Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 12 ianuarie

12 Ianuarie 2022

Galerie foto

[check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Voi prezenta principalele documente discutate astăzi în guvern și actele aprobate. Aș vrea să vă semnalez prezența, alături de noi, pentru detalii legate de ce s-a discutat astăzi în ședința de guvern și s-a aprobat, în primul rând prezența domnului ministru al afacerilor interne, domnul Lucian Bode. Apoi alături de noi vor fi atât ministrul energiei, domnul ministru Virgil Popescu, precum și domnul Mihai Culeafă, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, dumnealor urmând să prezinte o serie întreagă de măsuri în contextul creșterii prețurilor la energie și la gaze naturale. Însă, după cum vă spuneam, pentru început îl vom invita alături de noi pe domnul ministru de interne Lucian Bode. Domnule ministru, vă rog. O hotărâre de guvern aprobată astăzi pentru proiectul de investiții operaţionale ale sistemului informatic de monitorizare electronică. Vă rog.
Lucian Bode: Bună ziua! Vă mulțumesc! Astăzi, în ședința de guvern a fost aprobată hotărârea de guvern pentru aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții "Operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică". A fost necesară aprobarea în guvern a acestui act normativ fiind vorba despre un proiect care se finanțează din fonduri publice și care depășește valoarea de 40 de milioane de lei. După cum bine cunoașteți, anul trecut a fost promulgată Legea 146/ 2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional-penale, lege pentru a cărei implementare este obligatorie parcurgerea mai multor etape. Totodată, potrivit acestei legi, Poliției Române îi revine o parte însemnată din atribuții, numărându-se printre cei trei actori publici responsabili cu dezvoltarea și administrarea acestui sistem informatic de monitorizare electronic, alături de Administrația Națională a Penitenciarelor și de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Implementarea mecanismului de monitorizare electronică presupune, pe lângă existența cadrului normativ, crearea unei infrastructuri constând în sisteme informatice, aplicații și echipamente de comunicații. Sistemul electronic de monitorizare va permite asigurarea protecției victimelor violenței domestice și tragerea la răspundere a agresorilor. Promovarea acestui act normativ subsecvent constituie baza pentru demararea procedurilor de achiziție în vederea dotării corespunzătoare a Poliției Române cu echipamente și infrastructură hardware și software, precum și cu dispozitive electronice de supraveghere. Valoarea aprobată prin hotărâre de guvern este de 241 de milioane de lei, TVA inclus. Proiectul propus spre finanțare urmează să asigure capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Române. Pentru început, proiectul pilot, care se va întinde pe o perioadă de patru ani și va cuprinde în primă etapă verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse în condițiile legii pentru ordinele de protecție provizorii, respectiv ordinele de protecție și ordinele europene de protecție, precizez faptul că, începând cu anul 2026, monitorizare electronică se va realiza pentru toate cazurile prevăzute de Legea 146/ 2021, așa cum bine știți vorbim despre exercitarea măsurilor de control judiciar sau control judiciar pe cauțiune, executarea măsurii arestului la domiciliu sau supravegherea la distanță privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Proiectul de investiții "Operaționalizarea sistemului informatic de monitorizare electronică" va permite dezvoltarea, la nivelul Poliției Române, a soluțiilor informatice pentru integrarea componentelor sistemului informatic de monitorizare electronică, va asigura infrastructura hardware și software aferentă sistemului informatic de monitorizare electronică, respectiv componentele acestuia, și asigurarea necesarului de dispozitive electronice de supraveghere. Din perspectiva asigurării resurselor bugetare pentru operaţionalizarea acestui sistem informatics, am alocat sumele necesare în bugetul Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2022, astfel, suma prevăzută este de 32 de milioane, care va asigura, pentru început, achiziţia a 964 de kit-uri de monitorizare şi a infrastructurii hardware şi software. Pentru următorii 3 ani, până în 2025, efortul bugetar va include achiziţia unui număr total de 15.000 de kit-uri pentru monitorizarea electronică. Am încredere că, prin operaţionalizarea acestei infrastructuri de monitorizare, se crează un mecanism eficient şi necesar, care va contribui la limitarea violenţei domestice, un fenomen care mutilează destine și lasă urme adânci în socitate. Sunt convins că vă sunt cunoscute cifrele pe anul 2021. Aş vrea doar să fac referire la câteva dintre acestea: 44.522 de fapte înregistrate în primele 11 luni ale anului 2021, la nivelul acestui tip de infracţionalitate, nerespectarea ordinelor de protecţie crescând cu 503 cazuri, mai exact aproape 20% la nivelul anului 2021. La aceasta se adaugă: în cele 11 luni am avut hotărâri judecătoreşti şi am supravegheat modul de respectare a hotărârilor judecătoreşti în 12.925 de cazuri - aici vorbim de ordinele de protecţie - şi am constatat, din nefericire, că 2.600 infracţiuni s-au săvârşit în aceste 11 luni, deci, practic, nu s-au respectat ordinele de protecţie în cazul a 2.600 de infracţiuni. Dacă am fi avut aceste brăţări electronice, cum le-am mai denumit în alte discuţii pe care le-am avut cu dumneavoastră, sunt convins că aceste grozăvii nu s-ar fi întâmplat, pentru că violenţa intrafamilială este o formă a criminalităţii, cu un puternic impact, atât în plan fizic, cât şi emoţional, cu grave consecinţe asupra victimelor şi asupra dezvoltării acestora. Pentru a avea şi un calendar de implementare, cum spuneam, după adoptarea legii, anul trecut, venim cu legislaţia subsecventă, am adoptat astăzi o hotărâre de guvern pentru acest indicator, pentru aprobarea indicatorilor, vorbim de obligaţie legală, fiind o valoare de peste 40 de milioane de lei. În următoarele, estimăm noi, 3 luni de zile vom realiza procedurile de achiziţie, prin dialog competitiv şi după ce realizăm aceaste achiziţii, vom operaţionaliza în 3 judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, trei judeţe şi municipiul Bucureşti, vom operaţionaliza acest proiect-pilot. Încă nu am luat o decizie, sunt mai mulţi factori care vor concura la o decizie. Vrem să avem, pe de o parte, judeţe cu număr ridicat de astfel de situaţii, în acelaşi timp vrem să vedem şi cum ne descurcăm cu semnalul în zone îndepăratate, vom lua cu siguranţă un judeţ de la graniţa României, deci sunt mai mulţi factori care vor concura la decizia finală, pe care noi o vom prezenta public, evident, şi cu siguranţă vom avea acest proiect-pilot implementat în a doua parte a anului 2022. Eu vă mulţumesc şi, sigur, mai sunt şi alte acte normative care impactează Ministerul Afacerilor Interne. Astăzi, sigur, în calitate de iniţiator Ministerul Educaţiei, am primit o veste foarte bună şi Guvernul a adoptat un proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii de Guvern 477/2021 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul 2021-2022. Mai exact, numărul de locuri alocat ministerului în unităţile de învăţământ, de pregătire aparţinând Ministerului Afacerilor Interne creşte cu 2.891, ajungând astfel la 5.559. Deci se suplimentează numărul de locuri în învăţământ postliceal militar organizat de către Ministerul Afacerilor Interne cu 2.668 de locuri, ceea ce va contribui la efortul nostru de a reduce deficitul de resurse umană cu care ne confruntăm, peste 20% - vorbim de aproape 30.000 de posturi care în acest moment nu sunt ocupate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, prefecţi... Astăzi am avut o hotărâre de guvern pe care am adoptat-o, în care au fost, pe de o parte, eliberaţi doi prefecţi şi 10 subprefecţi din funcţie şi au fost numiţi cinci prefecţi şi 15 subprefecţi, în total, din cei 42 de prefecţi au fost numiţi de la momentul negocierii politice, 17 mai exact, 17 prefecţi, urmând ca restul de până la 42, fie rămân în funcţie, cum este cazul celor 14 prefecţid de la PNL şi 3 de la UDMR, deci 17 rămân în funcţie. Vorbim de un rest de 16 prefecţi care trebuiesc numiţi în şedinţele viitoare. Pe măsură ce vom primi toate confirmările de la instituţiile statului care au această obligaţie de validare a candidaturii lor, pentru că facem aceste verificări, vom veni în Guvern cu aceste propuneri: 13 de la PSD, doi de la PNL şi unul de la UDMR. De asemenea, am cifrele şi de la subprefecţi. Una peste alta, peste 60% din prefecţii şi subprefecţii negociaţi au fost deja numiţi şi urmează să fie instalaţi în funcţie. Dacă aveţi întrebări pe aceste teme sau pe orice alte teme, vă stau la dispoziţie.
Reporter: Bună ziua! Ca o completare privind această lege prin care veţi aduce primele brăţări electronice, practic, în ţara noastră, o dată aproximativă la care ar urma să ajungă primele brăţări să fie montate agresorilor?
Lucian Bode: Am spus că acest proiect pilot va fi efectiv operaţionalizat în a doua parte a anului 2022, estimăm undeva în luna octombrie a acestui an.
Reporter: Si privind pandemia de coronavirus, pentru că sunteţi unul dintre coordonatorii acestei pandemii de la nivel guvernamental, vedem că Bucureştiul a intrat deja în roşu, vor fi oraşe după oraşe care vor intra în acest scenariu şi vedem cum numărul s-a dublat de la o zi la alta, când va lua guvernul următoarele măsuri restrictive, când va impune noi restricţii şi ce fel de restricţii?
Lucian Bode: Acum, noi ştim că în momentul în care depăşim indicele 3 la o mie de locuitori, câteva măsuri intră automat în vigoare. Restaurantele coboară de la 50% din capacitate la 30% din capacitate, totodată, rămân în vigoare măsurile pe care deja le-am adoptat în urmă o săptămână, şi aici mă refer la programul de lucru, la telemuncă, la purtarea măştii, obligatoriu - cea mai importantă măsură de departe purtarea măştii de protecţie. Celelalte activităţi rămân cu 30%, rămâne distanţa doi metri, distanţa dintre persoane, cei care participă la anumite activităţi şi suprafaţa pentru fiecare patru metri pătraţi. Intrarea la anumite activităţi este, de asemenea, reglementată doar pe baza dovezii că a realizat vaccinul, a trecut prin boală sau pe baza unui test cu care face dovada că este negativ. Sigur că astăzi ministrul Rafila a prezentat o poză a momentului, nu vreau să intru în mai multe detalii, pentru că nu este de competența mea să intru în aceste cifre, date, prognoze. Sigur domnul Dan Cărbunaru vă poate da câteva date, pe care domnul Rafila astăzi le-a prezentat și cu perspective pentru zilele următoare. Oricum, mâine va fi organizată o conferință de presă săptămânală, așa cum știți, și veți primi toate datele de interes pentru dumneavoastră.
Reporter: Şi ca o completare pe acest subiect. S-a discutat despre limitarea numărului de pasageri în mijloacele de transport în comun? În ce stadiu se mai află acest proiect și dacă va fi implementat, cum se va face această limitare, concret?
Lucian Bode: Eu nu vă pot răspunde din postura de ministru al afacerilor interne, eu aplic legea, și cum se dispune, așa voi transmite mai departe structurilor MAI, dar vă aduc aminte că anul trecut, în stare de urgență și mai apoi în stare de alertă, am găsit soluții, spre exemplu la Metrorex. Am avut foarte multe discuții: administrație locală, companii, în special marii angajatori din zona de nord a Bucureștiului, Ministerul Transporturilor, Metrorex, și împreună cu ei am gândit un program de comun acord de circulație a trenurilor, anumite culoare de acces, de intrare-ieșire din stațiile de metrou, am marcat acele locuri specifice în fiecare vagon. Sunt soluții, ele nu pot rezulta numai în urma unui dialog între toţi factori implicați.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă îmi permiteți, domnule ministru, aș vrea, în completarea răspunsului, dacă doriți să vă spun câteva dintre datele prezentate astăzi de domnul ministru al sănătății în cadrul ședinței de guvern sau putem aștepta până când terminați întrebările, cum doriți.
Lucian Bode: E de interes.
Dan Cărbunaru: Potrivit datelor prezentate de domnul ministru al sănătății, sigur că detalii veți primi mâine în cadrul conferinței de presă comune CNCAV, Grupul de comunicare strategică și Ministerul Sănătății, va avea loc la Palatul Victoria, la ora 13:00, așadar. Însă, potrivit datelor prezentate astăzi de ministrul sănătăți în cadrul ședinței de guvern, există o creștere față de săptămâna trecută de 50% a cazurilor de persoane afectate de COVID-19. Din fericire, și spun din fericire pentru că, sigur, ne gândim pe de o parte la situația acelor a căror stare de sănătate a necesitat internarea în spital, dar numărul acestora este foarte mic. Potrivit datelor prezentate astăzi sunt 44 de internări, din cele 8.600 de cazuri raportate. Este, așadar, un procent destul de mic de persoane afectate din perspectiva sănătății. De asemenea, dintre locurile la terapie intensivă, aproximativ 1.500 operaționale astăzi, 417 erau ocupate cu bolnavi afectați de virusul COVID-19. În privința antiviralelor, domnul ministru a anunțat că până la sfârșitul acestei luni ar putea deja fi disponibil primul medicament în centrele de evaluare. Mai multe detalii legate de măsuri, dar și de modul în care autoritățile sunt pregătite să gestioneze această situație veți primi mâine, în cadrul conferinței de presă despre care v-am vorbit. Domnule ministru, vă rog.
Reporter: Domnule ministru, o întrebare, vă rog. Sindicaliștii de la Europol au criticat faptul că polițiștii trebuie să verifice ce tip de mască poartă românii. De asemenea, au fost și polițiști care au spus că vor refuza să aplice amenzi pentru nepurtarea măștii sau nepurtarea unei măști corespunzătoare. Cum veţi gestiona această situație? Ce le transmiteți?
Lucian Bode: Da, am văzut apelul unui sindicat din multele sindicate din Poliția Română. Eu am avut foarte multe discuții cu structurile noastre din Ministerul Afacerilor Interne. La rândul lor, structurile au discutat cu conducerea Poliţiei Române, a Jandarmeriei, a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, au discutat cu structurile judeţene, am avut videoconferinţă. Toate măsurile pe care Guvernul le-a luat, autorităţile centrale le-au luat în această perioadă le sunt cunoscute şi au fost prelucrate imediat cele ele au fost adoptate. Am văzut şi acea situaţie nefericită de la Constanţa, în care un poliţist spune că nu va aplica nici o sancţiune legată de nepurtarea măştii, pentru că, aşa cum aţi spus dvs, nu are pregătirea de specialitate. Noi, prin ordinul comun ministrul muncii - ministrul sănătăţii - ministrul afacerilor interne, aşa cum ştiţi, Ordinul 30, am spus foarte clar la articolul 1, alineatul 2, "În înţelesul prezentului ordin sunt considerate neconforme măştile care sunt confecţionate din material textil şi/sau plastic". Ei, sigur că un astfel de mesaj public transmite o îngrijorare, când o autoritate care este chemată să aplice legea, foarte clară, de altfel, aici vorbim de un ordin comun al ministrului de interne şi al ministrului sănătăţii, transmite prin anumite voci sindicale că nu vor aplica această lege. Si acest lucru nu este pentru prima dată când se întâmplă au mai făcut acest lucru undeva la sfârşitul lunii noiembrie, dacă vă aduceţi aminte, tot aşa, un apel public, erau proteste şi sindicatul la care faceţi referire transmitea către membri acest mesaj: nu aplicaţi sancţiuni pentru mască, recomandarea noastră este să daţi cel mult avertisment. Și am avut, evident, curiozitatea şi îngrijorarea în acelaşi timp să văd ce s-a întâmplat înainte de a face acel apel şi după ce a făcut acest apel sindicatul la care faceţi referire. Si o să constataţi şi o să vă pun la dispoziţie aceste date, pentru că le-am pus şi lor la dispoziţie. În luna decembrie, când ne-am întâlnit şi am discutat pe buget, le-am mulţumit pentru faptul că poliţiştii, 99,99% au decis să îşi respecte jurământul şi să respecte uniforma de poliţist. Vă dau exemplu, în perioada 2-25, până în 28.11, noiembrie, la nivelul Poliţiei Române au fost total sancţiuni contravenţionale aplicate 34.051. După ce au făcut apel să nu dea sancţiuni, valoarea total sancţiuni contravenţionale aplicate în intervalul 2-5.12, la o săptămână distanţă, 40.890, deci a crescut cu 6.000. Mai mult, am aici un grafic pe care vi-l pot prezenta şi dvs. Ne uităm la 4, 5, 6, 7, până când a intrat în vigoare Ordinul 30 şi reglementări legate de masca textilă, să spun aşa. În medie, 700-800 de sancţiuni pe zi legat de purtarea necorespunzătoare a măştii sau mască neconformă. Din data de 8 până astăzi, constatăm că media este undeva la 1.300-1.400 de sancţiuni aplicate zilnic. Aşadar, încă un argument, să le mulţumesc poliţiştilor care îşi respectă jurământul şi respectă uniforma de poliţist.
Dan Cărbunaru: Si poate ar trebui, domnule ministru, să revenim cu un mesaj către cetăţeni, să poarte corect masca şi să poarte măşti conforme, protejându-se astfel şi pe sine şi pe cei din jur.
Lucian Bode: Noi am spus de fiecare dată, rolul nostru nu este acela de a sancţiona cetăţenii, rolul nostru este acela de a limita răspândirea acestui virus, iar purtarea măştii este în aceste zile, când varianta Omicron se răspândeşte şi o să vedeţi mâine, de la zi la zi aproape se dublează numărul de cazuri, este cu atât mai important ca să purtăm corespunzător masca. Este cea mai eficientă formă de a ne proteja, evident, după vaccin.
Reporter: Mâine vor fi reluate la Guvern discuţiile privind majorările salariale, vor participa şi reprezentanţi ai angajaţilor din Ministerul Afacerilor Interne. Ce majorare ar fi realistă pentru oamenii din subordinea dvs şi ce calendar?
Lucian Bode: Acum, noi avem câteva obligaţii, obligaţii legale. Legea 153 obligă Ministerul Afacerilor Interne să acorde acele drepturi salariale restante în 4 ani de zile, 2019, 2020, 2021, 2022 - unu pe patru din suma cuvenită. S-au acordat 2 ani, nu s-au acordat aceste drepturi restante... drepturi salariale restante în 2020, în 2021, respectiv, 2022. Aşadar, obligaţia noastră /.../ rezonabil ar fi ca statul şi Miniserul Afacerilor Interne, prin Ministerul Afacerilor Interne să se achite de această obligaţie, până la sfârşitul anului să acorde acele drepturi salariale restante, vorbim despre o acordare a unu pe patru din restanţa cuvenită prin lege, echivalentul a aproximativ 270 de lei net. Sunt şi alte revendicări pe care sindicatele mi le-au prezentat, parte dintre ele, împreună, le vom onora, aşa cum am făcut şi în anul 2021, acordând anumite drepturi angajaţilor din Ministerul Afacerilor Interne, dar totul este limitat de alocările bugetare. Chiar dacă avem un buget cu 11,7% mai mare decât anul trecut, 23,6 miliarde, la capitolul "Cheltuieli de personal" şi la capitolul "Cheltuleli sociale" ştiţi foarte bine că avem aproape 80% - împreună adunate - 80% din cheltuieli. Avem nevoie şi de dezvoltare, şi de investiţii, şi de modernizare a sediilor, a structurilor noastre, aşadar, pe rând, le vom onora, în măsura posibilităţilor, toate solicitările domniilor lor; dar, pe rând.
Reporter: Care ar fi impactul bugetar pentru aceste majorări?
Lucian Bode: Unu pe patru înseamnă aproximativ 500 de milioane de lei.
Reporter: Bună ziua! O precizare: câte amenzi s-au dat pentru măşti neconforme, de când a intrat în vigoare noua restricţie privind măştile? Şi dacă puteţi face o comparaţie cu perioada precedentă, poate din decembrie, dădeaţi date din decembrie...
Lucian Bode: Păi, acest lucru l-am făcut în faţa dumneavoastră, v-am prezentat în 4 ianuarie - 740, în 5 ianuarie - 838, în 6 ianuarie - 679, în 7 ianuarie - 775. Din data de 8 a intrat în vigoare şi ordinul şi era publicat în hotărârea de govern, în 8 ianuarie - 1.342, în 9 ianuarie - 1.659, în 10 ianuarie - 1.283 şi în 11 ianuarie - 1.306.
Reporter: Şi spuneţi că diferenţa între cele două tipuri de măşti este uşor de făcut, inclusiv pentru cineva care nu este de specialitate?
Lucian Bode: Eu spun că legea este foarte clară.
Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb, care sunt judeţele care se remarcă, în opinia dumneavoastră, bănuiesc că aţi făcut, aveţi o situaţie în ceea ce priveşte violenţa în familie şi nerespectarea acelor ordine ale justiţiei... şi pentru aplicarea acestei monitorizări, sistemului acesta de monitorizări, m-ar interesa o dată. Şi care ar fi criteriile? Aminteaţi dumneavoastră de nişte criterii.
Lucian Bode: Nu am în acest moment o statistică pe judeţe. Cu siguranţă, în momentul în care vom lua o decizie, ne vom uita la această statistică şi o vom prezenta public.
Reporter: Aţi spus că Bucureştiul şi 3 judeţe.
Lucian Bode: Bucureştiul şi 3 judeţe.
Reporter: Care ar fi acele 3 judeţe?
Lucian Bode: Tocmai am explicat şi în intervenţia mea, că ne gândim la un judeţ unde întregistrăm un număr mare de cazuri, ne gândim la un judeţ la graniţa României, pentru că tot acest sistem informatic funcţionează pe baza semnalelor emise prin aplicaţiile despre care vă vorbeam şi este necesar să avem semnal şi în vârful muntelui, şi la graniţa de nord a României, şi în Deltă; de aceea vom încerca să acoperim o plajă cât mai mare de posibili, în ghilimele, "beneficiari" ai acestor măsuri.
Reporter: Şi aş vrea să ştiu ce veţi face, ce măsuri veţi lua împotriva acelor şefi de poliţie care comit o serie de abuzuri, sunt chiar prinşi, şi...?
Lucian Bode: Concret, la ce vă referiţi, că sunt... pădure fără uscături... știţi cum e...
Reporter: ...şi aş vrea să vă mai spun şi de chestia aceasta cu poliţiştii care sunt sancţionaţi din subordinea lor pentru aşa-zise abateri disciplinare, care nu au nicio legătură cu serviciul, am înţeles că este cazul de la Neamţ. Întrebarea este, ce măsuri veţi lua împotriva acelor şefi din poliţie care comit abuzuri? Nici mai mult, nici mai puţin.
Lucian Bode: Concret, dacă vorbim de o speţă concretă şi despre ce mă întrebaţi exact, vă spun ce măsuri am luat sau în ce proceduri ne aflăm astăzi. Așa cum am spus și cu altă ocazie, nu există pădure fără uscături, dar noi am luat decizia să ne facem curat în propria ogradă. Și, dacă ați văzut, tot ceea ce a însemnat anul 2021 la nivelul acțiunilor întreprinse de DGA, Direcţia Generală Anticorupție, pe zona serviciului rutier, spre exemplu, Serviciul Pașapoarte și nu numai, în Sibiu, în Suceava, la Timiș, Poliția de Frontieră, toate aceste acțiuni sunt generate de către structurile noastre, anticorpii Ministerului Afacerilor Interne, și acolo unde sesizăm astfel de abateri, nu avem nicio reținere să intervenim. Ultima situație, ca să vă dau un exemplu de la Târgu Jiu, ați văzut intervenția polițiștilor în speța de la Târgu Jiu: imediat ce am primit aceste imagini, am dispus pe linie ierarhică, evident, să realizăm un control la nivelul Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj și să vedem dacă s-au respectat procedurile. Și acolo unde au fost astfel de situații și noi am greșit, ne asumăm că putem greși, să tragem învățăminte din aceste greșeli, să le comunicăm structurilor noastre, ca astfel de greșeli să nu se mai repete.
Reporter: Revenind la cazul polițistului din Constanța, ați cerut sancțiuni în acest caz sau /.../?
Lucian Bode: Categoric nu, categoric nu. Înțeleg că există o verificare din partea structurilor IPJ Constanța. Nu am avut astfel de discuții la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne.
Reporter: Dacă mai sunt alți polițiști care zic "Nu vom aplica"...
Lucian Bode: Acum, pentru toți cei care eventual ar spune "Nu vom aplica legea", le-am prezentat faptul că 99,9% din colegii lor aplică legea și își respectă jurământul și uniforma.
Reporter: Aș vrea să vă întreb, domnule ministru, de un caz concret. Înțelegem că la Ilfov, în această dimineață, trei persoane s-ar fi dat polițişti și ar fi intrat într-o casă, unde au sechestrat alte trei persoane. Dacă știţi despre acest caz și dacă ați primit alte informații, în afară de...
Lucian Bode: Nu am fost informat. Sunt la ședința de guvern, de la ora 10:00 aici. Nu ştiu, dacă s-a întâmplat după ora 10:00. Nu am cunoștință de acest caz. Au mai fost situații în care falşi polițiști au fost depistați, fie că vorbim de falşi polițişti de la rutieră, fie că vorbim de falşi polițişti de la ordine publică, i-am identificat și astăzi fac obiectul unor dosare penale, răspund în fața legii. Așa va întâmpla și cu cei de la Ilfov, dacă aceasta este speţa exactă.
Reporter: Domnule ministru, voiam să vă întreb, pentru că știu că făcea la un moment dat o verificare corpul de control, pe cum s-au organizat jandarmii în timpul protestului AUR de la parlament, la finalul lunii decembrie. Care sunt primele concluzii din acest raport?
Lucian Bode: Da, așa cum bine știți, acolo avem două acțiuni, o acțiune a corpului de control al ministrului, care este în desfășurare. Vreau să vă spun că, atunci când am stabilit ordinul de control, împreună cu șeful corpului de control, am identificat 22 de puncte pe care echipa de control urmează să le verifice, să le urmărească acolo. Este în desfășurare acest control. De asemenea, așa cum știți, avem deschis un dosar penal in rem, Parchetul Militar a deschis un dosar penal in rem cu privire la anumite activități posibile neconforme ale jandarmilor în data de 21 decembrie. Și, sigur, noi punem la dispoziție materiale parchetului, de asemenea structurile jandarmeriei pun la dispoziția Corpului de control materiale, sunt audiaţi și, la final, vă vom prezenta concluziile.
Reporter: Dar știm cât va mai dura acest control, această verificare?
Lucian Bode: Nu foarte mult, dar să ştiţi că cel puţin o măsură o anticipez, şi anume aceea de a avea discuţii cât se poate de serioase cu beneficiarul, cu parlamentul, cu privire la modul în care organizăm paza acestui obiectiv. Stiţi foarte bine că noi avem şapte puncte de acces, păzite de jandarmi. Subliniez, doar acele puncte sunt păzite de jandarmi, nu gardul dintre puncte. În consecinţă, dacă un beţiv ca şi cel din Irlanda sare gardul între cele două puncte, acum, iertaţi-mă, trebuie să vedem ce sistem de monitorizare avem acolo şi dacă este unul performant sau nu. Înţeleg că şi beneficiarii îşi fac propria evaluare şi vor lua o astfel de decizie, de a investi într-un sistem de monitorizare performant şi - de ce nu ? - putem să şi revenim la o iniţiativă, dacă vă amintiţi, mai veche a unui fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, care spunea să dărâmăm acele garduri şi să facem zonă de promenadă între gard şi clădirea parlamentului. Practic, vorbim de obiectiv de securitate, clădirea parlamentului, nu de curtea interioară. Rămâne să discutăm şi cu beneficiarul aceste aspecte care ţin de modul în care păzim noi cele şapte puncte de intrare în curtea parlamentului. Mulţumesc.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb cum va funcţiona sistemul acesta cu brăţări electronice din perspectiva poliţiştilor, ce vor trebui ei să facă? - pentru că vorbim şi de nişte angajări, din ce am citit în proiect.
Lucian Bode: Aşa este. Anul acesta avem nevoie de 510 poziţii pe care le vom recruta dintre specialişti din sursă externă, după ce anul viitor vom recruta un număr mai mare de poliţişti, ofiţeri şi agenţi, vă pot da cifrele exacte dacă doriţi, iar Legea 146 spune exact ce responsabilităţi are poliţia, ce responsabilităţi are STS, ce responsabilităţi va avea Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Reporter: Dar vor trece printr-o instruire?
Lucian Bode: Evident că da. De aceea durează procesul de operaţionalizare, după ce achiziţionăm aceste kituri şi aceste softuri, durează, estimăm noi, în jur de şase luni de zile, astfel că undeva în toamnă vom avea operaţional acest sistem.
Reporter: Și ultima mea întrebare: un număr total de cadre care vor fi angajate în Ministerul de Interne în 2022?
Lucian Bode: Ei, eu îmi doresc un număr cât mai mare de cadre să intre în Ministerul Afacerilor Interne, pentru că am crescut cifra de şcolarizare, aşa cum aţi văzut, şi la şcolile postliceale, şi la academie. Îmi doresc ca şi în acest an să avem cele 5.000 de posturi recrutare din sursă externă, cum am avut şi anul trecut. Anul trecut am avut în jur de 8.500 de persoane care au plecat din sistem şi am reuşit să aducem, pe lângă cei 5.000 de specialişti cu recrutare din sursă externă, şcoală, promoţia de la academie. Si am mai reuşit un lucru: am reuşit să aducem 2.000 de ofiţeri prin examenul de trecere a agenţilor în corpul ofiţerilor. Îmi doresc ca aceste examene să le reluăm în acest an, astfel încât să ne apropiem de zero, adică numărul celor care intră în sistem să fie sensibil egal cu numărul celor care pleacă din sistem. Am avut ani în care au plecat 12.000 şi au venit 5.000.
Reporter: Si anul acesta care e estimarea celor pleacă din sistem?
Lucian Bode: Nu am o estimare, eu îmi doresc să rămână cât mai mulţi în sistem, mai ales cei în jur de 45-50 de ani. Vă mulţumesc, o zi bună!
Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Aşa cum vă spuneam, în cadrul şedinţei de guvern de astăzi au fost discutate şi o serie întreagă de măsuri care vizează creşterea preţurilor la energie, gaze naturale. O să-l invit pentru prezentare pe domnul ministru al energiei, după care, pentru partea de controale, o să-l rog pe domnul preşedinte al ANPC să vă dea mai multe detalii. Domnule ministru, vă rog!
Virgil Popescu: Bună ziua, am avut la începutul şedinţei de guvern o discuţie, la solicitarea domnului prim-ministru, cu privire la preţurile la energie electrică şi la gaze naturale, la măsurile pe care le vom lua. Am discutat, practic, cu toţii miniştrii de linie - cu ministrul IMM-urilor, cu ministrul economiei, cu ministrul agriculturii, ministrul de finanţe, ministrul transporturilor - despre măsurile pe care le vom lua. Le ştiţi în linii mari, ele sunt în lucru la ministerele de linie, pentru că, săptămâna viitoare, dorim să ieşim cu o ordonanţă de urgenţă să aprobăm aceste măsuri. Se referă la ce vom face după data de 1 aprilie, la prelungirea schemei de ajutor pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri, ce vom face de la 1 februarie, v-am zis că vom acţiona pentru zona de industrie alimentară şi agricultură, siguranţa alimentară fiind foarte importantă. De asemenea, gândim scheme, ministerele gândesc scheme de ajutor şi pentru alte industrii. Am reiterat încă odată faptul că trebuie să existe măsuri ferme vizavi de furnizorii care nu au întocmit facturile corespunzător şi avem deja pe circuitul de avizare, este la final o modificare a /.../ Legii 259, iniţiată prin ordonanţă de Ministerul Muncii, şi acolo vom introduce, aşa cum v-am zis, obligativitatea refacerii facturilor şi neperceperea de penalităţi. Și, evident, vom introduce imposibilitatea debranşării şi pentru ceilalţi consumatori, nu numai pentru cei vulnerabili, care sunt trecuţi deja în Legea 259. Venim, practic, cu un pachet de măsuri care să ajute românii să treacă peste această perioadă de volatilitate a preţurilor. Absolut toţi colegii mei din guvern sunt cooptaţi împreună la acest efort, evident că vom avea şi o discuţie în coaliţie pentru validarea întregului program şi, în prima sedinţă de guvern, probabil când va decide premierul, vom lua aceste măsuri.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Întrebări, dacă aveţi, vă rog!
Reporter: Domnule ministru, ar fi posibil ca TVA-ul să se reducă la 5%, de la 1 februarie, cum a propus liderul PSD, Marcel Ciolacu?
Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus, sunt foarte multe scenarii pe care le luăm în calcul, vor fi validate în prima şedinţă a coaliţiei, după care vom ieşi exact cu toate măsurile pe care le luăm.
Reporter: Iar asta înseamnă mai puţini bani la buget. Trebuie să aveţi o idee despre încasărie bugetare şi trebuie să ştiţi dacă v-aţi putea /.../ de aceşti bani/
Virgil Popescu: Aş avea rugămintea ca această întrebare să o puneţi către Ministerul de Finanţe... Ne-a asigurat că este în regulă, nu vorbim de TVA, ne-a asigurat că sunt resurse pentru ceea ce am propus noi.
Reporter: Declaraţia dumneavoastră de aseară, în care spuneaţi că cei care se cred nedreptăţiţi în privinţa facturilor ar trebui să nu îşi plătească facturile, este considerată una periculoasă, în sensul în care îndemnaţi ca oamenii să nu-şi plătească facturile. Care este mesajul dumneavoastră, astăzi, pentru cei care cred că au facturi mai mari şi...
Virgil Popescu: Acuma, haideţi să spunem exact ce am spus. Am spus ce aş face eu dacă m-aş găsi într-o situaţie de acest gen şi m-am găsit într-o situaţie de acest gen, am fost foarte sincer cu oamenii, m-am găsit de două ori în situaţie de acest gen. Prima dată am reclamat furnizorului, cred că în urmă cu  3 ani de zile, nu s-a întâmplat absolut nimic, furnizorul m-a ignorat complet, am reclamat la ANRE, după reclamaţia la ANRE s-a rezolvat situaţia. A două oară, acelaşi lucru. Am reclamat furnizorului, s-a rezolvat de la furnizor. Vă spun ce fac eu. Acuma, chiar am spus, nu recomand nimănui, nu pot să spun nimănui ce să facă, vă spun doar ce am făcut eu, pentru că eu cred că am avut dreptate, iar acea factură, acele lucruri care mi s-au întâmplat mie au fost făcute de furnizor în afara legii şi au încălcat legea. Departe de mine gândul de a spune cuiva ce să facă sau să nu plătească, sau să plătească o factură. Nici n-aş putea. Şi am spus acest lucru. Am spus acest lucru, aseară, în emisiune. Nu spun că ceea ce am făcut eu trebuie să facă toţi.
Reporter: Iar dumneavoastră, personal, aţi plătit, la vremea respectivă, acea factură?
Virgil Popescu: Nu, pentru că s-a rezolvat într-un timp rezonabil acest lucru. De aceea nu am plătit. Am spus ce am făcut eu. Şi din experienţa proprie. Dar, astăzi, în şedinţa de guvern, a fost invitat şi a venit şi preşedintele Autorităţii de Reglementare şi ne-a spus inclusiv procedurile care trebuie. Oamenii trebuie să ştie că ANRE are un call-center foarte mare, poate prelua foarte multe apeluri, ne-a comunicat că a intrat, începând de astăzi - şi probabil şi dumneavoastră aţi văzut comunicatul ANRE - într-un control către marii furnizori, mă bucur că se face odată lumină şi sunt convins că se coordonează cu Autoritatea de Protecţie a Consumatorului, ca să facem odată lumină în aceste cazuri. Ne-a spus inclusiv care este procedura. Procedura există. Eu am aplicat-o, dar procedura există pentru fiecare. Ne-a spus aşa, domnul preşedinte: reclamă la furnizor, furnizorul are posibilitatea să returneze înapoi banii în 5 zile, dacă suma este de peste 100 de lei; dacă este suma sub 100 de lei, greşeala, atunci se scade din factura următoare; dacă furnizorul nu face acest lucru, reclamaţia se duce la ANRE şi rezolvă ANRE acest lucru. Ne-a spus în şedinţa de guvern, pentru că toţi vroiam să ştim exact, premierul a vrut să ştie exact care sunt procedurile. Deci, avem proceduri, există, sunt făcute de  Autoritatea de Reglementare, există acel call-center. Autoritatea de Reglementare, săptămâna trecută, ne-a trimis şi nouă o solicitare - doreşte să facă o campanie de informare, să-i spunem cam ce am dori şi noi să apară în această campanie de informare şi, împreună, să ajutăm populaţia să ştie ce are de făcut. Pentru că lupta aceasta cu furnizorii de multe ori este inegală, de multe ori îşi bat joc de oameni, de multe ori nu-i bagă în seamă. Si eu am fost la rândul meu, nu eram ministru, este adevărat, eram parlamentar şi n-am fost băgat în seamă de furnizori, de aceea am spus sincer ce aş face eu.
Reporter: Consideraţi că ar fi trebuit să fiţi băgat în seamă doar prin simplul fapt că eraţi parlamentar?
Virgil Popescu: Nu, v-am spus că nu eram un om simplu, ci parlamentar, și cu toate acestea nu m-au băgat în seamă. Dar dacă pe mine nu m-a băgat în seamă, gândiţi-vă la un om de rând, la un biet bătrân care se află într-un sat...
Reporter: Tocmai.
Virgil Popescu: Exact. Si atunci de aceea trebuie să existe instituţii ale statului care să-i apere, şi ANRE, şi cu ANPC, inclusiv către Consiliul Concurenţei a fost astăzi un apel făcut de către premier, să vadă dacă nu cumva este o înţelegere cu aceste preţuri pe piaţă, pentru că trebuie făcută lumină, pusă ordine în această piaţă de energie şi sunt instituţii care pot face acest lucru.
Reporter: Dar nici măcar astăzi nu ne-aţi spus cu exactitate sau nu există nişte reglementări clare cu ce fac oamenii acasă. Nu ştiu, să avem un caz X, în care omul de acasă să ştie exact ce să facă, care este parcursul pe care trebuie să-l facă, astfel încât să-şi recupereze banii, sau să afle dacă factura este una reală sau nu.
Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus...
Dan Cărbunaru: Haideţi să reluăm procedura...
Reporter: Păi nu, ne-aţi spus că aţi discutat în şedinţa de guvern. Noi nu am fost în şedinţa de guvern /.../
Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus şi ANRE are această autoritate, el este autoritatea de reglementare în energie...
Reporter: Nu, să ne explicaţi aşa, o persoană care este acasă, se uită la factură, o vede. Ce face mai departe?
Virgil Popescu: Eu vă explic, cu mare drag vă explic acest lucru, din experienţa mea şi din ce am aflat de la ANRE, din ce ştiu de la ANRE. Cred că este şi sarcina ANRE să vină în întâmpinarea oamenilor şi să spună acest lucru, pentru că ei fac aceste reglementări...
Reporter: Ok, şi dacă ANRE nu vine cu aceste specificaţii, românii ce fac? La urma urmei, aici vorbim...
Virgil Popescu: Exact asta v-am spus... Exact asta am spus, ce am spus şi ieri, ce am spus şi alaltăieri, la emisiuni, întâi reclamaţia la furnizor. Dacă furnizorul rezolvă, trebuie să ştie oamenii că dacă suma este mai mare de 100 de lei, atunci furnizorul are obligaţia în cinci zile să o returneze, deci nu să stea cu banii. Dacă este sub 100 de lei, atunci se recuperează din factura urmăroare. Dacă furnizorul nu dă curs cererii, reclamaţie la ANRE. Si eu vă spun că aşa am făcut eu în urmă cu câţiva ani de zile, şi am ajuns la ANRE, şi s-a rezolvat situaţia.
Reporter: Ok. Dar în cazul în care primesc penalităţi în factura următoare, pentru că nu şi-au plătit facturile, ce se întâmplă mai departe?
Virgil Popescu: Tocmai ce v-am spus că această modificare legislativă, în ordonanţă...
Reporter: Păi până la ordonanţa de urgenţă...
Virgil Popescu: Păi se întâmplă, ordonanţa se va întâmpla, este pe circuitul de avizare.
Reporter: Se va aplica retroactiv?
Virgil Popescu: Păi dar ce penalităţi să faci pe o factură care este eronat întocmită? Toţi cei care au întocmit facturi eronate au obligaţia să le storneze, să nu perceapă penalităţi până la îndeplinirea obligaţiei şi toţi beneficiarii legii compensării şi plafonării, nu numai cei vulnerabili, să nu poată fi debranşaţi, tocmai pentru a da o posibilitate oamenilor să-şi rezolve situaţia aceasta.
Reporter: Deci dvs., în acest moment, ne daţi asigurări că cei care nu îşi plătesc facturile, pentru că nu ştiu dacă sunt corecte sau nu aceste facturi, nu vor avea penalităţi, pentru că dvs...
Virgil Popescu: Nu, eu vă spun că toţi cei care au întocmit facturi eronate, toţi furnizorii - şi o să vedeţi probabil exemplu, o să vedeţi şi de la ANRE exemple - vor trebui obligaţi, şi cu amendă, vor fi obligaţi să le storneze, să nu perceapă penalităţi şi le vor şi face corespunzător, nu vor emite facturi în care vor storna dar vor percepe penalităţi. Este interzis acest lucru şi nu vom permite acest lucru.
Dan Cărbunaru: O secundă. Dacă-mi permiteţi să vin cu clarificări suplimentare pe această zonă, după cum ştiţi, prim-ministrul Nicolae Ciucă a făcut acest anunţ încă de ieri în privinţa penalităţilor. Neperceperea de penalităţi vizează facturile emise pentru categoriile de consumatori casnici protejaţi, adică cu acel consum până la 300 de kilowaţi/oră, plus 10%, cărora le-au fost transmise facturi care nu au ţinut cont de reglementările legale. Acelea sunt facturile care nu sunt purtătoare de penalităţi şi acest lucru se va reglementa în zilele următoare.
Reporter: Penalităţile nu pot fi deja puse?
Virgil Popescu: Nu, acum haideţi să nu exagerăm, penalităţile se pun la 30 de zile după neplată, asta este legea. Abia le-au emis....
Reporter: Adică din 30 ianuarie încolo...
Virgil Popescu: Adică abia le-au emis, abia au emis facturile.
Dan Cărbunaru: În plus, domnul ministru a făcut referire la comunicatul ANRE, pe care probabil că l-aţi primit şi dvs. Dacă nu, o să-i rugăm pe colegii de la comunicare să vi-l transmită, dar ANRE deja a prezentat public, încă de dimineaţă, procedura pe care orice consumator care are semne de întrebare ar trebui să o urmeze. Clienţii care au neclarităţi privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale trebuie să se adreseze inițial furnizorului care a emis factura pentru clarificări. Furnizorul are obligația legală de a transmite explicații clare și ușor de înțeles privind modul în care s-a calculat factura, în special dacă nu este bazată pe consumul real, în măsura în care răspunsul formulat de furnizor nu aduce clarificările necesare, clientul final având posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții în acest sens, chiar și instanței de judecată. Recomandările ANRE le găsiţi detaliate în comunicatul de presă, incluzând aici încheierea unei convenții de consum cu furnizorul de energie, solicitarea citirii lunare a contorului sau verificarea dacă factura s-a efectuat potrivit indexului transmis. În același timp, însă, și prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost extrem de ferm astăzi, solicitând ANPC și domnul președinte aici de faţă vă va da detaliile necesare, să intensifice controalele tocmai pentru a verifica dacă sunt respectate normele deja emise. Sunt, așadar, două pachete de măsuri, unul care vizează plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici și celelalte pachete care țin de verificarea modului în care furnizorii respectă aceste norme și aici ANPC are un rol extrem de important. Mesajul premierului a fost extrem de ferm: dacă au nevoie de sprijin, vom putea folosi structurile de control ale ministerelor de linie, chiar și al Guvernului, tocmai pentru a putea interveni în timpul util, ori de câte ori există sesizări sau informații care țin de nerespectarea regulilor de emitere a facturilor. Vă rog! Întrebări.
Reporter: Domnule ministrul, aș reveni puțin la reducerea TVA și la declarația partenerului dumneavoastră de partid și lider, de altfel, Florin Cîțu, care spune așa: că reducerea TVA la energie și gaze ar fi ciudat interpretată de agențiile de rating și ar putea să fie un șoc pentru economia națională. Înainte să ne trimiteți la ministrul de finanțe, suntem siguri că și dumneavoastră ne puteți lămuri.
Virgil Popescu: Dați-mi voie să avem această discuție vizavi de măsurile pe care le vom lua începând cu data de 1 aprilie și cele cu 1 februarie pentru zona de industrie alimentară, să le avem pachet, să le discutăm în coaliție și apoi să le prezentăm. De ce să facem speculații pe diverse interpretări ale fiecăruia.
Reporter: Nu interpretăm. Este o declarație.
Virgil Popescu: Da, sigur. În momentul de față, Legea compensării și plafonării, și știți foarte bine că eu am susținut în Parlament ca pentru întreprinderile mici și mijlocii să scoatem elemente de cost din prețul energiei, tocmai pentru a scădea prețul produselor sau a serviciilor pe care îl face, pentru că reducerea TVA pentru companii înseamnă, practic, o lichiditate în plus, dar nu un element de cost. Şi lăsați-ne să avem, împreună cu Ministerul de Finanțe, toate aceste soluții pe masă, să le discutăm și evident când le vom finaliza, le vom face publice.
Reporter: Dar cum ar putea fie interpretată greșit de agențiile de rating această măsură?
Virgil Popescu: Nu cunosc. Vă rog frumos nu mă puneţi să discut declarațiile altcuiva.
Reporter: Bună ziua! Totuși, insist. Spuneți-ne, vă rog, cum s-ar aplica acest TVA de 5%, la factura finală sau la prețul pe kilowatt-oră. Nu îmi dau seama care sunt discuțiile acum.
Virgil Popescu: Lăsați-ne să finalizăm. Adică cum? În loc să fie cota de TVA de 19%, e de 5%.
Reporter: Așa cum este sistemul actual, în loc de 19%, să fie 5%.
Virgil Popescu: Noi vorbim de noile compensări, de noua lege, care va începe cu 1 aprilie. Lăsaţi-ne să o finalizăm. Dar pe final va fi, dacă vom adopta TVA 5%, va fi închiderea cu 5%. Nu se mai înmulţeşte cu 19%, se înmulţeşte cu 5%.
Reporter: Bun. Și atunci mă gândesc că ați estimat și un impact bugetar în sensul acestei reduceri?
Virgil Popescu: Impactul bugetar îl calculează Ministerul de Finanțe.
Reporter: Ok.
Virgil Popescu: Tocmai de aceea, lăsați-ne să finalizăm.
Reporter: Aş mai dori tare mult să ne precizați dacă ne puteți da mai multe detalii, aţi spus așa: că veți impune obligativitatea de a nu se debranșa și alți consumatori. La ce v-aţi gândit?
Virgil Popescu: În Legea consumatorului vulnerabil și în Legea plafonării și compensării există obligativitatea nedebranșării consumatorului vulnerabil. După ce am văzut ce fac furnizorii, emit facturi, forțează plata acestor facturi, existând acest risc al debranșării, evident, în momentul când le dăm o sancțiune pe facturi, de refacere a facturii, de o nepercepere a penalităților, evident că trebuie să ne asigurăm că nu pot fi abuzuri din partea furnizorilor împotriva oamenilor care nu au capacitate de negociere cu furnizorii, așa cum probabilitatea să aibă firmele mari, ne asigurăm că nu pot să îî debranşeze. Pe toată perioada aceasta de aplicare a legii nu vor fi debranșări, nu numai pentru consumatorii vulnerabili, care sunt protejați, ci și pentru restul consumatorilor. Lucrurile sunt simple.
Reporter: Şi aş mai dori să ne spuneţi cum apreciaţi oferta Hidroelectrica? Înţeleg că acum are o ofertă pentru clienţii noncasnici de 3.300 de lei Megawatt-oră?
Virgil Popescu: Nu cunosc oferta Hidroelectricii, credeţi-mă. Nu cunosc oferta pentru clienţii noncasnici, dar ar trebui după conferinţă să mi-o arătaţi şi mie, să mi-o trimiteţi pe WhatsApp, să văd ca să pot să întreb. Chiar nu ştiu oferta Hidroelectricii. Ştiu oferta Hidroelectricii pentru consumatorul casnic, indiferent de consum, care este, cu tot cu TVA, de 68 de bani, 255 de lei Megawattul de energie electrică.
Reporter: Bună ziua! Pe ce perioadă s-ar aplica suspendarea penalităților și nedebranșarea celor care nu își plătesc facturilor?
Virgil Popescu: Nedebranșarea am spus că pe toată perioada legii.
Reporter: De iarnă, adică până în aprilie?
Virgil Popescu: Pe toată perioada de valabilitate a legii. Legea, vedeţi, că este valabilă, se fac facturi și în iulie pe toată perioada de regularizare.
Reporter: Deci şi după aprilie încolo?
Virgil Popescu: Evident, și după aprilie, pe toată perioada legii, pentru că legea acționează până la finalizarea tuturor regularizărilor, iar, evident, până când refaci factura dacă e greșită, nu percepi penalități, este evident
Reporter: Am înţeles. Şi spuneați că vă gândiți la măsuri mai ferme împotriva companiilor, furnizorilor care nu au respectat legea când au calculat facturile.
Virgil Popescu: Deci există, în momentul de față, două tipuri de sancțiuni care pot fi date: una pe legea ANPC-ului, pe practici înșelătoare. Evident, din moment ce tu emiţi altă factură decât trebuie, decât ar trebui în lege, încerci să înșeli acest om, să îi iei niște bani în plus, și alta pe Legea energiei electrice, pe care o poate aplica, care este mult mai mare, pe care o poate aplica ANRE-ul. De aceea, mă bucur că intră în control ANRE-ul, pentru că poate să aplice amenzi mai mari pe același tip de contravenții. Ne gândim să punem și în Legea plafonării, suplimentar, de ce nu, o amendă la cifra de afaceri pentru cei care fac în mod repetat, pentru că am văzut că s-au făcut în mod repetat, s-au făcut și în noiembrie, s-au făcut și în decembrie. Şi, aici, modul repetat ăsta trebuie gândit foarte bine, repetat o factură, două, trei... Păi ei au emis milioane de facturi, au dat drumul la milioane de facturi către clienți, făcute în mod eronat. Mai e nevoie de ceva, de gândit că aceasta nu este în mod repetat?
Reporter: Îmi amintesc că aţi propus această măsură şi în vară, când au fost probleme de asemenea cu facturile.
Virgil Popescu: Am băgat în Legea energiei, au această posibilitate de...
Reporter: Amendă pe cifra de afaceri?
Virgil Popescu: Amendă pe cifra de afaceri.
Reporter: Şi acum vă gândiţi să o majoraţi?
Virgil Popescu: Nu, acum ne gândim să punem inclusiv în lege, în lege specială, în legea aceasta specială a plafonării şi compensării sancțiune pentru cei care nu respectă legea efectiv.
Reporter: Dar nu ar fi aceeași sancțiune, până la urmă?
Virgil Popescu: Ba da. Numai că pe Legea energiei electrice practicile acestea se pot aplica nu numai la facturi. E mai largă accepțiunea amenzii din Legea energiei.
Reporter: Şi o altă întrebare: ați afirmat că e posibil ca măsuri de sprijin, scheme de ajutor să fie date și altor industrii, pe lângă industria alimentară și /.../
Virgil Popescu: Discutăm acest lucru în Guvern, discutăm cu misterele de linie și vom discuta în coaliție inclusiv și apoi vom ieşi public.
Dan Cărbunaru: Se vorbeşte şi despre IMM-uri?
Virgil Popescu: Se vorbește, evident, despre toate IMM-uurile, continuarea pachetului de măsuri pentru IMM-uri, de o nouă de schemă de ajutor pentru IMM-uri. Așteptăm și propunerea de la Ministerul IMM-urilor. Inclusiv domnul ministru al economiei a ținut să ne spună și despre alte industrii și am rugat ministerele de linie să vină cu propuneri, să ne întâlnim împreună și apoi să luăm deciziile.
Dan Cărbunaru: Rolul acestor măsuri - trebuie să spunem acest lucru - este de a avea o abortare echilibrată între măsurile de protecție pentru consumatorii casnici și nevoia de a ne proteja economia, de a proteja antreprenorii, de a proteja firmele românești de această creștere a prețului la electricitate, la gaze din ultima perioadă. Se caută cele mai bune măsuri și pentru a proteja locurile de muncă, până la urmă, fiecare afacere onestă, sprijinită în această perioadă de statul român, generând, la rândul ei, garantarea locurilor de muncă pentru români.
Virgil Popescu: Foarte bună completarea. Toate măsurile care vor fi către companii vor fi condiționate de păstrarea locurilor de muncă - asta am mai spus-o, dar ţin să o spun de fiecare dată pentru că pentru noi este foarte important: ajutăm companiile, dar să își mențină locurile de muncă.
Reporter: Și revenind la consumatorul casnic, mai ales la consumatorul care poate nu știe să citească o factură de electricitate, nu are cunoștințe despre cum se calculează și nu observă că e în neregulă o factură, cum îi ajutați pe aceștia? Cum îi protejaţi?
Virgil Popescu: Acum, am avut această discuție cu cei de la ANRE și pe bună dreptate mi-au răspuns "Trebuie să știm de acest lucru". De aceea, au acel call center cu foarte multe linii de telefon. Cred că un telefon pe linia de informare a ANRE-ului, să îi spună un specialist de la ANRE dacă această factură este întocmită corect sau nu, cred că acest lucru se poate și de acolo evident lucrurile merg în turnura care /.../.
Dan Cărbunaru: Putem să vă spunem numărul ANRE-ului, să rugăm şi pe domnul preşedinte al ANPC, de asemenea, să facă acest lucru, pentru că cele două instituţii deja acţionează în acest sens: 037.455.42.65. Aşadar, 037.455.42.65. Este un telefon cu tarif normal, disponibil prin intervenţia ANRE, oricine are nevoie de informaţii, clarificări privind piaţa de energie, procesul de schimbare a furnizorului de energie, gaze naturale, sau, imporant acum, facturare a energiei electrice şi a gazelor naturale, se poate adresa la această linie de call center pusă la dispoziţie de ANRE. Şi de îndată ce alături de noi va veni şi preşedintele ANPC, cu siguranţă vom putea prezenta şi datele de contact pentru specialiştii ANPC care să vină să protejeze, pe de o parte, pe cei care se consideră afectaţi de suprafacturare, de preţurile prea mari şi să explice şi procedura de sesizare.
Reporter: Domnule ministru, o întrebare, vă rog. Interzicerea debranşării este o măsură pe care am avut-o în vigoare şi anul trecut, atunci când a fost în vigoare, s-au acumulat datorii destul de importante, un sfert de miliard de lei.
Virgil Popescu: Aşa este.
Reporter: Industria a fost afectată atunci. Cum vi se pare această măsură, pentru că ne aşteptăm ca datoriile care se vor acumula să fie şi mai mari, având în vedere că preţurile au crescut?
Virgil Popescu: Aveţi perfectă dreptate. Măsura reunuţării la această debranşare a fost luată în urma acumulării datoriilor foarte mari. Între timp, acest lucru s-a reglat. Dar, între timp, a apărut în piaţă un comportament incorect, să spunem, din partea celeilalte părţi, a furnizorilor. Or, noi trebuie să fim echilibraţi şi să venim şi în sprijinul clienţilor, atunci când este cazul; iar faptul că s-au întâlnit şi ne demonstrează realitatea că s-au întocmit milioane de facturi într-un mod eronat şi există acest risc, ca până la finalizarea tuturor litigiilor, să zicem, cu ANRE, direct cu furnizorii, până la plată, să existe acest risc asupra oamenilor, de debranşare, nu poate să rămână aşa. De aceea introducem. Iar pentru consumatorul vulnerabil - şi sunt suficient de mulţi şi vulnerabili - oricum există acest lucru. De aceea, împreună la pachet cu măsura refacerii facturii, neperceperea de penalităţi, luăm şi aceasta în calcul, pentru că nu este normal ca să planeze asupra unui client, asupra unul beneficiar, asupra unui român, în spectrul acesta, al posibilităţii debranşării, până când îmi rezolv. Asta ar pune pe o poziţie de forţă furnizorul în relaţia cu clientul.
Reporter: Ştiţi în ce măsură s-au recuperat acele datorii, acel sfert de miliard? Cam câte datorii au mai rămas acum?
Virgil Popescu: Nu am întrebat furnizorii, dar, la data respectivă, piaţa a spus că sunt datori şi erau acele datorii. După ce s-a reglat acest lucru, probabil şi-au făcut convenţii de eşalonare, acest spectru a dispărut.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Vă rog, dacă mai aveţi întrebări.
Reporter: Da, domnule ministru, bună ziua, în opinia dumneavoastră, cine se face responsabil, pentru că s-a ajuns în această situaţie, în care furnizorii de energie electrică, în mod intenţionat, au emis facturi eronate. Ce autoritate...?
Virgil Popesc: Acum, îmi puneţi o întrebare destul de grea. Îmi este foarte greu să spun cine este vinovat. Furnizorii, în primul rând, sunt vinovaţi, pentru că nu au respectat legea. Deci, dacă legea spune cum să întocmeşti şi legea spune să întocmeşti facturile cu plafonare şi cu compensare, nu legea spune dă drumul la facturi, aşa cum erau înainte şi după aia reglează-le tu când îţi termini soft-ul, înseamnă că furnizorii sunt. Iar cum au fost sesizate autorităţile, este adevărat, după o săptămână, au reacţionat, şi ANPC, şi ANRE; ANPC mai repede, ANRE... şi ele, sper şi Consiliul Concurenţei, să vedem, totuşi, dacă nu cumva există o înţelegere pe preţuri, pentru că, până la urmă, trebuie să vedem şi formarea acestor preţuri. Noi avem nişte mijloace de protecţie în lege puse, adică ei nu pot deconta peste o valoare medie a achiziţiilor, care o fac în lunile acestea de iarnă, luând în calcul toate achiziţiile din urmă. Deci ne-am pus o măsură de protecţie ca să nu abuzeze furnizorii de preţuri şi, apoi, de rambursări de la bugetul de stat, dar vrem să vedem exact ce s-a întâmplat în această piaţă. Dar - după părerea mea - singurii răspunzători sunt furnizorii. Deci au greşit. Sper să nu fi greşit într-un mod intenţionat, pentru că, uneori, v-am spus, şi eu mă gândesc, oare n-au făcut-o, aşa, intenţionat?
Reporter: Daţi-mi voie să citez dintr-o postare făcută de liderul social-democrat, Marcel Ciolacu, în pagina sa de socializare: "În momente excepţionale, o guvernare poate proba prin măsuri excepţionale că este preocupată cu adevărat cu viaţa cetăţenilor săi, nu cu miniştrii care se lamentează la televizor că o companie de stat din energie îi fură pe români, dar nici măcar nu schimbă conducerea firmei, unde ministerul său este acţionar". Credeţi că aţi fi putut lua o măsură?
Virgil Popescu: Dacă vă referiţi la furnizor, Ministerul Energiei nu este acţionar majoritar la nici o companie furnizoare. Mai mult nu aş vrea să comentez, pentru că nu are rost să comentăm, vrem să găsim soluţii şi împreună să le rezolvăm, atât.
Reporter: Dacă-mi permmiteţi, prima întrebare ar fi, dacă ne puteţi spune procentual, cu cât a scăzut anual producţia de energie anul trecut faţă de acum cinci ani. pentru că sunt vehiculate nişte cifre pe piaţă şi în ce măsură are un impact asupra preţului faptul că a scăzut producţia la nivel naţional?
Virgil Popescu: Acum, e adevărat, producţia de energie electrică, faţă de acum cinci ani de zile, a scăzut, cu 5-10%. În schimb, a crescut capacitatea de intreconectare a Româniaei de la 1.000 de megawaţi la 3.000 de megawaţi cu ţările vecine, deci în paralel s-au făcut tot felul de investiţii. S-au oprit capacităţi vechi, care nu mai funcţionau, nu mai aveau autorizaţie de mediu. A crescut şi consumul. Vă pot spune că anul trecut, că nu mai suntem în decembrie, anul trecut producţia de energie a fost mai mare decât în anul 2020. Este clar, am spus-o şi o voi susţine întotdeauna, atât timp cât nu vom face investiţii noi şi nu vom pune în funcţiune noi capacităţi de producţie, vom avea probleme în sistemul energetic naţional. Asta este prioritatea numărul unu. Sigur, pe termen scurt să rezolvăm problemele, dar în paralel să pornim investiţiile. În martie veţi vedea call-urile de proiecte pe PNRR. Sper ca în ianuarie să avem decizia de restructurare a Complexului Energetic Oltenia şi aprobarea investiţiilor pe gaz la Complexul Energetic Oltenia, şi vorbim de sute de milioane de euro, fondul de modernizare, următorul call de proiecte, şi anul acesta să fie anul demarării proiectelor de investiţii. Nu mai vorbesc de Unitatea 3 şi 4 de la Cernavodă şi să nu uităm că 3 şi 4 de la Cernavodă au fost blocate şapte ani, şapte ani de zile, într-o aşa-zisă negociere cu partea chineză, iar dacă în 2018 aveam o lege offshore care putea să demareze investiţiile, astăzi aveam gaze din Marea Neagră şi nu mai aveam soluţia asta.
Reporter: Deci reducerea producţiei a contribuit la majorarea preţului?
Virgil Popescu: Eu tot timpul dau exemplul pieţelor europene. Uitaţi-vă la Franţa, care este exportatoare netă de energie, e adevărat, are de o lună de zile nişte probleme, dar nu asta este problema, Franţa are cu mult preţul peste alte ţări. Energia, reţelele din România, piaţa de energie din România e legată cu toată Europa, iar energia se duce dintr-o parte în alta, de la preţul cel mai ieftin la preţul cel mai scump. Energia nu poate fi stocată în interior şi atunci, dacă produci energie, te duci în afară. Suntem cu preţul cel mai mic de câteva zile din Europa. Este preţul cel mai mic, dar e un preţ mare. Cu preţul cel mai mic din Europa, suntem pe export net, pentru că avem vânt. Mixul energetic la noi în România în momentul de faţă este dacă bate vântul. Dacă avem vânt, avem export, dacă nu, avem import. De câteva zile avem export, avem preţul cel mai mic, este undeva la 170 de euro pe piaţa spot, dar este mare totuşi. Deci cred că v-am răspuns indirect la acest lucru.
Reporter: Pentru că vorbeați de investiţii, când va fi operațională Centrala de la Iernut şi dacă vă considerați vinovat de faptul că nu este deja funcțională din 2020, aşa cum aţi promis?
Virgil Popescu: Centrala de la Iernut sperăm să fie gata printr-o modificare legislativă anul acesta. În 2020, am prelungit contractul care expirase exact când am depus jurământu, atunci expira contractul de asociere. L-am mai prelungit un an de zile, le-am, dat răgaz asocierii să termine, dar, culmea tupeului, acele asocieri, la sfârşitul anului au cerut 60 de milioane de euro în plus ca să finalizeze. În momentul acela am spus, gata, ajunge. Deci nu merge să-ţi baţi joc de o investiţie pe care Romgazul a plătit-o şi-a ţinut plăţile la termen, nu are întârzieri de plată, dar, din păcate, vechea conducere a Romgaz nu a urmărit investiţiile, pentru că dacă urmărea investiţiile, nu se ajungea aici.
Reporter: Aici, practic ce să înţelegem, că în momentul în care aţi spus la Târgu Mureş că va fi funcţională la finalul lui 2020 nu aveaţi toate aceste informaţii la dispoziţie? Dvs aţi făcut această promisiune...
Virgil Popescu: Nu-mi aduc aminte de această declaraţie, dar probabil că există, dar pe garanţia consorţiului de firme că o va finaliza până în 2020, da, după care au început să solicite sume suplimentare. Or, nimeni din Romgaz nu poate să plătească suplimentar pentru un contract cu preţ fix, la cheie, aşa cum este încheiat.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Vă rog.
Reporter: Aş reveni, domnule ministru, cu câteva completări. Spuneați ieri că sancțiunile pentru acei furnizori care au greșit intenționat sau nu pot merge chiar până la retragerea licenței. Astăzi, mai susțineți acelaşi lucru şi dacă da, în baza cărei legi, cea de săptămâna viitoare?
Virgil Popescu: Legea energiei permite şi acest lucru, retragerea licențelor pentru abateri repetate. Avem texte legale, numai că trebuie puse în practică. Bun, acum nu poți să retragi licența unui mare furnizor în plină iarnă, dar poți să îi dai la sancțiuni încât să nu mai facă acest lucru și să planeze acest spectru de retragere a licenței ulterior. Deci există texte legale. Nu trebuie să reinventăm. Da, dacă dorim să dăm sancțiuni exact pe Legea plafonării și compensării, sigur trebuie să punem în practică acest lucru, dar asta nu împiedică niciun organ de control să dea în momentul de față aceste sancțiuni din  lege, pentru că ele există atât la ANPC, cât și în Legea energiei.
Reporter: Şi ce facem cu marii consumatori, care își închid porțile sau, bine, reduc numărul de angajați, cum este ALRO, Azomureș, SIDEX, pe ei cum îi ajutați?
Virgil Popescu: Acum, cred că nici ALRO, nici Azomureș nu au redus numărul de angajați. I-au trimis în şomaj tehnic. ALRO a primit 396 de milioane de lei ajutor de stat la sfârșitul lui octombrie - începutul lui noiembrie; Azomureș - 125 de milioane. Schema este în notificare la Comisie pentru prelungire. La SIDEX, la fel, și ei au primit ajutor de stat. Marii consumatori au schemă, au avut o schemă care va fi prelungită de ajutor de stat, dar cu condiția - și ei știu lucrul ăsta - păstrării locurilor de muncă. De aceea, sunt ușor sceptic în a spune că ei nu vor porni, odată ce îşi vor găsi un furnizor rezonabil şi credeți-mă că ALRO discută și are discuții şi sunt convins că îşi va găsi un furnizor de energie electrică, din informațiile pe care le am, și nu cred că vor face disponibilizări.
Reporter: Bună ziua! Pentru că sunteți ministru al energiei, explicați-ne foarte clar ce face un om cu factura mărită? Unde se duce, cine îi calculează, în cât timp își dă seama dacă a greșit sau nu furnizorul, calculul în factură, i-a pus sau nu i-a pus compensația?
Virgil Popescu: Tocmai ce v-am explicat.
Reporter: Ne-aţi spus să mergem la furnizor, dar eu vă întreb/.../
Dan Cărbunaru: Am descris procedura.
Virgil Popescu: Primul lucru: procedura care există este o procedură implementată prin legislație secundară, prin ordin al președintelui ANRE, care vine din Legea energiei electrice și a gazelor naturale, prin care ANRE are aceasta atribuție de a reglementa piața atât de energie, cât şi de gaze naturale.
Dan Cărbunaru: Haideţi să mai explicăm o dată, domnule ministru, daca doriţi.
Virgil Popescu: O explicați dumneavoastră?
Dan Cărbunaru: Cum doriți, dar ca dumneavoastră nu o poate explica nimeni.
Virgil Popescu: Ok. O explic.
Dan Cărbunaru: Pot să încerc din nou, dacă vreţi, pentru că se bazează pe ceea ce ANRE a comunicat încă de dimineață. Așadar, consumatorul dacă are neclarități privind facturarea energiei electrice și a gazelor naturale, potrivit comunicatului dat astăzi de ANRE - trebuie să spun această sursă - în primul rând trebuie să sesizeze furnizorul care a emis factura pentru clarificări. Furnizorul, la rândul său, după ce este sesizat de consumatorul casnic, are obligația să ofere explicații. Dacă explicațiile respective nu îl conving sau nu sunt relevante pentru consumator, pentru client, pentru cetățenii români...
Reporter: În cât timp furnizorul vine cu un răspuns pentru client?
Dan Cărbunaru: Aici probabil că ANRE-ul vă poate prezenta exact și termenele. Vă pot vă pot spune care este procedura, nu și termenele. Într-un timp rezonabil, furnizorul trebuie să ofere aceste explicații. Dacă explicațiile respective nu sunt acceptate de către client, după clarificările respective, clientul final are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituții care au atribuții în acest sens, la nevoie chiar și instanței de judecată. Alături de noi, cum vă spuneam, se află și președintele ANPC, de asemenea un rol important în relația cu românii, cu cei care în calitatea aceasta de consumator casnic fiind, ar putea avea semne de întrebare în legătură cu facturile pe care le primesc la energie electrică sau la gaze, și fie se adresează ANRE, fie se adresează ANPC, instituțiile statului sunt obligate, practic, să intervină și să verifice situația reală, procedura fiind aceasta: o sesizare adresată furnizorului, ceea ce vă spunea mai devreme domnul ministru al energiei că a făcut și domnia sa la un moment dat.
Reporter: De ce ANRE face abia acum aceste controale, domnule ministru, în condițiile în care facturile astea curg de săptămâni bune și dumneavoastră spuneați că le-aţi cerut să ia măsuri?
Virgil Popescu: Eu nu pot să cer măsuri ANRE-ului. Deci ANRE-ul este o instituție independentă, în subordinea Parlamentului, și vreau să rămână și îmi doresc să rămână independentă. Eu am solicitat public și mulțumesc ANPC-ului și ministrului economiei ca ANPC-ul să facă un control rapid și ANPC a făcut. De ce am solicitat ANPC-ului? Pentru că se poate mișca foarte repede. Chiar dacă nu are amenzi foarte mari, are, și probabil domnul președinte o să vă spună, o sancțiune complementară, care îi obligă, prin procesul verbal de contravenție, să refacă facturile, să reducă … practic să ne atingem acel scop ca oamenii să fie protejați. De aceea am solicitat ANPC-ului. Mă bucur că ANRE a demarat acest control, pentru că odată ce demarează ANRE-ul un control, credeți-mă că se va lăsa cu amenzi mult mai mari și furnizorii, sunt convins că nu vor mai greși.
Reporter: Amenzile alea care există deja, dar pe care trebuie să le mai introduceți într-o lege.
Virgil Popescu: Nu, amenzile sunt pe legea energiei, dar dacă se simte nevoia să punem amenzi mai dure decât există în acest moment în legea energiei, la nivel de 5% din cifra de afaceri, le vom face în această lege specială de compensare.
Reporter: Bun. Cine sunt vinovații pentru tot ce se întâmplă acum în ceea ce privește energia pe aceste facturi majorate? Ne-ați spus că furnizorii. Vă întreb dacă, în opinia dvs, doar furnizorii sunt vinovați sau şi autoritățile?
Virgil Popescu: Păi în  momentul când  nu emiți factură în 15 decembrie pentru luna noiembrie, pentru că nu ţi-ai făcut soft-ul... ok, ai anunțat... unii furnizori au anunțat că nu vor emite facturi, dar emiți în ianuarie facturi pentru noiembrie şi pentru decembrie necompensate, neplafonate, după care prin ianuarie îți aduci aminte şi le stornezi, dar ai dat drumul în piață şi creezi o panică şi probabil nu le-ai finalizat pe toate, cine poate fi vinovat de faptul că ai încercat să păcălești oamenii... Ai avut o lege, spune clar în lege, te poate înțelege oricine, nu ai finalizat soft-ul, ok, dar nu emite facturi. Finalizează soft-ul și emite facturi. Toți știam, dacă vă aduceți aminte, prin decembrie, întrebarea dvs era ce vor face oamenii când vor primi facturile compensate şi plafonate câte două luni. Ei nu, ei au preferat să trimită facturi așa.
Reporter: Deci autoritățile nu au nici o vină, să înțeleg...
Virgil Popescu: Eu n-am spus că autoritățile, poate că autoritățile s-au mișcat...
Reporter: Care sunt autoritățile care au greșit...
Virgil Popescu: Poate că autoritățile de control...
Reporter: Domnule ministru, care sunt autoritățile care au greșit?  
Virgil Popescu: Furnizorii în primul rând. Eu nu vreau să fac procese de intenţie nimănui...
Reporter: Deci nicio autoritate n-a greșit.
Virgil Popescu: Eu nu pot să fac procese de intenție nimănui, eu doar am remarcat că atunci când dvs aţi sesizat şi am făcut un apel public către ANPC, ANPC-ul s-a mişcat, atât.
Reporter: Deci faptul că ANRE a înființat un call center cu săptămâni distanță după ce facturile au început să vină majorate, nu vedeți nici o vină aici?
Virgil Popescu: Da, ANRE-ul trebuia să se miște mai repede.
Reporter: Nu vedeţi nici o vină în faptul că deşi ştiaţi în urmă cu două săptămâni, cu trei săptămâni de fapt, asta la mijlocul lui decembrie, ştiaţi foarte bine că există un singur furnizor care s-a pregătit, chiar dvs aţi spus, care s-a pregătit pentru...
Virgil Popescu: Nu, nu, nu îmi puneţi cuvinte în gură. Eu am spus ieri că un singur furnizor, din toate discuțiile, mi-a comunicat ieri, pentru că ieri am avut discuții cu el, că a emis facturi în 15 decembrie.
Reporter: Bine, eu vă spun ce aţi spus la mijlocul lui decembrie, ca o declarație dacă vreți.
Virgil Popescu: Nu cred că am declarat eu așa ceva...
Reporter: Spuneați că pe atunci un singur furnizor s-a pregătit și că urmează să se pregătească şi ceilalți...
Virgil Popescu: Nu, am spus ieri...
Reporter: Si vedem acum, ne trezim în ianuarie că...
Virgil Popescu: Nu, credeți-mă, ieri în conferința de presă de la Parlament am spus așa: am aflat că un singur furnizor, şi nu-i dau numele, s-a pregătit şi a emis facturi în 15 decembrie, dintre toți cei patru mari furnizori.
Reporter: Bună ziua! Concret, aceste noi modificări ați zis că vor fi sancțiuni pe cifra de afaceri, suplimentar la legea plafonării şi compensării şi imposibilitatea debranșării clienților...
Virgil Popescu: Da.
Reporter: Pe ce perioadă?
Virgil Popescu: Pe perioada de aplicare a legii.
Reporter: Când ar urma să se...
Virgil Popescu: Săptămâna viitoare. Există deja proiectul de ordonanță inițiat de către Ministerul Muncii, a trecut pe la noi pe la avizare, am făcut şi noi modificări. Deci avem un proiect de lege de modificare a Legii 259 şi când îl vom aproba, vor fi şi aceste lucruri pe care le-am hotărât ieri împreună cu primul ministru în întâlnire.
Dan Cărbunaru: Am văzut că sunt foarte multe întrebări legate de ce au făcut autoritățile. Îi mulțumesc pentru răbdare domnului președinte al ANPC şi l-aş invita alături de noi...
Reporter: O singură completare, vă rog mult!
Dan Cărbunaru: Da, sigur.
Reporter: O singură completare, dacă-mi permiteți, pentru că domnul ministru spunea că nu-și aduce aminte că ar fi promis un termen de finalizare a centralei de la Iernut. Pe 29 mai 2020, la Târgu Mureș, cum vă spuneam și mai devreme, aţi spus exact aşa: "Centrala de la Iernut va putea fi pusă în funcțiune anul acesta, spre sfârşitul anului".
Virgil Popescu: Da, am spus, probabil că am spus şi probabil că acel consorțiu...
Dan Cărbunaru: Domnul ministru nu a contestat memoria dvs, doar nu era sigur exact cum a făcut această mențiune.
Virgil Popescu: Si v-am spus şi care au fost motivele, pentru că la sfârșitul anului 2020 sau înainte de sfârșit au solicitat suplimentarea cu 60 de milioane de euro, deci o nesimțire, ca să-i spunem pe drept, în condițiile în care ajutorul de stat este de 50 de milioane de euro prin Planul Național de Investiții.
Reporter: Deci înțeleg că nu e nici un fel de culpă din partea dvs. Că a fost ratat acest obiectiv.
Virgil Popescu: Îl vom finaliza în 2022.
Virgil Popescu: Ca să știți ca măsură a fost demis și directorul Romgaz tot în 2020 care nu a urmărit această investiție
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru.
Virgil Popescu: Vă mulțumesc și eu.
Dan Cărbunaru: După cum vă spuneam, astăzi, în cadrul ședinței de guvern, prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă a solicitat autorităților cu competențe în domeniu să verifice situația facturilor sesizate ca fiind neconforme cu plafoanele stabilite de către Guvern și ANPC are un rol extrem de important în acest sens. Îl avem alături de noi pe domnul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, domnul președinte Mihai Culeafă. Vă rog, domnule președinte.
Mihai Culeafă: Vă mulțumesc. Bună ziua. În urma reclamațiilor venite din partea consumatorilor și în urma sesizării publice făcute de către domnul ministru Virgil Popescu, în data de 6 ianuarie am demarat o serie de controale la toți operatorii economici furnizori de energie electrică și gaze. Până în momentul de față, au fost controlați 37 de operatori economici, cu unul sau mai multe puncte de lucru în toată țara, unde au fost depistate câteva neconcordanțe în ceea ce privește Legea 259 de compensare și plafonare a prețurilor. Aș vrea să dau două exemple relevante în acest sens. Doi mari operatori economici au emis facturi pe luna noiembrie, fără a aplica plafonarea sau compensarea prețurilor, menționând faptul că au întârziat normele de aplicare a legii. De asemenea, au calculat noile prețuri pornind de la valoarea lor fără TVA. În acest caz, s-a propus încetarea de practici comerciale incorecte. Controalele vor continua în perioada următoare și se vor intensifica în toată țara la absolut toți operatorii economici furnizori de energie electrică și gaze. Am urmărit mai devreme întrebările dumneavoastră și am constatat că o întrebare frecventă din partea consumatorilor ar fi 'ce facem atunci când primim o factură neconformă?'. În primul rând, ne adresăm furnizorului respectiv pentru a soluționa pe cale amiabilă acest litigiu. Acolo unde nu există înțelegere, consumatorul se poate adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și va primi un răspuns cu celeritate. De asemenea, vom verifica punerea în aplicare a Legii de plafonare și compensare. Urmărim în primul rând clauzele contractuale și respectarea normelor legale de către operatorii economici. Dacă aveți întrebări.
Reporter: Bună ziua! Dacă se poate să ne spuneți ce riscă acești furnizori care au încălcat legea, în momentul în care îi descoperiți?
Mihai Culeafă: În primul rând, plecăm de la sancțiuni, sancțiunile care pornesc de la avertisment până la amendă de 50.000 de lei și măsuri complementare, acelea de refacere a facturilor.
Reporter: În cazul în care nu se conformează?
Mihai Culeafă: În cazul în care nu se conformează, vor suporta consecințele.
Reporter: Care ar fi ele?
Mihai Culeafă: Fiind vorba de operatori economici furnizori de energie electrică, amenzile de până la 50.000 de lei.
Reporter: Ne puteți spune, vă rog, câte solicitări, câte reclamații au fost depuse, având în vedere că această problemă a facturilor și a prețurilor crescute este chiar mai veche, nu e chiar atât de recentă? Aveţi o statistică a reclamațiilor?
Mihai Culeafă: Nu avem, în momentul de față, o statistică. Acțiunea de control este în desfășurare. Dar când vom încheia raportul de control, vă vom comunica public aceste date.
Reporter: Termenul în care ANPC răspunde este de 30 de zile, deci, practic, dacă cineva a primit o factură, așteaptă 30 de zile, până primește răspuns de la ANPC se depășește…
Mihai Culeafă: Într-adevăr, aşa este. Termenul este de 30 de zile.
Reporter: Există resurse la nivelul instituţiei pentru a accelera tot acest proces? Pentru că, altfel, un client riscă să cumuleze mai multe facturi?
Mihai Culeafă: Cu personalul pe care îl avem acum în subordine reuşim să facem faţă.
Reporter: În ce sens? Care este durata medie în care răspundeţi când primiţi astfel de solicitări?
Mihai Culeafă: Acum, în această perioadă, ţinând cont de contextul pandemic, dacă primim milioane de sesizări, vă daţi seama că nu putem răspunde într-un termen atât de scurt.
Reporter: Bună ziua! Spuneaţi că aţi verificat 37 de furnizori şi la două dintre companii aţi găsit nereguli? Sau care e mai exact rezultatul?
Mihai Culeafă: Nu, v-am dat două exemple relevante unde au fost găsite câteva neconcordanţe şi v-am dat şi neconcordanţele.
Reporter: Dar din 37 de furnizori, câţi au respectat totuşi legea şi câţi nu au respectat?
Mihai Culeafă: Acţiunea de control este în desfăşurare, nu avem un raport final. Când vom avea un raport final, vă vom comunica public.
Reporter: Dar ca o completare la ce a întrebat colega. Chiar ieri, ministrul, în declaraţiile de la Parlament, ne-a spus că a fost deja identificat un furnizor şi s-a aplicat această amendă maximă de 50.000 de lei. Este unul singur sau sunt mai mulţi?
Mihai Culeafă: A fost aplicată în urmă cu,  dacă îmi aduc aminte, trei săptămâni o amendă de 50.000 de lei şi măsura complementară de refacere a facturii. Este vorba de un furnizor de gaze din judeţul Bihor.
Dan Cărbunaru: Încă de la finalul anului trecut.
Reporter: Și au mai fost şi alţii care au primit această amendă maximă de 50.000 de lei?
Mihai Culeafă: Suntem în desfăşurare cu controlul, nu s-au încheiat procesele verbale încă.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Poate ar fi util, domnule preşedinte, să prezentaţi și din perspectiva contactării ANPC, care sunt mijloacele prin care cetăţenii vi se pot adresa.
Reporter: Voiam să vă întreb câte din reclamaţiile venite la ANPC fac referire la facturile la energie în acest moment, dacă aveţi o statistică?
Mihai Culeafă: Foarte multe, nu vă pot da un număr exact acum, dar cu siguranţă după închiderea controlului, vă voi comunica public câte reclamaţii au fost.
Reporter: Și dacă ştim câţi inspectori ANPC sunt în acest moment în controale la furnizor, de exemplu, în această perioadă, din cei pe care îi aveţi, pe partea de control?
Mihai Culeafă: Aproximativ 300 de comisari de control. Aş vrea să aduc în discuţie modul în care un consumator se poate adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. În primul rând, atunci când primim o factură, cum spunea şi domnul ministru, trebuie să ne adresăm operatorului economic pentru a soluţiona acea problemă. Acolo unde nu există înţelegere, sigur ne vom adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului la numărul de telefon 021.9551 sau pe site-ul autorităţii, www.anpc.gov.ro. Vă mulţumesc şi vă doresc o zi bună!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. Dacă nu mai sunt alte întrebări, aş vrea doar să adaug câteva elemente din şedinţa de guvern de astăzi. În primul rând, o hotărâre de guvern care aprobă înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care va funcţiona la nivel naţional, în calitate de organism delegat al Comisiei Europene pentru implementarea programelor Erasmus+, program european esenţial pentru schimbul de experienţă şi pregătirea tinerilor la nivel european. Pentru 2021-2027 programul Erasmus+ va avea un buget dublu faţă de perioada anterioară, urmând ca agenţia să aibă un număr maxim de 86 de posturi, activitatea agenţiei având la bază şi acordurile de finanţare aferente programelor Erasmus+, Corpul European de Solidaritate şi Acțiuni de eTwinning, încheiate între Comisia Europeană şi agenţie. Sunt la nivel european 205.000 şcoli din Uniune care sunt conectate la această platformă eTwinning. România are şi ea, la rândul său, deja 2.000 de şcoli conectate, urmând ca să se extindă, practic, această conexiune. Aş mai vorbi despre o măsură pe care guvernul a adoptat-o astăzi privind aprobarea procedurii de încasare a redevenţei obţinute prin concensionarea din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului. Este o propunere a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în baza căreia guvernul a aprobat procedura de încasare a redevenţei obţinute prin concesionarea din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă, 80% din aceste fonduri obţinute în urma exploatării apelor minerale, a nisipului, a pietrişului, a altor minerale, urmând să rămână la bugetul autorităţilor locale şi judeţene pe teritoriul cărora se derulează extragerea resurselor de suprafaţă. Anul trecut, spre exemplu, doar pentru a avea o estimare a impactului, au fost încasate 337 de milioane de lei din concesiunea acestor tipuri de activități. Anul acesta se estimează încasări de aproape 380 de milioane de lei. Procentele vor fi distribuite astfel: 35% vor merge la bugetul județului, 45% la bugetul localității, 20% la bugetul de stat, în fiecare lună, trimestru, semestru, sau anual, în funcție de contract. Aș mai semnala aici, după cum știți deja, la solicitarea prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, în fiecare ședință de guvern sunt prezentate analize privind evoluția absorbției banilor europeni sau pregătirile pentru PNRR. Astăzi au fost prezentate analize de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Tocmai pentru că ați menționat despre jaloanele din PNRR și știu că a fost o notă legată de Ministerul Muncii, aș dori să vă întreb în ce stadiu se află pregătirile, dacă sunt pregătiri pentru o lege privind plățile din Pilonul II de pensii?
Dan Cărbunaru: Face parte din jaloanele și țintele pe care România - dacă vă referiți la acest lucru - trebuie să le atingă în primul trimestru al acestui an. Domnul ministru al muncii a prezentat în cadrul guvernului faptul că sunt deja discuții purtate pentru configurarea acestei soluții privind reformarea sistemului de pensii, termenul fiind primul trimestru al acestui an. Așadar, astăzi am văzut în presă elemente legate de acest aspect. S-a discutat despre această chestiune, nu s-a tranșat. Până la finalul trimestrului - România are acest termen la dispoziție.
Reporter: Ca să fie clar pentru toată lumea, până la finele trimestrului 1 vom avea, aşadar, o lege specifică pentru plățile din Pilonul II de pensii, gata?
Dan Cărbunaru: România, și cu permisiunea dumneavoastră, o să vă citesc exact termenii în care trebuie să ne încadrăm, nu doar ca...
Reporter: Vă spun asta pentru că uitându-mă pe jaloanele, de exemplu referitoare la reformarea sistemului de pensii, acolo nu este specificat în mod clar că este necesară adoptarea unei legi legate de plata pensiilor din Pilonul II de pensii. De asta întreb care au fost discuțiile concret, astăzi, în guvern sau care sunt pregătirile făcute de guvern în acest sens?
Dan Cărbunaru: Este vorba de reforma C8, reformă fiscală și reforma sistemului de pensii, R6 reforma sistemului public de pensii. Este un 'milestone' care trebuie atins, are ca termen în acest sens trimestrul 1 2022, este în lucru și vizează intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II.
Reporter: Am înţeles.
Dan Cărbunaru: Aşadar, până la finalul acestui trimestru, urmează să fie prezentată soluția pe care România o abordează.
Reporter: Adică această lege de plată a pensiilor Pilon II?
Dan Cărbunaru: Reiau - modificările aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II.
Reporter: Atunci vă întreb altfel: ce înseamnă asigurarea sustenabilității Pilonului II?
Dan Cărbunaru: Este o soluție pe care Guvernul României trebuie să o prezinte în primul trimestru al acestui an, care abia a început.
Reporter: Iar astăzi, concret, ce s-a discutat?
Dan Cărbunaru: A fost trecută în revistă necesitatea ca România să atingă acest reper în fața Comisiei Europene, angajament în cadrul PNRR, domnul ministru anunțând că se lucrează deja la atingerea acestui obiectiv. Detalii, probabil, dacă sunteți interesați, puteți afla de la ministerul de resort ori la următoarea ședinţă de guvern poate îl voi ruga pe domnul ministru să participe la acest briefing de presă, pentru a vă da mai multe detalii legate de stadiul în care se află România din această perspectivă.
Reporter: Bună ziua. Din informațiile noastre, Guvernul ia în calcul și discută acum, e pe ultima sută de metri, să se introducă în acest jalon, care vizează modificări în primul trimestru la Pilonul II, inclusiv o problemă discutată de mult timp, aceasta a introducerii schimbărilor la plata în Pilonul II de pensii. Astăzi, în guvern, ați discutat ca în acest set de modificări în trimestrul unu din PNRR să se adauge și plata în Pilonul II cu plăți eşalonate şi...
Dan Cărbunaru: Nu am astfel de elemente. Nu am astfel de elemente. Pot reverifica și să revin mai concret, dar nu am astfel de elemente legate de astfel de discuţii.
Reporter: Dar legea de plată în Pilonul II este în prezent discutată de Ministerul Muncii şi ASF, urmează să fie adoptată separat sau în acest pachet de măsuri menţionat în PNRR?
Dan Cărbunaru: Sunt detalii pe care ministerul de resort, Ministerul Muncii vi le poate oferi. Ce pot să vă spun este că, într-adevăr, dat fiind faptul că se numără printre reperele pe care România trebuie să le atingă în primul trimestru al acestui an...
Reporter: Care se numără?
Dan Cărbunaru: Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru sustenabilitatea pensiilor din cadrul Pilonului II. Acesta este obiectivul care trebuie...
Reporter: Si ce modificări, ce modificări aţi discutat astăzi în şedinţa de guvern?
Dan Cărbunaru: Domnul ministru a anunţat că există deja în lucru realizarea acestui obiectiv. Detaliile concrete ale stadiului în care se află acum, în acest moment la care vă referiţi, vi le poate oferi ministerul de resort. Dacă doriţi să aveţi o discuţie cu ministrul muncii, cu siguranţă o putem face la următoarea şedinţă de guvern într-un briefing sau poate chiar mai repede, adresându-vă direct domniei sale. Repet, este un obiectiv pe care România îl are de atins până la finalul acestui trimestru. Suntem la începutul anului.
Reporter: Creşterea contribuţiei la Pilonul II cum, când, tot acum ar trebui, printr-o lege?
Dan Cărbunaru: Ministerul Muncii vă poate oferi mai multe detalii legate de această chestiune. Mulţumesc foarte mult. Vă rog!
Reporter: V-aş mai întreba şi eu tot pe subiectul ăsta...
Dan Cărbunaru: Sigur.
Reporter: Ideea este aşa, pe jaloanele PNRR, în această sustenabilitate a Pilonului II este trecută creşterea contribuţiei şi înţeleg că România s-a angajat să o crească până la 4,75 până în 2024. Ideea era dacă s-a făcut această departajare, ţinând cont de informaţiile publice. În şedinţa pe care aţi avut-o astăzi, între acea lege care spune că trebuie să se plătească eşalonat, dar poate pe mai mult de cinci ani, că legea în momentul ăsta spune că se plătesc pensiile cinci ani, de aceste jaloane PNRR sau se pun la pachet. De fapt, astea ar fi clarificările de care am avea noi nevoie.
Dan Cărbunaru: Înţeleg. Astăzi s-au trecut în revistă principalele jaloane pe care România le are de atins. După cum ştiţi, a fost un demers similar pentru trimestrul trecut al anului trecut, pentru trimestrul IV, în care au fost recuperate foarte multe dintre întârzierile acumulate în timp. Acum suntem în situaţia în care, la începutul anului fiind, dar având experienţa anului trecut, se trec în revistă aceste termene înainte ca ele să ajungă la scadenţă tocmai pentru ca România să aibă capacitatea de a atinge la timp, acolo unde se poate - de ce nu? - chiar mai repede, obiectivele pe care şi le-a asumat în cadrul PNRR. Unul dintre aceste elemente este cel legat de Pilonul II de pensii. Repet, suntem în primele zile ale anului. Este o discuţie care se poartă, legată de capacitatea României de a îndeplini toate acele angajamente. Ministerul de resort a început aceste demersuri deja, cu siguranţă vă poate oferi detalii legate de stadiul actual şi, pe măsură ce există progrese, o să putem da elemente concrete. Aceste şedinţe săptămânale care vizează analize de etapă au rolul de a menţine activ pe agenda miniştrilor de resort, pe agenda instituţiilor din România tot sistemul de repere pe care trebuie să-l îndeplinim astfel încât România să tragă la timp banii din PNRR şi să şi implementeze reformele la care s-a angajat în cadrul acestui program.
Reporter: Da.
Dan Cărbunaru: Ok. Dar reţin interesul dumneavoastră şi o să-i rog pe colegii de la comunicare, prin intermediul Ministerului Muncii, să vă dea detaliile chiar legate de actuala etapă de progres în care se află domniile lor. Mulţumesc foarte mult. O zi bună!

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe