nomenclatoare stradale? Dacă noi, de asemenea, putem fi acuzați că am gândit un mecanism pentru acele situații în care chiar nu există posibilitatea radierii de la domiciliul beneficiarului a celor care figurează colocatar cu el, eu cred că aceste lucruri trebuie să le privim din perspectiva bunei noastre credințe și a sprijinului pe care chiar dorim să-l oferim beneficiarilor. Repet, în lipsa acestor reglementări, pe nedrept, unii dintre beneficiari erau excluși din listă. Ce să putem spune noi când într-un sat, nu vreau să dau acum numele, ca să nu supăr pe nimeni, dar toți care locuiesc în satul respectiv figurează la aceeași adresă. Cu ce este vinovat Guvernul României? Eu cred că aici trebuie să vedem partea bună a lucrurilor, pentru că aceste mecanisme pe care noi le-am aprobat astăzi sunt în beneficiul celor care urmează să aibă acces la banii europeni și la ajutorul de încălzire.

Reporter: Poate este un punct de plecare pentru a rezolva în practică aceste situații. Întorcându-mă, totuși, la beneficiar...

Marcel Boloș: Aș vrea doar să vă spun foarte puțin: mecanismul pe care l-am gândit în ordonanță și a fost aprobat este pro-beneficiar, el nu este pro-funcționar public. Dacă noi ne rezumam și eram foarte confortabili și să dăm un act normativ în care numai ajutorul să-l dăm din perspectiva sistemelor informatice pe care le au furnizorii de energie, vă spun că cei de curent electric și cei cu gaze naturale erau primii care validau aceste ajutoare și eram foarte comozi; dar am spus "nu". Oamenii și beneficiarii trebuie să aibă acces la acest ajutor, pentru că îl gândim pentru ei, pentru locul de consum, și așa trebuie elaborat încât să acopere toate formele de energie; și inclusiv, ați văzut, material lemnos, lemne de foc, încălzirea la bloc este foarte importantă pentru oamenii care stau la bloc. Deci, toate aceste măsuri trebuie să le vedem prin prisma beneficiarului, nu că am modificat proiectul de ordonanță, ci faptul că am creat mecanismele necesare pentru ca oamenii să poată avea acces cât mai facil, cât mai flexibil și la toate formele de energie. Dacă eram niște funcționari care nu ne păsa de acest lucru, puteam să elaborăm un mecanism, să fie numai cu furnizorii de energie electrică și cei de gaze naturale. Ce rezolvam?

Reporter: Întrebarea mea, domnule ministru, era în ideea în care aceste situații puteau fi prevăzute mai dinainte, astfel încât timpul alocat anchetelor sociale și clarificării acestor situații să fie mai lung, un pic mai lung...

Marcel Boloș: Dar timp pentru anchetele sociale există. Adică, practic, noi nu avem o valabilitate la aceste carduri de energie care să împiedice desfășurarea anchetelor sociale. Cardurile de energie sunt cu valabilitate până în 30 iunie 2023. Cei care știu că au dreptate, poate că din cei 313.000 se consideră doar o parte dintre dumnealor cei care vor apela la anchetele sociale. Ceilalți știu că locuiesc împreună cu membri ai familiei care depășesc limita de venit. Deci, n-am putea avea un număr foarte clar cât să...

Reporter: Aici voiam să vă întreb. Cum se face radierea? Adică, ce trebuie să facă cel care dorește să fie radiat?

Marcel Boloș: Aici, deja la Direcția de Evidență a Populației se depune toată formularistica necesară pentru ca acest lucru să se întâmple. Eu știu că se poate face cu acceptul proprietarului, foarte rapid. Asta, acest lucru sau aceasta este o modalitate. Cea de-a doua modalitate, în cazul în care nu este posibil și nu se poate reglementa situația locativă, atunci am instituit acest sistem de anchete sociale, dar este, repet, în favoarea beneficiarul. Nu știm din cei 313.000 câți vor apela. Este posibil doar 10.000 să apeleze la anchete sociale.

Reporter: Vorbim de situații și în oraș...

Marcel Boloș: Da, cele mai frecvente situații sunt în localitățile urbane. În rural, cele mai frecvente situații sunt aceste domicilii fără nomenclator stradal și am găsit varianta cu declarațiile pe propria răspundere. Aș vrea să limpezim cele două tipuri de situații.

Reporter: Asta voiam să vă întreb. Se păstrează acele estimări pe care le-ați făcut în decembrie cu numărul de beneficiari? Spuneați atunci, domnule ministru, 3,9 milioane de români potențiali beneficiari, respectiv 2,8 milioane de gospodării?

Marcel Boloș: Da. Exact același număr îl avem și acum noi. Cei 550.000 de beneficiari care sunt fără nomenclator stradal li se limpezește situația, după ce culegem aceste declarații pe propria răspundere și validăm cu ANAF-ul situația financiară, pe de o parte; iar din cei 313.000, chiar cu scăderea acestui număr, rămânem în indicatorii pe care i-ați menționat.

Reporter: Și o ultimă clarificare. Datele culese la recensământ au fost folosite în vreun fel în aceste estimări sau nu?

Marcel Boloș: Nu, noi avem listele de beneficiari de la Ministerul Muncii, de acolo avem prima informație primară. De acolo primim lista de beneficiari cu cei care se încadrează în plafonul de venit de 2.000 de lei și după aceea trecem la verificările pe care vi le-am spus: de verificare a celor care sunt la aceeași adresă de domiciliu cu beneficiarul, respectiv colocatarii pe care-i avem la aceeași adresă de domiciliu cu beneficiarul. Și a doua verificare este cu ANAF-ul, să identificăm ce venituri se realizează, pentru că, vă dați seama, sunt aceste situații în care ajutorul, dacă nu luam această măsură, ajutorul pentru lemne de încălzire ajungea și era utilizat și de către cei care...

Reporter: Dar datele astea au fost colectate la recensământ.

Marcel Boloș: Dar, nu, nu are... La recensământ n-am colectat veniturile pe care le realizează.

Reporter: /.../ numărul de persoane, cine locuiește...

Reporter: Știți ce, știți ce cred că...

Marcel Boloș: La aceeași adresă?

Reporter: Da.

Marcel Boloș: Acum, acolo este... Îmi cer scuze, dar vreau să lămuresc acest lucru. Cei care au cel mai bine situația cu locatarii de la același domiciliu este totuși Direcția de Evidență a Populației. Aceasta e misiunea lor. Cei care au aplicat chestionarul cu Institutul Național de Statistică, mă rog, nu vreau să comentez, dar repet încă o dată, Direcția de Evidență a Populație are în responsabilitate, totuși, evidența la nivel de domiciliu.

Reporter: Cred că întrebarea e firească. Subiectul românilor plecați în străinătate, adică ce se întâmplă în cazul în care, și sunt foarte multe cazuri, în care românii plecați în străinătate au apartamente, case aici în România, poate cineva locuiește acolo.

Marcel Boloș: Dacă realizează venituri în străinătate, acelea figurează acolo unde își au domiciliul.

Reporter: Deci, se va face schimb de informații cu...

Marcel Boloș: Nu avem nevoie, pentru că dacă este plecat în străinătate și totuși figurează la noi în evidențe, la noi în evidențe figurează cu zero venituri, deci nu influențează calitatea de beneficiar pentru beneficiarii noștri. Deci practic, cu alte cuvinte nu sunt...Practic, dacă ei se regăsesc aici, la localitatea de domiciliu a beneficiarului fiind cu 0 venituri nu influențează calitatea de beneficiar pentru cei care sunt beneficiari de sprijin pentru ajutorul de încălzire.

Reporter: Mulțumesc

Marcel Boloș: Și eu mulțumesc.

Reporter: Spuneați că din 16 ianuarie până pe 1 februarie vor fi distribuite acele modele de certificare de validare a datoriilor către asociațiile de locatari. practic, odată ce eu m-aș duce cu cardul de energie la poștă și cu acest model, unde sunt virați banii? Sunt virați direct banii în contul asociației? Cum se plătește datoria?

Marcel Boloș: Deci, certificatul de validare a datoriei, odată ajuns la asociația de proprietari, și știind cum se folosește acest certificat, după ce s-a emis cardul de energie, pentru că trebuie aici să lămurim lucrurile, cardul de energie este documentul care dă dreptul titularului de card să utilizeze banii pentru ajutorul de încălzire. După ce a primit cardul, beneficiarul care vrea să-și plătească căldura la bloc pleacă la asociația de proprietari, solicită asociației de proprietari acest certificat de validare a datoriei. Asociația de proprietari completează cu datele de identificare și suma pe care o datorează certificatul. După aceea, beneficiarul are în prezent două modalități, acela în care merge la oficiul poștal cu trei documente. Să le reținem, da? Actul de identitate, cardul de energie și certificatul de validare a datoriei, da, care este pentru căldura la bloc, cu cele trei documente la oficiul poștal, sau, a doua modalitate, la poștaș, poate să își întocmească formalitățile pentru ca să-și plătească căldura la bloc. Este extrem de simplu, nu are documentație sofisticată.

Reporter: Dar practic asta înseamnă că din oficiul poștal se vor vira banii la asociația...

Marcel Boloș: Din oficiul poștal, după ce s-a completat dovada privind serviciile de mandat poștal, poșta are la dispoziție banii pe care noi i-am virat poștei, pentru toți beneficiarii. Nu este un mecanism în care lumea ia banii și după aceea am scăpat de sub control, scopul pe care îl avem prin intermediul acestui mecanism, ci pur și simplu noi avem virarea banilor. Pe data de 15 februarie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene virează banii de la minister către Poșta Română, după care banii se găsesc în cont la Poșta Română și Poșta Română, pentru fiecare dintre beneficiari, încarcă aceste conturi de evidență poștale. Ele se cheamă conturi de sume în mandat, dar n-aș vrea să înnebunim pe cei care ne urmăresc, ci pur și simplu Poșta Română deschide această fișă de evidență pentru fiecare dintre beneficiari și, apoi, cu fiecare plată, în baza documentelor prezentate, Poșta Română virează banii acolo unde este indicat de către asociația de proprietari. Asociația de proprietari, în certificatul de validare a datoriei, consemnează datele sale de identificare și contul bancar și din banii virați de către MIPE către Poșta Română se face plata. De aceea poate sună ciudat că lumea nu vede banii. Nu este un mecanism cu bani, nu presupune ridicări de numerar. Sunt plăți care se fac la comanda, dacă vreți, beneficiarului, prin aceste servicii de mandat poștal și poșta este cea care virează banii către furnizorii de energie.

Reporter: Ca să-mi fie puțin mai clar, până la data de 20 februarie ați dori să fie distribuite toate aceste carduri de energie către cele 3,9 milioane de persoane. Ce se întâmplă în situația în care o anchetă socială, care nu se termină până la data de 20 februarie...

Marcel Boloș: Exact. Exact. Nu este niciun capăt de țară. Am spus că dacă această anchetă socială, să zicem, durează în martie, aprilie, da, certific: cardul nostru de energie are valabilitate până în 30 iunie.

Reporter: Eu altceva vă întreb. Dacă a ajuns un card de energie la o persoană care nu ar fi trebuit să o primească, iar ancheta socială...

Marcel Boloș: Nu există așa ceva.

Reporter: ... care s-a terminat în data de, nu știu, să zicem 30 martie atestă că...

Marcel Boloș: Atenție, noi... aici trebuie să aveți în vedere că, în momentul în care a ajuns cardul de energie la cineva, acela este sigur beneficiar. Pentru cei 313.000, de care dumneavoastră vorbiți acum, sau cei 550.000 fără nomenclator stradal, la aceia nu le eliberăm cardul. Vă dați seama ce nebunie ar fi eliberarea de card și retragerea lui din circulație. Nu, ci după ce-și clarifică fiecare situația, abia ulterior le eliberăm cardul.

Reporter: Și atunci, până pe 20 februarie, vor primi 3,9 milioane de persoane și ar putea să primească în plus, după 20 februarie?

Marcel Boloș: Este posibil acest lucru., dar nu pot să vă spun. Haideți să vedem cum se...

Reporter: Dar aţi luat în calcul suplimentarea bugetului, în situaţia în care vor fi...

Marcel Boloş: Cinci miliarde de lei sunt totuşi...

Reporter: ... în situația în care vor fi 3,9 milioane de beneficiari, dar, dacă vom avea cu un milion, să zicem, mai mult? Că ar putea aceste anchete să...

Marcel Boloş: Dacă va fi nevoie... Încă o dată, banii aceştia provin din Politica de Coeziune 2014-2020, în risc de decomitere sunt 7,5 miliarde euro, deci noi, la începutul acestui an, mai avem încă de încasat de la Comisie 7,5 miliarde euro, iar Mecanismul are un miliard de euro. Deci avem spaţiu bugetar, dacă vreţi, nu avem cofinanţare din partea statului membru. Să sperăm că Mecanismul se derulează în bune condiţii şi, dacă va fi nevoie de aceşti bani, îi avem la dispoziţie. Ce pot să garantez este că toţi cei care sunt în lista de beneficiari şi au cardurile emise vor primi ajutorul de încălzire garantat, aşa cum s-a întâmplat şi la voucherul pentru produsele alimentare. Nu pot să garantez că nu vor fi disfuncționalități, dar nu este un capăt de ţară. Până la urmă, cred că este foarte important felul în care noi ştim şi intervenim pentru a rezolva o problemă, însă garantez că sută la sută totul va fi în regulă. Este o nebunie, dar felul în care intervii pentru ca să rezolvi o disfuncţionalitate cred eu că este foarte important.

Reporter: Vă mulţumesc.

Reporter: Dacă ne puteţi spune ce rol are acea aplicaţie STS în ceea ce priveşte alcătuirea listei de beneficiari.

Marcel Boloş: Aplicaţia STS este cea care armonizează, că nu ştiu cum să folosesc termenul tehnic, ca să nu fie greu de înţeles, baza de date de la ANAF cu baza de date de la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei, cu baza de date de la Ministerul Muncii, deci nu este o listă de beneficiari. Vreau să vă spun ceva, noi, dacă instituiam cererea s-o depună fiecare beneficiar, în baza cererii depuse la casele de pensii, cu Ministerul Muncii, era o nebunie. Și, atunci, ca să nu punem beneficiarii de vouchere pe drumuri, am găsit forma aceasta digitalizată de armonizare a bazelor de date, care scuteşte pe om de drumul pe care l-ar fi făcut în lipsa acestui mecanism. Ce s-ar fi întâmplat dacă în ţara românească patru milioane de beneficiari trebuiau să depună cerere la casele de pensii? După aceea, să aştepte să fie interogate bazele de date de la ANAF? Ar fi fost o nebunie. Dar, împreună cu STS, am găsit această modalitate de interogare a bazelor de date şi de armonizare a lor, pentru că, repet, este baza de date de la Casa de Pensii, baza de date de la Direcţia de Evidenţa Populaţiei, unde aranjează beneficiarii după domiciliu şi găsim şi pe colocatarii care sunt la aceeaşi adresă de domiciliu, şi interoghează baza de date de la ANAF, unde găsim veniturile declarate în cursul unui an fiscal şi care este referinţa noastră pentru ceea ce înseamnă dreptul de a beneficia de ajutorul de încălzire. Este o aplicaţie în premieră, chiar mă bucur că m-aţi întrebat, pentru ca să scot în evidenţă acest fapt că n-am pus pe nimeni pe drumuri şi, dacă aţi observat, măsurile noastre sociale au fost gândite tocmai ca prin eliminarea acestei etape, care ar fi fost extrem de înnebunitoare pentru toţi oamenii să meargă să facă aceste demersuri, nu, am făcut acest sistem informatic şi avem o listă de beneficiari şi trimitem noi cardul de energie acasă, care are acest rol de a da dreptul beneficiarului pentru folosirea banilor din ajutorul de încălzire.

Reporter: Când a început să fie realizată această listă de beneficiari?

Marcel Boloş: La mijlocul lunii decembrie am avut, nu mai țin minte, cred că în 12 decembrie am avut prima întâlnire. Personal, am participat la această întâlnire și, de atunci, săptămânal, cel puțin o dată ne-am întâlnit. Este rezultatul unei colaborări, un colectiv lărgit, care a fost format din personalul de la STS, personal MIPE, personal de la Ministerul Muncii, de la Direcția de Evidență a Populației și de la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Cred că suntem peste 20 care suntem în acel colectiv. L-am condus personal, tocmai ca să putem să avem lista de beneficiari, care, repet, nu este una chiar simplă. Deci, nu ne dă doar Ministerul Muncii lista și noi, în orb, aplicăm cardul de energie, ci facem aceste verificări pentru a asigura buna utilizare a acestor fonduri, care vin de la Comisie 100%, fără cofinanțare, mai mult de atât, și cu mecanismele acestea pe care le-am gândit, în funcție de situațiile particulare care apar și v-am anunțat inclusiv termenul de maxim două săptămâni pentru a pune la punct și mecanismul de e-servicii de mandat poștal, tocmai ca să flexibilizăm cât mai mult mecanismul. Repet, nu pot garanta că 100% va fi în regulă, ci cred că aici este importantă capacitatea noastră de intervenție și pentru disfuncționalitățile care pot apărea.

Reporter: Și o scurtă precizare. Pentru a beneficia de acest card ar trebui ca fiecare membru de familie să aibă un venit de până la 2.000 de lei. Aici sunt incluși și copiii, indiferent de vârstă?

Marcel Boloș: Da. În calcul sunt incluși și copiii și, din acest punct de vedere, media poate să ajute la formarea mediei veniturilor pe membru de familie, pe loc de consum. Foarte important de avut în vedere, locul de consum, pentru că acela are consumuri energetice. La locul de consum avem consum de curent electric, consum de căldură, consum de gaze naturale, consum de lemne de foc, toate tipurile de consumuri energetice ce apar în funcție de locul de consum.

Reporter: Mulțumesc.

Marcel Boloș: Și eu mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, aș dori să explicați, pe înțelesul telespectatorilor, concret: pentru a beneficia de ajutorul din partea statului pentru lemnele de încălzit. sunt și români care nu pot ajunge la oficiile poștale, vine poștașul acasă, dă factura, primește cash banii? Cum se face acest lucru.

Marcel Boloș: Da, în aceste situații, poștașul oricum se deplasează la domiciliul beneficiarilor și atunci când distribuie pensia, să nu uităm acest lucru, că pensia nu există altă modalitate decât prin deplasarea la locul beneficiarului, și persoanele în vârstă, cei din mediul rural, pentru ca să își poată deconta lemnele de foc, dacă au documentele, repet, începând cu septembrie 2022, prezintă poștașului cartea de identitate, cardul de energie și factura, împreună cu documentul doveditor al plății, pe înțelesul simplu al tuturor, chitanța sau ce o fi având pentru a face dovada acestei plăți. Poștașul va avea un cititor optic, da, care citește codul de bare de pe cardul de energie, se validează cu baza de date și apare validată calitatea de beneficiar, se completează documentele privind operațiuni pentru servicii în mandat poștal, se eliberează o dovadă. Fac această precizare pentru toată lumea care este beneficiar să solicite oficianților poștali, oficiilor poștale dovada serviciilor de mandat poștal, pentru că vor avea nevoie de ea în situația în care, știu eu, apar tot felul de clarificări, sau nu se operează la timp, sau apar erori în operare. Aceea este dovada că operațiunea de servicii în mandat poștal a avut loc. Fac precizarea, de asemenea, că, după ce s-a eliberat această dovadă, în baza ei și a documentelor pe care le-am menționat, urmează ca Poșta Română să vireze banii către furnizorul de energie. De unde are Poșta Română banii? Am menționat mai înainte, noi virăm banii către Poșta Română. Termenul este data de 15 februarie pentru a estima sau câți bani virăm, luăm numărul de gospodării pe care le avem în lista de beneficiari, ori 700, egal suma pe care o virăm în data de 15 februarie către Poșta Română, și de acolo vor avea bani ca să efectueze plățile. Poșta Română, mai subliniez încă o dată, pentru fiecare dintre beneficiari deschide aceste fișe de evidență și, din cei 700 de lei, se operează plățile care se fac ori de câte ori beneficiarul spune că vrea să i se plătească factura la furnizorul de energie. Pe dovadă, foarte important, va scrie soldul: „ți-au mai rămas 1 leu, 2 lei, 100 de lei”, câți bani au mai rămas beneficiarului, pentru ca în continuare să-și poată efectua plățile până la limita sumei la care are dreptul beneficiarul.

Reporter: Cum pot beneficia de acest card sau cum pot folosi acest card românii care folosesc butelii?

Marcel Boloș: Dacă sunt butelii cu gaz lichefiat, nu? Discutăm de buteliile pentru prepararea hranei, că, nu?, acesta e scopul ajutorului. Dacă sunt butelii care se umplu o dată la, nu știu, două, trei luni, șase luni, atunci au nevoie de aceleași documente doveditoare, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura emisă de furnizorul de gaz lichefiat. Foarte important.

Reporter: Dar se aplică aceeași regulă ca în cazul celor cu lemne sau ca în cazul celor de la...

Marcel Boloș: Păi, nu, am dat excepția pentru lemne de foc, foarte important. Mă bucur că ați ridicat această întrebare. Am dat excepția pentru lemne de foc, pentru persoanele vârstnice care și-au plătit lemnele de foc înainte de începerea sezonului de frig, la solicitările numeroase pe care le-am avut la minister. Și mai avem, a doua parte de solicitări - este pentru ceea ce înseamnă serviciile de e-mandat poștal, pe care avem termen de maxim două săptămâni ca să venim cu modificarea proiectului de ordonanță.

Reporter: Mulțumesc.

Marcel Boloș: Și eu mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Mai multe clarificări. În primul rând, cei care doresc să opteze pentru transmiterea documentelor către poștaș, fiecare poștaș are acel cititor?

Marcel Boloș: Da. Sunt în momentul de față 2.000 de cititoare optice pe care le are cumpărate Poșta Română și mai are acum, după aprobarea ordonanței de astăzi, încă 7.200 de cititoare optice, deci vor avea 9.200 de cititoare. Este, practic, și un moment în care se revoluționează serviciile poștale. E un moment prielnic pentru ca noi să avem în România servicii poștale mai performante.

Reporter: Deci, cei care doresc să transmită aceste documente poștașului o pot face fără altă solicitare către poștă. Îi spune direct poștașului, îi prezintă documente și asta-i tot.

Marcel Boloș: Este, am spus că sunt două modalități. Cei care nu vor să apeleze la poștaș merg la oficiul poștal, cei care doresc să apeleze la poștaș, va avea cititorul optic și se rezolvă problema citirii codului de bare. Repet, pe cardul de energie există două coduri: un cod de bare și un cod QR, și acela trebuie citit pentru a valida calitatea de beneficiar. Prin citire, practic, îi arată poștașului, oficiantului poștal, că Popescu Ion figurează în baza de date și este beneficiarul cardului de energie. Este un element de securitate al mecanismului, pentru ca să nu ne trezim că în piață există certificate emise și... nu va exista această posibilitate.

Reporter: Și vorbeați despre acele anchete sociale care pot dura și câteva luni. Nu-i încurcă pe oameni, de fapt, acest lucru, pentru că ajung să se acumuleze facturile?

Marcel Boloș: Eu spun că îi ajută. Dar, încă o dată, noi am gândit acest mecanism pentru acele situații în care, la locul de consum, veniturile sunt peste 2.000 de lei și atunci, ca să nu fie excluși pe nedrept, am instituit această regulă cu anchetele sociale. Altminteri, repet, decizia putea să fie luată în orb și eliminați din listă, dar ar fi fost nedrept, pentru că sunt anumite situații în care nu se poate face această radiere și clarificarea situației lor locative...

Reporter: Mă refer că ancheta ar dura destul de mult, câteva luni, și atunci se acumulează pe o lună, pe două, pe trei aceste facturi și, cumva, oamenii, în momentul în care își primesc banii, doar își recuperează o parte.

Marcel Boloș: Asta este adevărat, dar, repet, este o modalitate pe care am găsit-o pentru cei care situația lor locativă este neclară sau locuiesc la adresă, împreună cu alți colocatari. Am încercat să le întindem o mână de ajutor. Acum trebuie să privim din această perspectivă reglementarea, repet, pentru a nu lua decizii care sunt nedrepte față de beneficiarii de ajutor de încălzire.

Reporter: Și încă o clarificare, acele declarații pe propria răspundere tot de poștaș sunt distribuite?

Marcel Boloș: Da. Am spus, poștașii vor face această distribuire, începând de luni, până la 1 februarie, pentru a clarifica situația celor care au domiciliul fără nomenclator stradal. Noi i-am spus domiciliu bulk. Adică, în satul Izvoreni, spre exemplu, toți cei care locuiesc acolo figurează fără număr, sunt la grămadă. Aceasta nu este vina noastră. Noi, repet, prin mecanismul adoptat, am încercat să ajutăm cele peste 550.000 de cazuri pe care le avem în evidență și să găsim forma aceasta, în care și ei să beneficieze de cardul de energie.

Reporter: Domnule ministru, în prezent, cei care merg la Poșta Română să-și plătească facturile trebuie să plătească un comision de aproximativ doi lei.

Marcel Boloș: Noi îl suportăm.

Reporter: Poșta Română în continuare va percepe acel comision și el va fi...

Marcel Boloș: Nu, este un tarif pe operațiune, el este prevăzut în ordonanța de urgență. Este foarte bine că am primit această întrebare. Sunt opt operațiuni pe care noi le suportăm, de mandat de servicii în mandat poștal, pe care noi le suportăm pentru beneficiarii noștri. Acum, dacă vor fi peste opt operațiuni de sume în mandat poștal, acel un leu sau doi lei, cât este tariful, va trebui achitat de către beneficiar. Totuși, sunt doi lei pentru aceste tipuri de servicii de mandat poștal.

Reporter: Deci, beneficiarul mai contribuie cu ceva, mai plătește ceva?

Marcel Boloș: Nu, la primele opt operațiuni, nu.

Reporter: Primele opt operațiuni, adică opt facturi plătite.

Marcel Boloș: Opt facturi plătite. Dacă se depășește numărul de opt facturi plătite și, să zicem, e fărâmițat, merge și cu factura de energie, merge și ulterior, la nu știu cât timp, și cu factura... poate să se întâmple acest lucru până în limita a opt operațiuni, după care serviciile de mandat poștal sunt... Tariful este aprobat prin ordonanță, din câte îmi aduc aminte, este de, estimativ, doi lei.

Reporter: O precizare, vă rog. Cele opt operațiuni sunt pentru tot anul, toată perioada de valabilitate...

Marcel Boloș: Sunt pentru toată perioada de valabilitate opt operațiuni pe care le suportăm noi.

Reporter: Deci, nu doar pentru prima tranșă. De exemplu, opt în prima tranșă.

Marcel Boloș: Nu. Ele pot fi consumate în prima tranșă, dacă se dorește, pot fi împărțite pe două tranșe. Mă rog, și la biserică dăm un leu, nu?, când se umblă cu, mă rog...

Reporter: Cu Boboteaza.

Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi, domnule ministru, pentru prezentare și pentru răspunsurile la întrebările care v-au fost adresate.

Reporter: Mai am o întrebare pentru dumneavoastră.

Marcel Boloș: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: O secundă. Permiteți-mi să-i mulțumesc domnului ministru și să continui, pentru doar câteva minute, cu câteva precizări legate de deciziile pe care astăzi guvernul le-a luat, altele decât cele pe care domnul ministru deja vi le-a prezentat. În privința resurselor necesare, pentru ca toate aceste mecanisme de protejare a cetățenilor, a mediului de afaceri sunt în vigoare și își dovedesc, iată, deja, utilitatea, domnul ministru Boloş a prezentat ce se întâmplă cu aceste cinci miliarde de lei, bani pe care România îi utilizează din Cadrul Financiar Multianual aflat la dispoziția noastră în perioada 2014-2020, pentru a veni în sprijinul celor aproape patru milioane de beneficiari. În același timp, însă, guvernul a aprobat astăzi alocarea, prin hotărâre, de fonduri rezultate din colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare în contul special prevăzut de Legea 256/2018, privind unele măsuri necesare pentru implemntarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime. Sunt 335 de milioane de lei din impozitul pentru aceste venituri suplimentare pe care titularii de acorduri petroliere le-au înregistrat şi pe care l-au plătit acest impozit pentru măsurile de susţinere a plafonării şi compensării la energie. Practic, aceşti bani vor susţine mecanismul de sprijinire atât pentru clienţii casnici, cât şi pentru cei noncasnici, clienţi finali pe piaţa de energie electrică sau gaze naturale, dar şi pentru aplicarea compensărilor către furnizorii care trebuie să livreze energie electrică şi gaze naturale clienţilor finali la un preţ inferior costurilor pe care le practică. Aşadar, există resurse atât pentru a susţine măsurile pentru cetăţenii vulnerabili, cum a fost situaţia prezentată cu fonduri europene de către ministrul Boloş, dar şi susţinerea mecanismului în sine, pentru a gestiona acest mecanism de compensare în raport cu furnizorii care îşi asumă o diferenţă de cost. Aş vrea să vă mai semnalez faptul că, tot astăzi, guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un obiectiv de investiţii important, Stadionul "Nicolae Dobrin", din municipiul Piteşti, judeţul Argeş. La propunerea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţie, astăzi, guvernul a aprobat aceşti indicatori. Valoarea totală a proiectului este de aproape 495 de milioane de lei, având o durată de proiectare şi execuţie de 36 de luni. Clasificarea acestui stadion de tip arena sau stadion de capacitate mare şi de categoria întâi, nivelul internaţional de competiţie, este în conformitate cu regulamentul Federaţiei Române de Fotbal privind omologarea şi, bineînţeles, în conformitate cu regulamentul UEFA. Investiţia va cuprinde, pe lângă terenul de joc pentru fotbal, zone pentru spectatori, jucători, delegaţii oficiale, reprezentanţi mass media, sală multifuncţională şi un centru pentru copii şi juniori, alături de spaţiile de antrenament pentru sporturi conexe şi o sală de forţă. Pe final, aş vrea să vă semnalez şi faptul că guvernul a adoptat proiectul de lege privind activitatea de prevenire a separării copilului de familie. Prin acest proiect, activitatea de prevenire a separării copilului de familie va putea fi sprijinită prin mecansime de sprijinire a acelor familii care provin din comunităţi vulnerabile sau care trec prin situaţii sociale, financiare sau medicale dificile, pentru a-şi putea creşte şi îngriji copiii acasă, să-i poată trimite la şcoală şi să le asigure cele necesare traiului zilnic. Totodată, vor putea fi implemntate programe de prevenire a separării copilului de familie, care vor include acordarea de ajutoare de urgenţă acestor familii are au în îngrijire copii expuşi riscului de separare, reabilitarea copilului cu dizabilităţi, servicii de intervenţie psihologică, psihoterapeutică pentru copii. În plus, înfiinţarea Observatorului copilului, un modul informatic care va fi inclus în sistemul naţional informatic şi va fi pus la dispoziţia autorităţilor publice locale pentru a identifica şi înregistra toţi copiii care se află într-o situaţie de risc de separare de familie. Ultima chestiune pe care aş fi vrut să v-o semnalez este legată de actualizarea cuantumului soldei de grad sau salariului gradului profesional pe care îl deţine personalul militar, și respectiv poliţişti sau poliţişti din penitenciare. Este o actualizare care nu s-a mai făcut din 2018 şi care stabileşte noile cuantumuri ale soldelor de grad şi salariilor gradelor profesionale deţinute de personalul militar, poliţişti şi poliţişti de penitenciare, prin actualizarea proporţională cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Sunt mai multe detalii pe care Ministerul Apărării Naționale le-a furnizat, urmând gradația de la soldat până la general, și toate aceste elemente le puteți consulta și dumneavoastră. Dacă aveți întrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție.

Reporter: Știm că sunt 50 de primării, în acest moment, care nu mai au primari, din diferite motive: deces, arest. Una dintre ele este chiar Primăria Sectorului 5, unde nu mai avem primar de când Cristian Popescu Piedone a intrat în închisoare. Are de gând guvernul să stabilească o dată pentru alegeri în aceste localități?

Dan Cărbunaru: Guvernul a primit recent, în urmă cu câteva săptămâni, o informare pe larg din partea Autorității Electorale Permanente privind situația acestor unități administrativ-teritoriale, și, la finalul analizei acestei situații, vă vom comunica deciziile pe care guvernul le va lua.

Reporter: Și avem un orizont de timp, pentru că, totuși, suntem în 2023. Următoarele alegeri sunt anul viitor și trebuie să știm dacă vom avea alegeri până atunci în aceste localități.

Dan Cărbunaru: La finalul acestei perioade de analiză vom reveni cu datele la care vor fi organizate.

Reporter: Când e finalul perioadei de analiză?

Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun este că astăzi este încă în derulare și în momentul în care vom avea analiza finalizată, vom reveni.

Reporter: Știm că, chiar mai devreme, președintele Autorității Electorale Permanente și-a dat demisia. Influențează în vreun fel această demisie desfășurarea alegerilor în aceste 50 de localități?

Dan Cărbunaru: Nu voi comenta decizia de a demisiona a președintelui acestei autorități. Iar în privința deciziei guvernului de a organiza alegeri în localitățile la care vă referiți, așa cum vă spuneam, ea se bazează pe analiza datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Reporter: Dar ce ar putea împiedica organizarea de alegeri? Adică nu asta e legea? Nu așa e normal, dacă nu mai avem un primar deplin, să organizăm alegeri pentru a putea avea un primar deplin. De ce e nevoie de această analiză?

Dan Cărbunaru: Pentru că se bazează pe datele primite de la autorități.

Reporter: OK, mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc.

Reporter: O clarificare. În octombrie sau în noiembrie a fost pe masa guvernului o informare din partea Autorității Electorale Permanente cu privire la localitățile care îndeplinesc condițiile pentru organizarea alegerilor permanente, dar, totuși, în acea ședință de guvern nu a fost dată ca informare și o dată exactă pentru organizare. Acum, de ce avem o nouă analiză, odată ce Autoritatea Electorală Permanentă a venit deja cu această analiză?

Dan Cărbunaru: Vă spuneam că decizia guvernului va fi anunțată în momentul în care va fi luată. La momentul la care vorbim nu există o decizie concretă privind asumarea unei date legate de organizarea alegerilor pentru respectivele unități administrativ-teritoriale. 

Reporter: Și încă o întrebare, ministrul sănătății are întâlniri cu producătorii de medicamente, însă, în conferințe, spune că nu avem o criză a medicamentelor, cu toate că în piață există o oarecare criză de medicamente, atât de gripă, cât și pentru cancer, ne spun pacienții. Cum vedeți această acțiune de gestionare a Ministerului Sănătății?

Dan Cărbunaru: Asigurarea medicamentelor pentru pacienți este o prioritate și la nivelul guvernului și, cu atât mai mult, la nivelul Ministerului Sănătății. În acest sens au loc și întâlnirile pe care ministrul de resort le are cu producătorii de medicamente. Din informațiile pe care le-am primit de la Ministerul Sănătății, în cadrul acestor întâlniri, au fost recunoscute anumite întârzieri generate de livrarea anumitor substanțe de bază din afara țării către unii producători de medicamente, dar aceste situații deja au fost depășite. Ca atare, din datele pe care le am la acest moment de la Ministerul Sănătății, există medicamente atât pentru tratarea gripei, cât și pentru tratarea pacienților care suferă de cancer. Desigur, pot exista anumite situații concrete legate de un medicament în sine, nu neapărat de substanța activă, care se poate regăsi și în alte medicamente, dar sunt chestiuni punctuale pe care oricum Ministerul Sănătății le are în vedere pentru a le soluționa.

Reporter: Este mulțumit premierul de cum gestionează ministrul Sănătății această situație?

Dan Cărbunaru: După cum știți, în repetate rânduri, premierul României a transmis mesaje publice legate atât de nevoia de a folosi fondurile europene pentru renovarea sau construirea de spitale în România, precum și pentru gestionarea anumitor situații. Și nu mă refer acum doar la situația generată de pandemia de COVID-19, care a fost o prioritate pentru Guvernul României, dar și pentru gestionarea efectelor generate de sezonul rece și această creștere a cazurilor de gripă. Și este exact sensul în care atât ministrul sănătății, cât și ministrul educației și alți miniștri, care au cumva o legătură directă cu gestionarea în sens larg a situației de sănătate, urmăresc toate aceste chestiuni.

Reporter: Noile modificări ale Codului fiscal prevăd inclusiv faptul că părinții salariați își pot deduce 100 de lei pentru fiecare copil. Se aplică de la 1 ianuarie, a fost abrogată această prevedere?

Dan Cărbunaru: Este o prevedere introdusă de guvern și am confirmarea de la Ministerul de Finanțe că este în vigoare. Ca atare, această deducere este în vigoare.

Reporter: Deci părinții pot să depună toate documentele?

Dan Cărbunaru: Sigur.

Reporter: Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua!

Dan Cărbunaru: Bună ziua!

Reporter: Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai a constatat astăzi că ministrul Bode a plagiat și citez „teza este profund viciată”. V-aș întreba care este poziția Guvernului României, a premierului, și dacă premierul ia în calcul să-i ceară explicații sau demisia ministrului de interne. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Din datele pe care le am, ministrul de interne a oferit deja o poziție publică în legătură cu acest material de informare pe care l-a transmis Universitatea Babeș-Bolyai. Nu este singura analiză care s-a făcut, deci nu o să comentez acum nici această analiză și nici altele care au avut deja loc în legătură cu această teză. Iar în contextul în care există o procedură în instanță legată de această lucrare, m-aș opri aici cu comentariile.

Reporter: Deci, să înțelegem că premierul României nu are niciun fel de poziție referitoare la cazul Bode.

Dan Cărbunaru: Doream să vă spun că, la fel ca și în orice alte cazuri, premierul României cere respectarea legii. În cazul punctual la care vă referiți dumneavoastră este o situație care se tranșează în cadrul unui proces care este gestionat de o instanță de judecată și nu m-aș putea pronunța înainte să fi avut un verdict.

Reporter: Deci rămâne pe funcție ministrul Bode.

Dan Cărbunaru: Cred că răspunsul meu a fost destul de clar.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc și vă doresc o zi bună în continuare!