Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 24 august

24 August 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Energiei, Virgil Popescu, managerul proiectului Forumul Studenților de Pretutindeni, Ioana Dospinescu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă de la finalul ședinței Guvernului României, în cadrul căreia au fost luate o serie de decizii importante legate în special de pachetul de proiecte de legi privind justiția și în acest sens, am să-l invit alături de mine pe ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu. De asemenea, o serie de precizări legate de sistemul energetic, pe care le va face ministrul energiei, și am invitat-o alături de noi, apoi, pe Ioana Dospinescu, managerul de proiect al Forumului Studenților Români de Pretutindeni, una dintre cele mai importante forme de a reuni tinerii români care studiază în universități de prestigiu din întreaga lume. Pentru început, domnule ministru, vă rog să prezentați pe scurt proiectele de legi, discutate astăzi în Guvern, și apoi, desigur, să răspundeți și la întrebări dacă vor exista.

Cătălin Predoiu: Bună ziua! Astăzi, Guvernul României a adoptat propunerile de proiecte de legi ale Ministerului Justiției privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliul Superior al Magistraturii. Voi evita să repet ceea ce am prezentat astăzi în debutul şedinţei de guvern, inclusiv în fața presei. Voi sublinia faptul că aceste proiecte de legi reprezintă numai unul dintre obiectivele ministerului, nu este un obiectiv izolat. Reamintesc faptul că, deja, în acest an, Ministerul Justiției și-a atins o serie de obiective, promovând și, ulterior, Guvernul aprobând Strategia Națională Anticorupție, apoi proiectul de lege devenit ulterior lege, după adoptarea în Parlament, privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, așa-zisa Secție Specială. Aș menționa, de asemenea, tot în această linie, proiectul de lege privind avertizorii de integritate, de asemenea trecut prin Parlament, acum aflat în procedură parlamentară, în urma retrimiterii legii în Parlament de către președintele României. Urmează, după aceste proiecte de legi ale justiției, alte proiecte importante, cum ar fi proiectul privind statutul personalului de specialitate - grefieri, IT-iști, alte categorii profesionale din sistemul justiției, proiectele de modificare a codurilor penale, pentru a integra în cuprinsul acestora deciziile Curții Constituționale al României, decizii obligatorii, dar și alte proiecte care ne-au fost înaintate dinspre Consiliul Superior al Magistraturii ca propunerile de legiferare, cum ar fi instituţia Ajutorului judecătorului.

Sunt o serie de instrumente legislative care vor întregi și moderniza în același timp cadrul legislativ adresat Justiției. Aceste proiecte de legi ale Justiției reprezintă un obiectiv important în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, obiectiv care este restant de mai mulți ani de zile. Prin adoptarea lor de către Parlament, noi reușim să îndeplinim principalul obiectiv din cadrul MCV. Cum bine știți, de asemenea, este și un obiectiv în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Deci, prin adoptarea acestor proiecte, Guvernul și ulterior Parlamentul vor îndeplini un obiectiv cheie în ceea ce am putea numi efortul de modificare și modernizare a cadrului normativ adresat Justiției. Judecătorii, procurorii, cetățenii merită un cadrul normativ modern, reformat. Am spus-o de multe ori - consider că magistratura română nu este cu nimic mai prejos de magistratura din celelalte state membre ale Uniunii Europene și este nevoie să aducem și cadrul legislativ la nivel corespunzător. Nu mai intru în dezbateri tehnice privind aceste proiecte. Am făcut-o în debutul ședinței de Guvern, dar rămân disponibil pentru întrebări din partea dumneavoastră.

Reporter: Bună ziua! În legătură cu modificările aduse la legile Justiției, un procuror militar, Bogdan Pîrlog, a declarat astăzi pentru Hotnews că ar fi anumite probleme legate de Poliția Judiciară. Mai exact, prin noile modificări dispar reglementările privind detașarea polițiștilor judiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori. Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public pentru a nu mai putea face interceptări. Prin scoaterea Poliției Judiciare din activitatea juridică se lipsește de conținut norma constituțională de reglementare a rolului Poliției Judiciare să revină la perioada anterioară integrării României în UE, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispoziția politicului. Se încearcă, astfel, lipsirea Parchetului de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficiente. O altă problemă reclamată este că se încearcă transformarea procurorului general în super-procuror, pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor. Cum comentați sau ce reacții aveți față de aceste reclamații?

Cătălin Predoiu: Să le luăm pe rând. În ceea ce priveşte Poliţia Judiciară, este un subiect care a făcut obiectul unor îndelungi discuţii între Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei. În urma acestor discuţii, compromisul de moment la care s-a ajuns a fost ca, pe lângă cadrul normativ existent, să se trimită prin normă la o viitoare lege care va reglementa funcţionalitatea Poliţiei Judiciare. Dacă acest text este susceptibil de perfecţionări la Parlament, noi suntem deschişi, cu Ministerul Public, cu Ministerul de Interne, la masa de discuţie a Comisiei parlamentare care va dezbate proiectul, să găsim soluţii mai bune. Nu am închis niciodată uşa dezbaterilor publice. Reamintesc că e vorba de un proiect, nu este vorba despre o lege intrată în vigoare. Parlamentul va avea la rândul său un cuvânt de spus asupra acestor proiecte. În orice caz, eu de principiu, nu numai în ceea ce priveşte acest subiect, resping categoric abordarea conform căreia în spatele unor soluţii s-ar afla intenţii malefice sau de subminare a puterii parchetelor. De altfel, chiar comentariile pe care le invocaţi dumneavoastră sunt contradictorii, pe de o parte, se invocă această intenție presupusă de a submina capacitatea parchetelor de a-și desfășura activitatea, pe de altă parte este invocată "încărcarea", între ghilimele, a procurorului general cu prea multă putere. Eu rog pe oricine să observe că propunerile venite dinspre Consiliul Superior al Magistraturii, inclusiv secția de procurori, inclusiv dinspre Ministerul Public, de definire a conceptului de procuror ierarhic superior, conduc la soluțiile care se regăsesc în proiect, cu excepția cazurilor unităților specializate la DNA și DIICOT, unde procurorul general nu poate infirma decât soluțiile procurorilor șefi, nu a și a procurorilor de caz. Sunt soluții pe care noi le-am discutat atât cu Parchetul General, cât și cu conducerile celor două unități specializate. Dar, repet, ca o concluzie, și nu numai în legătură cu această instituție, ci cu orice instituție din această propunere, o bază pentru lucrul parlamentar, Ministerul Justiției rămâne deschis oricăror discuții constructive.

Reporter: Mai este o critică aici: reducerea atribuțiilor secției pentru procurori a CSM și transferarea acestora către procurorul general.

Cătălin Predoiu: Intrăm aici într-o discuție care poate aluneca ușor în sofisme, pentru că înainte de a avea aceste atribuții, procurorul general le avea, deci au fost modificări succesive ale legii. Așa cum am spus și în preambulul ședinței de guvern,

noi am încercat să găsim un punct de echilibru în orice instituţie pe care am abordat-o în aceste proiecte; inclusiv în relaţia Minister Public - procuror general - Secţia de procurori a CSM am căutat să găsim acest echilibru între atribuţii, alocând procurorului general acele atribuţii care ţin de operaţionalitatea sistemului. Procurorul general este răspunzător de modul în care funcţionează Ministerul Public, prin urmare trebuie să aibă la dispoziţie şi pârghiile necesare în acest scop. Nu secţia de procurori a CSM este răspunzătoare pentru activitatea operaţională de zi cu zi a Ministerului Public. Deci pârghiile privind funcţionalitatea, managementul eficient al Ministerului Public trebuie să fie la cel care coduce Ministerul Public şi la cel care răspunde pentru activitatea Ministerului Public. Dar, o privire obiectivă şi netarată de procese de intenţie ar constata uşor faptul că între cele două instituţii, procuror general, pe de-o parte, şi Secţia de procurori a CSM, pe de altă parte, există un echilibru bine alcătuit, după părerea noastră.

Reporter: Aţi mai declarat la începutul şedinţei de guvern că dacă aceste acte vor vedea lumina Monitorului Oficial, în magistratură, regula ar fi să se intre prin concurs, o singură excepţie.

Cătălin Predoiu: Da.

Reporter: Mai văd aici o reclamaţie. Prin noile reglementări, procurorii şefi ai parchetelor, curţilor de apel şi preşedinţii curţii de apel vor fi cei care vor controla discreţionar promovările pe post şi astfel se va întări sistemul clientelar şi descentralizarea. Nu mai există examen meritocratic, sistemul este acum în două etape, spune acest procuror: va rămâne promovarea pe post, dar va dispărea promovarea efectivă. Adică nu va mai fi pe bază de examen. E aşa, nu e aşa?

Cătălin Predoiu: Bineînţeles că nu şi resping categoric această evaluarea. Discreţionar presupune absenţa oricăror criterii, ori aceste criterii există în lege. Pe de altă parte, promovarea aceasta în două etape este venită tot ca o propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că stimulează promovarea efectivă în dauna promovării pe loc. Sunt termeni tehnici care sunt cunoscuţi celor de specialitate din sistem. Una din marile probleme, în acest moment, în sistem, reclamată chiar de către reprezentanţii sistemului judiciar, este faptul că prea puţini îşi asumă răspunderea managementului, promovarea efectivă, responsabilităţi în conducerea parchetelor şi a instanţelor. Ori noi ceea ce încercăm este să stimulăm această promovare efectivă, repet, păstrând în lege o serie de criterii pe baza cărora se fac.

Iar în ceea ce priveşte evaluarea, până la promovarea efectivă, este bazată pe examene serioase. Nici nu se pune problema ca, într-o funcție de conducere, să fie numit un judecător sau un procuror care nu a parcurs în prealabil profesional toate etapele, inclusiv examenele la care se face referire. De altfel, opinia aceasta este singulară, dacă veți vedea și propunerile care au venit și se regăsesc în avizul CSM, dacă tot l-ați citit, din partea reprezentantului legitim al sistemului judiciar.

Reporter: Domnule ministru, v-aș ruga să revenim asupra acelui subiect fierbinte cu privire la magistrați și la caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, dacă acea dispoziție a fost eliminată din noile proiecte, pentru că a creat cumva confuzie în spațiul public.

Cătălin Predoiu: Confuzia nu există, dacă citim textele și vom vedea că niciun text din proiectele legilor justiției nu înfrânge textul constituțional. Deciziile Curții Constituționale rămân obligatorii pentru fiecare judecător, pentru fiecare procuror, iar în capitolul destinat răspunderii disciplinare există textele necesare pentru a asigura respectarea acestor decizii, ca și a altor izvoare obligatorii de drept. Deci nu există aici nicio confuzie. Deplasarea care s-a făcut către un alt subiect, mult mai larg, privind suveranitatea națională este absolut artificială, după părerea mea, pentru că aceste legi nu vizează cu nimic raporturile dintre România și Comisia Europeană. Ele sunt consfințite de titlul 6 din Constituție, articolele 148, 149 și tratatele României cu Uniunea Europeană, respectiv Tratat de aderare și Tratat de funcționare a Uniunii Europene. Legea nu intervine pe aceste tratate. Iar a pretinde că, în mod indirect, eliminarea acelei abateri disciplinare expres prevăzute echivalează cu modificarea acestor tratate sau cu posibilitatea judecătorului de a ignora o decizie obligatorie a Curții Constituționale, presupunerea aceasta este contrazisă de textele în vigoare. De altfel, pot să mai arunc în discuție și un alt raționament și un alt argument. A pretinde că deciziile nu mai sunt în acest moment obligatorii ar însemna să presupunem că, de la înființarea Curții Constituționale, deci până în punctul în care acea prevedere a fost introdusă în lege, deciziile CCR-ului nu au fost obligatorii, ceea ce este complet fals. E complet fals. Este vorba doar de o coerență legislativă pe care noi o propunem și de a evita situația în care, în caz de precedente decizii ale CCR-ului care sunt contradictorii, judecătorul să fie pus într-o situație fără ieșire;  pentru că, în cazul a două sau trei decizii ale Curții Constituționale, de-a lungul timpului, care sunt contradictorii, orice al alege judecătorul să aplice, s-ar afla într-o dilemă și posibilitatea de a fi automat sancționa disciplinar. Deci, din nici un punct de vedere, după nici un fel de argument, nu se susţine această teorie, care a fost foarte mult vehiculată şi care n-are legătură cu textele în vigoare. Deciziile rămân obligatorii, iar judecătorul are o răspundere disciplinară. El trebuie să judece liber, el are în faţă toate izvoarele de drept, este atributul şi puterea lui să le cântărească, să le armonizeze, să le elimine pe cele care nu se aplică și să-și ia răspunderea unei decizii.

Reporter: Și încă o chestiune legată de MCV. Există în aceste noi proiecte de legi o componentă care să producă efecte privind ridicarea MCV?

Cătălin Predoiu: În sine, adoptarea acestui pachet de legi înseamnă bifarea punctului central din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Și da, eu cred că suntem în punctul în care putem să ne punem această problemă, odată adoptate legile, sigur, într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării și obiectivele pe care ni le-am asumat. Eu sunt încrezător în dezbaterea parlamentară, pentru că sunt foarte mulți juriști cu experiență în Parlament, este cunoscută importanța acestui subiect, noi mergem acolo deschiși către orice propuneri de îmbunătățire a proiectelor. Sunt convins că vor fi invitați și reprezentanții sistemului judiciar. Văd constructiv acest demers și trebuie abordat rațional, cu calm, fără nici un fel de procese de intenții prealabile sau teorii conspiraționiste, de orice fel ar fi ele. Vrem să facem împreună o treabă foarte bună, așa cum s-a făcut și până în acest moment, tot în cooperare cu aceste instituții, cu CSM, cu asociațiile, cu Consiliul Legislativ, cu Consiliul Economic Social. Am fost ieri într-o dezbatere foarte bună la Consiliul Economic Social - aproape trei ore a durat - și am discutat și acolo o serie de îmbunătățiri ale proiectelor.  În ceea ce privește asistenții judiciari, întotdeauna, orice discuție poate să aducă o soluție mai bună, dar chiar și acest proiect este rezultatul unor discuții. Să nu uităm, totuși, legile au stat şase luni în dezbatere publică, între septembrie 2020  și aprilie 2021. Nu cred că e un termen mai mare dezbatere publică la ora asta, cel puțin în materie de justiție nu s-a mai practicat. Apoi au mai stat în dezbatere aproape două luni în acest an. Am avut discuții, consultări online, directe la minister, la CSM. Nu a fost un proiect elaborat într-un cerc închis în cadrul ministerului, am dorit ca acest efort să fie colectiv. Şi e un rezultat colectiv, după părerea mea. E o bază foarte bună de discuții pentru Parlament.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Legat de această întrebare, un orizont de timp orientativ, așa, pentru ridicarea MCV puteți să lansaţi?

Cătălin Predoiu: Nu mă hazardez să fac astfel de predicții. Noi avem calendarul nostru intern de adoptare a acestor prevederi, calendar care a fost discutat cu Comisia Europeană. Este atributul nostru, noi l-am stabilit intern în discuţii cu CSM, în discuţii în coaliţie, în funcţie de agenda Guvernului şi a Parlamentui. Ne dorim să adoptăm acest proiect în termenele pe care noi ni le-am stabilit. În ce măsură și când va interveni raportul MCV și ce va constata el rămâne o chestiune de discutat și în niciun caz nu mă hazardez să dau o dată pentru acest obiectiv.

Reporter: Aș duce puțin discuția într-o altă zonă, cea legată de pensiile speciale. A fost acea discuție la Guvern să se facă un grup de lucru, știu că parcă, dacă nu mă înșel, atunci Ministerul Justiției nu dăduse avizul, în momentul în care Ministerul de Interne și Apărarea au întors acel memorandum. V-aș întreba așa: veți face parte din grup, dacă au început discuțiile, care este stadiul și dacă sunteți de acord cu raționalizarea, așa cum spune Planul Național de Redresare și Reziliență în cadrul ministerului sau pentru pensiile magistraților?

Cătălin Predoiu: Ce pot să spun în acest moment e că noi, prin aceste proiecte de lege, nu ne-am propus să intrăm în acest subiect al pensiilor și salariilor, pentru că obiectul lor de reglementare e cu totul altul - statutul judecătorilor și procurorilor, organizare judiciară, CSM - nu se ocupă de pensii și de salarii. Deci, noi nu am schimbat nimic din cadrul legislativ adresat magistraților în această materie. Este o materie care este în competența și în responsabilitatea Ministerului Muncii, care, sigur, odată ce va solicita Ministerului Justiției un efort de expertiză în acest sens, va fi, bineînțeles, întâmpinat cu deschidere. Deci noi vom participa la orice grup de lucru, în care vom fi solicitați. Pe de altă parte, părerea mea este că, în cadrul acestui efort de elaborare viitoare a legislației privind salarizarea și pensiile, trebuie consultat, evident, și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că este o chestiune care ține și de statutul lor. Deci, pentru judecători și procurori, conform unor convenții internaționale la care România este parte, pensia este un element de statut, care ține de statutul lor de independență. Ei trebuie să fie consultați în acest demers şi sunt convins că Ministerul Muncii va avea această deschidere.

Reporter: Deci nu au început discuțiile în grupul acela de lucru?

Cătălin Predoiu: Aceasta este o întrebare la care aș prefera să mă abțin pentru un răspuns, dat fiind că este atributul colegului meu de la Ministerul Muncii.

Reporter: Şi doar ca idee, cu raționalizarea ai fi de acord? Raționalizarea, căci aceasta este formularea din PNRR...

Cătălin Predoiu: Raţionalizarea...

Reporter: O raționalizare a pensiilor speciale, așa spun... așa au scris cel puțin cei care au elaborat acest proiect și de asta vă întreb. Evident, se spune acolo că nu e cazul să se facă noi categorii de pensii speciale.

Cătălin Predoiu: Înțeleg acum întrebarea, sensul ei. Mulțumesc.

Reporter: Încearcă să ... /.../ la sistemul contributivităţii.

Cătălin Predoiu: Voi susține orice soluție care păstrează statutul de independență al judecătorilor și procurorilor, sigur, în marginile reformelor care vor fi propuse. Deci toate aceste obiective trebuie conciliate, trebuie armonizate. Nu poate să facă doar un singur minister lucrul ăsta sau doar o singură instituție. E o problemă generală, prin urmare toată lumea trebuie să participe la discutarea ei.

Reporter: Vă mulțumesc.

Cătăin Predoiu: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult pentru prezentare!

Cătălin Predoiu: Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Îl invit acum pe domnul ministru al energiei, Virgil Popescu. Vă rog.

Virgil Popescu: Vă mulțumesc! Am venit astăzi în fața dumneavoastră tocmai pentru a vă spune câteva elemente esențiale pentru programul de iarnă. Așa cum ați văzut și la începutul declarației premierului, la ședința de guvern, și în declarația mea de la începutul ședinței de guvern, suntem într-un ritm accelerat și am depășit, practic, țintele pe care ni le-am asumat pentru umplerea depozitelor cu gaze naturale. Poate că, în urmă cu câteva luni, vă întrebați de ce România nu are atât de multe gaze cum au alte țări. V-am explicat atunci că profilul de producție și profilul de consum al României, care este și producător de gaze naturale, este cu totul diferit față de importatori. Astăzi observați că am depășit 70% din gradul de umplere al depozitelor. Practic, avem peste 2,14 miliarde de metri cubi în depozitele de gaze naturale. Mergem în ritm accelerat, nu oprim înmagazinarea și sperăm ca să depășim această țintă de 80 % la data de 1 noiembrie, așa cum a fost asumat și aprobat prin regulament, în Consiliul de Miniștri în data de 26 iulie, dacă nu mă înșel. De asemenea, am inventariat stocurile cu care putem trece această iarnă cu bine.

Complexul Energetic Oltenia este în grafic cu stocurile de cărbune. Va avea o producție mai mare cu circa 900.000 de tone de cărbune anul acesta, ceea ce îi va duce, de asemenea, și o producție suplimentară de energie electrică. Ne bazăm pe Complexul Energetic Oltenia pentru o producție suplimentară de energie electrică, iar producția pe bază de cărbune pentru această iarnă, pe termen scurt, este deja în grafic, mai mare decât cea de anul trecut. Evident, ne îngrijorează această secetă. Observăm în schimb, pe prognozele meteo, că a început să crească ușor debitul Dunării la intrarea în țară. Uitând-mă astăzi, am văzut că a depășit 1.850 de metri cubi pe secundă, urmând să treacă în perioada următoare de 2.000 de metri cubi. Sperăm ca această secetă să nu afecteze atât de mult producția hidro, dar suntem pregătiți, așa cum v-am zis, cu preluarea de către energia pe bază de cărbune a unor eventuale probleme cu privire la această secetă. Nu vom avea probleme cu energia electrică și gaze naturale în această iarnă și asta am vrut să transmit de aici, de la masa Guvernului. De asemenea, am prezentat în Guvern și am trimis și prim-ministrului tot planul de investiții pe care Ministerul Energiei l-a pus în practică. Putem spune că am început să luăm un lucru mai ușor, așa, mai puțin vizibil. Am început anul trecut cu modificarea politicii energetice, practic, am modificat calitatea de prosumer. Prosumerul, repet, este acel consumator care își folosește energia electrică, produce energie electrică pentru consum propriu. Am ridicat nivelul la 200 de kilowați, producție de energie electrică pentru consum propriu, și compensarea cantitativă a energiei electrice produse cu energia electrică consumată și a surplusului să poată prosumerul să îl ia în perioada înapoi, să-l consume în perioada de iarnă atunci când se produce mai puțină energie solară. Vă pot spune că a crescut numărul de prosumeri de la câteva sute, cât erau la sfârșitul anului trecut în momentul în care legea nu era, a intrat în vigoare, la câteva zeci de mii în acest moment și este o creștere într-un ritm accelerat și cred că puteți vedea că practic, inclusiv construcții noi, care se fac în momentul de față, se fac luând în calcul faptul că este necesară montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor de locuit, pe acoperișurile IMM-urilor, clădirilor de producție,  halelor de producție, în așa fel încât să reducem costul cu energie electrică atât al cetățenilor, cât și al industriei.

De asemenea, la începutul acestui au fost aprobate prin fondul de modernizare, peste un miliard cinci sute de milioane de euro, şi suntem în procesul de semnare a contractelor de finanțare cu Transelectrica, 470 de milioane de euro pentru proiectele de extindere și de întărire a transmisiei de energie electrică, pentru că, da, vrem să punem mai multă energie în sistem, dar și aceasta trebuie preluată. 470 de milioane pentru Transelectrica, peste un miliard de euro pentru Complexul Energetic Oltenia și, până la sfârșitul anului, așa cum am anunțat în ședința de guvern, dăm drumul la call-ul de proiecte pentru agricultură și industria alimentară, împreună cu Ministerul Agriculturii și cu cei de la AFIR, astfel încât fermierii și producătorii din industria alimentară să beneficieze de scheme de ajutor de până în 15 milioane de euro pentru energie regenerabilă, producție de biogaz și consumul acestui în curtea lor proprie. Practic, suntem într-un proces accelerat de punere în funcţiune şi de call-uri de proiecte pentru energie regenerabilă, pentru energie de producție, energie electrică produsă în bandă cu gaze naturale, aşa cum  este la Complexul Energetic Oltenia și de întărire şi de extindere a transmisiei de energie electrică a celor de la Transelectrica. De asemenea, avem aprobat deja prin Fondul de Modernizare un program multianual de un miliard o sută de milioane de euro pentru distribuţia de energie electrică, pentru distribuitorii de energie electrică. Vom lansa cât de curând call-ul de 300 de milioane anul acesta, în aşa fel încât distribuitorii de energie electrică să poată beneficia de bani pentru a-şi extinde reţeaua, a digitaliza reţeaua, a pune contoare inteligente, în aşa fel încât să ştie fiecare consumator cât consumă în timp real şi să poată să-şi ia deciziile care se impun. Avem în derulare call-ul pentru producția de energie electrică şi termică în cogenerare pentru UAT-uri, practic, încălzirea municipalităților. Sunt 380 de milioane de euro în acest call. Până acum a depus o singură municipalitate, Municipalitatea Constanța. Este principiul primul venit, primul servit. Este call-ul în derulare, în data de 15 septembrie va fi încheiat;  și fac încă o dată un apel către municipalități să-și finalizeze studiile de fezabilitate și să vină să acceseze acești bani, pentru că acești bani vin tocmai pentru a moderniza sistemele, sistemele actuale și a crea energia termică mult mai eficient decât până acum.  Și, de asemenea, tehnologiile noi. Avem producția de hidrogen,  call în derulare. Sunt peste 100 de milioane de euro. Sunt proiecte deja depuse și sunt convins că și acolo vom avea mai multe proiecte decât valoarea investiției, valoarea totală a anvelopei financiare. Nu în ultimul rând, call-ul de pe energie regenerabilă, care era de 500 de milioane de euro pentru instalarea a 960 de MGW de energie regenerabilă, atât eoliană, cât şi solară, a fost închis, a fost suprascris, sunt proiecte de peste un miliard 180 de milioane de euro. Suntem în evaluarea lor în acest moment la minister şi eu mă bucur că este o aşa de mare cerere, pentru că acest call va fi redeschis şi pe fondul de modernizare, în aşa fel încât cât mai mulţi producători de energie electrică, cât mai multe companii să poată să-şi instaleze atât pentru consum propriu, cât şi pentru producerea de energie electrică aceste tehnologii de energie regenerabilă.

Pe scurt, asta am vrut să vă transmit, suntem în organizare cu programul de iarnă, suntem în grafic cu programul de iarna, de data aceasta modificându-se legislația, ca să ştiţi, să nu vă mai așteptați că o să fie o hotărâre de guvern cu aprobarea programului de iarnă, legislația s-a modificat pe directiva europeană, programul de iarnă va fi aprobat prin ordin al ministrului energiei şi îl vom avea probabil la începutul lunii septembrie, aprobat. Deci, lucrurile sunt în graficul normal. Am venit astăzi să vă spun exact acest lucru. Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Vă rog întrebări.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Am înțeles că ministerul condus de dumneavoastră a transmis către Palatul Victoria, aici, la guvern, propunerile referitoare la ordonanța de urgență care vine, cea care trebuie modificată în privința măsurilor de compensare. Care sunt aceste propuneri făcute de Ministerul Energiei?

Virgil Popescu: V-aş ruga ca lucrurile cu privire la modificarea ordonanței 27 să fie finalizate în coaliția de guvernare și apoi să fie prezentate public. Așa ne-am înțeles în interior. Eu respect ceea ce ne-am înțeles în interior. Vă asigur că, așa cum ați văzut public, oamenii nu vor avea de suferit în urma  acestor modificări. Ne gândim foarte mult la o impozitare a întregului lanț de producție, intermediere și furnizare. Lăsați-ne să finalizăm și evident că vom ieși public și nu mai e mult până când /.../.

Reporter: Ce presupune impozitarea acestui întreg lanț? Vorbim despre praguri pe care le-ați stabilit sau la ce vă gândiți, cât ar fi această impozitare?

Virgil Popescu: Încă o dată, eu am mai spus. În general, un impozit, o taxă, nu e stabilită de Ministerul Energiei. Noi putem da consultanță pe zona de energie, suntem prezenți în grupurile de lucru, dar acolo să zicem liderii de proiect sunt Autoritatea de Reglementare în Energie, care are toate datele centralizate, și Ministerul de Finanțe. Lăsați-ne să finalizăm și evident că vom ieși public să comunicăm.

Reporter: Domnule ministru, vă întreb care sunt propunerile venite din partea dumneavoastră, pentru că am văzut, mai ales în ultimele zile, critici dure venite din partea social-democraților. Am văzut chiar aseară liderul social-democrat Marcel Ciolacu spunea că tot ce ați reușit prin liberalizarea pieței în energie a fost să reinventați băieții deștepți din energie. Au venit critici și din partea altor lideri social-democrați cum că nu ați fi prezentat nimic concret până acum. Și acum v-aș întreba care sunt acei băieți deștepți în energie, asta o dată.

Virgil Popescu: Nu eu am spus acest lucru. Întrebați-i pe cei care au spus despre băieții deștepți. Nu am văzut ce a spus fiecare coleg de-al meu. Eu nu discut public despre ceea ce discutăm în interiorul coaliției.

Reporter: Şi referitor la aceste acuzații cum că dumneavoastră nu ați făcut propuneri în coaliția de guvernare...

Virgil Popescu: Eu știu că există o ordonanță 27 în vigoare, care a fost aprobată și coinițiată de Ministerul de Finanțe, Ministerul Energiei, ANRE, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, de absolut toate, care este în vigoare. Știu că deciziile se iau în interiorul coaliției și știm cum se iau aceste decizii în interiorul coaliției, după care se pun în practică de fiecare, de fiecare minister. Mulţumesc.

Reporter: Prin urmare, cum răspundeți acestor acuzații că nu aveți propuneri? Nu faceţi nimic /.../?

Virgil Popescu: Vă asigur că Ministerul Energiei știe ce are de făcut. Mulțumesc!

Reporter: Vom vedea modificări de la 1 septembrie?

Virgil Popescu: Vă mulțumesc, v-am spus că atunci când le vom finaliza, vom prezenta public aceste modificări.

Reporter: Aș mai avea o întrebare referitoare la o declarație a dumneavoastră de astăzi. De fapt, și acum ați vorbit despre ea. Avem cantități suficiente de gaz pentru a trece iarna și am văzut aseară o declarație a ministrului economiei care spunea că este nevoie să se ia o decizie cât mai rapidă, pentru că sunt probleme în ceea ce privește...

Virgil Popescu: Cred că ar trebui să-l întrebați pe dânsul mai aprofundat ce a vrut să spună. Am spus că dacă sunt probleme punctuale, atunci cei care trebuie să vegheze asupra pieței, respectiv autoritatea de reglementare, să se ducă să vadă exact despre ce este vorba. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Dați asigurări că nu vom avea probleme cu energia și gazele. Pe de altă parte, sunt voci în piață care spun că după aceste scheme de ajutor, de plafonare a prețurilor, consumatorii vor plăti poate mai mult decât dublu la energie. E vorba de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă, care spunea că plafonarea prețului gazelor naturale este mai bună pentru unii furnizori decât pentru consumator. Consumatorul cu preț plafonat va plăti mai mult cu până la dublu în următorul an prin actuala lege a plafonării. Avem motive să ne îngrijorăm?

Virgil Popescu: Eu v-aș întreba pe dumneavoastră cât ați plătit, cât v-a venit factura. Dumneavoastră acasă, personal, la energie electrică și gaze naturale.

Reporter: E plafonată. Deci ideea este că nu prea simțim acum, vom simți mai mult când se termină aceste scheme.

Virgil Popescu: Dacă există acest plafon, e clar că nimeni nu va plăti peste acel plafon. Este logic acest lucru.

Reporter: Dar sunt bani la buget, că şi aici e o discuţie?

Virgil Popescu: Iar taxele și impozitele, cel puțin pe zona de gaze naturale, sunt foarte mari pentru depășirea unui anumit preț.

Reporter: Sunt destui bani la buget pentru aceste...?

Virgil Popescu: Când vom finaliza toate modificările la Ordonanța 27, că au fost o groază de dispute vis-a-vis de acest impact bugetar - am văzut și 40 de miliarde, și 20 de miliarde, ulterior și 16 miliarde, am văzut declarația tuturor liderilor politici care au spus așa: tot ce trebuie să plătească bugetul României, va plăti...

Reporter: Tot domnul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a spus că ați fi cerut 31 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei. Este adevărat că pentru atât ați avea nevoie în această plafonare?

Virgil Popescu: Eu am văzut o estimare, la un moment dat, dată pe surse a celor de la ANRE de 40 de miliarde și încă o dată pe surse că am fi cerut noi 30 de miliarde. Eu nu spun public lucrurile din interiorul coaliției sau lucrurile din interiorul ministerului.

Reporter: Dar e vorba de ministerul dumneavoastră. Nu știți ce ați cerut? Cât ați cerut? Ca să liniștim spiritele.

Virgil Popescu: Deci, schema refăcută, această schemă și ulterior recalibrată de către ANRE, s-a redus de la acel 40 de miliarde la 20 de miliarde și ulterior la 16 miliarde.

Reporter: 16 miliarde pe tot anul este impactul bugetar pentru toată schema?

Virgil Popescu: Asta a fost estimarea ANRE.

Reporter: Şi ministrul nu ştie?

Virgil Popescu: Ba da. V-am spus, estimarea se face de către ANRE, care agreghează toate datele împreună cu Ministerul de Finanțe, pentru că acolo se strâng toate datele, costurile medii, prețurile medii care sunt.

Reporter: Şi sunt bani de la buget pentru acest an? Pentru că au fost alocaţi...

Virgil Popescu: Deci eu vă pot relata exact ce au spus toți liderii politici, că ceea ce trebuie plătit se va plăti.

Reporter: Domnul Câciu spunea de 9 miliarde de lei.

Virgil Popescu: Dânsul putea să spună de 9 miliarde pentru că în general luna decembrie se plătește în luna ianuarie, luna noiembrie se poate plăti tot în luna ianuarie, deci nu sunt zi pe zi plățile, ca să ne înțelegem.

Reporter: În completare, furnizorii vorbesc despre facturi neachitate din aprilie încoace, au vorbit despre o perioadă până în aprilie unde au depus toată documentația și din aprilie că ar fi probleme la decontarea facturilor.

Virgil Popescu: Noi, la Ministerul Energiei, tot ce ne vine la plată, verificat de către ANRE, plătim. Furnizorii au început să depună în documentele de plată cred că în urmă cu 2 săptămâni pentru luna aprilie, deci probabil că nici nu aveau cum să primească. Dacă depuneau mai demult, probabil că primeau acești bani.

Reporter: Au și reclamat faptul că ANRE a pus la dispoziție documentația târziu, undeva la final de iunie dacă-mi amintesc bine.

Virgil Popescu: Vă rog să-i întrebați pe cei de la ANRE.

Reporter: Şi o altă chestiune legată de ceea ce se discută în coaliție, de fapt, cum a menționat mai devreme colega mea despre liderul PSD, care vorbește despre prețuri speculative. Există o teorie a producătorilor care susțin cam așa, și poate așa facem lumină cu privire la stocuri, că există traderi care stochează energie în ideea de a crește prețul și de obține un profit mai mare.

Virgil Popescu: Toate aceste lucruri pe care le spuneți dumneavoastră ar trebui să fie verificate de cei care supraveghează piața de energie electrică și cea de gaze naturale, dacă este cazul. Atribuții pe piața de energie nu le are Ministerul Energiei, nu am avut niciodată, nu le avem nici de-acum încolo, nici nu avem datele necesare și pârghiile să facem acel lucru. Dar există instituții care pot să facă acest lucru. Piața de energie electrică e ținută de OPCOM. Acolo sunt toate tranzacțiile, este raportată toată în REMIT. REMIT este o bază mare, centralizată, care este gestionată de către autoritatea de reglementare română și cea europeană. Există posibilitatea de verificare a tranzacțiilor și transfrontaliere, cu ajutorul autorității europene. Deci se poate vedea totul ca în oglindă. Nu pot să fac eu, nu vreau să fac speculații pe această temă. Cred că trebuie să-i întrebați pe cei care pot să verifice acest lucru.

Reporter: Încă o chestiune: aţi spus despre măsuri de impozitare pe lanț. Ca să nu mai existe discuții, veți discuta în coaliție și vreți stabili un plafon, pentru că, știți, au apărut în spațiul public discuții despre acel plafon peste care se supraimpozitează la producător.

Virgil Popescu: Avem acum o supraimpozitare în lege peste 450 de lei pentru producători. E normal să fie impozitat până la urmă tot lanțul. Dar nu pot să stabilesc, să stabilească Ministerul Energiei acest lucru. Asta trebuie făcut împreună cu finanțele și cu ANRE. Deci nu-mi cereți ceea ce nu ne pricepem, să punem taxe și impozite. Putem ajuta la acest lucru, în schimb.

Reporter: Dle ministru, aş vrea să revenim puţin la acea impozitare pe tot lanţul. Această propunere a mai fost făcută în coaliție la începutul anului tot de PSD. De ce atunci nu a fost luată în considerare şi acum este o variantă, şi pentru ce perioadă ar putea să fie luată în considerare?

Virgil Popescu: PNL a susținut tot timpul acest lucru.

Reporter: A susținut şi de ce nu s-a aplicat atunci?

Virgil Popescu: Probabil că nu s-a putut pune în practică.

Reporter: PNL sau dvs.?

Virgil Popescu: PNL a susţinut.

Reporter: Şi dvs., personal ca ministru al energiei?

Virgil Popescu: Evident că susțin un lucru, că trebuie să fie cât mai corect şi cât mai ferm. Nu pot unii să facă profituri foarte mari şi alții să le plătească. Nu e normal să fie așa. Impozităm pe toată lumea, atunci când sunt profituri foarte mari şi piaţa de energie electrică în anumite zone face profituri foarte mari.

Reporter: Ce înseamnă profituri foarte mari?

Virgil Popescu: Profituri foarte mari înseamnă profituri foarte mari. Le vedem preţul care este /.../ este un preţ foarte mare.

Reporter: Ce înseamnă, de 100 de ori mai mare, de 200 de ori mai mare, dublu?

Virgil Popescu: Profituri foarte mari, gândiți-vă şi dublu e un profit foarte mare.

Reporter: Păi asta vă întreb.

Virgil Popescu: Şi dublu este un profit foarte mare.

Reporter: Şi au, avem astfel de situații?

Virgil Popescu: După mine, un intermediar de energie electrică sau de gaze naturale n-ar trebui să câștige mai mult de câteva procente. Ia şi vinde, nu face nimic altceva, şi revinde, deci nu văd de ce ar trebui să câștige dublu sau triplu.

Reporter: Şi de când ar trebui să intre în vigoare această supraimpozitare? Este una dintre deciziile care trebuie să fie finalizate până la 31 august, despre care vorbea premierul Nicolae Ciucă?

Virgil Popescu: Haideţi să finalizăm acest lucru şi vom vedea exact despre ce este vorba, să vedem modalitățile de calcul în interior şi apoi ieșim public.

Reporter: Eu vă întreb de un deadline. Este 1 septembrie?

Virgil Popescu: Îmi cereți să vă spun un deadline pe o zonă care nu este în competența noastră.

Reporter: Dar sunteți totuşi ministrul energiei.

Virgil Popescu: Da, dar nu al Finanțelor sau al ANRE ca să pun taxe şi impozite.

Reporter: Plafonarea preţului este de datoria dvs. Vă rămâne şi după 1 ianuarie şi după 31 martie?

Virgil Popescu: Plafonarea preţului a anunţat-o premierul, a anunţat-o liderul PSD. Va rămâne, va rămâne, va rămâne.

Reporter: Dle ministru, sunteţi ministrul energiei. Aşteptăm nişte răspunsuri de la dvs. cam de mult timp.

Virgil Popescu: Va rămâne, evident, va rămâne o plafonare de preţ. Evident, au răspuns deja liderii coaliției au răspuns, deci nu trebuie să mă întrebați pe mine.

Reporter: Vă întreb pe dvs., nu îi întreb pe liderii coaliţiei. Pe ce perioadă va rămâne această plafonare şi la ce preţ?

Virgil Popescu: Deci ordonanța este în vigoare până la 31 martie.

Reporter: După 31 martie ne așteptăm la o continuare a plafonării sau se renunță la această plafonare?

Virgil Popescu: Deci, după data de 31 martie, probabil că în cursul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, vom lucra la ce se va întâmpla după data de 31 martie. Haideţi să le luăm pe rând. Să finalizăm aceste modificări, să le vedem şi să încercăm să le aprobăm ca să fie în vigoare începând cu data de 1 septembrie.

Reporter: Care sunt modificările care ar trebui să fie în vigoare de la 1 septembrie?

Virgil Popescu: Am răspuns colegei dumneavoastră. Același răspuns vi-l dau și dumneavoastră

Reporter: Deci doar supraimpozitare?

Virgil Popescu: Același răspuns vi-l dau și dumneavoastră. După ce vor fi discutate în coaliție, le vom prezenta public.

Reporter: Românii bănuiesc că vă urmăresc și așteaptă să știe exact ce se întâmplă pe timpul iernii cu facturile lor.

Virgil Popescu: Și eu sunt convins. Nu se va întâmpla nimic cu facturile românilor.

Reporter: Deci facturile rămân la fel. Prețurile pe factură rămân la fel.

Virgil Popescu: Nu se va întâmpla nimic cu facturile românilor. Ați văzut declarația celor doi lideri de partid.

Reporter: Vă întreb pe dumneavoastră, domnule ministru, sunteți ministrul energiei. Ca ministru al energiei, ați avut vreun moment în care să vă dați demisia, având în vedere contextul în care vi s-a cerut și din interiorul partidului?

Virgil Popescu: Eu particip la toate ședințele partidului. Ca să faceți dumneavoastră din afara partidului speculații, e prea mult totuși.

Reporter: Deci nu vi s-a cerut demisia din interiorul partidului?

Virgil Popesc: E prea mult totuși să faceți speculații.

Reporter: S-a discutat despre o posibilă remaniere a dumneavoastră.

Virgil Popescu: Este prea mult să faceți să faceți speculații pe această temă.

Reporter: Vă simțiți vizat de o remaniere guvernamentală?

Virgil Popescu: Este  prea mult să faceți speculații pe acest subiect.

Reporter: Dar vă simțiți?

Virgil Popescu: Dar nu mie trebuie să-mi puneți această întrebare. Cine vine ministru, cine vine într-o funcție se gândește că nu-i pe viață acolo. Deci eu am mai răspuns la întrebările acestea dumneavoastră. Nu-mi este teamă decât de Dumnezeu. Deci nu este absolut nici o problemă. Credeți-mă.

Reporter: Și acum vă simțiți vizat de o remaniere guvernamentală?

Virgil Popescu: Eu îmi fac treaba, pentru că avem o iarnă complicată și trebuie să treacă țara și oamenii prin această iarnă complicată și-mi voi face treaba în continuare.

Reporter: Dar vă simțiți sau v-ați simțit vizat de o remaniere guvernamentală?

Virgil Popescu: Îmi voi face treaba în continuare. Dumneavoastră mă întrebați un lucru la care eu nu vă pot răspunde și vă răspund ceea ce fac eu.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Să înțeleg că mai sunt și alte întrebări?! Vă rog.

Reporter: Deci să înțeleg că v-ați simțit vizat sau nu?

Virgil Popescu: Eu îmi fac treaba în continuare. Mă tot întrebați un lucru la care vedeţi răspunsul.

Dan Cărbunaru: Domnule ministru, vă rog.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. V-aș întreba de acea sumă de 16 miliarde despre care vorbeați. Estimarea aceea e mult pentru bugetul de stat? Știu că au fost discuțiile înainte de rectificare. De atunci a fost lansată acea sumă de 40. E mult? Ar putea susține, s-ar putea susține mai bine cu acea supraimpozitare?

Virgil Popescu: Evident, orice ban în plus la buget și speculații pe prețul energiei trebuie impozitat. Asta este evident și orice bani în plus la buget ajută bugetul. Ca să vă spun că e mult sau puțin, nu vă pot spune.

Reporter: Nu. Mă gândesc că ați avut o discuție cu domnul Câciu, spre exemplu, să vă zică: nu putem să susținem atâția bani, trebuie să facem cumva rost de mai mulți sau creștem deficitul, dacă ajungem în situația aceea.

Virgil Popescu: Eu cred că trebuie privit un pic diferit. Trebuie să gândim ca lucrurile să fie echitabile pentru toată lumea, nu unii să câștige foarte mult și alții să piardă. Și aici este problema, și atunci acest lucru trebuie reglat. Schema pe vechea ordonanță s-a închis într-o cifră foarte rezonabilă. Acum, dacă lucrurile au evoluat așa, e clar că trebuie intervenit și modificat.

Reporter: De acea variantă cu o nouă reglementare, o nouă intervenție în piață, de anul viitor, nu anul acesta, despre care vorbea președintele Partidului Social Democrat, cum o vedeți? O vedeți posibilă? Tot se vorbește despre liberalizare care nu a avut efectele...

Virgil Popescu: Liberalizarea prețului, poate ați uitat, poate lumea a uitat, a fost făcută în urma unui calendar început în 2012 și finalizat la 1 ianuarie 2018. Deci noi avem piață liberă de la 1 ianuarie 2018. A apărut în decembrie Ordonanța 114, care a decapitalizat producătorii și a mutat banii la furnizori. Asta s-a întâmplat cu Ordonanța 114. S-au ”omorât” investițiile în România. Orice decizie se ia în coaliție, noi, ca miniștri, le punem în practică. Voi susține orice decizie care va fi luată în coaliție, dar îmi doresc să meargă programele de investiții în producția de energie electrică, în extracția de gaze naturale, pentru că așa trebuie, că altfel nu vom putea să mergem la nesfârșit cu capacitățile vechi de producție de energie electrică sau cu gazele pe care le avem. Trebuie extrase noi gaze din România, din onshore și offshore.

Reporter: Bună ziua! Știu că acum, probabil, o să-mi spuneți că întrebarea pe care o adresez e mai mult de competența Ministerului Finanțelor, dar voiam să vă întreb dacă ați discutat cu ministrul Adrian Câciu despre o posibilă reducere a TVA pentru energie electrică și gaze naturale.

Virgil Popescu: Nu. Chiar n-am discutat acest aspect. Problema de modificări a Codului fiscal chiar este în atribuția Ministerului de Finanțe. Eu am rezerve vis-a-vis de o scădere a TVA-ului și de menținere a acelui preț, acelei scăderi în prețul produsului, ca nu după un anumit timp foarte scurt, practic, reducerea TVA s-o găsim în profit. Acesta e singurul lucru.

Reporter: Voiam să vă mai întreb dacă ați fost avertizat de OPCOM, știm că este organismul care se ocupă, până la urmă, de această piață și voiam să vă întreb dacă ați fost avertizat că urmează într-adevăr prețuri mari. E declarația liderului PSD Marcel Ciolacu. Știați că vor veni aceste prețuri la energie?

Virgil Popescu: OPCOM-ul, care este o filială a Transelectricii, ţine o bursă care este, în mod normal, care, să zicem așa, nu e publică. Nu ne-au transmis piața, nu ne-au transmis absolut notificări pe această temă, dar nu trebuie să transmită, că se vede.

Reporter: Deci nu ați știut acest lucru.

Virgil Popescu: Deci, nu, se vede acest lucru. Nu trebuie să-ți transmită, că te uiți zilnic și vezi piața zilei următoare ce se întâmplă și piețele sunt cuplate și vedem exact tot ce este în regiune.

Reporter: Voiam să vă mai întreb dacă admiteți că liberalizarea pieței energiei a fost un eșec.

Virgil Popescu: V-am explicat. Liberalizarea pieței de energie electrică a început 100% la 1 ianuarie 2018. În decembrie 2018 a apărut acea Ordonanță 114, care a fost abrogată la 1 ianuarie 2020. A blocat toate investițiile. Iar un an de zile, Autoritatea de Reglementare a avut timp să pună regulile în piață. Atât vă spun. O piață liberă nu înseamnă că nu există reguli, asta din start.

Reporter: Dar a fost un eșec sau nu?

Virgil Popescu: Așa cum s-a făcut, ce reguli s-au impus în piață de către autoritate, nu cred că a funcționat bine la sfârșitul lui 2020, dacă nu mă înșel, era oameni puși pe drumuri, dacă vă aduceți aminte, au fost două, trei, șapte ordine de-ale ANRE-ului pentru a-și găsi niște furnizori. Cred că nimeni n-a anticipat războiul din Ucraina.

Reporter: Ajutorul pentru carburanți ar putea să continue și după data de 1 octombrie?

Virgil Popescu: E o decizie, iar, politică a coaliției. Dacă va continua sau nu, nu vă pot spune.

Reporter: Dar propunerea dumneavoastră, a Ministerului Energiei?

Virgil Popescu: Nu vă pot spune acum. E vorba de buget, e vorba de decizia coaliției, nu vă pot spune.

Reporter: Discuții pe care, bănuiesc, că le-ați avut până acum, dat fiind că mai e doar lună /.../.

Virgil Popescu: Nu vă pot spune în acest moment. Când se va lua decizia în coaliție că da sau nu, vă pot spune.

Reporter: Și ultima mea întrebare este dacă sau de ce nu avem, de fapt, o strategie națională pentru reducerea consumului de energie, așa cum am văzut că există deja în multe alte state europene, cum ne-a cerut, de altfel, și Comisia Europeană.

Virgil Popescu: Da, este nevoie de o strategie, numai că aceasta este multidisciplinară, nu este o strategie a unui minister anume. De exemplu, reducerea consumului cu energia termică, în special în instituțiile publice, este clar o atribuție a Ministerului Dezvoltării. Reducerea consumului de energie electrică, prin folosirea energiei regenerabile prosumeri, IMM-uri, o facem deja. Avem proiecte lansate, o facem deja. Sigur este nevoie - aici sunt de acord cu dumneavoastră - este nevoie.

Reporter: Asta ştim toţi, dar n-aţi venit cu nici un ghid.

Virgil Popescu: Noi am început-o, noi nu trebuie să venim, noi am început-o, noi facem, am dat drumul la investiții, am dat drumul la call-uri de proiecte, sunt în implementare, noi nu trebuie să venim, noi facem acest lucru. Și, de asemenea, cred că trebuie să ne obișnuim, trebuie toți să ne obișnuim să încercăm să economisim acasă, indiferent unde suntem, că suntem acasă la noi sau că suntem în instituțiile sau în companiile unde lucrăm. Cred că și acest lucru trebuie făcut și acest lucru trebuie încurajat. Sigur, că nu o să-mi spuneți că trebuie închis neapărat un bec sau nu. Acesta a fost doar un exemplu, dar trebuie să începem acest lucru.

Reporter: Și mai spuneți-mi, vă rog, o singură întrebare: Primăria Suceava, de exemplu, anunță că nu va stinge iluminatul stradal pe timp de noapte. Cum vedeți?

Virgil Popescu: Asta e decizia UAT-ului Strehaia. Fiecare unitate administrativ-teritorială, municipalitate este liberă să ia ce decizii dorește în Consiliul Local, în funcție de banii pe care îi au în buget.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult pentru precizări și pentru răspunsuri la întrebări, domnule ministru. Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și manager-ul de proiect al Forumului Studenților Români din Străinătate, Ioana Dospinescu. O să vă prezinte pe scurt ceea ce se va întâmpla în următoarea săptămână în cadrul acestui forum, vă rog.

Ioana Dospinescu: Sigur! Bună ziua, mulțumesc. Astăzi am deschis la Palatul Victoria lucrările Forumului Studenților Români de Pretutindeni, o inițiativă fără precedent, unică în România, care are în vedere punerea în discuție a temelor de interes pentru tinerii care studiază în străinătate, dar și în țară. În următoarele cinci zile, Bucureștiul va deveni gazda unor discuții extrem de interesante pentru tinerii români. Ne vom uita la șase comitete, vom adresa tematici în comitetul de educație și tineret, sănătate, energie și mediu, justiție, afaceri europene, muncă și economie. Astăzi ne-am bucurat să deschidem, alături de domnul prim-ministru Nicolae Ciucă și de domnul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, lucrările forumului și suntem convinși că, alături de sprijinul Guvernului, dar mai ales alături de sprijinul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, vom reuși să atingem cele propuse de către organizatorii forumului. Forumul de care vă spuneam este organizat de patru organizații de tineret care, în premieră, s-au reunit pentru prima oară anul trecut. Anul acesta avem a doua ediție, însă cred că cel mai important lucru pe care îl putem menționa este faptul că la finalul acestor dezbateri, tinerii vor veni cu soluții concrete, soluții pe care ei le identifică ca fiind viabile pentru viitorul lor și considerăm a fi necesar un follow-up la nivel guvernamental. Noi vom continua să transmitem soluțiile pe care tinerii le regăsesc și ne așteptăm la o colaborare extrem de fructuoasă din partea instituțiilor guvernamentale.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult și felicitări pentru inițiativă. Dacă nu sunt alte întrebări, vă doresc mult succes și să sperăm că la finalul lucrărilor acestei a doua ediții a Forumului Studenților Români de Pretutindeni să putem prezenta și inițiativele voastre și feedback-ul solicitat de premierul Nicolae Ciucă în cadrul întâlnirii de astăzi. Mulțumesc foarte mult! Toate cele bune, tuturor!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe