Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 februarie 2022

14 Februarie 2022

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi! O serie întreagă de acte normative aprobate în ședință le voi prezenta imediat. Aș începe, în primul rând, cu importantul proiect de lege așteptat și promis, de altminteri, de România, privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Astăzi guvernul a adoptat, la inițiativa Ministerului Justiției, proiectul de lege privind desființarea SIIJ. Câteva dintre principalele reglementări. Competențele SIIJ vor fi preluate de către parchetele obișnuite, aceste cauze urmând a fi instrumentate de procurori anume desemnați. Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul acestei secții se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente, care vor continua soluționarea acestora, urmând ca cele soluționate aflate în arhiva secției să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii. Posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se preiau de Secția de urmărire penală și criminalistică.

Începând cu data desființării Secției procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele de unde au promovat, în condițiile legii, pe perioada desfășurării activității în cadrul secției.

Competențele vor fi preluate de: Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii care sunt membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la Curțile de Apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe. Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane doar dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale cauza nu poate fi disjunsă, regula fiind disjungerea.

În final, aș vrea să vă mai spun în legătură cu acest important proiect că acesta conține reglementări privind desemnarea procurorilor, numărul maxim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică, din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel, condiții pentru desemnare în cadrul acestei secții și în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Prin decizia de astăzi atât Guvernul, cât și Ministerul Justiției își reafirmă determinarea de a desfășura toate procedurile necesare aflate în competența acestora pentru a respecta termenul de 31 martie anul curent prevăzut în programul de guvernare pentru desființarea SIIJ. De altminteri, este o responsabilitate asumată de România, inclusiv în fața partenerilor noștri, în fața instituțiilor europene. Acest pas important este o dovadă a seriozității angajamentului asumat.

Mai sunt o serie întreagă de alte acte normative, dar, pentru că alături de mine, și îi mulțumesc pentru acest lucru, se află domnul ministru al dezvoltării, domnul ministru Cseke Attila, o să îl rog să prezinte o așteptată ordonanță de urgență privind compensarea consumului de energie electrică și gaze naturale, ajutor pentru autoritățile locale. Domnule ministru, vă rog.

Cseke Attila: Mulţumesc. Sărut mâna! Bună seara! Guvernul a aprobat un proiect de ordonanță de urgență pe care l-am propus astăzi, cu avizele necesare Guvernului, care vine să propună o nouă măsură de sprijin pentru autoritățile administrației publice locale pentru a depăși dificultățile întâmpinate pentru asigurarea energiei termice în acest sezon de iarnă 2021-2022. Este vorba despre faptul că, complementar față de sistemul de compensare care astăzi există prin Legea 259/2021 și care se desfășoară tot din bugetul Ministerului Dezvoltării și în care au fost făcute deja plăți, am să mă refer imediat la ele, acum se creează o nouă formă de sprijin pentru UAT-urile înscrise în acest program de subvenționare; astfel încât, pe lângă această subvenționare care exista astăzi, și anume, subvenționarea cu 50% a diferenței dintre prețul de achiziție a gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 de lei kilowatt-oră, deci, acordam până acum o compensaţie de 50% pe diferenţa de preţ, pentru lunile ianuarie și februarie, prin această ordonanță de urgență există posibilitatea alocării încă a unei sume egale cu maxim dublu sumei compensării.

Pe mecanismul actual, cel înainte de această ordonanță de urgență, pot să vă spun că am plătit, pentru 16 UAT-uri și din întreaga țară, 61 de milioane de lei pentru compensarea celor 50% din diferența de preț și săptămâna aceasta preconizăm, miercuri, joi cel târziu, să plătim încă 32 de milioane. Sistemul se desfășoară pe baza facturilor prezentate de către primării și asumării de către autoritățile locale a sumei care necesită a fi compensată, acea 50%.

Pe acest nou mecanism va exista posibilitatea ca pe ianuarie și februarie, pe lângă acest sistem clasic, ca să zic așa, să acordăm sume în plus pentru UAT-uri pentru a depăși aceste dificultăți. Foarte important este că ministerul va analiza în fiecare lună, periodic, bugetul aflat la dispoziție. Avem, prin Legea bugetului de stat, 400 de milioane de lei în bugetul ministerului, din care această nouă măsură o preconizăm la 170 de milioane de lei. Vom analiza, periodic, cum stăm cu aceste sume, astfel încât, în primul rând, să asigurăm compensarea de 50%, ceea ce ne-am obligat cu toții și ceea ce este în legea votată de Parlament, dar dacă există spațiu financiar, și preconizăm că va exista spațiu financiar, atunci să acordăm această posibilitate de suplimentare de sumă pentru UAT-uri. Ca să încerc să dau câteva exemple, să fie mai simplu, astăzi în minister avem, pentru compensarea pentru luna ianuarie, de la municipiul Arad, o sumă de compensat care reprezintă 50% din acea diferență de 6,19 milioane lei. Prin acest nou mecanism există posibilitatea alocării, pe lângă acești 6,19 milioane de lei, a încă 12,38 de milioane lei. Deci, încă o dată, dublul sumei. Municipiul Focșani - 1,7 milioane, mai există posibilitatea alocării de încă 3,4 milioane de lei. Aceleași exemple pot continua, dacă vreți, cu Ploiești, Constanța și așa mai departe.

Ceea ce credem noi că este important, din această nouă formă de sprijin guvernamental, este aceea că, pe lângă sprijinul de compensare cu 50%, această formă de dublare a subvenției pentru lunile ianuarie și februarie trebuie să se regăsească în factura emisă pe energie termică centralizată cetățenilor. Ei sunt beneficiarii acestor măsuri. Sigur că noi dăm aceste compensări și aceste forme de sprijin UAT-urilor, dar aceste forme de sprijin, aceste milioane de lei, dacă vreți, trebuie să se regăsească, până la urmă, în factura beneficiarului, adică, trebuie să scadă factura beneficiarului, a cetățeanului, pentru că atât UAT-ul, cât și guvernul pentru ei trebuie să lucreze. Dacă sunt întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua! În proiectul de lege propus se arată că UAT-urile care au un excedent în decembrie 2021, al bugetului, banii, practic, care au rămas în 2021 din decembrie, nu vor primi această compensare. A mai rămas acea prevedere, pentru că au fost critici din partea primarilor care spuneau că pot avea un excedent și în cazul în care au bani alocați pentru proiecte, practic, pentru investiții, și de acolo nu pot lua bani și apar cu excedent, dar, de fapt, ei nu au bani să-și plătească căldura?

Cseke Attila: Acea sintagmă nu a rămas în forma finală prezentată Guvernului. Mai mult decât atât, am dat posibilitatea Unităților Administrativ Teritoriale, temei legal care astăzi nu exista, dar prin această ordonanță de urgență există, ca din acel excedent bugetar să plătească și să intervină, practic, pe aceste subvenționări de energie termică. Deci, mai mult decât atât, am dat această posibilitate și, evident, așteptăm ca UAT-urile să se implice și să acorde și ei, nu numai guvernul să vină cu compensări, dar și UAT-urile, acolo unde excedentul permite să vină cu alocări de sume.

Reporter: Deci, ca să înțelegem clar, inclusiv dacă este un excedent care este alocat pentru proiecte, pentru investiții, se pot lua bani în această perioadă pentru căldură.

Cseke Attila: Acum nu pot să vă răspund la o speță anume, însă excedentul este de două feluri: pe cheltuielile de funcționare ale UAT-ului, respectiv, pe cheltuielile de dezvoltare. În principal, de pe cheltuielile de dezvoltare, banii nu se pot aloca pentru altceva. Aceasta este în Legea finanțelor publice, inclusiv Legea finanțelor publice locale, exact pentru a asigura dezvoltarea comunităților locale, acei bani nu se pot aloca pentru altceva. În schimb, sunt UAT-uri care au excedent și pe cheltuielile de funcționare; și astăzi guvernul a creat temeiul legat ca, de pe cheltuielile de funcționare unde ai excedent, să poți să îi folosești în subvenționarea prețului pe energie termică, ca o nouă formă de sprijin, încă o dată, care să vină și din partea UAT-ului, nu numai din partea guvernamentală.

Reporter: Și o ultimă întrebare: când vor fi alocate primele fonduri?

Cseke Attila: Pe acest nou mecanism, imediat după ce apare Ordonanța de Urgență și vin solicitări în acest sens, vom putea aloca fondul prin ordin al ministrului dezvoltării. Mulțumesc frumos!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vom merge mai departe în a vă prezenta deciziile pe care astăzi guvernul le-a luat și îl invit alături de mine pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Dan Vîlceanu. De asemenea, un document important așteptat la nivelul guvernului și, cred, o veste bună pentru impulsul de care are nevoie România în încercarea de a absorbi câți mai mulți bani europeni, incluzând aici și PNRR. Domnule ministru, vă rog.

Dan Vîlceanu: Vă mulțumesc. Astăzi a fost adoptată Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare ale Ordonanței nr.124/2021 privind fluxurile financiare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o hotărâre de guvern care, practic, detaliază modul în care se vor desfășura aceste fluxuri financiare, însă ce este cel mai important lucru este faptul că, urmare a acestei hotărâri de guvern, se vor putea semna acordurile de finanțare dintre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național al PNRR, și ministerele de reformă, pentru fiecare componentă în parte. Și, de asemenea, ulterior semnării acestor acorduri, ministerele pot să își prevadă în bugetul lor sumele, creditele de angajament și creditele bugetare pentru îndeplinirea acestor investiții și reforme, după care evident că și, la rândul lor, ministerele vor semna acordurile de implementare și convențiile de finanțare cu agențiile de implementare cu care lucrează, sau pot semna contracte de finanțare. Deci, practic, odată cu adoptarea acestei ordonanțe, putem să începem semnarea tuturor documentelor, contractelor și a absorbției de bani din PNRR. Este un lucru important, pentru că de fiecare dată ne întrebați și mă întrebați și pe mine, când aveam ocazia să discutăm, câți bani am absorbit, câți bani am tras din PNRR; nu se putea face absorbție fără ca aceste documente să fie semnate înainte. Asta este prima hotărâre de guvern.

Am mai adoptat o hotărâre de guvern în seara asta, care este la fel de importantă și privește tot PNRR, e legată de Componenta 11 în Turism și Cultură și se referă la Hotărârea de Guvern privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind România Atractivă. Se referă la un comitet interministerial care va avea ca obiect stabilirea modalității în care vor fi selectate obiectivele din cele 12 rute turistice din această componentă de turism și cultură. Vorbim despre o finanțare totală pentru toate cele 12 rute de aproximativ 104 milioane de euro. Am să vă spun și care sunt organismele și instituțiile care fac parte din acest comitet. Este vorba despre Institutul Național al Patrimoniului, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Comunelor din România, Asociația Arhitecților Șefi de Județe din România, Ordinul Arhitecților din România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, Secretariatul de Stat pentru Culte, Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării; de asemenea, mai fac parte Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și, evident, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dan Vîlceanu: Cele 12 rute sunt: Ruta castelelor, care va îngloba 30 de obiective promovate și 5 castele restaurate; Ruta curiilor din Transilvania, care va cuprinde 25 de obiective promovate și 5 curii restaurate; Ruta culelor, care cuprinde 15 obiective promovate și 5 cule restaurate; Traseul gastronomiei tradiționale românești, cu 30 de obiective promovate; Ruta bisericilor fortificate, 20 de obiective promovate; Ruta bisericilor din lemn, 38 de obiective promovate și 10 biserici restaurate; Ruta mănăstirilor din Moldova, 30 de obiecte promovate și 5 mănăstiri restaurate; Ruta Sfântului Ladislau pe teritoriul României, cu 20 de obiectiv promovate și 5 obiective restaurate; Ruta castrelor romane, cu 20 de obiective promovate și 5 castre restaurate; Ruta cetăților, 30 de obiective promovate și 5 cetăți restaurate; Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei, 30 de obiective promovate și 30 de obiective restaurate, gospodării în speța asta; Ruta satelor cu arhitectură tradițională, 20 de obiective promovate și 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională. Toate aceste investiții și listă indicativă vor fi stabilite exact de acest Comitet interministerial pe care l-am înființat astăzi prin Hotărâre de Guvern.

Realizator: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări!

Reporter: Bună seara!

Dan Vîlceanu: Bună seara!

Reporter: Dat fiind că avem deja cele două tranșe din PNRR care au ajuns în țară, înțelegem că banii nu au putut fi cheltuiți până în acest moment, pentru că în continuare mai e nevoie de mai multe acte normative. E corect?

Dan Vîlceanu: Nu, am avut nevoie de aceste acte normative, acte normative, în speță, pentru a putea cheltui banii sunt Ordonanța de Urgență 124 din decembrie, anul trecut, privind fluxurile financiare, și Hotărârea de Guvern pentru normele de aplicare a acelei ordonanțe, adică cea pe care acum...

Reporter: Deci, abia din acest moment banii vor fi folosiți?

Dan Vîlceanu: Putem semna acum acordurile de finanțare. Deci, ministerele își prevăd în buget sumele necesare și semnează la rândul lor acordurile de implementare sau convențiile de finanțare sau contracte de finanțare, evident.

Reporter: Da. Şi date fiind ultimele discuții de la nivelul coaliției, voiam să vă întreb dacă ați mai discutat cu Comisia Europeană sau urmează să discutați pe renegocierea acelui procent pentru pensii din PIB.

Dan Vîlceanu: Din câte am văzut în acest weekend, nu se mai pune problema, înțeleg că și domnul ministru al muncii a renunțat la ideea renegocierii și s-a pus problema optimizării. Nu pot să spun decât succes la optimizare.

Reporter: Îl veți ajuta pe domnul ministru al muncii să optimizeze această parte de pensii?

Dan Vîlceanu: Mă tem că optimizarea legii pensiilor este strict atribuția și intră în sarcină Ministerului Muncii, nu în sarcina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Reporter: Apropo de acest subiect, bună seara, au apărut informații potrivit cărora ministrul muncii ar fi discutat deja cu reprezentanții Comisiei Europene și aceștia ar fi fost de acord cu creșterea pensiilor mici. Aveți informații referitor la acest subiect? A existat o astfel de discuție?

Dan Vîlceanu: Despre asta este vorba în reforma din PNRR. Reforma cuprinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență este o reformă pe care, am mai spus-o și o repet, o așteaptă toți românii, pentru că de această reformă se leagă eliminarea inechităților din sistem și creșterea pensiilor mici.

Reporter: Dar ne puteți confirma dacă a avut loc vreo discuție sau ați discutat, cel puțin dumneavoastră, cu ministrul muncii referitor la o astfel de discuție cu posibilitatea unei optimizări recente avute cu reprezentanții Comisiei Europene?

Dan Vîlceanu: Nu, dar nu e nevoie. Vă spun că din start reforma pensiilor din PNRR asta a cuprins, o lege nouă care să permită creșterea pensiilor mici și eliminarea inechităților din sistem.

Reporter: Susțineți demersul ministrului Muncii? Credeți că este important ca ministru să meargă totuși la Bruxelles să poarte o astfel de discuție și dacă îl veți însoți și dumneavoastră, dacă se impune asta?

Dan Vîlceanu: Eu sunt și în următoarele zile, în 21 voi fi la Bruxelles până în 23 pentru a avea discuții cu comisari europeni și legat de PNRR, și legat de viitorul cadru bugetar al Uniunii Europene, mă refer la 2021-2027, și încheierea negocierilor pe acest cadru. Evident că mă preocupă și PNRR și viitorul cadru, mă preocupă și absorbția pe actualul Cadru European 2014-2020, din care mai avem doi ani. Şi din punctul ăsta de vedere vreau să vă spun că facem o analiză în acest moment la Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene pe toate autorităţile de management, astfel încât proiectele, contractele semnate, care nu mai au nicio șansă de a fi închise şi terminate până la finalul anului 2023 să fie reziliate, dacă ele nu au început încă, să ştiţi că mai sunt şi situaţii de genul ăsta, şi banii respectivi să îi alocăm la alte proiecte care pot fi terminate până în 2023, astfel încât să nu riscăm să pierdem acei bani. Vă mai spun încă ceva, există într-adevăr - tot m-aţi întrebat despre modul în care ar trebui să se desfășoare activitatea în anumite ministere, cel puţin legat de banii europeni - o slabă absorbție la Ministerul Muncii şi o slabă absorbție la Ministerul Sănătăţii şi, din punctul ăsta de vedere, aş fi profund recunoscător dacă cei doi miniştri s-ar apleca mai mult asupra acestor aspecte legate de fonduri europene, pentru că aş vrea să vă spun că la începutul mandatului acestui guvern toată lumea a înțeles, eu ştiu, anumite nefuncţionalităţi sau disfuncționalități, că ai preluat mandatul, nu ți-ai găsit toate documentele pe care voiai să le găsești; în cazul Ministerului Sănătăţii am înțeles că nu se găsea PNRR-ul, era pe un stick, acum toate aceste documente sunt la dispoziție, au trecut câteva luni şi, evident, şi eu, şi premierul, şi toată ţara, toată populaţia României se așteaptă să vadă progrese şi mai puţin scuze.

Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi, dacă aţi atras atenția asupra acestui subiect şi în guvern, poate chiar şi premierului dacă i-aţi comunicat acest aspect legat de absorbția la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.

Dan Vîlceanu: Sigur, vreau să vă spun că din acest punct de vedere premierul este foarte concentrat pe absorbție. Nu există nicio ședință de guvern în care să nu îmi ceară să vin cu informare privind absorbţia fondurilor europene şi să prezint stadiul privind negocierile în legătură cu viitorul cadru şi, de asemenea, fac şi o informare cu privire la modul în care sunt îndeplinite jaloanele în fiecare şedinţă de guvern şi, din acest punct de vedere, evident că discutăm. Dar, în ultima perioadă, am purtat comunicări cu ministerele şi vreau să vă spun că, atunci când întrebi în mod special de anumite proiecte şi primești răspuns că până la finalizarea exercițiului bugetar, până în 2023, practic, există două scenarii: unu să termini proiectul şi altul să nu termini proiectul. Mi se pare o abordare neserioasă.

Reporter: Din partea cui aţi primit acest răspuns?

Dan Vîlceanu: Nu vreau să intru în detalii de genul ăsta. Suntem la o conferinţă de presă la Guvern, nu vreau să creez polemică în cadrul guvernului. Din acest punct de vedere prefer să vorbesc la modul general, dar cred că, aşa cum vă spuneam, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, e nevoie, pentru că sunt cele două ministere care din punct de vedere al absorbţiei stau cel mai prost şi asta se vede inclusiv la o scurtă privire asupra numărului de personal care este angajat în vederea atragerii de fonduri europene.

Reporter: Spuneați că în zilele următoare vă veţi afla la Bruxelles şi, ca să continui întrebarea colegei mele, dacă vă va cere ajutorul domnul Budăi, îl veţi ajuta pentru optimizarea PNRR-ului?

Dan Vîlceanu: Sigur. Orice ministru care îmi cere ajutorul îl va avea, îl va primi, nici nu se pune problema, suntem colegi în Guvern. Dar mă tem că dacă aş intra în discuţii legate de această optimizare ea nu ar putea fi decât o optimizare a implementării PNRR, pentru că până la urmă cred asta așteptăm toţi. Aşa cum am mai spus, din punctul meu de vedere, sunt reforme extrem de benefice populației României, inclusiv pe pensii, vorbim despre creșterea pensiilor mici şi eliminarea inechităților, adică, să ai pensii pe bază de contributivitate, ceea ce îşi doreşte toată populaţia României, şi bineînţeles că dacă pot să dau o mână de ajutor cu mare drag voi face acest lucru.

Reporter: Şi în aceste zile va merge sau vă va însoți la Bruxelles şi domnul premier?

Dan Vîlceanu: Nu. Merg pentru chestiuni specifice ministerului, proiectelor, investițiilor şi proiectelor europene, nu implică o discuție legată și de alte ministere.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru! În aceeași ordine de idei aş vrea să vă spun că astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, a fost aprobată și Hotărârea de Guvern privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru evaluare integrată și monitorizare a programelor finanțate din fonduri publice și europene și pentru completarea Anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern nr.137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului. Așa cum spunea ceva mai devreme și domnul ministru Vîlceanu și așa cum am spus în numeroase briefinguri de presă, de la preluarea mandatului de către domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, pentru domnia sa, pentru Guvernul României, absorbţia de bani europeni reprezintă o prioritate absolută. Este un motiv pentru care astăzi, prin Hotărâre de Guvern, a fost înființat un Departament pentru evaluare integrată şi monitorizare a programelor finanțate din fonduri publice și europene, acest departament fiind înființat în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și funcționând în subordinea premierului, urmând a fi finanțat din bugetul Secretariatului General al Guvernului. Acest departament, care va avea un număr de maxim 15 posturi, va fi condus de un secretar de stat cu atribuții stabilite prin decizia premierului, principalele atribuții fiind analizarea și urmărirea asigurării unei abordări integrate asupra proiectelor și investițiilor din fonduri publice și europene, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare stabilite la nivel național și european. După cum știți, guvernul a alocat pentru acest an cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani. Componenta de fonduri europene este esențial a fi așezată, angrenată complementar cu bugetul național pe care România îl alocă pentru investiții. De asemenea, printre atribuțiile departamentului se numără și monitorizarea implementării proiectelor de investiții în cazul proiectelor finanțate din fonduri aferente Politicii de coeziune și Mecanismul de redresare și reziliență, fără ca acest lucru să aducă atingere competențelor ministerelor sau ale altor autorități ale administraţiei publice centrale. De asemenea, facilitează dialogul interinstituțional și interministerial, pentru a crește gradul de absorbție a fondurilor europene, sprijină ministerele de resort, pentru a identifica și implementa soluții pentru creșterea gradului de absorbție și, de asemenea, le sprijină pe aceste ministere în participarea la programe comunitare și în vederea utilizării resurselor financiare oferite de Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Acest departament îi va prezenta prim-ministrului lunar sau de câte ori e necesar analize, sinteze și informări. De altminteri, această activitate de monitorizare și de analiză a modului în care România se pregătește pentru absorbţia de bani europeni, fie că vorbim despre Planul Naţional de Redresare și Reziliență, fie că vorbim de cadrul financiar multianual, se derulează în mod constant la nivelul guvernului, acest departament având rolul de a da mai multă consistență și coerență modului în care funcționează acest mecanism de absorbție.

Înainte de a vă mulțumi pentru participare, aş vrea să semnalez şi o Hotărâre de Guvern pentru completarea art. 19 din Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Guvernul, astăzi, a aprobat o hotărâre care completează acest art. 19, aprobându-se suma alocată ajutorului de stat pentru anul în curs de maxim 96 de milioane de lei credite de angajament pentru creșterea animalelor. Practic, aceste ajutoare sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate, dedicate întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin certificat de producător atestat de producător, după caz, și persoanelor juridice care îşi desfășoară activitatea în domeniul creșterii animalelor. După cum a anunțat și prim-ministrul, şi după cum am comunicat și noi astăzi, domnia sa, alături de mai mulți membri ai Guvernului, a avut ocazia să viziteze o fermă importantă din sudul țării, din judeţul Ialomița, acolo unde sunt câteva mii de bovine şi de unde se produce o importantă cantitate de lapte. Cu această ocazie, premierul a avut ocazia să asculte fermierii locali și să-i poată informa în legătură cu modul în care guvernul este decis să se implice pentru a le sprijini activitatea. Sigur, și în interesul consumatorilor din România, acest sprijin anunțat astăzi face parte din dovezile concrete ale  interesului pe care Guvernul României îl acordă fermierilor români. M-aş opri aici. Dacă aveți întrebări, dacă nu, mulțumindu-vă pentru atenție, vă doresc o seară bună și sănătate multă tuturor.

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe