Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 septembrie

14 Septembrie 2022

Galerie foto

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ambasadorul Luca Niculescu, secretar de stat în MAE, coordonatorul național al procesului de aderare a României la OCDE și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]


Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României și pentru că domnul ministru al energiei este deja nerăbdător să vă ofere o serie întreagă de elemente legate de stadiul discuțiilor la nivel european, dar și la nivel național, privind măsurile necesare pentru a proteja atât cetățenii, cât și economia de economia, de efectele creșterii prețurilor la energie electrică, la gaze naturale, îi și dau cuvântul domnului ministru. Vă rog!
Virgil Popescu: Mulțumesc! Da, înainte de a vă spune câteva cuvinte despre Consiliul de Miniștri de la Bruxelles, aș vrea să vă spun că astăzi am ajuns la un nivel de peste 79% al stocului de gaze în depozite și estimăm că până la sfârșitul săptămânii acesteia vom depășit pragul de 80%, prag minim aprobat prin noul Regulament al Comisiei Europene, așa că România, cum v-am mai spus, ținând cont și de profilul de producție și de consum, se află pe un grafic și pe un trend accelerat de creștere și pregătire pentru programul de iarnă. După cum știți, vineri a avut loc Consiliul extraordinar pe energie la Bruxelles; am prezentat, în baza mandatului primit, propunerile României, de asemenea, am prezentat principalele puncte ale OUG 119, pe care Guvernul a aprobat-o și a intrat în vigoare la începutul lunii septembrie. M-am bucurat să văd că, printre propunerile României, se regăsesc în declarațiile Comisiei Europene, și anume, vorbim de decuplarea prețului gazului față de energia electrică, se vorbește în continuare de o plafonare a prețului gazului natural și, când vorbim de preț de gaz natural, vorbim atât de gazul natural din resursă non-rusă și din resursă rusă, vorbim de acele plafoane de limitare a profiturilor producătorilor și a traderilor și furnizorilor care fac trader și acest lucru se regăsește în propunerea Comisiei Europene, vorbim de o contribuție la un fond pentru a susține facturile oamenilor și ale companiilor pentru a putea trece peste această perioadă de creșteri abrupte ale prețurilor. Am propus inclusiv niște plafoane pentru piața zilei următoare, în așa fel încât să limităm creșterile la energie electrică pe piețele spot; acest lucru este în continuare în analiză. De asemenea, reducerea de consum pe care Comisia Europeană a făcut-o, reducerea de consum general a propus-o, ați văzut că se regăsește inclusiv în principiile ordonanței, o reducere cu 15%. Propunerea Comisiei, de o reducere suplimentară pe orele de vârf de preț maximal, evident este luată în calcul şi în analiză. Ce ar trebui să ştiţi? Că în urma Consiliului pe energie, preşedinţia cehă a sintetizat practic toate propunerile statelor membre, sub forma unor concluzii, le-a înaintat Comisiei Europene. Am văzut astăzi declarația din Parlamentul European, discursul din Parlamentul European al doamnei Von der Leyen, a domnului președinte și foarte multe lucruri se regăsesc deja în acel discurs și probabil că va urma propunerea Comisiei. În perioada imediat următoare vor fi reuniuni la nivelul COREPER, la nivelul ambasadorilor și adjuncților de ambasadă, evident în coordonare cu statele membre, pentru a agreea un text comun al tuturor statelor comune, iar probabil în data de 30 septembrie va fi un nou Consiliu extraordinar pe energie pentru a proba finalul de regulament, în așa fel încât să intre cât mai repede în vigoare.
Între timp, la nivel intern, ați văzut și declarația domnului prim-ministru - fiecare minister trebuie să își facă în două săptămâni o analiză internă cu privire la propunerile de reducere a consumului de energie electrică și să fie prezentat Guvernului. Pe scurt, acestea au fost principalele lucruri pe care am vrut să le comunic astăzi de aici. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al Energiei.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vă rugăm să ne explicați punctual care sunt motivele pentru care România s-a opus plafonării prețului gazului rusesc, doar la gazul rusesc, și susțineți plafonarea pentru toate gazele importate în UE? Aceasta ar fi o întrebare.
Virgil Popescu: Puneți-o și pe a doua, atunci!
Reporter: A doua întrebare este legată de motivele creșterii prețului la motorină, dacă ați putea să ne spuneți de ce crește atât de mult prețul la motorină. E aproape să ajungă la nivelul de la 1 iulie, când a fost introdusă reducerea cu 50 de bani. Și să ne spuneți - a treia întrebare - ce se întâmplă până la 30 septembrie? Va continua schema de compensare cu 50 de bani? Adică să stea oamenii până pe 30 septembrie...?
Virgil Popescu: Haideți să le luăm pe rând! România nu s-a opus plafonării prețului gazului rusesc. România a propus o plafonare mai largă, inclusiv a prețului gazului rusesc pe piața europeană. Deci...
Reporter: De ce?
Virgil Popescu: Pentru că, a putea decupla foarte bine prețul gazului de prețul energiei electrice, e clar că trebuie să avem un plafon... un preț mult mai mic al gazului. Ori, dacă plafonăm doar o parte din piață și cealaltă piață este lăsată liberă, există riscul, la un moment dat, ca cererea evident să fie mai mare decât oferta și să crească prețul celălalt. Dar prețul din celelalte surse.
Reporter: La ce vă referiți „la prețul celălalt”? Ce surse?
Virgil Popescu: Prețul celorlalte surse de gaze - gazul olandez, gazul românesc, gazul din Azerbaidjan, LNG-ul. Și propunerea a venit - și credeți-mă că va fi luată în calcul - a venit în un fel așa... mai multe state au propus acest lucru, iar Grecia a venit cu o propunere foarte interesantă, de a scoate din indexul bursier al Bursei olandeze de gaz partea de LNG. Pentru că, în momentul de față, prețul LNG-ului este artificial crescut în sus tot de prețul gazului natural. Deci, se va lucra la un sistem în așa fel încât să protejăm întreaga piață europeană a gazului natural, să o reformă, întreaga piață a gazului natural. Dacă am lua doar dintr-o singură sursă, atunci s-ar putea să fie debalansată și celelalte surse să crească prețul.
Reporter: Dar nu ar avea de suferit până la urmă mai mult europenii în urma acestei măsuri? Ideea era să fie pedepsită Rusia...
Virgil Popescu: Nu, nu, stați așa un pic. Prețul gazului natural la 200 de euro față de... să vă dau un exemplu, de 20 de euro, care era un preț mare, vi se pare preț de piață? Este un preț foarte mare, crescut și ținut artificial de speculațiile gazului rusesc. Deci, prețul de 200 de euro, care e acum 198, de 300, care a fost, este extraordinar de mare față de un preț real de 20 de euro, care și atunci era mare. Gândiți-vă că în perioada de pandemie aveam prețuri de 7 euro, pe megawatt, deci vorbim de prețuri foarte mari, de prețuri speculative. Deci despre aceasta vorbim. Și vrem să reducem aceste prețuri speculative. Deci nu vorbim de o opțiune a României să nu fim de acord, am vrut o chestie mai largă. Evident că se va ajunge la un consens. A doua întrebare?
Reporter: Legată de prețul, creșterea prețului la motorină, da.
Virgil Popescu: Asta a fost a treia, parcă.
Reporter: Nu, a doua. A treia este cu schema...
Virgil Popescu: Motorina... După cum știți, motorina a avut cotații... România este importatoare de motorină. Am văzut o creștere și astăzi și ieri, de la 8 lei și 33 de bani la 8 lei și 44 de bani, deci o creștere de 11 bani. Cotația motorinei în urmă cu zece zile, din ce am verificat, am apucat să verific în această dimineață, a crescut ușor odată și cu paritatea leu-dolar, nu leu-euro, pentru că acciza se plătește la dolar și, în general, când vorbim de accize - și de asta trebuie să ne uităm la dolar, nu la euro... a crescut, e adevărat, și euro, și-a revenit, dar nu estimez o creștere foarte mare a prețului la motorină. Am mai discutat în piață și e posibil să așteptăm, să vină o nouă corecție în jos a prețului motorinei. Deci prețul petrolului este una, și ați văzut, acolo se reflectă direct în prețul benzinei, care a tot scăzut, iar cotația motorinei este influențată de cotația internațională a motorinei, nu a petrolului, pentru că suntem importatori și de motorină. Referitor la ce se va întâmpla de la 1 octombrie, cred că trebuie să mai așteptăm un pic. O să avem discuții probabil la nivelul coaliției de guvernare, în interiorul Guvernului, și vom anunța o decizie.
Reporter: Până la 1 octombrie credeți că va ajunge prețul motorinei din nou la nivelul de la 1 iulie, când au scăzut? Există pericolul să treacă iar de 9 lei?
Virgil Popescu: Eu nu cred că se va întâmpla acest lucru. V-am spus că va urma, așa cred eu, din piață, urmând cotațiile și văzând, că va urma și o corecție în jos. Adică nu cred, cred că pe acolo va fi, pe unde este acum va fi, se va menține.
Reporter: Și legat de a treia întrebare, schema de compensare cu 50 de bani rămâne sau nu?
Virgil Popescu: V-am explicat, v-am spus mai devreme, cum am spus mai devreme, trebuie o discuție în interiorul coaliției, o discuție în interiorul Guvernului și apoi putem anunța.
Reporter: Da, mai sunt câteva zile, de asta voiam să știu cât, ce să facă românii.
Virgil Popescu: Așteptați să aibă loc discuția.
Reporter: Ok, mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Știm că atât Comisia, cât și autoritățile române tot îndeamnă la economie și inclusiv acea scădere a pragului de consum a fost făcută, spuneați dumneavoastră, pentru a încuraja economia cu 15 %. Pe de altă parte, acel prag de 255 de kilowați-oră ține seama de consumul pe 2021. Așadar, eforturile oamenilor de acum de a face economie, cum se vor vedea ele în facturile curente?
Virgil Popescu: Vorbim de anul 2021 ca să existe o referință de consum. Sigur că pot să existe și clienți noi care nu au o referință de consum a anului 2021 și atunci se ia, evident, consumul curent și în primii 255 de kilowați din plafonul de 300 vor fi plătiți la consumul curent dacă nu avem referință de anul trecut.
Reporter: Așadar, eforturile de economisire sunt doar parțial văzute în factură.
Virgil Popescu: Acum, nu putem să... Ne gândim, și l-ați văzut și pe premier spunând, ne gândim și la o modalitate de a-i bonifica pe cei care doresc să facă să facă acest lucru. Și vrem să venim nu numai cu ”trebuie să plătească mai mult dacă consumă mai mult”, și dacă cumva economisesc, să câștige ceva. Și ne gândim să îmbinăm aceste două lucruri. Nu mă întrebați cum va fi, pentru că gândim acest mecanism...
Reporter: Asta voiam să vă întreb, dacă este sub formă de vouchere, este sub formă de...
Virgil Popescu: Gândim acest mecanism cum ar trebui să fie, în așa fel încât să fie și stimulativ, pentru că ne dorim efectiv ca oamenii să rămână cu mai mulți bani în buzunar.
Reporter: Pentru că au fost neclarități în privința acelui rest, între 255 și 300 kilowați-oră, lumea nu a înțeles sau foarte multă lume nu a înțeles în primă fază ce se întâmplă dacă depășești pragul dar te menții în acea limită de 300 kilowați-oră, iată că și în Parlament se încearcă clarificarea acestei situații și v-aș întreba, apropo de ce se întâmplă zilele acestea, dacă susțineți amendamentele PSD referitoare la ordonanța cu energia, recent adoptată. Mă refer la cea de la 1 septembrie, prin care social-democrații propun Comisiei ajutoare pentru mai multe categorii, iar aceste categorii sunt industria farma, biserici, companii de utilități, transport în comun și bolnavii cu aparate medicale.
Virgil Popescu: Mi-aș dori foarte multe industrii să fie să fie prinse în această ordonanță, așa cum a fost și înainte, și Ministerul Energiei să știți că nu se va opune niciodată de a proteja mai mult o plajă mai largă de industrii și o plajă mai largă, de exemplu, de populație. Trebuie să discutăm și cu Ministerul Economiei, și cu Ministerul de Finanțe, pentru că nu noi suntem cei care spunem ce industrii trebuie să intre. Ordonanța a fost creată exact pe ce s-a hotărât în coaliția de guvernare. Așa a fost...
Reporter: Și au fost categorii uitate atunci sau au rămas în afara discuției?
Virgil Popescu: Așa a fost creată, pe ce s-a hotărât în coaliția de guvernare. Restul...
Reporter: Dar au fost discuții despre bolnavii cu aparate medicale, despre astfel de cazuri?
Virgil Popescu: Bolnavii cu aparate medicale... l-am văzut și astăzi pe domnul prim-ministru, în ședința de guvern a solicitat exact la cei care sunt în drept să ne spună câți bolnavi sunt, unde sunt, care au aparate medicale, pentru că e normal să fie înregistrați pentru că, normal, trebuie ajutați; e logic, trebuie ajutați, și trebuie ajutați punctual. Ei pot fi ajutați prin această ordonanță sau, punctual, prin vouchere direct țintite către persoanele respective.
Reporter: Și o ultimă întrebare, clarificare, apropo de acest prag de 255; pentru cineva care are o casă și care are de exemplu un hidrofor, pentru că sunt astfel de situații, foarte multe, inclusiv în jurul Bucureștiului, revenind, acelei persoane, acelei familii îi va veni foarte greu să se încadreze în pragul de 255 de KWh.
Virgil Popescu: Îi recomand să își caute un furnizor acolo unde prețul este sub 80 de bani. Să nu mai dau eu public aici, pe net își poate face direct mutarea la un furnizor care are prețul sub 80 de bani și le recomand tuturor care nu se încadrează în plafoanele de consum, și chiar dacă se încadrează în plafoanele de consum să își caute un furnizor cu prețul cel mai bun.
Reporter: Și atunci, cu această propunere, recomandarea pe care o faceți dumneavoastră, se ajunge la 90% acoperirea populației, 90% din populație ar intra sub acest prag de 255 KW?
Virgil Popescu: Deci 80... Eu am spus așa, dacă nu mă înșel: sunt 7,2 milioane de gospodării care sunt până în 155 de KW, parcă așa... nu mă înșel, 4.100.000 până în 50 sau în jur de 54 și încă 3 milioane până în 155 de KW, dintr-un total de 8.200.000. Și mai sunt până în 255 de KW diferența de vreo 11%. Deci, în total, în plaja aceasta de 300 KW este cam 90% din populație. Din 90% din populație, primii 255 de KW se plătesc cu 80 de bani, diferența în 255 și 300, dacă te încadrezi până în 300, este prețul din contract. Și ca să mă fac încă o dată înțeles, dacă consumă 295 de KW, primii 255 sunt 80 de bani, următori 40 de KW sunt la prețul contractual. Dacă consumă 320 de KW, toți cei 320 de KW sunt la prețul din contract. Dar dacă cel care consumă peste plafon, peste 320, își găsește un furnizor care are prețul chiar sub plafon, plătește la prețul de contract care este sub plafon. Și există acel furnizor.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! O întrebare referitoare la economisirea din instituțiile publice. Premierul a îndemnat ca instituțiile publice să fie un exemplu și v-a cerut să veniți cu un plan. Care ar putea fi măsurile concrete pe care să le ia atât ministerele, cât și restul?
Virgil Popescu: Deci, premierul... Cred că toți am auzit, premierul a cerut fiecărui minister să-și prezinte propriul plan, pentru că nu un minister știe particularitățile altui minister, ci fiecare minister, și apoi le vom integra. Noi ne vom face planul pentru Ministerul Energiei. Eu am dat tot timpul exemplu, un exemplu simplu: să ne uităm unde este consumul de energie, consumul de energie cel mai vizibil este iluminatul, evident... Este loc suficient în România, nu numai în instituțiile publice, să schimbăm becurile cu becuri sau corpurile iluminat... cu corpuri de iluminat eficient. Acesta e primul lucru pe care ar trebui să îl facem, nu să stingem lumina să stăm în beznă; să schimbăm corpurile de iluminat. Sunt corpuri de iluminat de eficiență mare care reduc chiar cu peste 50% consumul. Acesta e primul lucru care trebuie făcut. Dar fiecare minister trebuie să își facă propriul plan. Știu și ce instituții au subordonate și așa mai departe. Asta am recomandat-o. Pentru persoanele fizice, acasă, am recomandat, și evident aici trebuie să venim în sprijinul lor, schimbarea electrocasnicelor cu electrocasnice eficiente care au clasă de energie A+, A++, care să fie cu A în față. Evident, și acolo oamenii trebuie ajutați, pentru că nu e ușor să îți schimbi... Trebuie să ai banii ca să schimbi. Apoi, la consumul de gaze, pentru cei care au centrală individuală... Eu, personal, mi-am schimbat înainte de iarna trecută și fac economie cu aproape 30% la consumul de gaz schimbând doar centrala într-una eficientă, nouă, cu recuperarea căldurii. Deci avem cu recuperarea condensului, avem posibilitățile acestea. Și să știți că centrala aceea nu era cu mult mai scumpă decât centrala de acum nouă ani, pe care o aveam şi pe care am cumpărat-o atunci. Deci sunt modalitaţi pe care le vom face. La nivelul ministerului, lucrăm cu Asociația Producătorilor de Energie și a celor de gaze naturale și vrem să facem chiar să promovăm un clip ca să învățăm oamenii pe toate televiziunile, să înțeleagă ce înseamnă eficiența energetică, ce înseamnă reducerea costurilor.
Reporter: Chiar și așa, totuși, sunt niște costuri suplimentare. În așteptarea unei ierni în care facturile vor fi din ce în ce mai mari, vedem că și inflația e foarte mare, deci pentru a face economie ne recomandați să facem investiții?
Virgil Popescu: Pentru a face economie, primul lucru la energie electrică am recomandat schimbarea becurilor. Și am mai spus, în paralel, ar trebui ca Guvernul prin fondul de mediu - există bani acolo, să vină și să ajute populația ca să poată să își facă aceste mini investiții de care vorbim. Mulțumesc!
Reporter: În ceea ce privește prețul la motorină - știm că importăm destul de mult din Rusia...
Virgil Popescu: Jumătate..
Reporter: ...cum vom reglementa această situație odată ce importurile din Rusia...
Virgil Popescu: Importurile din Rusia sunt reglementate până în data de 5 februarie. Din discuțiile pe care le-am avut cu toți jucătorii din piață, toți au început să se orienteze. Și găsesc, au găsit soluții alternative. E normal șă fie așa.
Reporter: De unde?
Virgil Popescu: Există alte surse de... Există cu totul și cu totul alte surse de import. Știți că Grecia, de exemplu, este un exportator de motorină? Grecia este o sursă de motorină. Orientul Mijlociu. Evident, există alte surse, nu e Rusia singura sursă de diesel sau de petrol din lume.
Reporter: Dar asta nu va însemna că, totuși, prețul la motorină va continua să crească?
Virgil Popescu: Prețul la motorină este pe cotație internațională. La cotațiile internaționale se leagă toate țările.
Reporter: Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Sunt cazuri unde unii consumatori casnici care au un consum mediul lunar de peste 300 de kW, nu au primit factura aferentă lunii iulie. În schimb, au primit două facturi, fie la final de august, fie la început de septembrie. Asta presupune un efort financiar mai mare. Furnizorii au invocat următorul motiv, și anume, că nu reușesc să țină pasul în facturare cu modificările legislative. V-aș întreba pe dumneavoastră ce le transmiteți românilor cărora bâlbâiala statului pe măsurile de energie le-au adus două facturi deodată care însumează peste 2.000 de lei.
Virgil Popescu: Mi-ați explicat. Mi-ați explicat, va contraziceți dumneavoastă. Mi-ați explicat - factura iunie-iulie, ce modificări legislative au fost în iunie, în iulie, în august? Vorbim de modificări legislative pe septembrie. Deci, eu cred că oamenii ar trebui să se adreseze o dată furnizorilor, apoi, avem o autoritate a statului român care trebuie să supravegheze piață și să facă control și aceea se numește Autoritatea de Reglementare. Acolo trebuie să se adreseze. Sigur, pot exista cazuri punctuale - să nu primească factura, să primească două facturi în același timp, dar nu sunt normale aceste lucruri și în perioada pe care mi-ați spus-o dumneavoastră nu a fost nicio...vorbim de vreo bâlbâială a statului: nu a fost nicio modificare legislativă.
Reporter: Și considerați că furnizorii...acest motiv invocat de furnizori nu este unul plauzibil?
Virgil Popescu: Da. Păi nu se susține, din moment ce legislația nu s-a modificat în perioada de primăvară și vară și s-a modificat începând cu 1 septembrie, și factura pe 1 septembrie vine după data de 15 octombrie. Deci, nu vorbim în septembrie - vin facturi pentru august care sunt pe același sistem de facturare care au fost si în aprilie.
Reporter: Bună ziua! Pentru că una dintre propunerile Comisiei Europene este să reducem consumul de energie la orele de vârf, aș vrea să vă întreb cum am putea să facem asta în România și cum s-ar putea măsura, având în vedere că nu există acele contoare inteligente.
Virgil Popescu: Orele de vârf, am repetat, sunt orele de vârf de preț maximal. Acestea le găsiți și o sa le vedeți prețul maximal pe piața-spot a zilei următoare. Și se văd acolo când prețurile sunt cele mai mari de vânzare a energiei. În perioadele acelea de timp trebuie să găsim o soluție și ne vom consulta inclusiv pe perioada aceasta de discuție a propunerii Comisiei Europene, cu toate statele membre. Pentru că soluțiile sunt, ele trebuie găsite și trebuie găsite împreună și vom veni și vom spune exact cum credem noi că ar fi mai bine în acea perioadă de vârf. Puteți să vedeți pe piața-spot și ele pot să difere de la o zi la alta. Cert este că cel mai ieftin curent este curentul pe timpul nopții, pentru că nu este consum.
Reporter: Deci, cu alte cuvinte ne recomandați, de exemplu, să ne încărcăm telefonul pe timp de noapte sau...
Virgil Popescu: Oricum vă încărcați telefonul, ca și mine, în timp ce dormim, adică oricum ăsta nu cred că e un consum.
Reporter: Și ce alte măsuri am putea lua, de exemplu? Dacă asta ar fi una dintre ele.
Virgil Popescu: Nu, asta nu e o măsură, că asta o facem și acum. Asta nu e o măsură nouă.
Reporter: Eu nu o fac, de exemplu.
Virgil Popescu: Eu o fac de când mă știu, de când am telefon. Încarc telefonul noaptea, pentru că nu am nevoie de el și să îl am a doua zi dimineață încărcat. În rest, lăsați-ne să vedem exact orele de vârf! Să o luăm pe perioadă estimată de timp, să vedem dacă se mențin acele ore de vârf și în funcție de lucrul acesta venim și cu niște propuneri că trebuie să ajutăm oamenii, să venim în întâmpinarea lor, să îi sfătuim ce pot să facă.
Reporter: Deci, până la urmă nu ştim care sunt orele de vârf...
Virgil Popescu: Ba da, ştim, dar orele de vârf trebuie să vedem dacă au diferit de la lună la lună, pentru că pot fi diferite. Vara, de exemplu, aerul condiționat îți dă niște ore de vârf, iarna poate că nu e același lucru. Deci, tocmai de aceea noi venim pe perioada de iarnă, și vorbim de 1 noiembrie - 31 martie, și, dacă nu mă înșel, cred că propunerea vizează perioada 1 decembrie - 31 martie.
Reporter: Aș vrea să vă mai întreb care sunt consumatori întreruptibili, de exemplu, așa cum apar în...
Virgil Popescu: Consumatorii întreruptibili îi definește și îi gestionează Transelectrica, dispecerul energetic național, nu ministerul.
Reporter: Care e în subordinea Secretariatului General al Guvernului...
Virgil Popescu: Nu, că n-are importanță. Dispecerul energetic național, pentru că normal el știe când se întâmplă ceva în producție, când e nevoie, dacă e nevoie, să poată să întrerupă un consumator. Nu s-a întâmplat până acum să avem soluția aceasta, să se aplice această soluție de ultimă instanță de a decupla un consumator. Și nici nu vrem să se întâmple.
Reporter: Dar ea se întâmplă doar pentru marii consumatori, înțelegem.
Virgil Popescu: Pentru consumatorii întreruptibili.
Reporter: Da. Și voiam să vă mai întreb, de exemplu, ce măsuri veți lua în ministerul pe care îl conduceți ca să reduceți consumul de energie?
Virgil Popescu: O să facem, primul lucru, analiza corpurilor de iluminat. Noi ne-am mutat de un an și ceva. Dacă mă uit, așa, pe etajul 4, unde sunt, sunt becuri cu leduri. O să ne uităm, o să facem o analiză acum, o să cer, administratorii clădirilor să facă o analiză exactă a corpurilor de iluminat, a consumatorilor. Evident că de la asta plecăm și să vedem exact cum putem să optimizăm aceste costuri. Dar noi suntem un minister mic, noi nu suntem un minister foarte mare, sunt ministere foarte mari, acolo cred că se poate vedea. Mi se pare că cineva, ori dvs. ori cineva din presă, ne-a și solicitat costurile cu facturile și le-am văzut și eu și sunt relativ mici costurile cu factura la energie electrică a noastră, a ministerului. Este un minister consumator.
Reporter: Şi ultima întrebare, dacă-mi permiteți, ar fi legată de ce măsuri ați aplicat dumneavoastră deja acasă.
Virgil Popescu: Mi-am schimbat becurile cu led, asta am făcut, am spus-o...
Reporter: E singura măsură?
Virgil Popescu: Am spus-o pentru prima dată. Şi centrala, mi-am schimbat centrala.
Reporter: V-aţi schimbat centrala, v-aţi schimbat facturile curente?
Virgil Popescu: Adică mi-am luat becuri cu led, nu mi-am schimbat, mi-am luat. Nu aveam becuri cu led până în vara aceasta și mi-am schimbat...
Reporter: Şi cu cât a scăzut consumul după cele două, trei becuri?
Virgil Popescu: Bine, mai am și panouri fotovoltaice... Dacă cineva poate să-și monteze panouri fotovoltaice, îi recomand cu căldură să facă acest lucru. Va vedea o scădere uluitoare, cel puțin pe perioada când este lumină și pe perioada de primăvară-toamnă o scădere uluitoare a prețului la facturi.
Reporter: Cu cât vi s-a redus factura la energie după ce ați pus în aplicare aceste măsuri?
Virgil Popescu: V-am spus, factura mea la energie electrică la nivelul locuinței de aici, de unde stau, în București, 120 de lei, că a fost pe 150, pe 140, cu 80 de bani, pe 140 - 150 de kilowați. Şi am schimbat becurile cu led. Nu cred că aici sunt un exemplu, vin seara, plec dimineața și stau singur, când mai îmi vine familia, suntem mai mulți.
Reporter: Şi o singură precizare, cât ați plătit pentru panourile fotovoltaice, pentru întregul sistem?
Virgil Popescu: Au fost luate acum trei ani și jumătate, chiar patru ani, deci de foarte mult timp am panourile fotovoltaice și, dacă nu mă înșel, a fost un preț undeva de 700-800 de euro pe kilowat, cam așa.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență, pentru precizări și răspunsurile la întrebări. Îl rog acum pe domnul ministru al educației, domnul Sorin Cîmpeanu, o prezență constantă la briefingurile de presă, pentru că sunt foarte multe inițiative pe care ministerul pe care îl conduce le are pentru a îmbunătăți condițiile în care învață elevii și studenții din România. Vă rog, domnule ministru.
Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc. Deci, astăzi în guvern am adoptat trei acte normative care încurajează deopotrivă excelența și echitatea. Este vorba de ordonanța de urgență prin care creștem numărul școlilor beneficiare în programul "Masă caldă" de la 300 la 350, după ce, într-una din ședințele de guvern de luna trecută, am crescut de la 150 la 300 numărul acestor școli. Este un lucru extrem de important. În fiecare județ, numărul școlilor care vor beneficia de programul "Masă caldă" este cel puțin dublu. Există județe în care numărul școlilor beneficiare se triplează. Aceasta este o măsură importantă, deoarece masa face de multe ori diferența între decizia părinților de a-și trimite copiii la școală și de a nu-și trimite copiii la școală. Aș vrea să precizez faptul că în proiectul legii "România educată" este prevăzut, în situația în care vom reuși să adoptăm aceste legi, așa cum ne-am angajat în acest an calendaristic, este prevăzut ca din septembrie 2023 numărul beneficiarilor de "Masă caldă" să crească la cel puțin 1.000.000 de elevi.
Deci, nu mai vorbim de proiect-pilot de 150 de școli, de 300 sau de 350 de școli, vorbim de o extindere masivă în sistemul de educație și de un număr de cel puțin 1.000.000 de beneficiari. Este un pilon de bază în susținerea accesului la educație, în reducerea abandonului școlar - obiective care sunt prevăzute și în criteriile de aderare a României la OCDE.
În același timp, astăzi am adoptat o hotărâre de guvern prin care reglementăm cuantumul minim al burselor. Este vorba de un cuantum minim de 200 de lei pe lună pentru bursele sociale. De bursele sociale beneficiază toți elevii care se încadrează în condițiile de venit, deci, din familii cu venituri reduse. Beneficiază, de asemenea, toți elevii care suferă de boli cronice. Beneficiază toți elevii care au dizabilități, beneficiază toți elevii care sunt orfani de un părinte sau de ambii părinți. Deci, practic, de la bugetul de stat asigurăm burse sociale pentru absolut toți elevii și preșcolarii din România care... pentru toți elevii, rectific, care se încadrează în aceste criterii sociale.
Avem, de asemenea, burse de studiu în valoare de 150 de lei pe lună, avem bursele de merit, în valoare de 200 de lei pe lună, și avem bursele de performanță în valoare de 500 de lei pe lună. Îmi permit să reamintesc că, în urmă cu doi ani, Guvernul a stabilit un cuantum minim la 100 lei pe lună pentru oricare din aceste tipuri de bursă, iar acum avem 200, 150, 250, 500 de lei pe luna. Cuantumurile burselor prevăzute în proiectul „România educată” sunt deja mult mai mari și vor intra, vor putea fi aplicate din septembrie 2023. Reamintesc, de asemenea, faptul că bugetul de burse de anul acesta este 1,332 miliarde de lei. Prin raportare la bugetul pentru bursele elevilor din anul 2020, în urmă cu doi ani, când bugetul total pentru bursele elevilor era de 270 de milioane de lei, cred că se observă ușor o creștere de cinci ori a bugetului burselor acordate elevilor. O creștere de cinci ori a bugetului de burse acordate elevilor nu înseamnă nicidecum o scădere, ci înseamnă pur și simplu o creștere de cinci ori.
O altă hotărâre de guvern pe care am adoptat-o astăzi reglează nivelul premiilor pentru olimpicii români, care au obținut rezultate absolut remarcabile pe marea majoritate a podiumurilor mondiale. Anul acesta, mai mult decât oricând. În fiecare an, elevii români au obținut rezultate de excepție. Reamintesc faptul că am obținut locul II mondial la Olimpiada de Fizică și locul I detașat în Europa, locul V mondial la Olimpiada de Matematică, locul I la robotică, la informatică, la Olimpiada de Limba Germană, la Olimpiada de Lingvistică, la Olimpiada de Geografie. Toți acești elevi care au obținut premii vor fi recompensați prin stimulente financiare care cresc cu cel puțin 70%, în unele cazuri cresc de mai multe ori. Astfel, un medaliat cu aur  absolut, asta înseamnă punctaj maxim, va primi un premiu de 20.000 de lei. Același premiu îl va primi și școala în care învață acel elev. Pentru cei care obțin premii la olimpiade regionale, cel mai mare premiu este de 7.500 de lei per elev. Pentru cei care obțin premii la olimpiade naționale și concurează individual, premiul întâi este de 1.000 de lei.
O schimbare radicală, prin această hotărâre de guvern, se face prin rectificarea unei erori într-o hotărâre de guvern din anul 2016, prin care o echipă care a luat premiul I la olimpiadă națională și este formată din 20 de elevi, spre exemplu, era recompensată per total cu un premiu de 440 de lei. Practic, 22 de lei per elev. O sumă absolut ridicolă, pentru elevi care au obținut premiul I la o olimpiadă națională. Prin hotărârea de guvern de astăzi, am reglat acest premiu la nivelul sumei de 600 de lei. Știm, elevii noștri merită și mai mult. Este un pas pentru consolidarea recunoașterii acestor elevi prin proiectul legii învățământului preuniversitar „România educată”, pe care repet, sunt convins că îl vom putea adopta în acest an calendaristic, iar lucrurile să se schimbe radical începând cu septembrie 2023 din toate aceste perspective - masă caldă, premii, stimulente financiare pentru elevii români și nu numai.
De asemenea, aş vrea să mai fac o precizare, în cazul în care nu există o întrebare în acest sens. Precizarea este următoarea şi o consider foarte importantă: să facem diferenţa între beneficiarii burselor sociale, acei elevi care se încadrează în criterii sociale, şi asigurarea transportului elevilor. Asigurarea transportului din localitatea de domiciliu în localitatea în care sunt şcolarizaţi elevii se face prin decontarea acestor cheltuieli. Avem deja un proiect de ordonanţă de urgenţă, care sunt convins că va fi adoptat săptămâna viitoare în Guvern. Prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă cresc semnificativ sumele acordate elevilor pentru transportul de la domiciliu la şcoală. Este vorba de un număr estimat de peste 130.000 de elevi care au nevoie de acest suport financiar: decontarea transportului de la domiciliu în localitatea în care învaţă. Este vorba de o schimbare a modului de calcul în felul următor: o alocaţie forfetară care porneşte de la o bază de 50 de lei pentru primii trei kilometri, peste care se adaugă cinci lei pentru fiecare kilometru. În acest fel, dacă veţi face calculul, veţi vedea că pentru 13 kilometri, spre exemplu, avem o alocaţie forfetară de 200 de lei per elev. Pentru 33 de kilometri, cei care sunt la distanţă mai mare, avem alocaţie forfetară de 300 de lei per elev. Până acum, suma maximă era 171 lei, suma maximă decontabilă.
Avem, de asemenea, o precizare conform căreia dacă elevii învaţă într-un judeţ în care operatorii de transport au tarife mult mai ridicate decât cele uşor justificabile, să spun doar atât: pentru abonamente lunare există posibilitatea creşterii cu până la 50% a acestei alocaţii forfetare. Deci, dacă avem o alocaţie forfetară care nu necesită niciun fel de documente pentru a primi această bursă, această alocaţie, care va putea fi primită în avans de către elevi, cuantumul poate fi crescut cu 50%, de la 300 la 450 de lei pe lună, spre exemplu, sau de la 200 la 300 de lei pe lună, cu condiţia prezentării unui abonament din care să reiasă că în acel judeţ abonamentul de care are nevoie elevul pentru a merge la şcoală este mai mult decât alocaţia forfetară gândită de Guvern. Deci este un sistem complex care se adaptează specificului fiecărui judeţ, deoarece avem judeţe în care abonamentele lunare pentru elevi se încadrează la un nivel de 80-90-100-120-140 de lei şi judeţe în care este depăşit acest plafon. În acest fel, separat de bursa socială, pe care o primesc toţi elevii care se încadrează în criterii sociale, avem această alocaţie pentru transport de la domiciliu la şcoală pe care o primesc absolut toţi elevii care învaţă într-o altă localitate.
O precizare pentru cei care sunt atenţi, până acum sintagma era: "beneficiază de sprijin pentru transport elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu", pentru a simplica lucrurile am schimbat în sintagma "beneficiază de alocaţie de transport elevii care nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu". Deci, practic, în educaţie nu mai solicităm dovezi că nu pot fi şcolarizaţi, deoarece, vă dau un exemplu foarte simplu, un elev care are un liceu tehnologic în localitate, dar doreşte să înveţe într-un liceu teoretic, care nu există în localitatea de domiciliu sau doreşte să abordeze cariera didactică printr-un colegiu pedagogic, care nu există în localitate, nu mai trebuie să facă dovada că nu poate fi şcolarizat în localitate în liceul tehnologic. Nu îi mai cerem explicaţii, lăsăm elevului dreptul de a alege şi îl susţinem în alegerea făcută în acest fel. Deci beneficiază toţi elevii care nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, fără a mai fi nevoiţi să dea vreo explicaţie de ce nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu.    Este o simplificare esenţială a sistemului de acordare a sprijinului financiar, iar sprijinul financiar pentru transportul elevilor în acest sens, practic, se dublează. În unele situaţii este chiar mai mult decat dublu faţă de condiţiile precedente.
O precizare foarte importantă: bursele sociale se acordă, prin bugetele autorităţilor locale de la bugetul de stat, iar decontarea transportului, în primul rând se face în avans pentru elevii care au nevoie de transport şi se face din bugetul Ministerului Educaţiei, direct din bugetul Ministerului Educaţiei, prin inspectoratele şcolare şi şcoli. Este o altă modalitate de a simplifica modul în care acest sprijin financiar ajunge la elevi.
Aș vrea să adaug faptul că am cerut finalizarea situației pentru elevii care primesc tichete sociale în valoare de 500 de lei până cel târziu în data de 20 septembrie, deși cadrul legal ne-ar fi permis să mergem în luna octombrie, tocmai din dorința de a veni în sprijinul elevilor care au nevoie de acest sprijin: burse, transport, tichete sociale. Mulțumesc!
Can Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, întrebări dacă aveţi.
Reporter: Toate măsurile pe care le-ați prezentat mai devreme fac parte dintr-un program sau vă doriți ca să scadă abandonul școlar, o problemă destul de gravă în România. Însă aceasta nu este singura. În ultima perioadă observăm că a crescut consumul de droguri printre elevi. Aș vrea să vă întreb cât de important este ca România să aibă și o lege în acest sens. După cum știm, la Parlament s-a depus un proiect.
Sorin Cîmpeanu: Siguranța școlară este un element extrem de important. Combaterea violenței, combaterea bullying-ului care s-a amplificat în urma perioadei de criză sanitară, este un element de maximă importanță pentru bunul mers al lucrurilor într-o școală. Sunt măsuri pe care le avem în vedere, împreună cu Ministerul de Interne. Sprijinim și suntem sprijiniți în orice inițiativă pentru eradicarea acestui fenomen de care ați făcut vorbire, consumul de droguri în școli. Dar Ministerul Educației nu poate să gestioneze acest lucru de unul singur, motiv pentru care avem deja un parteneriat cu Ministerul de Interne în acest sens pentru siguranță școlară.
Reporter: Considerați că este o problemă în școlile din România?
Sorin Cîmpeanu: Da, cu siguranță da, alături de multe alte probleme este o problemă foarte gravă.
Reporter: Şi aș vrea să vă mai întreb dacă nu cumva credeți că profesorii ar putea deveni informatori sau... Având în vedere că practic și profesorii vor fi implicați în acest mecanism de identificare a elevilor care consumă astfel de substanțe.
Sorin Cîmpeanu: Eu sunt foarte mulțumit dacă profesorii vor deveni adevărate modele pentru proprii elevi. Şi odată ce vor deveni adevărate modele, cred că asta va fi suficient. Profesorul este mult mai mult decât transmițător de cunoștințe, așa cum din păcate este văzut de către mulți oameni din societate, care nu înțeleg sistemul de educație în profunzimea lui. Profesorul trebuie să fie un model, profesorul trebuie să fie un facilitator și un mentor, trebuie să fie un facilitator pentru elevii lui, pentru a-i ghida între acele surse de informare atât de multe disponibile pe internet, pentru a-i ajuta pe elevi să facă diferența între acele surse de informare. Iar lucrul acesta se referă și la combaterea consumului de droguri, se referă și la cyber-bullying, se referă și la fake-news și se referă la dezinformare din ce în ce mai prezentă. Toate acestea sunt rolul profesorului. Odată ce va avea acest rol, nu e nevoie de alte lucruri precum cele pe care le-ați amintit.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, cum se justifică eliminarea bursei de merit pentru clasa a V-a și a bursei de ajutor social pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate?
Sorin Cîmpeanu: Iată un exemplu de fake-news pe care tocmai l-aţi strecurat în enunț. Deci, elevii de clasa a V-a beneficiază de burse de studiu și, pentru prima oară în istoria postdecembristă a sistemului de învățământ din România, primesc aceste burse începând cu prima zi a anului școlar. Până acum, elevii de clasa a V-a puteau primi burse doar în semestrul II, vreme de patru luni de zile. Bursele erau în valoare de 200 de lei, dacă vă referiți la cele de merit. Puțini primeau aceste burse. În momentul de față, toți acești elevi primesc burse de 150 de lei, burse de studiu, vreme de nouă luni. Ca părinte, eu m-aș uita ce este preferabil: să primesc patru luni bursă de 200 de lei, cum era până acum, sau să primesc nouă luni bursă de câte 150 de lei pe lună, cum este începând de acum, grație acestui ordin de ministru.
Un al doilea lucru, care este un veritabil fake-news, revin cu precizarea: toți elevii care se încadrează în criteriile sociale, de venit, medicale sau de altă natură, primesc burse sociale. De asemenea, toți elevii care au nevoie de transport din localitate rurală sau nu către școală primesc această alocație pentru transport, în cuantumul pe care l-am precizat. Deci nimeni nu este eliminat. Nimeni nu a tăiat nimănui vreo bursă. În momentul în care bugetul pentru burse crește de cinci ori, cred că este de la sine înțeles că elevii vor primi mult mai mulți bani, inclusiv elevii din mediul rural care au nevoie de transport la școli. Lucruri pe care le-am precizat și pe care le mai precizez, dacă nu m-am făcut înțeles.
Reporter: Legat de ordonanța de urgență pregătită pentru transport și ajutorul acordat elevilor, care ar fi bugetul, impactul bugetar, la cât l-ați estimat, pentru acest ajutor? Dacă ne puteți spune.
Sorin Cîmpeanu: Transportul elevilor pentru acest an este prevăzut a se deconta integral din bugetul Ministerului Educației. Numărul estimat de elevi care au nevoie de transport între localitatea de domiciliu și școală este de 131.000 de elevi. Cuantumul l-am precizat deja, revin - 50 de lei pentru primii trei kilometri, plus încă 5 lei pentru fiecare kilometru în plus, începând cu kilometrul 4. Conform ordinului de ministru cu bursele, elevii pot solicita bursă socială în primele 20 de zile după începerea anului școlar. Anul școlar a început pe 5 septembrie, 20 de zile lucrătoare înseamnă pe 30 septembrie, ultima zi în care pot depune solicitări pentru bursă. În momentul în care toți elevii din România care se încadrează în aceste criterii vor depune solicitare pentru a obține bursa socială,  vom ști acest cuantum și îl vom anunța. În momentul în care, în aceeași perioadă de timp, toți elevii care au nevoie de deplasare între domiciliu și școala care este în altă localitate, vor depune în 20 de zile aceste solicitări, vă vom anunța și dacă numărul estimat 131.000 a fost corect estimat sau sunt mai mulți. Chiar dacă sunt mai mulți,  Ministerul Educației a asumat plata acestor alocații. Dacă vă interesează exact, pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, pentru zilele de școală, bugetul pe care l-am luat în calcul este de 60.000.000 de lei în bugetul Ministerului Educației. Dacă vor fi necesare reglaje, acestea se vor face.
Aș vrea să vă mai precizez încă un lucru - beneficiază de această alocație de transport și elevii care sunt cazați la internate în alte localități. Pentru patru drumuri dus-întors pe lună, până acum aveau dreptul doar la două drumuri pe lună, vor beneficia de transport între localitatea în care învață și sunt cazați la internat și localitatea de domiciliu. Toate aceste măsuri sunt măsuri de sprijin acoperite din bugetul Ministerului Educației. Sper că am fost clar și complet în răspuns.
Reporter: Vă mulțumesc! Dacă mai pot adresa o întrebare și către domnul Cărbunaru...
Dan Cărbunaru: Dacă e legată de educație, cu siguranță aveți un interlocutor mai potrivit. Dacă sunt alte domenii, după ce vom parcurge și prezentarea domnului ambasador Niculescu, vă promit că încerc să răspund și la alte întrebări.
Sorin Cîmpeanu: Și rețineți - la clasa a cincea, nouă luni cu bursă de 150 de lei cum este acum, e mai bine pentru elev decât să aibă patru luni cu bursă de 200 de lei cum a fost până acum. Înmulțirea între 9 și 150 raportată la înmulțirea între 4 și 200 cred că face parte din lecțiile de matematică de clasa întâi. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Înțeleg că mai sunt întrebari, domnule ministru...
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. O singură întrebare, vă rog și pentru mine.
Sorin Cîmpeanu: Din aducație, absolut orice întrebare.
Reportr: Pentru educație, sigur că da. O întrebare venită de la colega mea din redacție, reporter Antena 3 pe educație, spune că are un caz cu câțiva părinți din București care se plâng de faptul că li se cere pentru clasa întâi, li se cere de către profesori să fie cumpărate auxiliare în valoare de 184 de lei și întrebarea este dacă e permisă o astfel de cerință din partea profesorilor? Și atunci, dacă da, care ar mai fi rostul? În contextul în care există manualele.
Sorin Cîmpeanu: Există această problemă care trenează de foarte mult timp. Ea va putea fi rezolvată în momentul în care vom avea adoptat proiectul legii educației „România educată”, în care există o interdicție clară pentru a colecta bani de la comitetele de părinți sau de la părinți, în vreun fel de la părinți. Nu există, nici în momentul de față, înainte de adoptarea noii legi a educației, posibilitatea ca școala să solicite bani părinților. Există, însă, situații în care se încalcă această reglementare și pentru că nu există mecanisme pentru sancționarea unor astfel de situații, până când vom adopta legea, va trebui să ne semnalați punctual aceste situații și cu mecanismele legale pe care le avem la îndemână, să încercăm să intervenim prin inspectoratele școlare.
Reporter: Deci, urmează să vă trimită atunci colega mea adresa la școala respectivă.
Sorin Cîmpeanu: Da, vă rog.
Reporter: Bun și voiam să vă mai întreb - sunt și grădinițe tot în Capitală care cer hârtie igienică să fie adusă de acasă de către părinți.
Sorin Cîmpeanu: Refuz să cred acest lucru...
Reporter: Se întâmplă.
Sorin Cîmpeanu: Dar, de asemenea, vă rugăm să ne semnalaţi şi să facem diferenţa între dorinţa părinţilor de a contribui la confortul şi starea de bine a propriilor copii în grădiniţe şi solicitarea grădiniţei pentru astfel de lucruri. Eu sunt convins că nu au existat solicitări pentru astfel de lucruri. După cum știu, nu trebuie să dăm dovadă de ipocrizie, pentru că mulți dintre noi avem copii sau am avut copii în grădiniță și în școală, că există o dorință a părinților să contribuie în interesul propriilor copii la îmbunătățirea condițiilor într-o grădiniță sau într-o școală, ceea ce este cu totul altceva. Aceste lucruri sunt permise și în cele mai avansate sisteme de educație din lume. Nu poți să interzici unui părinte în a investi, în a face donații, dacă vreți, pentru educația propriului copil nici în România, nici într-un alt stat. Important este să fie corect reglate și echilibrate aceste lucruri și, în nici un caz, școala sau grădinița să nu fie cea care solicită astfel de fonduri, lucru interzis în momentul de față, lucru interzis mult mai strict din momentul în care vom avea legislația "România educată".
Reporter: Vă mulțumesc.
Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc și eu.
Reporter: Încă o întrebare, vă rog să ne explicați un plic mai clar, elevii de liceu din mediul rural vor beneficia de bursă socială în baza criteriului școlarizării în altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu? Vorbim strict de criteriul domiciliului în altă localitate decât școala, nu celelalte criterii pe care le-ați menționat dumneavoastră.
Sorin Cîmpeanu: Elevul din mediul rural care dorește să învețe într-o altă localitate de domiciliu are același drept ca orice alt elev din mediul rural sau din mediul urban, dacă îndeplinește criteriile sociale pentru a primi bursă socială și va primi bursă socială. Elevul care învață într-o altă localitate decât cea de domiciliu, fără să i se ceară vreo explicație de ce învață într-o altă localitate decât în cea de domiciliu, primește sprijin pentru transport, primește un sprijin substanțial, care va face transportul de la școală acasă, dus-întors, gratuit. Ce nu s-a înţeles?
Reporter: Facem lucrurile astea doar ca să fie puţin mai clar.
Sorin Cîmpeanu: Bursa socială... Exemplu clar: bursa socială este 200 de lei, o primește dacă are venituri reduse, dacă are boli cronice, dizabilități sau este orfan, primește 200 de lei. În plus, mai merge și într-o școală dintr-o altă localitate. În funcție de distanță, i se asigură decontarea acestor cheltuieli de transport, care poate fi până la 300 de lei, peste cei 200 de lei. Dacă învață și foarte bine și obține bursă de performanță, mai primește încă 500 de lei. Deci un elev care învață, este în mediul rural și merge la o școală într-o altă localitate, este sprijinit de statul român cu 1.000 de lei pe lună. În urmă cu trei ani același elev era sprijinit de statul român cu câteva zeci de lei pe lună. Acum, explicați-mi dumneavoastră, dacă aveți amabilitatea, ce nu este bine, să îi dai 1.000 de lei pe lună unui astfel de elev, și nu câteva zeci de lei pe lună. Transportul este acoperit, bursa socială este acoperită. Învățătura este, de asemenea, acoperită cu burse de studiu și burse de performanță.
Reporter: Familiile...
Sorin Cîmpeanu: Ce ar trebui să facem mai mult?
Reporter: Familiile foloseau aceste burse sociale pentru a achita și abonamentele de transport, care nu sunt decontate integral peste tot. Așa spun reprezentanții elevilor. Le veți asigura mai mulți bani pentru transport?
Sorin Cîmpeanu: Am început această conferință de presă, acest briefing prin a spune că sumele pe care le asigură Ministerul Educației din bugetul propriu pentru transport sunt mai mult decât dublu decât cele pe care le asigura până acum. Am dat exemple concrete. Dacă se află la o distanță mai mare de școală, poate merge până la 300 de lei alocația forfetară, dacă abonamentul este mai scump, poate fi crescută cu până la 50%, adică 450 de lei pe lună pentru distanță mare și un operator de transport care a impus tarife foarte mari. Credeți că există situații în România în care 450 de lei pe lună nu este o variantă acoperitoare?
Reporter: Reprezentanții elevilor au spus că sunt situații și cu 480 de lei, de exemplu. Asta au spus ei.
Sorin Cîmpeanu: Dacă vă referiți la cazul din Suceava, aș vrea să vă aduc la cunoștință că în acel județ, în acea situație, există un tarif de 11 lei dus pe zi și 19 lei dus-întors. Dacă înmulțiți cu numărul de zile de școală, care pot fi 20, veți vedea că ajungem la 380 de lei. Este, într-adevăr, cel mai scump loc din România, pentru că la stabilirea acestor plafoane ne-am gândit exact la județele Suceava și Constanța, unde sunt cele mai scumpe abonamente. Deci, încă o dată, un elev merge la școală 20 de zile pe lună, chiar și fără abonament, plătindu-și biletul 19 lei pe zi dus-întors, înseamnă 380 de lei, adică mai puțin de 450. Dacă sunt 22 de zile lucrătoare în care merge la școală zi de zi, peste cei 380 de lei mai adăugați încă 38 de lei și veți vedea că ajungeți la 418 lei, care e mai mic de 450.
Reporter: De când intră în vigoare această măsură? De când vor primi banii?
Sorin Cîmpeanu: Cu condiția adoptării în ședința de guvern de miercurea viitoare, este vorba de miercuri, 21 septembrie, publicării în Monitorul Oficial probabil joi, 22 septembrie, intră în vigoare automat și se calculează. Ministerul Educației pune la dispoziția tuturor școlilor, prin inspectoratele județene, sumele necesare plății transportul elevilor din mediul rural la școală, la liceu sau la altă școală, dar, într-adevăr, transportul într-o altă localitate, într-o proporție de peste 90%, vizează elevii de liceu, și nu de învățământ primar și gimnazial, fără însă a-i exclude și pe aceștia, pentru că și aceștia beneficiază. Deci toți elevii români care învață într-o altă localitate vor fi sprijiniți integral de statul român, în plus față de bursele sociale, în plus față de bursele de performanță școlară, care pot fi cumulate între ele.
Reporter: Vă întreb de ce s-au luat aceste măsuri după începutul anului școlar?
Sorin Cîmpeanu: Da. Pentru a distribui tichetele sociale și pentru a ști bugetul necesar ai nevoie de solicitări din partea elevilor. Nu poți altfel decât estima să ai aceste solicitări. Solicitările se fac în termen de 20 de zile lucrătoare de la începerea anului școlar, pe 5 septembrie. Nu aveai cum să ai o situație exactă înainte de a ști câți elevi s-au înscris în fiecare din cele 17.782 de școli din România, câți elevi au venitul pe familie mai mic decât un anumit nivel, pentru a putea ști câți vor beneficia de ajutor social, nu aveai cum să știi câți elevii învață într-o altă localitate până când începe anul școlar. De aceea, toate aceste măsuri se reglează cu celeritate după începerea anului școlar. Înainte de începerea anului școlar nu putem decât să anticipăm și să estimăm, ceea ce am și făcut.
Reporter: Vă mulțumesc.
Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc și eu.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru.
Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Nu sun clopoțelul pentru că noi o să continuăm acum cu domnul ambasador Luca Niculescu...
Sorin Cîmpeanu: Salut prezența domnului ambasador și îi mulțumesc pentru tot sprijinul acordat sistemului de educație, pentru recunoașterea internațională. Profit de acest prilej, mulțumesc, domnule ambasador, secretar de stat mai nou.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, așa cum spunea și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, unul dintre cele mai importante obiective de țară pe care România le are de gestionat. Așadar, o responsabilitate importantă, astăzi un memorandum pe care Guvernul l-a adoptat. O să vă rog să dați detalii și despre conținutul acestui document, dar și despre importanța procesului de aderare pe care îl coordonați.
Luca Niculescu: Da. Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, este o mare onoare să fiu alături de dumneavoastră. Sunt de foarte recent coordonator național și secretar de stat pentru Ministerul de Externe pentru procesul de aderare a României la OCDE. Când spun foarte curând, chiar așa și este, pentru că în urmă cu mai puțin de două săptămâni eram încă ambasador în Franța și aș vrea să vă fac o mărturisire.
Când am ajuns în Franța, acum aproape şase ani, credeam că voi lucra mai mult cu autoritățile franceze și voi vorbi în primul rând franceză și, când colo, m-am trezit că voi avea mult de lucru cu o organizație internațională care avea sediul la Paris, OCDE, și unde se vorbește mai mult despre chestiuni economice și sociale, iar limba de bază era engleza. Dar a fost o mare oportunitate, pentru că am învățat despre utilitatea, despre beneficiile OCDE și am avut, mai ales, aş spune, oportunitatea unică de a promova candidatura României la această organizație. Este deci o ocazie bună, aș spune, de a discuta puțin despre aderarea României la OCDE, pentru că, într-adevăr, după cum spuneați, domnule Cărbunaru, și după cum spunea și domnul prim-ministru, este un obiectiv de importanță strategică, este o prioritate națională pentru România. Dacă îmi permiteți, aş spune că după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, este cel mai important obiectiv strategic pentru România. Este un obiectiv care s-a bucurat și se bucură în continuare de consens puternic la nivelul întregului spectru politic, al comunităţii de afaceri, al sindicatelor, mediului academic, societăţii civile, evident, şi acest an, 2022, a fost şi este un an foarte important pentru România. Consiliul OCDE a decis, în luna ianuarie, să deschidă discuțiile de aderare cu șase țări, printre care și România, iar câteva luni mai târziu, în luna iunie, am primit foaia de parcurs pentru aderarea la organizație.
Sunt două etape foarte importante în drumul nostru către statutul de membru, decizii care n-ar fi fost posibile fără sprijinul tuturor membrilor OCDE, sunt 38 de state acum în această organizație și fără eforturile secretariatului și ale secretarului general Mathias Cormann, căruia aș dori să îi mulțumesc pentru tot ce a făcut de când a ajuns în fruntea acestei organizații.
Ne așteaptă un drum plin de provocări înainte. Următorul pas important este depunerea unui așa-numit memorandum inițial. Aceasta înseamnă un document scris de România care cuprinde o auto-evaluare a modului în care legislația, politicile și practicile din România se aliniază la instrumentele juridice ale OCDE și aici vorbim despre peste 230 de astfel de instrumente. Va fi mult de lucru, dar, atenție, nu pornim de la zero! De-a lungul ultimilor ani, multe ministere, multe instituții au participat la activitățile OCDE și s-au familiarizat cu acțiunile organizației, și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au venit pe parcursul anilor în care am fost la Paris. Au fost delegații la nivel de prim-miniștri, de miniștri, înalți oficiali și din ministere și din alte instituții, pentru că, după cum, am spus, este un efort al întregii societăți, și au avut întâlniri foarte bune cu oficialii OCD, care au dus până la urmă,  după cum spuneam, la începerea procesului de aderare.
De multe ori am fost întrebat care este relevanța OCDE, pentru că știți, probabil, că OCDE este numit câteodată, caricatural, clubul țărilor bogate sau clubul bogătașilor. Într-adevăr, OCDE adună câteva dintre cele mai avansate economii de piață, și, totuși, de-a lungul ultimelor decenii, OCDE s-a transformat într-o oglindă a unei lumi care este în constantă schimbare. Membrii și-au schimbat profilul. După cum spuneam, sunt 38 de țări membre din America de Nord în America de Sud și din Europa în Asia-Pacific. Dacă ar fi să rezum esența OCDE, a spune că este o comunitate light-minded, dedicată respectării libertăților individuale, valorilor democrației, supremației legii și apărării drepturilor omului, iar obiectivul comun este de a ameliora viețile și perspectivele tuturor dinăuntrul și din afara OCDE. Deci, într-adevăr, este un club, dar un club al țărilor care împărtășesc aceleași valori și sunt valorile pe care le spuneam ceva mai devreme.
Și, în același timp, OCDE joacă un rol major pe scena internațională, fiind cel care stabilește standardele dincolo de Uniunea Europeană, aproximativ între 70 și 80 % dintre standardele care se aplică în întreaga lume sunt stabilite la OCDE. Pentru că domnul ministru al Educației este aici, știe foarte bine ce înseamnă PISA și dumneavoastră știți la fel de bine ce înseamnă PISA. Este un standard OCDE stabilit de 38 de țări, dar care se aplică în mult mai multe țări, deci standardele OCDE de multe ori se aplică și țărilor care nu sunt membre ale Organizației.
Și pentru final, aș spune două-trei lucruri despre ce beneficii va aduce României  aderarea la OCDE. Iată doar câteva: în primul rând, România se va alătura acestei comunități a națiunilor care împărtășesc aceleași valori unite prin angajamentul lor față de ordinea internațională bazată pe reguli. În al doilea rând, va permite țării noastre să acceseze o foarte vastă expertiză a OCDE și consiliere privind aproape toate politicile publice și modul lor de implementare. De exemplu, studiul economic de țară pentru România de la începutul acestui an este un foarte bun exemplu în acest sens și poate fi consultat. Obținerea statutului de membru este și el este foarte important. Este un semnal foarte, foarte puternic ce va fi transmis investitorilor că ne aliniem standardelor OCDE în domenii ca guvernanța corporativă, investiții, concurență, educație, piețe financiare sau guvernanță publică.
Și în același timp, România nu numai primește, dar și contribuie la OCDE și o face deja. Experiența noastră contribuie la politicile și proiectele OCDE în zona Mării Negre, de exemplu. Am contribuit, de altfel, în mod activ la acțiunea OCDE în regiunea noastră, prin sprijinirea mai multor programe în Balcani, în țările din Parteneriatul Estic, în unele țări din zona africană, au existat câteva proiecte și acolo. În concluzie, aş spune că OCDE este o forţă a binelui mai relevantă ca oricând, iar deviza lor este "politici mai bune pentru vieți mai bune" şi cred că este un motto foarte inspirat.
Și apropo de ce spuneaţi, domnule Cărbunaru, într-adevăr, astăzi a fost aprobat în Guvern acest memorandum. Este destul de tehnic, dar pe scurt, el articulează modul în care vom funcționa, vor funcționa instituțiile care se ocupă de procesul de aderare la OCDE. Există această funcție de coordonator național, pe care am onoarea să o ocup. Există o funcție de coordonator național adjunct în persoana domnului consilier de stat Adrian Ciocănea. Vom colabora, și o facem deja foarte bine, cu Secretariatul General al Guvernului, cu Cancelaria premierului, cu multele instituții care se ocupă de aderarea la OCDE. După cum spuneam, drumul este la început și sperăm ca drumul către aderare să fie mai curând unul mai scurt decât unul mai lung, dar asta depinde evident de noi și succesul nostru va fi succesul României. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult pentru prezentare! Sper că ați trezit interesul nu doar presei acreditate prezente astăzi aici, la briefingul de presă, dar și celor care v-au urmărit. Și prezența dvs. în țară cu siguranță va contribui nu doar la coordonarea activității, dar și la ridicarea profilului public al importanței pe care o reprezintă OCDE pentru România și pentru orice stat care își propune să genereze, pentru proprii cetățeni, valoarea adăugată dată de apartenența la această organizație.
Luca Niculescu: Mulțumesc! Vreau să spun că am puține emoții, pentru că acum câțiva ani eram de partea cealaltă și pe unii dintre noi chiar...
Dan Cărbunaru: Poate fi o bună ocazie să le depăşiţi. Începem cu întrebări.
Luca Niculescu: M-am prins că e ceva mai uşor să pui întrebări, poate, decât să răspunzi la ele, dar mă rog.
Reporter: Eu aş dori pentru domnul Cărbunaru o întrebare.
Dan Cărbunaru: Haideţi să ne asigurăm că nu sunt întrebări pentru domnul ambasador Luca Niculescu, să-i dăm prioritate, fiind oaspetele nostru și pentru prima la briefing.
Reporter: Mulțumim, în primul rând, că sunteți aici. Voiam să vă întrebăm, de exemplu, dacă până la urmă o să facem acea plată a primelor tranșe pentru aderarea la OCDE, când s-ar putea face plata și de unde vor veni banii? Din conturile cărui minister de la finanțe sau...
Luca Niculescu: Da, vă mulțumesc pentru întrebare. Prima tranșă a fost plătită deja, a fost la 1 septembrie, cea de-a doua urmează să fie până la 1 ianuarie, ele acoperă cheltuielile cu procesul de aderare pe anul în curs și banii vor veni din bugetul Ministerului de Externe, evident, cu suplimentarea necesară de la Ministerul de Finanțe.
Reporter: Şi în total cam cât ne-ar costa aderarea la OCDE? Din sumele pe care le aveţi.
Luca Niculescu: Acum depinde și cât de lung va fi procesul de aderare. Sumele anuale sunt undeva... Depinde și de ani... Aș spune între 3,5 milioane și 5 milioane de euro anual, ca să dau o plajă foarte largă.
Reporter: Și ultima întrebare, foarte scurtă. Proiectul pe care l-ați aprobat astăzi în Guvern, acest memorandum, prevede și venituri mai mari pentru funcționarii publici care se vor ocupa de aderarea la OCDE. Dacă simțeați, într-adevăr, nevoia acestui spor pentru angajații pe care îi veți coordona în acest proces?
Luca Niculescu: Cred că este, există deja precedentul unor stimulente pentru cei care lucrează pentru PNRR. De exemplu, OCDE și PNRR au destule punţi în comun și se lucrează destul de bine pe ambele paliere. De multe ori, studiile OCDE stau la baza unora dintre politicile europene și unora dintre politicile Planului Național de Redresare și Reziliență.
Dan Cărbunaru: Aș adăuga aici, dacă cumva vă referiți la cei 15, înțeleg, angajați care se vor ocupa de acest proces, faptul că mare parte dintre beneficiile aderării la OCDE le putem deja resimți. Se vede acest lucru în impactul discuțiilor cu mediul de afaceri, investitori străini sau investitori români care înțeleg avantajele acestea. Și aș pune, poate, într-un fel, în același context și dinamica investițiilor străine directe de care România a beneficiat în aceste prime şapte luni, cu 43 % creștere, ceea ce înseamnă că atractivitatea sau profilul atractiv pe care România îl are pentru investițiile străine directe este consolidat ca proces, și de apartenența sau chiar de perspectiva apartenențe la OCDE, deoarece procesul de aderare este deja în curs, odată cu eliberarea foii de parcurs.
Reporter: Dar ca să înțelegem concret, ce creștere va avea loc pentru funcționarul public care lucrează pentru aderarea României la OCDE, odată ce va exista acest spor, nu, cumva îi putem zice așa, echivalent PNRR?
Luca Niculescu: Cred că el urmează să fie definit. În acest memorandum nu apare o sumă clară, dar va fi definit şi probabil că va fi comparabil cu cel de care beneficiază angajaţii care lucrează pentru PNRR.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Înțeleg că nu mai sunt întrebări pentru dumneavoastră. Desigur, puteți să rămâneți alături și perioada în care urmează și alte tipuri de întrebări. Poate unele se vor adresa și dumneavoastră. Cine știe? Vă rog, domnule Vasilache!
Reporter: Bună ziua. Legat de PNRR, premierul Ciucă a constatat astăzi că mai e o zi și nu au fost îndeplinite multe dintre jaloanele, o parte dintre jaloanele și țintele din PNRR. Termenul fusese dat de dumnealui - 15 septembrie. A dat un nou deadline pe 21 septembrie. Guvernul ține la secret îndeplinirea jaloanelor din trimestrul trei. De ce? Că am cerut și noi, la ministerul condus de domnul Boloș, Adevărul a cerut de la Guvern. Nu ne spuneți câte au fost îndeplinite, câte nu. Cert este că unele nu vor fi îndeplinite nici măcar pe 21 septembrie, cel puțin alocarea licențelor 5G, unul dintre jaloanele pentru acest trimestru. E imposibil tehnic să se facă până pe 21 septembrie. Procedura nici nu a început.
Dan Cărbunaru: Interesul presei și al opiniei publice față de atingerea obiectivelor pe care România și le-a asumat în cadrul PNRR este, evident, legitim, și aș vrea să fac trimitere la discuții nu neapărat asemănătoare, dar legate cumva de modul în care Guvernul gestionează respectarea angajamentelor pe care și le-a asumat. A fost valabil încă de la primul trimestru, de fapt, trimestrul patru al anului trecut. Au continuat apoi discuțiile și pentru următoarele două trimestre, evident, înțelegem interesul față de ceea ce se întâmplă...
Reporter: Dar nu ne mai spuneți ce se-ntâmplă. Asta e schimbarea de ton și de fapt.
Dan Curbunaru: Faptul că premierul a anunțat public faptul...
Reporter: Nu știm câte nu vor fi îndeplinite, nu știm care. Înainte le spuneați!
Dan Cărbunaru: Sunt elemente care sunt în curs. Vă amintiți, au fost discuții și cu ministrul de resort, cu domnul Marcel Boloș, care vă spunea că sunt anumite ministere care sunt mai avansate în gestionarea acestor obiective, altele care erau în urmă. Termenul pe care România și-l asumă este finalul trimestrului, iar ceea ce premierul a anunțat public era de natură tocmai de a atrage atenția ministerelor responsabile, în legătură cu seriozitatea acestor angajamente, încercând să decaleze, practic, pentru că au fost situații... și dumneavoastră, în mod legitim, și alți colegi ai dumneavoastră sau colege adresau întrebări chiar în ultimele zile dinaintea expirării acelui trimestru și de fiecare dată s-a reușit, chiar dacă poate uneori aproape la propriu, în ultimul moment, ca acele jaloane și ținte să fie să fie atinse. Deci, din această perspectivă, v-aș propune ca evaluarea angajamentelor pe care România și le-a luat și trebuie să și le respecte pentru trimestrul în curs să fie realizată la momentul încheierii trimestrului când este și, de fapt, practic, termenul fixat pentru acest lucru.
Reporter: E imposibil să se aloce licențele 5G până pe 30 septembrie. Ce va urma, care e impactul, ce efecte negative sunt, din prisma alocării fondurilor PNRR?
Dan Cărbunaru: Vom vedea ce se va întâmpla la finalul acestui trimestru. După cum știți, discuțiile pe care le poartă Guvernul prin ministerele de resort cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema PNRR nu se închid în momentul în care, în mod formal, Guvernul comunică ce s-a întâmplat cu țintele și jaloanele din trimestrul respectiv. Repet, știu și respect rezerva cu care priviți aceste lucruri. Nu pot decât să fac trimitere la ce s-a întâmplat în perioada în care se discuta despre posibilitatea sau nu ca România să primească prefinanțarea de la Uniunea Europeană pentru PNRR. Iată că a primit-o. Au fost apoi discuții legate de ce s-a întâmplat cu prima tranșă, pe care România trebuie să o primească din PNRR, care a avut un decalaj generat și de ce se întâmplă de obicei pe timpul vacanței de vară și vom vedea probabil în perioada imediat următoare o confirmare în acest sens. Nu vreau să discut despre lucruri care încă nu sunt comunicate, dar ce pot să vă asigur este că Guvernul României tratează cu seriozitate aceste lucruri. Sunt deja contracte care au început să fie semnate din PNR. Practic, deja autoritățile sunt pregătite și la nivel central și la nivel local să fructifice aceste oportunități de finanțare și tratăm cu maximă seriozitate această chestiune. Mulțumesc foarte mult! Vă rog!
Reporter: Bun, așteptăm aprobarea pentru o nouă tranșă de bani, tot din PNRR, prima completă, în contextul în care fostul ministru, Eugen Teodorovici, spune că până acum nu s-a făcut nicio plată. Vă rog să ne explicați care este stadiul real al plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență. Câte s-au făcut până acum și dacă ne puteți da detalii și pe ce proiecte exact?
Dan Cărbunaru: Sigur o să îi rog pe colegii de la comunicare, inclusiv de la secțiunea de... pentru că reprezentaţi o televiziune, să vă pună la dispoziție și galeria video, au fost cel puțin câteva evenimente importante, le zic importante și prin prisma sumelor alocate, și prin prisma contractelor, dar și prin prisma prezențelor, pentru că alături de premier a fost și ministrul dezvoltării și au mai fost și alți membri ai Guvernului care au semnat public contractele de finanțare pentru diverse obiective care sunt finanțate din PNRR. Aceste investiții, care sunt de ordinul milioanelor, zecilor milioane de euro, nu se consumă exact ca și cum ar achiziționa un penar sau un creion; bănuiesc că știți și dvs. acest lucru și tocmai de aceea există, ca și de fiecare dată când vorbim despre fonduri europene, de o anumită etapizare: partea de contractare, partea de implementare, partea de decontare și așa mai departe. Ceea ce știm la acest moment este că România deja are la dispoziție prefinanțarea, așteptăm prima solicitare, prima tranșă din PNRR care să vină să completeze această sumă și ritmul va continua, urmând ca, în paralel, autoritățile să implementeze și reformele, să își atingă și țintele, și jaloanele, dar să și folosească acești bani.
Reporter: O întrebare și pe un alt subiect, dacă îmi permiteţi.
Dan Cărbunaru: Desigur.
Reporter: Ce se întâmplă cu impozitele pe imobile? Primarii așteptau să fie prorogat termenul de aplicare a ordonanței de urgență care schimbă modul de calcul până pe 15 septembrie.
Dan Cărbunaru: A fost o discuție în acest sens. A fost confirmată, de altminteri,  și de Guvernul României. Cel mai probabil va fi urmată de o confirmare a acestor discuții. Vom comunica în momentul în care acest lucru se și întâmplă.
Reporter: Vă mulţumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă doresc o după-amiază plăcută tuturor! Şi mulțumesc pentru răbdare și domnului ambasador!
Luca Niculescu: Mulţumesc şi eu!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe