Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, miniștrii Lucian Bode, Vlad Voiculescu, Sorin Cîmpeanu și secretarii de stat Raed Arafat și Andreea Moldovan, la finalul ședinței de guvern din 25 martie

25 Martie
Galerie foto

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună seara! După cum ştiţi, în această săptămână am avut mai multe întâlniri. Am avut întâlniri cu prefecţii, cu Asociaţia municipiilor, cu președinții Consiliilor Judeţene, cu primarii de sector și cu primarul general. Astăzi am avut o întâlnire cu toate cultele din România și am avut câteva discuții și cu reprezentanții retailerilor. În urma acestor discuții, după discuții cu Ministerul Sănătății și cu comitetul de specialitate, astăzi, în şedinţă de guvern, am luat câteva decizii care vor ajuta, în perioada următoare, la reducerea efectelor pandemiei. Aceste decizii au fost adoptate printr-o hotărâre de guvern. Ne vor fi prezentate în detaliu de domnul secretar de stat Raed Arafat. În aceeași şedintă de guvern, astăzi, am adoptat și câteva măsuri, de fapt, sunt prelungiri ale unor decizii pe care le-am luat anul trecut pentru a susține mediul de afaceri. În special, aş vrea să menționez, se prelungește, pentru HoReCa, perioada de scutire, cu încă 90 de zile, a plății impozitului specific. Ultima oară, aceasta a fost prelungită în decembrie. Prelungim pentru încă 90 de zile această facilitate. Mai departe - prelungirea unor termene cu facilități fiscale pentru contribuabili, restructurarea datoriilor fiscale - poate fi cerută până la 31.01.2022. Măsura aceasta a fost inițiată în 2019 și s-a introdus obligația debitorului să depună cerere pentru restructurarea în maximum şase luni de la data notificării, pentru a evita deschiderea executării silite. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de rambursare TVA cu un control ulterior până la până la 31.01.2022. Aceasta este o măsură pe care am introdus-o prima dată anul trecut, în perioadă de stare de urgență, o măsură care a funcţionat foarte bine și o prelungim până la începutul anului viitor. Este o măsură care va ajuta companiile în a primi cash-flow mai repede și să poată să aibă acces la bani pe care /îi preiau/ din TVA mai repede cu controlul ulterior. Prelungirea posibilității contribuabililor de a beneficia de ștergerea accesoriilor cauzate de datorii cu condiţia plăţii debitului principal până în 31.01.2022 şi prelungirea posibilităţilor contribuabililor de a beneficia de eşalonarea simplificată la plată până în 30.09.2021. Şi acestea sunt şi măsuri fiscale pe care le-am luat astăzi, care vin la pachet cu celelalte decizii pe care le-am luat, vin în sprijinul antreprenorilor în această perioadă. Aș vrea să mai anunț încă un lucru. Prin hotărâre de guvern, am alocat sumele necesare pentru plata tichetelor de masă pentru minerii care erau în greva foamei în Suceava; am rezolvat și această problemă. Vom trimite în acest weekend încă 50.400 de doze de vaccin către Republica Moldova. Ştiți foarte bine, avem un angajament de a trimite 200.000 de doze, trimitem încă 50.400 în acest weekend, deci lucrurile merg mai departe. În același timp, aș vrea să vă anunț câteva informații și despre campania de vaccinare, pentru că avem un calendar al dozelor de vaccin pe care le avem astăzi, pe care putem să-l prezentăm. Lucrurile se pot modifica, dar până acum să știți că atunci când tragem linie, s-a modificat în bine, pentru că ne așteptam la finalul lui martie să avem 2,4 milioane de doze și avem 2,6 în acest moment. În aprilie vom primi 4,5 milioane doze, în mai 4,97 milioane, aproape 5 milioane de doze, în iunie 6,8 milioane, în iulie 7,4, în august 8,1 și în septembrie 8,4. În total, până la finalul lui septembrie, ar trebui să avem 25,7 milioane doze de vaccin în România, față de câte estimam inițial, 20 și ceva, 20,5 parcă milioane doze, deci avem mai mult cu 5 milioane de doze. Și m-am uitat și pe platforma de vaccinare. Numărul de persoane pe lista de așteptare este de doar 771.663. Spun ”doar” pentru că, așa cum arată lucrurile și vom avea o capacitate de vaccinare de 100.000 de persoane pe zi, în prima săptămâna din aprilie, această listă de așteptare va fi epuizată foarte rapid. De aceea, spun că este foarte important să menținem clar mesajul pentru vaccinare, pentru că sper să nu ajungem să avem doze suplimentare și să nu vaccinăm, deci trebuie toată lumea să înțeleagă că, dacă vrem să ieșim mai repede din această perioadă, trebuie să ne vaccinăm. V-am spus câte doze vin. Dacă ne uităm la lista de așteptare, este clar că vom rămâne cu ceva doze. Am văzut și în spațiul public și chiar această hotărâre CNSU modifică o formulă de calcul. Domnul ministru aici o să vă explice, dacă doriți, mai multe detalii. Eu am cerut o informare de la CNCCI și de la INSP să văd un calcul alternativ pentru cele două formule și vă citesc concluzia, ceea ce era și de așteptat - modalitatea de calcul, se observă doar o întârziere de 3-5 zile a constatării că rata de incidență depășește un anumit prag. Prin formula nouă, calcul, selectare a intervalului calcul al celor 14 zile, întârzierea observării depășirii unui prag este de trei zile. Deci, ideea este că cele două formule nu au implicații reale semnificative, doar că discutăm de un decalaj de trei zile, deci nu era nimic semnificativ. Dar, pentru acurateţe, poate că e bine să le folosim. Până la urmă, aceasta este decizia, dar voiam să îi liniștesc pe oameni, că nu a avut niciun fel de implicații reale faptul că anul trecut au fost folosite alte formule, anul acesta sunt alte formule. Evoluăm şi în funcție de cum avem informații mai multe, putem să ne updatăm și formulele pe care le folosim. Şi, nu în ultimul rând, doar un singur lucru aş mai vrea să mai spun şi după aceea îi las pe colegii mei. Măsurile pe care le luăm sunt sigur că vor duce la dezbateri în spaţiul public. Repet și am spus de fiecare dată - România are astăzi printre cele mai relaxate măsuri din Uniunea Europeană. În continuare, scopul meu este acela de a menține economia deschisă și doar dacă respectăm aceste măsuri, nu este nevoie să luăm altele. Măsurile pe care le luăm astăzi au scopul de a reduce efectele pandemiei și de a ne da nouă posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ca să putem să revenim la normal cât mai repede. Şi aş face o propunere domnului ministru al sănătății, - dar după vom mai discuta despre asta, pentru că a fost discuţia despre şcoală - ce facem cu copiii care merg acum în vacanță. Și aici este și domnul ministru al educației, deci împreună aș vrea să vă uitați asupra acestui aspect, să căutăm resursele și vă ajut și eu să găsim resursele, ca să putem să îi testăm pe elevi când se întorc la școală, să le facem aceste teste noninvazive, să testăm cât mai mulți dintre ei după această perioadă de vacanță. Și vă voi ajuta și eu să găsiţi resursele, dar cred că este o soluție bună ca să putem să ținem sub control pandemia. Acestea au fost informațiile pe care voiam să vi le prezint. Îi dau cuvântul domnului Raed Arafat, să vă prezinte în detaliu hotărârea CNSU şi apoi îi avem pe ministrul educației, ministrul sănătății, ministrul afacerilor interne. Vor fi aici pentru a prezenta actele normative care au fost aprobate astăzi. Domnul ministru al sănătăţii, sper să discutaţi şi despre ordonanța de urgență, pentru că este importantă și au fost luate acolo măsuri care ajută sistemul de sănătate. Şi, bineînțeles, pentru alte întrebări, vă stau la dispoziţie data viitoare, după ședința de guvern. Astăzi îi las pe specialişti să vorbească. Vă mulțumesc!

Raed Arafat: Bună seara! În cursul săptămânii care a trecut am avut o ședință la nivelul grupului tehnico-științific, care este grupul consultativ pentru Comitetul Național pentru Situații de Urgență, unde au fost discutate situația actuală, incidenţele care sunt. Au fost propuse mai multe măsuri care au fost astăzi discutate în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, rezultând hotărârea pe care o avem în față, care este Hotărârea numărul 20 din 2021. Măsurile care au fost adoptate sunt următoarele: în primul rând, referitor la intervalul orar în care este permisă circulația. Acolo unde incidența va fi peste 4 la mie în ultimele 14 zile, urmează ca în timpul weekendului, și anume în zilele de vineri, sâmbătă și duminică circulația să fie permisă doar până la orele 20:00 şi nu până la 22:00 cum este acum, iar la operatorii economici activitatea să fie permisă până la orele 18:00. Revenirea asupra acestei măsuri în timpul weekendului se face când incidența scade sub 3,5 la mie. A doua măsură este: dacă incidența depășește 7,5 la mie. Atunci circulația va fi permisă până la orele 20:00 pe toată durata săptămânii, iar operatorii economici își vor desfășura activitatea până la orele 18:00, tot pe toată durata săptămânii, iar revenirea asupra acestei măsuri va fi când incidența scade sub șapte la mie. Totodată sunt abilitați prin această hotărâre Ministerul Sănătății și ministerele de resort să emită sau să modifice ordinele existente, astfel încât să fie foarte clar la operatorii economici, de genul magazine, supermarketuri, hipermarketuri, când se intră, care va fi numărul persoanelor care va fi permis înăuntru și cum va fi controlată această măsură. Acest lucru se așteaptă să fie clarificat, cum am zis, la nivel de ordin de ministru. Pentru noaptea de 27.03-28.03, adică sâmbătă și duminică, măsura va fi extinsă până la ora 22:00 pentru persoanele care vor participa și se vor deplasa ca să participe la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah. Aceasta este pentru zilele de 27, sâmbătă, și 28, duminică, unde circulația va fi permisă până la orele 22:00, în loc de orele 20:00, doar pentru persoanele care îndeplinesc excepțiile care sunt prevăzute în hotărârea de guvern sau care merg la sărbătoarea Pesah și participă la această sărbătoare. Pentru noaptea de 3 aprilie spre 4 aprilie se va permite circulația persoanelor în afara locuinței sau a gospodăriei în intervalul orar 20:00 până la 02:00 pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase care sunt ocazionate cu sărbătorirea Paștelui catolic. S-a discutat și de perioada Paștelui ortodox, deci 1 mai - 2 mai, care și atunci vor fi stabilite ore de permisiune de participare la sărbătoare și nu vor fi limitări, însă nu va apărea în hotărârea de guvern acest lucru, pentru că actuala Hotărâre de Guvern este valabilă până în data de 14 aprilie, pe când Paștele ortodox este în 1 spre 2 mai și reglementarea va apărea în următoarea Hotărâre de Guvern, de prelungire a Stării de Alertă. Totodată, operatorii economici care au activitatea de fitness, ca și profil, vor avea activitatea suspendată acolo unde incidența depășește 4 la mie și se va relua activitatea când incidența scade sub 3,5 la mie. Tot în cadrul Hotărârii CNSU a fost aprobată lista țărilor sau zonelor sau teritoriilor care sunt cu risc epidemiologic ridicat, cărora noi le spunem țările sub incidența codului galben. Noutatea aici este că Marea Britanie nu se mai află pe această listă, se va putea călători fără intrare în carantină dinspre Marea Britanie către România. Aceste măsuri, cum a zis și domnul prim-ministru, sunt menite să reducă mobilitatea și contactul, pentru a reduce răspândirea virusului SARS-CoV-2. Sunt măsuri care devin obligatorii și nu se mai discută sau dezbat, în cadrul comitetelor. Acest lucru înseană că, la momentul la care o incidență este atinsă, măsura intră automat pe baza incidenței respective. Când incidența scade sub cifra care am menționat-o, măsura se ridică instantaneu și asta va simplifica lucrurile pentru localitățile și pentru zonele care intră sub aceste incidenţe. Mai este aspectul privind calcularea incidenței, îl voi lăsa pe domnul ministrul Voiculescu să-l explice, deorece a fost propus de către Ministerul Sănătății. Dacă aveți întrebări...

Lucian Bode: Dacă îmi permiteţi să continuăm prezentarea, în aceeași notă, după care o să răspundem la întrebări. Înainte de toate, bună seara și permiteţi-mi să spun, astăzi 25 martie, într-un moment important pentru o instituție importantă, fundamentală în statul român, Poliția Română, să spun ,,La mulți ani!“. De Ziua Poliției Române, doresc și pe această cale să le mulțumesc tuturor angajaților acestei structuri pentru toate eforturile pe care le-au făcut în lupta pentru combaterea infectării cu SARS-CoV-2 cât şi misiunile curente cu care au fost încredințați. Guvernul a adoptat astăzi, în primă lectură, un proiect de lege, un proiect de lege despre care m-ați întrebat de foarte multe ori în ultima perioadă. Cum v-am promis, în condițiile în care Parlamentul României, din motive pe care nu le cunosc, nu ia în discuție amendamentele pe care noi le-am propus pentru Legea 55/2020. Guvernul a adoptat, este adevărat, în primă lectură, un proiect de modificare și completare a Legii 55 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. În primă lectură pentru că vrem să parcurgem toate procedurile legale de transparență, așteptăm punctul de vedere al avizatorilor și cel mai probabil, săptămâna viitoare, vom aproba acest proiect de lege, îl vom trimite în procedură de urgență spre Parlament și îmi exprim speranța că într-un timp foarte scurt, acest proiect de lege va fi adoptat atât de prima Cameră sesizată-  Senatul, cât și de către Camera Deputaților, astfel încât el să fie publicat. Așa cum știți, în prezent, Legea 55/2020, cu modificările și completările ulterioare, prevede sancțiunea contravențională principală a amenzii în cazul nerespectării de către conducătorii operatorilor economici a condițiilor stabilite potrivit articolului 5, alineatul 3, litera F din această lege referitoare la desfășurarea activității, respectiv la suspendarea temporară a activităților acestora. Întrucât, așa cum foarte corect ați prezentat de foarte multe ori și dumneavoastră, în practică s-a constatat faptul că anumiți operatori economici, reduși numeric, este adevărat, dar vizibili, care au fost sancționați pentru astfel de fapte au continuat să încalce prevederile legale, am considerat că aplicarea sancțiunii contravenționale este nesemnificativă în raport cu profitul realizat în urma desfășurării activităților interzise, în acest sens considerăm necesară instituirea în acest caz și a unei sancțiuni contravenționale complementare. Astfel, opinăm că aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a închiderii pe o durată de 15 zile, respectiv 30 de zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite, respectiv desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit articolul 5, alineatul 3, litera F constituie o măsură adecvată și proporțională în cazul comportamentului menționat. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare în cazul în care operatorul economic își desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite se va materializa prin afișarea în primă fază la loc vizibil de la intrare sau intrările în sediul închis temporar a mesajului că spațiul este închis temporar din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei COVID-19, cu mențiunea expresă a datei până la care este valabilă această sancțiune. Ulterior nerespectarea sancțiunii contravenționale complementare în acest caz se va materializa prin aplicarea pentru durata rămasă de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare în cazul în care operatorul economic își desfășoară activitatea deși aceasta este suspendată temporar prin măsurile stabilite se materializează direct prin aplicarea de sigiliu sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu. În ambele cazuri, îndepărtarea ulterioară a sigiliilor în vederea reluării activității poate îndeplini elementele constitutive ale infracțiunii de rupere de sigilii, prevăzută și sancționată conform Codului Penal. Totodată, vom stabili și cine sunt instituțiile statului care sunt chemate să aplice aceste prevederi. Sigur că îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, aceste reglementări să fie publicate în Monitorul Oficial și să poată fi aplicate cu un singur scop, acela de a limita la minimum posibil răspândirea acestei epidemii. Scopul nostru, am mai spus-o, nu este acela de a sancționa cetățenii, de a sancționa agenții economici. Scopul nostru, al structurilor MAI, este acela de a limita răspândirea pandemiei. Vă mulțumesc și așteptăm întrebări, dar dacă vreți să ascultați recomandarea domnului secretar de stat, dacă o să prezinte domnul ministru Voiculescu modul în care s-a reglementat calculul incidenței, cu siguranță veți avea mai multe întrebări. Așadar, îl invit pe domnul ministru Voiculescu să prezinte în completare.

Vlad Voiculescu: Eu o să prezint modul de calcul al incidenței, după care vă invit să adresați întrebări către domnul doctor Arafat. E foarte simplu modul de calcul al incidenței. Este de asemenea la 14 zile, de asta indicatorul se numește „incidența la 14 zile”, doar că ne uităm la 14 zile începând cu a treia zi în urmă și asta pentru a avea toate datele despre testele deja pozitivate, respectiv alocate. Durează întotdeauna 48 de ore, cu aproximație ca aceste teste să fie finalizate, respectiv alocate către un județ sau altul. E atât de simplu! Iar diferența, aşa cum cred că am explicat și eu pe contul meu de Facebook, ieri, a explicat și domnul premier astăzi, diferența nu este fenomenală, diferența este una care, da, întârzie la un moment dat adoptarea unor măsuri, poate să facă lucrul ăsta dacă trendul este crescător, dar nu în mod fundamental. Vorbim, dacă ne uităm la săptămâna aceasta, atunci diferența este undeva de două zile. Vă las cu întrebările pentru domnul doctor Arafat și revin în doar câteva minute sau, mă rog, în funcție de câte întrebări aveți.

Reporter: Bună seară. Am putea asista la situația în care deplasările în afara localității ar putea fi interzise dacă vorbim de o rată de infectare crescută?

Raed Arafat: La acest moment, acest lucru nu a trecut prin Comitetul Național. Nu este nimic de ascuns și știu că la unele posturi de televiziune a fost menționat că există astfel de punct, însă în urma discuțiilor acest punct nu se aplică la acest moment încă și nu intră în discuție ca să fie interdicție de ieșire din localitate. Deci, la acest moment sunt doar măsurile pe care vi le-am zis. La ora 20:00 intră interdicția de circulație cu excepția celor care au excepțiile legale, care sunt prevăzute în Hotărâre de Guvern, iar pentru magazine până la ora 18:00, în weekend numai, adică vineri, sâmbătă, duminică dacă avem o incidență peste 4 la mie, iar în toată săptămâna, deci pe toată durata săptămânii dacă incidență depășește 7,5 la mie.

Reporter: Aceste restricții intră în vigoare începând de mâine?

Raed Arafat: Mâine se publică hotărârea de guvern și după asta localitățile care au aceste incidențe în mod normal trebuie imediat să înceapă aplicarea acestei reguli, da.

Reporter: Bună seara. Domnule secretar de stat, mâine Comitetele Județene și Comitetul Municipal al Municipiului București se vor întruni în ședință mâine dimineață pentru a impune noile restricții?

Raed Arafat: Este posibil că pentru stabilirea faptului că s-a intrat în incidență să fie nevoie într-adevăr să se întrunească Comitetul pentru Situații de Urgență dar va fi o chestie de formalitate, pentru că aici nu mai există discuție dacă aplicăm sau nu și să fie dezbateri de aplicare sau nu; va fi doar de constatare și de implementare a regulii, din momentul în care regula este prevăzută în Hotărâre de Guvern cu incidențele cu totul. Adică, ce facem noi acum este să stabilim niște reguli unitare în această situație pe aceste incidențe, care nu au loc discuții asupra lor și care nu vor avea loc discuții, în sensul în care un comitet să zică eu le aplic, altul să zică nu. Aici se respectăm hotărârea de guvern, în secunda în care s-a ajuns la 4 la mie se convoacă comitetul, eventual, și acolo ia decizia. Am intrat la 4 la mie, de acuma se aplică regula din Hotărârea de Guvern.

Reporter: De asemenea, comitetele pot impune noi restricții dacă doresc și dacă au solicitări din partea INSP şi DSP?

Raed Arafat: Comitetele şi DSP şi INSP, mai bine să zicem, pot în continuare să propună carantinări de zone sau de localități mai mici, localități unde consideră că există motiv de carantinare. Acest lucru continuă. Dacă vine astfel de propunere, normal că va urma mersul legal al ei și se va stabili modul în care se va face carantinare, care sunt măsurile în timpul carantinării și se va semna ordinul în acest sens, asta dacă vine propunerea, bineînțeles, de la DSP. Dar cu aceste măsuri, cel puțin, că este impusă carantina sau nu, aceste măsuri se aplică. Ce a fost decis astăzi, se aplică indiferent când apare incidența respectivă.

Reporter: O clarificare, domnule Raed Arafat, în ceea ce privește ora 18:00. Un caz concret, ca să înțeleagă oamenii, pentru că e un limbaj destul de tehnic. Ora 18:00 suntem într-o localitate cu această incidență pe care o menționați sau ora 20:00, va trebui să avem o declarație pe proprie răspundere când ieșim și să specificăm: mergem în locul X potrivit....

Raed Arafat: Nu, declaraţia este numai după ora 20:00.

Reporter: Deci numai după ora 20:00.

Raed Arafat: Da, declarația este numai după ora 20:00. 18:00 până la 20:00 este timpul care este lăsat, se închid magazinele, lumea se întoarce acasă. Deci, între 18:00 - 20:00 se circulă. După 20:00, atunci da, dacă ieși atunci - și nu înseamnă că dacă ai ieșit în jurul casei - dacă ieși și vrei să te deplasezi undeva, trebuie să ai declarația pe proprie răspundere, care zice unde pleci, care e motivul deplasării, în conformitate cu excepțiile care sunt prevăzute în hotărârea de guvern, care nu se schimbă.

Reporter: Deci nu se schimbă nici excepţiile în ceea ce priveşte, să spunem, farmaciile sau benzinăriile, pentru că....

Raed Arafat: Nu, şi delivery la domiciliu...deci aici, ca să nu se înțeleagă greșit că a fost interzis delivery la domiciliu, adică livrarea la domiciliu, mai bine zis. Deci, livrarea la domiciliu continuă, tot ce a fost până acum continuă. Astea sunt doar măsuri suplimentare pe incidenţele pe care vi le-am dat.

Reporter: În ceea ce privește localităţile carantinate, ca să ne fie clar care sunt în momentul de față sub un număr foarte mare de cazuri, vă dau în exemplu, nu știu, de lângă București, Dobroești sau Timișoara. Concret, de mâine ce schimbări ar trebui să fie efectiv?

Raed Arafat: Dacă nu aveau aceste măsuri în ordinul de carantinare, atunci aceste măsuri automat se aplică de către comitet, luând în considerare ca au o incidență peste incidența pe care am menționat-o, 4 la mine sau 7,5 la mie. Dacă au măsuri deja stabilite prin Ordinul Comandantului Acțiunii, care sunt mai restrictive decât aceste măsuri, acestea pot să rămână.

Reporter: Deci pot să rămână, pentru că....

Raed Arafat: Numai că nu știu vreo localitate care are măsuri în sensul limitării circulației și a magazinelor, care să fie mai dure decât aceste măsuri la acest moment, adică peste tot sunt niște reguli care sunt puse. Întoarcerea acasă nu a fost scăzută în localități foarte mult sau închiderea magazinelor, dar acolo unde a fost decis de către Comitetul pentru Situații de Urgență anumite măsuri care depășesc aceste măsuri și sunt mai restrictive, astea rămân până se termină perioada carantinării, dar dacă sunt măsuri mai lejere în timpul carantinării și au această incidență, atunci această măsură trebuie adoptată și trebuie implementată de către comitet, nu mai trebuie emis un nou ordin al comandantului acțiunii, deci asta comitetul județean sau comitetul care a stabilit asta constată și le implementează mai departe.

Reporter: Şi două clarificări. Spuneați în privința sălilor de fitness, dacă această măsură se aplică spre exemplu, și la sălile de sport, pentru că aveam loturi olimpice, sportivi de performanță, se aplică această măsură?

Raed Arafat: Deci măsura este pentru sălile de fitness, unde se merge și unde sunt...

Reporter: /.../

Raed Arafat: Deci asta nu... nu se menționează aici sportul de performanță. Nu!

Reporter: Şi spuneați că va fi dată o nouă hotărâre de guvern de prelungire, are aplicabilitate aceasta până în data de 14 aprilie, ne referim evident la Paștele ortodox, dacă veți menține acea limită până la 2:00 dimineața.

Raed Arafat: La acest moment, discuția care a fost în CNSU și discuția care a avut astăzi loc și la nivelul Guvernului la care a participat și domnul prim-ministru, discuția a fost ora 1:00 sau 2:00, a rămas ora 2:00 pentru această perioadă. Normal că se poate discuta mai departe, după o perioadă, pentru că mai vorbim de câteva săptămâni până la Paștele ortodox, însă cert este că nu se pune nicio discuție de a limita participarea la Paște, deci asta este cert. Ora 2:00, 3:00, 1:30, asta se mai poate discuta când o să analizăm din nou și când o să scriem asta în hotărârea de guvern, dar nu se pune problema să se spună că lumea nu va participa la sărbătoarea de Paște și noaptea de Paște că lumea nu va putea să meargă la slujbă și la biserică, deci asta nu se pune în discuție.

Reporter: Bună ziua. Spuneți-mi dacă programul magazinelor va fi redus. În mod logic, fiind același număr de consumatori pe unitatea de timp, nu sunt motive să se producă aglomerații mai mari?

Raed Arafat: Deci aici foarte bună întrebarea și am să vă spun sfatul pe care îl dau. În primul rând am menționat că o să fie și un ordin al ministrului sănătății și al ministerelor de resort, probabil Ministerul Economiei care vor stabili inclusiv care sunt regulile de număr de persoane în magazin sau în spațiul respectiv și cum se va controla acest lucru. Dar sfatul pe care îl avem, pentru că sunt convins că vor fi multe discuții. Aici, când ai ajuns la faza la care la ora 6:00 se închide magazinul, la ora 8:00 trebuie să fii acasă înseamnă că este faza în care agenții economici, toți, birouri, toată lumea trebuie să se gândească la telemuncă, trebuie să se gândească la decalarea programului de muncă, care toate sunt prevăzute legal. Trebuie să prevadă aceste lucruri. Asta nu înseamnă că noi muncim, totul normal, totul perfect până la ora 18:00, după care toate lumea este la magazin. Înseamnă că trebuie să ne adaptăm în general. Acest program trebuie să ne trimită către o adaptare la locul de muncă, ca să reducem contactul și acolo. Regulile sunt prevăzute, trebuie doar respectate. Dacă faci acest lucru, poţi să găsești și momentul în care să te duci la magazin, nu neapărat la ora şase fără cinci, poţi să desemnezi ziua, să spunem că te duci mâine sau poimâine, doar nu o să te duci în fiecare zi. Acestea sunt, pe lângă folosirea mijloacelor de achiziții online și livrare la domiciliu, inclusiv a produselor esențiale, deci acestea sunt opțiunile. Dar să nu uităm că nu suntem singura țară care ia astfel de măsuri și face acest lucru. Sunt țări care de luni de zile care, de exemplu Franța, au limitat circulația de la ora 18:00, nu de la 20:00. Să nu uităm că această măsură va fi în majoritatea localităților numai pe perioada weekendului. În rest, va fi aplicat programul care este acum și la care lumea s-a adaptat la el.

Reporter: Dacă e nevoie de un ordin de ministru, asta înseamnă că nu se va aplica de mâine, după publicarea în Monitorul Oficial?

Raed Arafat: Nu. Partea de oră va fi aplicată și ordinul de ministru - există un ordin, poate că trebuie doar ajustat și asta nu înseamnă că Ministerul Sănătății nu poate să-l emită foarte rapid, ca să îl explice cum va fi stabilit controlul, pe câte persoane vor fi într-un magazin sau într-un supermarket și cum se va calcula, cine intră, cine iese, ca să păstrăm totuşi o distanțare corectă în interior.

Reporter: Şi o întrebare, o îngrijorare și o întrebare venită din rândul oamenilor obișnuiți -  cum le răspundeţi celor care spun că i-aţi sacrificat pe copii și educația, prin vacanța impusă de o lună, pentru a păstra magazinele deschise cât mai mult, și barurile, şi acum vedem, la biserică?

Raed Arafat: Nu vă supărați. Timișoara când a fost carantinată prima dată, era la 7 și ceva, nu s-a carantinat la 6 și ceva Timișoara. La 7,6 la 7,7. În al doilea rând pot să vă spun că măsura carantinării nu este doar după incidență sunt foarte mulți parametrii care se calculează pentru a intra în carantină. În fiecare localitate DSP analizează, se propune, INSP analizează, sunt mai multe mai multe aspecte și nu cred că este foarte corect să stăm să ne uităm, dacă pe mine m-ai carantinat, dar pe el de ce nu l-ai carantinat și dacă pe el l-ai carantinat, pe mine de ce nu m-ai carantinat? Nu merge acest lucru și cred că fiecare zonă, fiecare localitate trebuie să meargă după propria evaluare. Încercarea de astăzi este să avem măsuri unitare totuși cât mai multe și să nu fie măsuri interpretabile între localități. Cât de perfecte sunt ele, rămân măsuri unitare ce se adoptă astăzi. Cât despre școală, că noi menținem magazinele deschise, că școala să fie închisă nu cred că asta este o paradigmă sau un narativ corect. Pentru că magazinele erau deschise mai mult, se reduce programul până la 18.00 în weekend și acolo unde incidența este peste 7,5 la mie se va reduce și în timpul săptămânii până la 18.00. Școala încă este deschisă, faptul că se prelungește vacanța, aici au fost poate considerente, domnul ministru o să vă explice mai mult, dar nu cred că putem să punem situația că am făcut asta că să păstrăm magazinele deschise. Nu cred că această comparație stă în picioare sub nicio formă.

Reporter: Dar dacă se aplică aceste măsuri să ne așteptăm ca după vacanța de o lună copiii să poată să meargă fizic la școală, adică să vedem niște rezultate și pentru ei?

Raed Arafat: Deci asta este ce se doreşte şi asta este speranţa şi după asta aţi auzit şi pe domnul prim ministru ce a zis - noi continuăm campania de vaccinare. Cu cât vaccinăm mai mulți în următoarea perioadă, cu atât răspândirea va scădea, impactul virusului va scădea. Deci, asta este ce dorim la acest moment. Asta înseamnă că să facem cât de mult posibil să ne vaccinăm, să ajungă lumea la vaccinare și bineînțeles într-o lună-două s-ar putea să vedem un impact mai serios, mai ales știind că vin câteva milioane de doze în țară pentru vaccinare.

Reporter: Bună ziua! Sunt localități în care momentul de față există carantină, carantină în care inclusiv pe parcursul zilei la ieșirea din casă avem nevoie de o declarație pe proprie răspundere unde mergem. În aceste localități cum se vor aplica exact acele măsuri de ieșire din casă până la ora 20:00 nu avem nevoie de declarație,

Raed Arafat: Nu, acolo dacă ai carantină, ai nevoie mai departe de declaraţie ca să ieşi din localitatea respectivă.

Reporter: Deci nu va veni peste?

Raed Arafat: Nu, nu. Clar acest lucru.

Reporter: Şi se modifică motivele pentru care putem să ieșim din casă după ora 20:00?

Raed Arafat: Nu, cu excepţia motivului pentru slujba Paştelui, pentru Pesah, pe care le-am menționat. Acestea sunt suplimentare acum, dar sunt punctuale pentru sărbătoarea Pesah, pentru sărbătoarea Paștelui catolic. Acum, în hotărârea de guvern actuală, există acest motiv suplimentar pentru perioada respectivă.

Reporter: Deci rămâne ora 20:00 - ora 5:00 dimineața.

Raed Arafat: Dacă ești sub incidența de 4 la mie plus; deci, acolo. Dacă nu, dacă ești sub patru la mie, atunci rămâne ora 22:00 care era până acum.

Reporter: Despre slujbele de Paște, atât la catolici, cât și la ortodocși când va veni, voiam să vă întreb dacă acestea se pot desfășura atât în biserică știm că și afară, dar dacă în biserică au voie enoriașii.

Raed Arafat: Aici sunt ordine ale ministrului sănătății în vigoare și vor fi respectate. Respectarea măsurilor sanitare - nu s-a discutat asupra ei. Și nimeni nu a dorit să spună că noi nu vrem să respectăm măsurile sanitare. Aici sunt ordine de ministru care sunt în vigoare, care vor fi aplicate.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. Pentru înmormântări am văzut că vor fi modificări, dacă puteți să ne spuneți la ce se referă...

Raed Arafat: Într-adevăr, a fost o discuție despre înmormântări și a fost o discuție cu reprezentanții cultelor, inclusiv la noi, la minister, cu participarea Ministerului Sănătății. Și astăzi s-a ridicat problema în ședință la guvern; există un ordin care trebuie să fie modificat, este în discuție şi sperăm să se ajungă la adoptarea lui. Pentru că toată lumea a considerat-o o solicitare de bun simț și este vorba de modificarea unui ordin și așteptăm. Este un ordin care va fi modificat la nivelul Ministerului Sănătății, dar pe care au fost discuții şi explicații clare. La un moment era necesar să se ia anumite măsuri, acum probabil că aceste măsuri pot să fie modificate. Este o comisie care analizează, din ce am înțeles, și care va veni cu concluzii asupra modificării acestui ordin.

Reporter: Bună seara. Spuneați ceva mai devreme că, la baza carantinării, stau mai multe motive, mai multe criterii. Ni le puteți enumera, pentru că sunt cetățeni din zone carantinate, care s-ar putea simți discriminați față de cei din zone care nu sunt carantinate, deși incidența este mai mare.

Raed Arafat: Aici este o procedură a INSP-ului care a fost stabilită pentru calcul, care a fost recent adaptată de colegii de la Ministerul Sănătății ca să aibă criterii mai concrete. Credeți-mă că nu am toate criteriile în cap, dar includ și incidență, și capacitatea sistemului sanitar, și diferite aspecte, numărul testelor o să fie acolo calculat. Acestea sunt aspecte care sunt într-o procedură a INSP-ului împreună cu Ministerul Sănătății, după care DSP-ul se conduce când face evaluarea și INSP-ul se ghidează când dă sau nu dă avizul pentru carantinare.

Reporter: Aş mai vrea să vă întreb, de-a lungul timpului multe sau, mă rog, măcar o parte dintre măsurile impuse de dumneavoastră, de autorități - prin dumneavoastră înțeleg autorități - au fost contestate datorită faptului că au fost insuficient explicate sau cel puțin așa a considerat lumea. Cu cât sau cum speraţi dumneavoastră că va scădea răspândirea, dacă oamenii intră în case mai devreme - la ora 20:00 în loc de 21:00 - și cum...

Raed Arafat: Vă dau exemplul apartamentului în care au fost găsiți 100 de petrecăreți și în care s-au dat amenzi de peste 220.000 de lei într-o singură noapte într-un singur apartament. Din păcate, aceste lucruri se întâmplă și faptul că se limitează circulația în orele când activitatea neesențială primează mai mult şi nu activitatea esențială, lăsând la o parte pe cei care muncesc la spitale, gardă, pompieri, poliție etc., clar că va scădea acest aspect care a fost descoperit în mai multe zone. Și inclusiv domnul ministru Bode a vorbit despre proiectul de lege pentru localurile care nu respectă regulile. Măcar aici, nefiind posibilă circulația după ora 20:00 în zonele respective, ei în mod normal nu vor mai putea nici măcar să încalce regula, pentru că nu va veni lumea la ei, deci pot să vă dau aceste două exemple.

Reporter: Iar cu magazinele? Spuneați că se vor stabili criterii, astfel încât să nu fie aglomerație, să nu fie mai mulți cumpărători ca de obicei. Cine va supraveghea implementarea respectarea acestor criterii, pentru că știm cu toții că în teorie sună bine, dar în practică /.../

Raed Arafat: Responsabilitatea, în primul rând, este a fiecăruia dintre noi și a administratorului magazinului, în primul rând. Acolo este responsabilitatea. Să nu vă așteptați că o să avem un polițist în fiecare magazin, o să avem un reprezentant al DSP-ului în fiecare magazin. Este imposibil. Dar asta nu înseamnă că nu va apărea cineva care are drept de control să controleze dacă aceste reguli sunt respectate. Deci, implementarea regulilor - răspunde de ea administratorul, acțiunea de control asupra implementării - sunt autoritățile care o fac, deci acestea sunt modalitățile.

Reporter: Şi o ultimă întrebare tehnică. Sunt persoane care se întorc din localități, de exemplu cu trenul sau... haideți să spunem cu trenul, un mijloc de transport în comun. Ce se întâmplă cu acele persoane dacă ajung după ora 20:00 într-o localitate?

Raed Arafat: Există prevăzut în hotărârea de guvern inclusiv cum prezintă biletul, dacă vin cu avionul, cu trenul, deci există aceste excepții. Mulțumesc mult. Mă opresc aici, că...

Reporter: Bună seara. Încercăm și noi măcar o întrebare-două.

Raed Arafat: Vă rog!

Reporter: Domnule Arafat, hotărârea de guvern nu conține niciun fel de măsură cu privire la terase, la restaurante, deși în ultimele două-trei săptămâni am văzut foarte multe intervenții ale poliției, foarte multe clipuri cu petreceri.

Raed Arafat: Deci, din nou, cred că domnul ministru a explicat clar proiectul de lege care urmează să fie propus...

Reporter: Da, dar până.

Raed Arafat: ... și până atunci, revin la amenzi și, mai mult decât atât, să nu intrăm undeva unde știm că nu este voie să intrăm. Adică din momentul în care un restaurant este deschis într-o localitate în care se știe că sunt închise restaurantele, atunci nu intri. Terasele - aici a fost o discuție lungă și a fost stabilită clar modalitatea în care definim terasa comparativ cu un spațiu închis și, clar, în legislație se spune că se aplică prevederile care sunt în legea fumatului. Spațiul închis este spațiul care are mai mult decât un acoperiș și un perete, dacă nu greșesc, dar există o definiție clară acolo și această definiție se respectă.

Reporter: O completare la întrebarea aceasta. Poliția îi lasă pe cei care au pereți din plexiglas să funcționeze în continuare, chiar dacă sunt patru pereți, pe sistemul că nu este perete de beton.

Raed Arafat: Este greșit. Este greșit. Am ridicat aceste probleme, am discutat, peretele, că este din plexiglas, că este din beton, că este de orice, din momentul în care este perete și conține aerul înăuntru și nu circulă aerul înseamnă că este spațiu închis. Deci asta e chestiune de interpretare, dar intrepretarea vă spun: orice fel de perete este perete, deci asta este.

Reporter: Ați vorbit mai devreme despre principiul dacă știi că nu ai voie acolo nu mergi. Or nu prea a fost respectat acest principiu în ultimele săptămâni.

Raed Arafat: Deci noi vedem asta peste tot și de aici vin controlul și amenzile, cum a zis domnul ministru.

Reporter: Şi aş mai avea o ultimă întrebare. Aș vrea să văd citez declarația Înaltpreasfințitului Teodosie: "Voi face slujbă în noaptea de Înviere..."

Raed Arafat: Nu comentez declarațiile altora și nici nu voi comenta acum.

Reporter: Nu vă cer să comentați. El întreabă cine o să ne oprească făcând Învierea și după ora 2:00.

Raed Arafat: Ţara are legi, există oameni care aplică legile şi sunt convins că legile vor fi respectate. Deci nu comentez comentariile altora, pentru că nu stau să..., nu e OK. Deci, dacă se încalcă legea, există oameni care veghează asupra respectării legii şi ei vor aplica legile. Asta este. Mulțumesc mult.

Sorin Cîmpeanu: Bună seara! Ministrul educației sunt. O să vă prezint trei lucruri despre educație; în primul rând o veste pe care o consider bună, necesară mai ales în această perioadă: am adoptat astăzi în guvern un lucru spun eu esențial pentru școlile din România, care înregistrează două premiere la nivel de hotărâre de guvern - costul standard per elev rămâne la același nivel pentru cheltuieli salariale, nu crește, nu scade, 6.111 lei per elev. Însă noutatea este următoarea: pentru prima oară din anul 2012 de când finanțarea învățământului preuniversitar se face pe baza costului standard per elev, după ce am avut în fiecare an creșteri ale costului standard per elev destinat cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale, accentuez, doar cu inflația în fiecare an, în acest an avem creșteri de 16%, 26% și 36%; 16, 26, 36. Avem o creștere de 16% a costului standard unitar de la 387 de lei per elev la 450 de lei per elev, 16% creștere. În anii anteriori au fost creșteri cu 1-2% cu inflația. Avem o creștere de 16% anul ăsta. 26% este creșterea bugetului Ministerului Educației pentru aceste cheltuieli materiale și pentru pregătire profesională în şcoli, de la un miliard două sute șaizeci de milioane, la un miliard cinci sute optzeci şi şase de milioane, creştere de 326 de milioane care înseamnă exact 26%. Şi lucrul cel mai important: este pentru prima oară când avem un cost standard per elev pentru cheltuieli materiale, diferențiat pentru mediul rural. Am spus că mediul rural, școlile din mediul rural au cea mai mare nevoie de creșterea finanțării. Pentru salarii era diferențiat, pentru cheltuieli materiale, niciodată în a fost diferențiat. Diferențierea s-a făcut doar în funcție de zona geografică, în funcție de climă. Această creștere este de 36%, de la 387 de lei, cât a fost în anul 2020, la 526 de lei în anul 2021. Au fost adoptate prin Hotărâre de Guvern aceste creșteri. Consider că este un lucru bun care creează premise pentru micșorarea diferențelor dintre școlile din mediul rural și școlile din mediul urban. Nu este cu siguranță suficient, dar este un lucru bun. Al doilea subiect: avem pe circuitul de avizare și vom introduce în ședința de guvern, o ordonanță de urgență prin care... Unu: 10% din finanțarea de bază a universităților va putea fi cheltuit pentru investiții în beneficiul comunităților academice. Este vorba de un maxim de 320 de milioane de lei, 10% din 3,2 miliarde de lei, cât este totalul finanțării de bază în universitățile românești. Doi: pentru prima oară, în universitățile românești din bugetul Ministerului Educației, 100 de milioane de lei vor fi destinaţi finanțării instituționale a cercetării din universități. Deci 100 de milioane de lei din bugetul Ministerului Educației, nu al altui minister, vor fi alocați pentru finanțarea instituțională a cercetării, pe bază de performanță, pe baza potențialului pentru cercetare și pe baza strategiilor pentru cercetare ale fiecărei universități. Trei: Am luat decizia de a finanța cele 10 universități câștigătoare ale competiției de rețele de universități europene, trei în primul apel, șapte în apelor următor, cu o sumă absolut identică cu cea cu care finanțează aceste proiecte Uniunea Europeană. Deci, cu alte cuvinte, cât dă Uniunea Europeană, indiferent cât dă, exact atât va da și România, prin Ministerul Educației. Este modalitatea prin care încurajăm performanța. Patru: avem nouă universităţi care sunt prezente în Top 500 Shanghai, cu 14 domenii. Fiecare din aceste domenii va fi finanțat cu jumătate de milion de lei pentru fiecare domeniu, deci cu 500.000 de lei. Este o altă modalitate de încurajare a performanței. Top 500 Shanghai, știm cu toții, cred, că este cel mai redutabil top.  Acestea ar fi lucrurile la nivel de învățământ superior. Mai apoi, deşi am avut o conferință de presă astăzi, doresc încă o dată să mulțumesc pentru responsabilitatea și solidaritatea de care au dat dovadă elevii și părinții pe parcursul întâlnirii de astăzi, dar și profesorii. Decizia finală a fost aceea, plecând de la o variantă inițială pe care, desigur, o cunoașteți, ca programul claselor terminale, a VIII-a, a XII-a și a XIII-a, să nu fie afectat în niciun fel, să rămână exact același din perspectiva activităților didactice, din perspectiva vacanțelor, care sunt un subiect foarte important, Nu se va face punte pentru clasele terminale, vacanțele rămân aceleași. Între 2 aprilie și 11 aprilie - vacanța destinată Sărbătorilor Pascale catolice, mai apoi, între 30 aprilie și 9 mai vacanța destinată Sărbătorilor Pascale ortodoxe. Nu se va face punte pentru anii terminali, nu se va modifica nimic în structură, nu se va modifica nimic în datele planificate pentru examenele naționale, respectiv Evaluarea Națională va începe pe data de 22 iunie, imediat după sărbătoarea de Rusalii, 21 iunie, iar Bacalaureatul va începe pe 28 iunie. Vorbesc de probele scrise. Pentru probele de competențe, acestea se vor echivala. Vor susține probe de competențe doar generațiile anterioare, care vor susține probele de competențe digitale. Cu excepția claselor terminale, învățământul preșcolar, învățământul primar, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, vor face punte între cele două vacanțe de câte 9 zile fiecare. Oricum erau 18 zile de vacanță. Această punte va fi realizată între data de 12 aprilie și 29 aprilie. Pentru a nu intra foarte mult în perioada cu temperaturi ridicate și pentru că s-a acceptat reducerea anului școlar, semestrul II, cu o săptămână, am luat decizia ca finalul anului școlar, în loc să fie 18 iunie, să fie 25 iunie. În acest fel nu se iese din luna iunie, deci nu se intră în zona cu temperaturi ridicate, cu elevii în școală. Ştim foarte bine, școlile din România nu beneficiază de o infrastructură care să ofere o climatizare necesară. Deci, final de an școlar, 25 iunie în loc de 18 iunie, prelungire cu o singură săptămână, reducerea anului școlar cu o săptămână va fi compensată în felul următor, anul acesta nu se susțin teze, anul acesta s-a micșorat numărul de note necesare pentru încheierea situațiilor școlare. Deci, anul acesta cadrele didactice vor face efortul de a comprima perioada destinată încheierii situației școlare știind că nu se susțin nici teze și este nevoie și de un număr de ore mai mic; în acest fel nu va fi nevoie de recuperare; pentru filiera tehnologică, învățământul profesional și tehnic, cei care au 37 de săptămâni deci au cu trei săptămâni mai mult decât ceilalți elevi, am decis să nu prelungim această perioadă nici măcar cu o săptămână deoarece ei s-ar apropia de începerea lunii august. Lucrul va fi posibil deoarece săptămâna "Școala altfel" va putea fi dedicată activităților didactice. Examenele de titularizare și de definitivat rămân exact la datele stabilite. Nu este niciun fel de modificare. Programul de acțiuni remediale se va putea derula pe toată perioada pe care se derulează activități didactice, deci nu în vacanță și numai în localitățile în care rata de incidență este sub șase la mie, spre deosebire de școlile care rămân deschise atâta vreme cât localitățile nu intră în carantină. Nu este vorba doar de București, este o măsură care, spun eu, echilibrează lucrurile la nivel național. Acestea sunt lucrurile pe care voiam să vi le comunic și un lucru foarte important, alături de campania de vaccinare, ieri aveam deja 145.000 de angajați din sistemul de învățământ vaccinați dintr-un total de 350.000, deci ne apropiem de procentul de 50% personal din învățământ vaccinat. Dacă ne raportăm la cadre didactice, la persoanele deci care intră în contact direct nemijlocit cu elevii, am depășit procentul de 50%; este un lucru pe care îl apreciez ca fiind foarte important, personalul din învățământ este în valoare absolută cea mai numeroasă categorie profesională din perspectiva numărului de persoane care s-au vaccinat. Acest lucru trebuie să continue. Acest lucru nu este suficient pentru a putea spera așa cum am spus că după revenirea la școală, în data de 4 mai pentru tot învățământul, mai puțin clasele terminale care vor reveni pe 9 mai pentru că, așa cum am prezentat, nu se schimbă vacanța, vom putea spera, vom avea un orizont de așteptare pentru reluarea școlii cu format fizic pentru toți elevii, pentru a face un management al pierderilor, dacă vreți, pentru a pierde cât mai puțin măcar de acum încolo pentru că pierderile generate de predarea online sunt inerente. Dacă doriţi să mă întrebaţi de ce nu a fost înlocuită acea punte cu predarea online pot să vă răspund dinainte, pentru că, din păcate, o recunosc, cu toată responsabilitatea, predarea online este, în momentul de față în România, inechitabilă. Am preferat să sperăm că după reluare, mergând cu campania de vaccinare a personalului din învățământ bine, beneficiind de decizia anunțată de primul ministru, care este extrem de importantă, prin care, în sfârșit, vom putea organiza testarea în școli, având teste non-invazive, anunțată în cadrul acestei conferințe de presă, vom putea să facem această testare în masă la revenirea copiilor în școli. Este un lucru esențial: testare, vaccinare, respectarea distanțării, aerisire săli de clasă, igienă și purtarea măştii de protecție - sunt elemente care mă îndreptățesc să sper că vom putea discuta de deschiderea școlilor pentru toate clasele în format fizic. Dacă acest lucru se va întâmpla, zilele pe care unii dintre dumneavoastră le consideră pierdute ca fiind vacanță de primăvară, prelungită cu două săptămâni, pentru că 18 zile deja erau, se pot transforma în zile de prezență fizică care vor însemna un beneficiu mult mai important în interesul elevilor. Aceasta este logica pe care am prezentat-o în discuția de astăzi cu reprezentanții elevilor, părinților și profesorilor, care a fost acceptată, drept pentru care mulțumesc pentru înțelegere. Nu există soluție perfectă, nu pretindem că este o soluție perfectă, este pentru toți extrem de frustrantă această perioadă și suntem nevoiți, avem datoria de a fi responsabili și de a lua deciziile în care se pierde cel mai puțin, pentru că decizia ideală în această situație nu există. Aceasta a fost  asta varianta asumată de către Ministerul Educației: testarea la revenirea în școală, pe baza achiziției unor teste non-invazive, repet, este esențială. Întrebări.

Reporter: Da. Vorbea ministrul Voiculescu cu foarte puțin timp în urmă despre o testare a elevilor. Cine va face acea testare, în condițiile în care foarte mulți părinți au refuzat să își dea acordul ca elevii să fie testaţi, chiar dacă a fost descoperit un caz de COVID în școală și dacă va depinde revenirea la școală de această testare în masă, despre care vorbeați.

Sorin Cîmpeanu: Deci, în limitele de competenţă ale Ministerului Educație, pot să vă spun următoarele: din cele 1.150.000 de teste faptul că au fost utilizate doar 19.000 a avut două cauze. Unu, lipsă de personal medical pentru care - e un lucru cunoscut, nu este de ieri, de astăzi, care să administreze aceste teste, pentru ca aceste teste anti-gen rapide necesitau administrare de către personal medical;

Şi al doilea lucru foarte important, foarte mulți părinți, mai ales de elevi de vârstă mică, au considerat că aceste teste sunt invazive, motiv pentru care nu și-au dat acordul, acord care era necesar în mod expres. Odată cu achiziția de teste non invazive, care, la limită, pot fi și autoadministrate - nu vreau să ies din sfera de competență a Ministerului Educației, dar am văzut că acest lucru se face în școli din Franța, Austria și alte școli, chiar autoadministrare - sunt îndreptățit să sper că acea testare în masă în școli va putea să fie un fapt.

Reporter: Deci vor primi elevii testul și îl vor face acasă părinții sau... Ce înseamnă autoadministrare în sensul ăsta?

Sorin Cîmpeanu: Dacă este vorba de acele teste de salivă, am văzut că ele pot fi autoadministrate.

Reporter: Sub supravegherea cadrului didactic.

Sorin Cîmpeanu: Sub supravegherea cadrului didactic, pentru că nu e nevoie de competențe medicale pentru administrarea acestui tip de teste.

Reporter: Şi va mai fi nevoie de acordul părinților?

Sorin Cîmpeanu: Va mai fi nevoie de acordul părinţilor, dar sunt absolut sigur că orice părinte își va da acordul în această situație în care testele sunt non invazive.

Reporter: Dle ministru, mai mulți profesori ne-au semnalat astăzi, după ce dvs aţi anunțat această punte de două săptămâni online pentru clasele din anii terminali... aceștia nu știu cum vor fi plătiți, că, de exemplu, unii au doar două ore în aceste două săptămâni de online. Aceștia îşi vor primi banii complet sau mai puțin? Adică nu ştiu exact câți bani vor primi la sfârșitul lunii...

Sorin Cîmpeanu: Deci salariile... dacă e vorba de personal titular, vor primi salariul întreg. Dacă este vorba de cadre didactice care predau la clasele terminale și până acum știa toată lumea că e o vacanță între 2 și 11 aprilie, între 30 aprilie și 9 Mai.

Reporter: De asemenea, predarea online se va face doar la materiile la care se vor susţine examenele naționale sau la toate materiile?

Sorin Cîmpeanu: Clasele terminale vor face în toată această perioadă din luna aprilie, între 12 și 29 aprilie, toate materiile în regim online.

Reporter: Bună seara. O precizare, vă rog. Ce se va întâmpla totuși în cazul în care părinții nu vor fi de acord cu testarea copilului? Ce se întâmplă cu acel copil? Mai este primit la școală? Rămâne în regim online? Care va fi procedura?

Sorin Cîmpeanu: Mi-e greu să cred că nu vor fi de acord în condițiile în care testele nu vor fi invazive, dar dacă totuși vor fi părinți care nu sunt de acord, vor fi nevoiți să țină elevul în izolare 14 zile, să nu intre în comunitate, dacă a prezentat simptome specifice sau dacă a fost contact al unui coleg confirmat. Vorbesc sub rezerva colegilor din Ministerul Sănătății.

Reporter: Spuneați că orele remediale se vor putea ține doar în localitățile în care rata de incidență este sub șase la mie.

Sorin Cîmpeanu: Da, este deja o prevedere a hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, numărul 19.

Reporter: De ce aţi luat această decizie, pentru că acolo totuși copiii merg la școală? Asta ar fi însemnat să rămână o oră, două în plus, după program să recupereze materia? De ce s-a decis totuşi să se anuleze aceste ore?

Sorin Cîmpeanu: Nu se anulează aceste ore. Pe toată perioada pe care se derulează activităţi didactice, aceste ore care sunt considerate extrem de importante vor avea loc și vor avea loc până la rata de incidență de șase la mie. Atunci când am înlocuit sintagma ,,școlile intră integral în online odată cu atingerea ratei de infectare de șase la mie“ cu sintagma ,,școlile intră integral în online, odată cu carantinarea localității“ - am luat în discuție cu decidenții din domeniu medical și considerând că ar ridica aceste ore remediale, mobilitatea mai mult decât poate fi gestionată, am acceptat ca aceste ore remediale să nu aibă loc.

Reporter: Aveţi o estimare...?

Sorin Cîmpeanu: Este vorba de număr de elevi care fac ore remediale, dacă mă întrebați, sunt 265.000.

Reporter: Voiam să vă întreb despre o estimare cu privire la costul testării elevilor, dacă aveți până în acest moment?

Sorin Cîmpeanu: Nu am această estimare. O dată cu dumneavoastră, am primit și eu această veste bună, în ziua Buneivestiri, de la premierul României, atunci când a spus că se va implica să ajute, înseamnă că se va implica și cu acoperirea costurilor bugetare.

Reporter: Bună seara, domnule ministru, după ce anul trecut au fost o mulțime de probleme în învățământ - uite tableta, nu e tableta, elevi cu internet, elevi fără internet -iată că avem un nou an dificil - și pentru elevi, și pentru părinți, și pentru profesori, vacanță prelungită, ore remediale care în anumite locuri nu se vor putea ține, teze care nu se dau. În mod realist, domnule ministru, credeți că ceea ce au pierdut elevii sau ce pierd în acest an, va putea fi recuperat? Și dacă da, cum? Mă refer, în termen de cunoștințe...

Sorin Cîmpeanu: Mi-aş dori să vă răspund că sunt convins că tot ceea ce s-a pierdut, se va putea recupera. Din păcate sunt foarte conștient de faptul că s-a pierdut foarte mult și s-a pierdut neuniform, s-a pierdut diferit de la o zonă la alta, de la o școală la alta, între urban și rural. S-a pierdut diferit între elevii aceleași clase. Tocmai de asta aceste ore remediale ar fi trebuit să aibă o identificare a acestor pierderi pentru a putea interveni asupra lor. Vom face... Ministerul Educației va face tot posibilul pentru o recuperare într-o măsură cât mai mare a acestor pierderi.

Reporter: Credeți că se putea proceda mai bine în condițiile date? Aveţi ceva să vă reproșați?

Sorin Cîmpeanu: Întotdeauna când privim retroactiv, găsim soluții mai bune.

Reporter: Bună seara, dacă îmi permiteţi, o ultimă întrebare. Evaluarea Națională se va suprapune cu ultima săptămână de școală pentru clasele de /../ a VIII-a?

Sorin Cîmpeanu: Da, este adevărat.

Reporter: Cum se va desfăşura această evaluare naţională ţinând cont că în centrul de examene trebuie să fie prezenți doar candidații și profesorii care vor supraveghea examenul.

Sorin Cîmpeanu: Având în vedere că ultima săptămână de şcoală va fi destinată încheierii situației școlare, sunt convins că se vor găsi aceste soluții în școli. Da, este o problemă corect poziționată, corect pusă. Va exista soluția trecerii în online dacă mai sunt ceva lucruri de predat în ultima săptămână de școală, în care într-adevăr, trebuie să se suprapună Evaluarea Națională peste celelalte clase. Asta în situațiile în care nu suntem deja în scenariul roşu, în care celelalte clase sunt deja în online, V, VI, VII, dacă la asta vă referiţi. Sunteţi un foarte bun cunoscător al sistemului, veţi fi un foarte bun ministru al educației. Şi vorbesc serios. A adresat o întrebare în profunzimea mecanismelor de funcționare ale educației, pe care o apreciez sincer, nu este nicio ironie. Atât? Mulțumesc!

Vlad Voiculescu: Bună seara! Sunt câteva lucruri pe care am vrea să le adăugăm din domeniul sănătate. Întâi de toate, aș vrea să transmit un mesaj pentru cei care sunt afectați atât de acest virus, cât și de toate măsurile pe care pe care Guvernul este nevoit să le ia, la fel ca anumite autorități publice locale. Cred că toată lumea este obosită. Aş începe cu medicii şi personalul sanitar. De asemenea, elevii, profesorii, proprietarii de restaurante, toată lumea care este afectată într-un fel sau altul de această pandemie și fie că este afectată de boală sau doar de celelalte lucruri care privesc pandemia, inclusiv anumite măsuri pe care, încă o dată, Guvernul e obligat să le ia. Cred că situația de față de multe ori este judecată greșit, pentru că ne gândim la această pandemie ca la o boală. Pandemia e mai mult decât o boală, pentru că dincolo de cei care sunt afectați direct și care acum sunt în spital, conectați la oxigen, sau care primesc îngrijire spitalicească sau îngrijire medicală de orice fel, pandemia îi afectează pe foarte mulți, cei care nu au acces la servicii medicale sau au acces restricționat, limitat și, de asemenea, pe cei care încă nu au reușit să se vaccineze; și pe noi, toți, ca o comunitate. Astăzi avem 1.498 de paturi de ATI disponibile, din care 1.335 sunt ocupate. De asemenea, v-aș spune că în București sunt 13 paturi de ATI pentru copii şi din acestea 10 sunt ocupate, deci avem doar 3 paturi libere în București. Lucrurile sunt cât se poate de serioase și mesajele noastre, ale Ministerului Sănătății, ale întregului Guvern, trebuie judecate în această linie. Avem, de asemenea, un progres semnificativ al vaccinării și vaccinarea, trebuie să spunem, este singura noastră șansă ca acest hop pe care trebuie să îl trecem împreună să fie ultimul sau ultimul de o dimensiune care să afecteze atât de mult viața tuturor. Prin măsurile pe care Guvernul le ia, le comunică, încercăm să câștigăm timp pentru cei care au cea mai mare nevoie și pentru vaccinare. Repet, avem o șansă, spre deosebire de alte țări chiar din Uniunea Europeană, să avem destule vaccinuri ca în următoarele trei, patru luni să avansăm foarte mult în lupta împotriva COVID-19. Domnul premier a menționat deja că îi vom ajuta și pe vecinii noștri de la Răsărit, vom dona 50.400 de doze de vaccin în acest weekend. Hotărârea de guvern a fost pregătită de Ministerul Sănătății și aprobată astăzi în guvern. Tot astăzi, în ședința de guvern, am aprobat câteva lucruri importante. Unul dintre ele este instituirea cadrului legal pentru testarea în farmacii. În perioada următoare, și chiar mâine, avem discuții la Ministerul Sănătății cu reprezentanți ai farmaciilor pentru ca testarea rapidă antigen să se poată face în farmacii. E un pas important care merge către, dacă vreți, testare în masă, testarea oricui are această nevoie sau această dorință. Ea se va putea face la un preț foarte scăzut. Negocierile sunt în curs. Avem de astăzi, respectiv după ce ordonanța de urgență va  apărea în Monitorul Oficial, și baza legală pentru lucrul acesta. E un pas extrem de important. De asemenea, am spus de multe ori și o repet pentru că în spațiul public se vorbește despre paturi ATI, despre necesitatea de a crește capacitatea în terapie intensivă. Și se vorbește despre paturi ca și cum am vorbit despre mobilă. În fapt, limitarea principală este cea a resursei umane și aici, pe de-o parte, vorbim despre medici obosiți și asistente și infirmiere și toți cei care contribuie și, pe de altă parte, vorbim, de asemenea, despre limitări pe care le eliminăm astăzi, date de lege, o lege care îi face pe medici de anumite specialități să se teamă de eventuale consecințe ale unui lucru pe care își doresc să-l facă, și anume să ajute în secțiile de terapie intensivă sau acolo unde, în general, sunt îngrijiți pacienți COVID-19. Ce am făcut astăzi prin ordonanță de urgență de modificare a Legii 95, Legea sănătății: am stabilit că, pe durata stării de alertă, alte specialități medicale decât infecționiști, ATI-iși pot veni în ajutorul colegilor lor și lucrul acesta se poate face cu respectarea protocoalelor de practică medicală, care vor fi aprobate sau au fost deja aprobate prin ordin al ministrului sănătății. Dacă aceste protocoale sunt respectate de către acești profesioniști, ei nu vor putea fi trași la răspundere. Deci stabilim - citez: medicii prevăzuți la alineatul 1, adică medicii despre care vorbeam nu sunt răspunzători pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii, desfășurate în condițiile alineatului 1. Deci, repet: dacă protocoalele de tratament vor fi respectate, atunci nimeni nu are de ce să se teamă de vreo consecință. Este un mesaj important pentru medici și un lucru pe care l-am discutat cu Colegiul Medicilor și în guvern este astăzi aprobat. Au fost mai multe măsuri adoptate de către Ministerul Sănătății, dar cea mai mare parte a acestora se regăsește în Ordinul 555, care este de astăzi pus în transparență pe site-ul  Ministerului Sănătății. Este un ordin în care oricare dintre dumneavoastră ați putut găsi lista spitalelor care au contribuit la efortul masiv de anul trecut și de anul acesta pentru îngrijirea pacienților COVID-19. Acest ordin a fost adaptat și sunt extrem de multe lucruri importante care sunt reglementate, care au fost revizuite și sunt acum nou reglementate în acest ordin de ministru.

 

 

Persoana care a coordonat lucrul la acest ordin este doamna doctor Andreea Moldovan. O rog să prezinte Ordinul de Ministru și invit, de asemenea, pe oricine să vină cu amendamente, cu propuneri. Va fi o perioadă scurtă de timp în transparență, probabil 24 de ore, dar dacă sunt lucruri de discutat, trebuie să le discutăm rapid. O las pe doamna doctor să prezinte lucrurile esențiale din acest Ordin de Ministru. Vă rog.

Andreea Moldovan: Mulțumesc frumos! Bună seara! De fapt, sunt un exponent al echipei care a lucrat pentru acest ordin, pentru că suntem mai mulți. A fost o muncă extrem de intensă și susținută, am avut sprijin în permanență și în această activitate au fost antrenați și colegi din alte specialități, în special anestezie și terapie intensivă, medici de urgență, pneumologi, medici de familie, tocmai pentru că am dorit foarte mult ca toate specialitățile care se ocupă de îngrijirea pacienților cu infecție COVID să participe la elaborarea acestui ordin, pentru a ști că toate aspectele observate în practică sunt luate în calcul și rezolvate în măsura posibilităților. Modificarea majoră a acestui ordin, practic, se referă la eliminarea acelei sintagme de spitale COVID și non-COVID exclusiv și alocarea pacienților COVID și în unități medicale non-COVID, unde infrastructura o permite, în acest sens, pacienții cu infecție COVID urmând să aibă acces mai bun la îngrijire medicală, la un standard de diagnostic adecvat, radiologic sau de laborator, și, de asemenea, să aibă acces la mai multe specialități medicale care să asigure acel consult interclinic sau pluridisciplinar, care să monitorizeze și să trateze mai bine pacienții COVID cu infecție cu forme moderate sau severe sau critice și care de multe ori au comorbidități care se degradează pe parcursul evoluției infecției COVID. Deci, practic, aceasta este o modificare majoră. Ceea ce se dorește este, pe de-o parte, ca pacienții cu infecție COVID să aibă acces mai facil la un tratament ameliorat, mai ales în cazul formelor moderate, severe, critice de boală, iar, pe de altă parte, se dorește ca pacienții non-COVID să aibă acces în spital, unde să poată fi îngrijiți mai bine. Știm cu toții situațiile în care un spital dintr-o localitate mai mică era alocat infecției COVID, astfel încât persoanele din localitatea respectivă și zonele limitrofe erau nevoite să se deplaseze în alte localități. Încercăm să creăm circuite COVID și non-COVID în unități medicale, tocmai ca să facilităm accesul la asistență medicală pentru ambele categorii de pacienți. Un alt aspect important la care ne referim este cel care ia în calcul urgențele, fie medicale, fie chirurgicale, pentru că ele vor trebui să fie manageriate corect în spitalul unde se adresează, existând în aceste spitale circuite COVID, evitând astfel transferul acestora în alte unități medicale, cu pierdere de timp sau de momente importante pentru o abordare corectă medicală sau chirurgicală. Un alt aspect la care s-a referit domnul ministru Voiculescu este cel al resursei umane, pentru că există anumite specialități medicale, infecționiști sau pneumologi, medici, asistente medicale, infirmiere, brancardieri, de asemenea medici de terapie intensivă sau urgentişti care au fost mai mult decât forjați în această perioadă. Dorim ca în ajutorul acestora să vină și alte specialități medicale sau de asemenea, chirurgicale, dar care să nu mai stea sub spectrul temerii de consecințe, de îngrijire a unor pacienți pentru care ei nu au aparent competențe în curricula de pregătire - astfel încât prin această ordonanța adoptată astăzi, practic creștem capacitatea de alocare a resursei umane, prin dispersarea altor specialități medicale și chirurgicale, în îngrijirea pacienților COVID. Un alt aspect important se referă la îngrijirea pacienților psihiatrici, pentru că am identificat în fiecare județ spații, secții, clinici, spitale unde pacienții cu afecțiuni psihiatrice să poată fi tratați, cei cu infecție COVID, pentru că a fost de multe ori o problemă în a găsi un loc adecvat pentru astfel de îngrijiri. Și un alt aspect important care ne aliniază recomandărilor OMS, este cel referitor la posibilitatea nou-născutului cu mamă infectată COVID de a rămâne împreună cu aceasta, bineînțeles respectând regulile de prevenție și de a evita să îl îndepărtăm de la mamă, în primele ore sau zile după naștere. Este o altă abordare, este o abordare care dă mai multe drepturi spitalelor - care au fost în permanență consultate prin manageri, prin directori de DSP sau prin medici, directori medicali, efectiv discuții directe - care dorește să ajute activitatea în spitale pentru că este deja un an de pandemie în care lumea este obosită, tracasată, chinuită și parcă nu mai are răbdare de nimic, dar încă este moment de răbdare. Rugămintea mea, din nou, este de a fi în continuare atenți și precauți, pentru că încă mai avem de furcă cu această pandemie și datele statistice pe care le avem la minister nu sunt liniștitoare: avem un număr mare de cazuri, număr mare de persoane tinere afectate; de asemenea, un număr mare de forme medii, severe sau critice, la persoane fără comorbidități cu vârste mai scăzute față de ce am văzut în valurile precedente, deci trebuie să avem grijă. Sperăm ca acest ordin să ne ajute să ne organizăm mai bine. Doresc, de asemenea, și eu să aduc, alături de domnul ministru Vlad Voiculescu, o mare mulțumire cadrelor medicale care de un an de zile lucrează și se străduiesc din plin, pentru că fără ajutorul lor nu am fi reușit să ajungem în momentul acesta. Și rog populația în continuare să aibă grijă. Vă mulțumesc. /…/

Reporter: Aș avea o întrebare legat de acest ordin de ministru, să îmi spuneți, dacă ați făcut deja un calcul, câte spitale din România ar putea să înceapă să preia pacienți COVID pentru a fi tratați și dacă spitalele care au tratat până acum exclusiv pacienți COVID, vor putea prelua și alți pacienți?

Andreea Moldovan: Exact. Practic, în acest ordin am stabilit trei niveluri diferite de abordare a unităților medicale. Este nivelul unu, unde spitalele beneficiază de permanență, de radiologie, laborator, gărzi cu personal pluridisciplinar; nivelul 2, unde de asemenea spitalele beneficiază de radiologie sau CT, dar nu neapărat în regim întotdeauna 24 din 7 și, de asemenea, beneficiază de gărzi cu personal de boli infecțioase, pneumologie, ajutat de personal din alte specialități și nivelul 3, unde există disponibilitate de a se organiza inclusiv paturi de terapie intermediară și unde, de asemenea, există gardă, supervizată de către specialități infecțioase sau pneumologie. Acestea sunt cele trei niveluri de spital. Ceea ce este nou în acest ordin și ne dă un plus de spațiu sau de locuri sau de manevră, dacă pot să spun, în ceea ce privește această creștere a numărului cât se poate, este referitoare la identificarea paturilor de terapie intensivă, dar, în mod egal, și a paturilor de terapie acută - aceste paturi de terapie acută fiind patul unde pacientul cu formă moderată sau severă poate să fie îngrijit corespunzător, cu volume mari de oxigenoterapie, dar unde pot să stea pacienții care nu au nevoie de intubație sau ventilație mecanică. Deci, practic mai avem un nivel intermediar până la ajunge la terapie intensivă, unde din nevoie, de multe ori, puteau să ajungă pacienți care puteau fi îngrijiți și în astfel de paturi de terapie acută. Am încercat, prin stabilirea clară a unui flux de circulație și a unui algoritm de admisie a pacienților în spital și a unui triaj clinic și de laborator adecvat, tocmai să stadializăm sau să ajutăm ca pacienții să ajungă să fie îngrijiți în spațiul care este cel mai adecvat pentru starea clinică pe care o au. De asemenea, ceea ce este foarte important în acest ordin este faptul că am stabilit un cadru de investigații de laborator și radiologice sau CT, care se aplică atât pentru diagnostic, cât și pentru evaluarea pacienților cu infecție COVID, ceea ce ne standardizează foarte mult abordarea acestora și ajută ca explorarea unui pacient COVID să fie corectă. Spitalele identificate în prezent în acest ordin sunt în număr de 248. Ele este stadializate pe cele trei niveluri. A fost o muncă foarte laborioasă de a identifica nivelul care poate fi atribuit fiecăruia dintre aceste spitale și avem în prezent 64 de spitale de nivel 1, deci unde pacienții cu infecție COVID pot să fie îngrijiți corespunzător.

Reporter: Domnule ministru, știu că ați vorbit și dumneavoastră că nu se ajung medici la ATI, să-mi spuneți cum stăm cu delegarea celor care ar trebui să ajungă acolo și unde avem cel mai mult necesar de medici la ATI?

Vlad Voiculescu: Aproape peste tot, aproape peste tot. În vizitele pe care le-am făcut până acum și în discuțiile pe care le-am avut împreună cu doamna secretar de stat - și vă asigur au fost multe zeci - nu cred că am întâlnit un singur spital unde resursa umană să fie cu adevărat suficientă. Sunt secții care aproape că sunt ținute exclusiv de medici rezidenți. Sunt, și nu aș vrea să mă refer doar la medici, asistente medicale care sunt aduse din secții de Pediatrie și care au acum în grijă pacienții adulți, ceea ce nu au făcut până acum în întreaga carieră. Situația este destul de grea aproape peste tot, inclusiv la București avem spitale unde există tot echipamentul tehnic și lipsesc medicii. Sunt multe spitale.

Reporter: Și s-a început detașarea către...

Vlad Voiculescu: Sigur, detașări se fac. Detașările se fac de către comandantul acțiunii, de către doctorul Raed Arafat. Fără aceste detașări adevărul este că anul trecut ar fi fost extrem de greu sau dacă nu imposibil de gestionat. E nevoie în continuare de detașări și se fac aproape în fiecare zi.

Reporter: Să-mi spuneți când vor fi anunțate cele șase criterii pentru carantină?

Vlad Voiculescu: Cred că le vom finaliza cât de curând. Au fost discuții în mai multe reprize, dacă vreți. Sunt câteva propuneri noi, dar aș vrea să vă spun, că un criteriu de bază, care nu va putea fi eludat, este acela ca pacienții să poată fi îngrijiți. Asta înseamnă că dacă ajungem cu capacitatea sistemului medical dintr-o anumită localitate, respectiv dintr-un anumit județ, la limită și /…/ toți pacienții care vin în plus ar trebui să fie transferați, asta va face celelalte criterii să conteze ceva mai puțin, respectiv autoritatea să fie foarte sensibilă la orice criteriu suplimentar dacă acesta este îndeplinit. Cu alte cuvinte, dacă nu mai avem paturi, atunci orice pericol suplimentar este un pericol aproape prea mare.

Reporter: Premierul v-a cerut să organizați câte o conferință de presă în fiecare săptămână. Veți face acest lucru?

Vlad Voiculescu: Cu mare bucurie ne întâlnim aici în fiecare săptămână.

Reporter: Și astăzi a plecat consilierul dumneavoastră Răzvan Cherecheș, a spus că experiența a fost una amară. De ce pleacă al doilea consilier al dumneavoastră?

Vlad Voiculescu: Este vorba despre un consilier onorific. Mai întâi de toate, dacă tot mi-ați dat oportunitatea, o să spun că am toată aprecierea și tot dragul pentru domnul profesor Răzvan Cherecheş. E un om excepțional, care a contribuit prin efortul propriu la comunicarea în această pandemie. Poate că am avut așteptări diferite. A fost un consilier onorific cu care ne-am sfătuit poate că nu destul de des și poate că nu de fiecare dată opiniile dânsului au putut fi transpuse în practică. Recunosc că și mie din afară lucrurile îmi par mai simple câteodată până să intru într-o organizație, nu? E o echipă solidă la Ministerul Sănătății din care fac parte și consilieri onorifici și lucrul acesta vă asigur că va dăinui. Cu domnul profesor Răzvan Cherecheş cu siguranță ne vom sfătui în continuare, îi vom cere ajutorul și o poate face și dânsul dacă vreodată va dori să ne sfătuim sau să facem lucruri bune împreună.

Reporter: Doamnă doctor, la debutul pandemiei când medicii se îmbolnăveau pe capete s-a pus problema spitalelor COVID și non-COVID, existau chiar medici care sugerau spitalele modulare pentru pacienții bolnavi de COVID, tocmai ca să nu se amestece. Explicația a fost destul de tehnică pentru cineva care nu este familiarizat cu problema. V-aș ruga să ne spuneți: nu vor mai exista spitale COVID și non-COVID,  dar toate spitalele vor prelua, vor fi obligate să trateze și pacienți COVID și non-COVID și ce se întâmplă în spitalele unde nu se pot asigura circuite separate, unde nu se poate face..., intră sau nu intră sub umbrela acestei ordonanțe? Și unde va putea fi găsită lista?

Andreea Moldovan: Am să vă răspund cu exemple, inițial, pentru că acea împărțire COVID, non-COVID a fost inițial agreată și acceptată de către toată lumea, pentru că în primul rând avea acea structură pavilionară a spitalelor și cu corpuri separate de restul clădirilor mai mari și, în al doilea rând, nu știam exact foarte bine ce se întâmplă cu infecția cu virusul ce urmează. Au fost foarte multe necunoscute. Între timp, ne-am dat seama că, pe de-o parte, nu există spitale non-COVID pentru că apăreau acele focare de infecție inevitabile fie de la personal, fie de la pacienți în spitalele considerate non-COVID, astfel încât acestea nu au mai fost rapid considerate ca atare, iar pe de altă parte a fost un acces deficitar al pacienților non-COVID, care au fost uneori discriminați față de pacienții COVID, în cazul cărora circuitele erau mai mult decât clare. Această separare a circuitelor COVID/non-COVID va fi posibilă doar în anumite unități medicale, acolo unde infrastructura o permite, acolo unde poți să organizezi acele circuite separate care să evite întâlnirile pacienților confirmați COVID sau suspecți cu cei negativi și doar acolo unde, din punct de vedere al investigațiilor și al laboratorului sau al radiologiei, noi putem să oferim un plus acelor pacienți. Asta este singura diferență. Nu se va putea în toate spitalele. Pe de altă parte, există spitale COVID monodisciplinare care rămân COVID monodisciplinare pentru că nu avem de ales. Sunt exemple care nu au capacitate se dezvoltă alt fel de infrastructură, să organizeze sau care sunt în continuare cu număr mare de pacienți care le ocupă.

Reporter: O întrebare - acum dvs. știți cine răspunde - referitor la testarea în farmacii. Înțeleg că testarea o face farmacistul. Dacă testul este pozitiv, se mizează pe responsabilitatea celui care s-a testat că se duce cumințel acasă și se autoizolează sau se anunță DSP, anunță farmacistul? Care e procedura?

Andreea Moldovan: Practic, această testare în farmacii a fost preluată după modelul altor țări și are ca scop să asigure accesibilitate cât mai largă a testării pentru populație, pentru că ceea ce se întâmplă acum, când oamenii își cumpără teste cu un preț ridicat, pe care le fac poate corect, poate incorect și care nu sunt urmate întotdeauna de măsurile de izolare corespunzătoare reprezintă o necunoscută mare, cu care ne confruntăm. Ceea ce se dorește este să fie teste accesibile în farmacii, testarea să o facă farmaciștii opțional, cei care doresc și cei care au spațiile corespunzătoare, pentru că am fixat în ordin și un spațiu de testare corespunzător. Rezultatele pozitive vor fi încărcate în platforma de raportare, pentru că este foarte important să știm ce se întâmplă, și, de asemenea, pacienții vor primi un flyer în care să fie informați asupra regulilor generale de abordare a infecției COVID. De asemenea, ei vor fi luați în calcul și în urmărire de către medicul de familie, cum se întâmplă cu pacienții depistați prin PCR și, iarăși, ceea ce va fi foarte important să furnizăm pacienților este un ghid de activitate și de conduită, în cazul în care apar simptome de agravare, pentru că vreau să atrag atenția: există pacienți care se testează, care sunt pozitivi și care evită să meargă din timp la spital și întârzie cât mai mult acest deznodământ și una dintre explicațiile pentru care noi întâlnim atât de multe cazuri severe la adulți tineri cu forme grave încă de la internare îl reprezintă și această întârziere a prezentării la medic. Deci, noi vom putea, odată cu această prezentare pentru testare în farmacii, să oferim primele informații de bază pacientului, care după aceea să știe care este parcursul. Este, iarăși, un algoritm pe care dorim să îl punem la îndemâna pacientului, să nu mai fie atât de multe necunoscute sau păreri non-medicale sau abuz de medicamente.

Reporter: O completare la asta. Pentru că ați pomenit de persoane care ajung foarte târziu la spital, ne confruntăm cu un fenomen deosebit de grav. Auzim tot mai des de persoane care vin târziu la spital, de persoane care refuză oxigenul, de persoane care cred că la ATI medicii îi omoară, am citit chiar de caz de pacientă care a vrut să atace medicul. Toată aceste lucruri vin pe fundalul unor discursuri tot mai virulente despre spitale ca abatoare, despre oxigenul care provoacă edeme etc. Cum vedeţi rezolvabilă această problemă?

Vlad Voiculescu: Ați menționat mai devreme și cuvântul responsabilitate în dreptul celor care se testează. Aș spune un lucru care poate nu s-a spus foarte des de către autorități: românii, în toată această criză, în general, au respectate regulile, în general n-am fost mai răi decât alții; cumva ne învinuim foarte des și nu vorbesc aici de  situații care sunt absolut detestabile, cum au fost cele de weekend-ul trecut, în care unii organizau petreceri și se mai și făleau cu lucrul ăsta, cu punerea vieților altora în pericol dar, în general, cred că românii au fost oameni de înțeles. Responsabilitate cerem de la populație foarte des, responsabilitate cred că ar trebui să cerem și de la anumite televiziuni, de la anumite canale media care, da, promovează câteodată lucruri care nu au niciodată nicio legătură cu știința, nicio legătură cu datele, cu lucruri pe care, altfel, sunt sigur că le știu cei acolo. Poate fac asta pentru audiență, poate fac asta din alte motive, dar le-aș aduce aminte că e vorba de viața oamenilor, e vorba de multe vieți de oameni care ar putea fi pierdute. Și da, încurajăm pe fiecare dacă este testat pozitiv sau dacă știe că a fost contactul unui alt pacient COVID-19 să meargă la medic, să-și cumpere un pulsoximetru și dacă scade sub 94 să meargă la medic, să meargă la medic cât mai repede, pentru că dacă ajunge prea târziu, ne-au spus medicii - Andreea știe lucrul ăsta din spital - câteodată este pur și simplu prea târziu, să vezi un pacient și să știi deja că este prea târziu, pentru că a venit prea târziu, e unul dintre cele mai mari blesteme pentru un medic, pentru familia acelui pacient și, evident, pentru pacient. Să meargă la medic cât mai repede!

Andreea Moldovan: Aș putea face o completare scurtă? Aș face apel și la evitarea automedicației și a polipragmaziei, pentru că se întâmplă de multe ori să ajungem la niște scheme de tratament care nu sunt justificate și care pot să aibă un efect absolut nociv asupra persoanei infectate și nu unul de ajutor. E un apel și pentru evitarea automedicației sau a acelor liste care circulă, cu o serie de medicamente care fie nu au efect, fie pot să fie nocive.

Vlad Voiculescu: ... antibiotice /.../ nu există așa ceva. Consultați medicul, consultați medicul, nu vă fie teamă să mergeți la spital! Sunați! Sunați! Sunați la hotline, sunați un medic! Faceți asta cât mai repede posibil! Nu vă automedicați, nu întrebați o vecină, nu întrebați instalatorul, nu întrebați un prieten care știe el mai bine. Întrebați un medic!

Reporter: Bună seara! În trei luni și jumătate, șapte oameni au murit în secția de Mari Arși de la Spitalul Județean din Timișoara, într-o secție nouă, din cauza infecțiilor nosocomiale. Întrebarea mea este de ce? De ce au murit șapte oameni?

Vlad Voiculescu: Investigăm, la Ministerul Sănătății ce s-a întâmplat la Timișoara. /…/ Știm că o parte dintre cazuri, respectiv o parte din lucrurile care s-au întâmplat acolo au fost corect raportate. Avem o investigație în curs.

Reporter: Știți că familiile au aflat foarte târziu informațiile sau unele chiar nu le-au aflat?

Vlad Voiculescu: Este un lucru care din păcate se întâmplă în multe spitale. Dacă vă referiți la faptul că informațiile medicale nu sunt întotdeauna disponibile la timp pentru familii, este un lucru reglementat prin legea drepturilor pacientului și printr-un ordin de ministru din 2016 care spune că aparținătorii ar trebui să aibă acces la toate datele medicale ale fiecărui pacient; lucrul acesta ar trebui să fie clar.

Reporter: Dar aici nu s-a întâmplat. Este evident.

Vlad Voiculescu: Repet, avem o investigație în curs asupra acestui caz.

Andreea Moldovan: În acest sens, suntem proactivi, pentru că avem acea lege a nosocomialelor, nr. 3/2021, pentru care lucrăm la norme, ceea ce ia timp, oricât am vrea de mult să lucrăm. Însă, până când nu avem acele norme suntem în curs de elaborare a unor ghiduri foarte simple de bună practică medicală și de prevenție a apariției infecțiilor nosocomiale, fie respiratorii, urinare sau cu Clostridium difficile și care vor fi puse la dispoziția personalului medical, tocmai ca să știe acele măsuri simple, care nu sunt costisitoare și care, efectiv, ajută să se prevină apariția acestor complicații.

Reporter: Primiți mai des raportări ale infecțiilor nosocomiale decât se întâmpla anul trecut, când știm foarte bine acel raport? S-a schimbat ceva?

Vlad Voiculescu: Lucrurile merg în direcția bună și protecția împotriva infecțiilor nosocomiale este una dintre prioritățile acestui mandat. Sunt lucruri începute în 2016, sunt lucruri în care doamna doctor Moldovan este unul dintre experții de top de la noi. Lucrăm, de asemenea, împreună cu alți oameni care au fost implicați atât în scrierea legislației primare - vorbim de doctorul Gabriel Popescu, doamna doctor Elena Copaciu. Avem o întreagă echipă care lucrează la aceste norme și, da, raportările se îmbunătățesc, dar mai e mult până departe.

Reporter: Ce înseamnă șapte morți în trei luni din cauza infecțiilor nosocomiale? Mulțumesc.

Vlad Voiculescu: Înseamnă prea mult.

Reporter: Bună ziua. Spunea premierul mai devreme că în următoarele luni vor veni câteva milioane de doze de vaccin. Pe de altă parte, numărul celor din platforma de programare este în scădere. O veste bună pentru ei, în schimb, e o veste care ne arată că ar trebui să fie făcute planuri pentru a-i încuraja pe cei care nu sunt chiar așa de interesați să se vaccineze să facă acest lucru, dacă vrem să păstrăm acel ritm de vaccinare care să ne permită să scăpăm de restricții. Aveți astfel de măsuri pe care le-ați programat? Și mă gândesc și la vârstnicii din România. Avem 5 milioane de bătrâni și, din datele pe care le avem acum, puțini dintre ei au fost totuși vaccinați.

Vlad Voiculescu: Aveți dreptate. Avem două provocări. Una este cea de comunicare, și Ministerul Sănătății a pregătit o campanie destul de semnificativă, pe care o să o vedeți în perioada următoare, și ne bazăm inclusiv pe ajutorul dumneavoastră, al canalelor media, al televiziunilor în special, dar, dincolo de asta, cealaltă provocare este cea logistică și CNCAV face o treabă bună, există o colaborare bună între Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne /…/ și nu doar atât. Avem un proiect-pilot la Timișoara, pornit de primarul de acolo, de Dominic Fritz, și de o asociație a medicilor de familie, care au venit proactiv si au spus 'vrem să mergem către oameni',  și au echipat mașini. Avem, de asemenea, exemplele bune de colaborare cu companii care vor să-și vaccineze personalul. Vom merge către cât mai multe instituții sau grupuri de voluntari sau instituții de cult care sunt cât mai aproape de comunitate, așa încât toată lumea să aibă acces la informație mai întâi, să știe cât de importantă este vaccinarea și că asta este singura șansă să depășim acest hop și apoi să aibă și acces fizic la vaccin. Un lucru care ne ajută este disponibilitatea în câteva săptămâni a vaccinului Johnson&Johnson care vine cu o singură doză și poate fi depozitat la temperaturi rezonabile, nu ai nevoie decât de un frigider. Acesta va merge direct către  medicii de familie.

Reporter: Și în privința testelor acelea pentru elevi, pentru după vacanță, există deja cumpărate, le veți cumpăra în perioada următoare? Cum vor fi ele administrate? Am văzut niște date ceva mai devreme, dar poate ne spuneți din punctul de vedere al ministerului.

Vlad Voiculescu: Achiziția trebuie făcută de către Ministerul Educației, respectiv poate fi făcută prin ONAC. Este o posibilitate. Sunt teste pe care unele state le folosesc. Au sensibilitate ceva mai scăzută, încă, decât celelalte teste pe care le folosim acum, dar lucrurile se îmbunătățesc, la fel cum a fost cu testele antigen, de la un punct încolo au devenit recomandate de către ECDC, de către autoritățile europene. În direcția aceasta mergem și este cu siguranță un filtru. Ministerul Sănătății nu poate face achiziția pentru entități care nu sunt în structura sa, dar există entități care pot face asta și inițiativa de la Ministerul Educației, respectiv inițiativa premierului de care v-a spus astăzi, e cum spun, e un filtru bun.

Reporter: Spuneați că, pe durata stării de alertă, alte specialități vor putea trata COVID și nu vor fi responsabile de actul medical, dacă sunt respectate protocoalele. Despre ce vorbim mai exact? Ce specialități?

Andreea Moldovean: Atât specialități medicale, cât și chirurgicale. Practic, au fost situații, de exemplu, de spitale pluridisciplinare care erau strict COVID și în care toate specialitățile medicale trebuiau să îngrijească pacienții COVID, inclusiv chirurgi sau urologi sau oftalmologi sau psihiatri. S-a dorit să fie o un cadru legal pentru desfășurarea unei astfel de activități atunci când este necesară, întotdeauna cu colaborarea tuturor specialităților medicale conexe. De asemenea, pentru specialitățile de boli infecțioase și pneumologie au fost identificate specialități înrudite sau conexe sau complementare de tipul cardiologiei sau al bolilor interne sau al alergologiei, unde medicii care tratează de obicei și afecțiuni respiratorii pot să ajute în tratamentul pacienților cu infecție COVID.

Reporter: De exemplu, un medic dermatolog ar putea să trateze un bolnav de COVID, dacă s-ar oferi să facă acest lucru?

Andreea Moldovan: Medici dermatologi au tratat pacienți cu COVID. Acum vor avea un cadru care să îi absolve de repercusiuni de tip malpraxis în acea situație, cu condiția bineînțeles a desfășurării unui act medical corect și care va fi bazat atât pe protocolul de tratament care există în țară elaborat și verificat de către entitățile corespunzătoare și, de asemenea, pe baza a unui ghid de instruire, dar va fi o muncă de echipă. Am dorit să aducem persoane noi în această luptă împotriva COVID, tocmai pentru a lăsa timp celor care au lucrat un an de zile să își tragă puțin sufletul, vor fi complementari.

Reporter: De ce ați luat această decizie și ce le spuneți pacienților bolnavi de COVID care vor fi tratați de medici de altă specialitate, poate o specialitate mai puțin cunoscută, medici la care poate nu au mers niciodată?

Andreea Moldovan: Pentru că numărul de cazuri de infecție COVID poate să fie mare sau poate să fie în creștere, astfel încât acele colective mici de pneumologi sau de boli infecțioase sau de terapie intensivă sau de urgențe să nu fie suficiente să poată îngriji corect toți acești pacienți. Și până acum au fost alte specialități medicale care au îngrijit pacienții COVID, și în alte țări și la noi, doar că ele nu au avut un cadru legal care să le permită acest lucru și să îi absolve de orice fel de repercusiuni din punct de vedere legal. Așa, practic este o colaborare între mai multe specialități medicale și chirurgicale care să asigure o îngrijire unui număr mare de pacienți. Bineînțeles, că dacă dă Domnul și numărul de pacienți va scădea și va fi limitat...

Reporter: Doamna secretar de stat, noi aici vorbim de moralitatea unui act medical - dumneavoastră justificați lipsa de medici - cu toate că este treaba ministerului dumneavoastră să recruteze medici din piață - de faptul că veți exonera niște oameni care vor putea, la un moment dat, să fie vinovați de moartea altor oameni, pentru că nu au specializarea necesară. Dumneavoastră vă dați seama de ceea ce spuneți în acest ordin ministru?

Andreea Moldovan: Da, vă explic ce înseamnă.

Reporter: Și aș dori să exemplifice și să ne explice acest lucru și domnul ministru, nu numai dumneavoastră! Vă mulțumesc!

Andreea Moldovan: Ceea ce vreau doar să explic foarte scurt este că numărul de medici de boli infecțioase, de pneumologi, de ATI-işti, de medici de urgență este limitat. Pentru pregătirea unui medic specialist este nevoie de cei șase ani de facultate, cinci de rezidențiat, 5 de specialitate, după care trece în rândul medicilor specialiști, astfel încât nu vom putea niciodată, de azi pe mâine, să scoatem pe bandă rulantă medici noi din anumite specialități. Atunci când numărul pacienților COVID a fost foarte mare în valurile precedente, astfel încât medicii din aceste specialități enumerate erau pur și simplu depășiți de situație prin numărul mare și gravitatea cazurilor, a fost nevoie să intre și alte cadre medicale, pentru că, de fapt, îngrijirea pacienților se învață în facultate, se desăvârșește ulterior. Nu este o scădere a calității îngrijirii, pentru că, de fapt, exact cum v-am spus anterior de două ori, este o colaborare medicală. Dar, practic, prin acest ordin putem ca și alte specialități de interne, care tratează pneumonii, de cardiologie, care tratează afectări cardio-pulmonare, de alergologie sau de alte specialități să îngrijească pacienții cu COVID. Asta este singura diferență, dar, practic, medicilor le va da un plus de liniște în a-și desfășura activitatea medicală corectă. Este o situație extrem de serioasă. Nu pot să spun că este ca la război sau ca la dezastre, dar este o situație în care de cele mai multe ori a fost, este și poate va fi sau, mă rog, se va ajunge la o depășire a capacității de îngrijire corectă a pacienților.

Reporter: Vreți să faceți o precizare? Vă rog.

Vlad Voiculescu: Este ca și cum dumneavoastră ați veni în locul reporterului de la Antena 3 pe sănătate, dar primiți întrebările pe telefon. E în regulă.

Reporter: Este o diferență majoră....

Reporter: Stați puțin că nu am înțeles. Vă rog frumos să clarificați. Adică dacă vin la medic în momentul de față și am COVID și mă tratează un psihiatru, în condițiile în care există doar medicamente pentru simptome, nu un tratament-standard pentru COVID...

Vlad Voiculescu: Asta încerc să sugerez. Există un tratament-standard care este un....

Reporter. Nu există un tratament....

Andreea Moldovan: Ba da, există un...

Vlad Voiculescu: Este un protocol. Există un protocol de tratament, asta am specificat foarte clar. Există un tratament-standard, există un protocol-standard, care este emis prin ordin de ministru. Dacă acesta este respectat, atunci totul e în regulă.

Reporter: Și dacă acesta nu este respectat pentru că omul nu are specializarea necesară și....

Andreea Moldovan: Haideți să vă dau un exemplu foarte clar. Spital din Brașov....

Reporter: /.../ domnul ministru. Apreciez...

Andreea Moldovan: Îmi cer scuze.

Vlad Voiculescu: Vă rog.

Andreea Moldovan: Aș vrea să vă dau un exemplu foarte simplu. Brașov, spital pluridisciplinar, cu diferite specialități medicale și chirurgicale, care a fost transformat în spital COVID anul trecut, pentru că erau atât de multe cazuri de pacienți cu infecție COVID, care nu mai aveau cum să stea la pneumologie, boli infecțioase sau la neurologie, care, iarăși, era făcută spital COVID. În spitalul respectiv, Spital CF se numește, cu multe specialități, a fost întotdeauna un medic infecționist sau mai mulți medici infecționiști care au coordonat tratamentul pacienților, dar aceștia au fost ajutați de medicii din unitatea respectivă, pentru că, repet, numărul medicilor care au, aveau de fapt, calitatea să îngrijească pacienți ci infecție COVID era limitat și este limitat. Pe lângă aceștia, există acele specialități înrudite, care pot să îngrijească astfel de pacienți și pot să o facă într-un mod competent, dar este o colaborare, o comunicare. Și eu am fost consultant la Spitalul Militar din Brașov, chiar dacă ei nu aveau infecționist și acolo erau îngrijiți.

Reporter: Iertați-mă, dar dacă există un protocol-standard, atunci nici nu ar mai fi nevoie de un mediu,  că ar putea să recomande un medic și să /.../ mult mai ușor mai mulți pacienți. Nu se justifică partea cu malpraxis-ul, pentru că este un număr tot mai mare în momentul de față de pacienți care s-au confruntat cu aceste probleme, au fost aplicate o serie de tratamente pentru COVID-19 în funcție de cum s-a răspuns de fiecare organism în parte și acum foarte multe spitale se confruntă cu aceste plângeri, evident de malpraxis. Dvs. ajutați practic unele persoane care nu sunt potrivite la locul respectiv să scape basma curată. Înțelegeți și punctul de vedere al pacientului care se poate regăsi într-o asemenea situație? De dragul unor probleme, ca număr de angajați în sistem, dumneavoastră girați un lucru care până la urmă este și poate duce și la lucruri imorale.

Andreea Moldovan: Bun. Dați-mi un exemplu sau o soluție! Aveți un oraș cu 20 de spitale COVID - pentru că asta a fost situația în foarte multe regiuni - pentru care colectivul de boli infecțioase este format din 8 oameni, iar cel de pneumologie este format din șase-opt sau nouă oameni, dintre care doi pensionari. Hai să zicem, în total, în cea mai bună situație, 17 oameni, dar asta cu pensionari și cu oameni care au venit la muncă din concediul medical. Deci, practic 20 de spitale care au însumat în total 890 de pacienți, deservite de 17 oameni. Cum îi repartizați? Cu gărzi, cu activitate, cu tot ce trebuie.

Reporter: De ce nu ați lăsat lucrurile cum erau până acum, cu responsabilitățile pe care le aveau ca medici? Au depus un jurământ.

Andreea Moldovan: Adică? Nu înțeleg.

Reporter: Cum erau lucrurile până acum, cu gradul de responsabilitate pe care îl aveau până să dați acest ordin?

Andreea Moldovan: Pentru că asta este situația clinică, asta vă spun: sunt 17 oameni pentru 890 de pacienți. Cum îi împarți? Cu gărzi, cu testare, cu motorizare, cu  tratament.

Reporter: Iertați-mă, dar cereți soluții de la presă în condițiile în care Guvernul României ar trebui să găsească aceste soluții...

Andreea Moldovan: /…/ Tocmai, tocmai, tocmai. Noi am găsit această soluție.

Reporter: Și noi vă întrebăm cum afectează acest lucru calitatea actului medical...

Vlad Voiculescu: /…/ Este foarte clar. Este soluția pe care au folosit-o o mulțime de alte state, este soluția din Italia, este soluția din Franța, este aceeași soluție aplicată peste tot. Medicul este cineva care a terminat o facultate, are o pregătire și dacă respectă un protocol lucrurile trebuie să fie foarte clare. Trebuie, da, ca societate, dacă rugăm pe cineva să ne ajute și respectă - repet - toate standardele, toate protocoalele, așa încât viața, sănătatea, bunăstarea pacientului să nu fie niciun moment puse în pericol, atunci evident că lucrurile trebuie să fie cât se poate de clare și pentru acel medic.

Reporter: O precizare /.../ asemenea medici nespecialiști vor intra și în corpul ATI și vor ajuta medicii, având în vedere că și acolo sunt oameni lipsă. Este foarte interesant, aș vrea să știu dacă mă ajută un psihiatru sau un ortoped dacă sunt la terapie intensivă, Doamne ferește…

Vlad Voiculescu: Dacă are pregătirea necesară, are alături eventual și un specialist care îi este suport și urmează protocolul, atunci sunteți în siguranță.

Reporter: Dar va putea face acest lucru, inclusiv la terapie intensivă, de exemplu un dermatolog tratează un pacient de la terapie intensivă?

Andreea Moldovan: Este o întrebare absolută retorică...

Reporter: Vă rog să ne precizați, pentru că oamenii au aceste întrebări și am vrea să ne răspundeți ca să știm...

Reporter: Nu știu ce vi se pare ilar?

Andreea Moldovan: Nu mi se pare ilar, dar efectiv părerea mea este că e un lucru care în sfârșit aduce o normalitate în ceea ce se întâmplă în sistemul medical și aduce un plus de liniște pentru medicii care lucrează acolo. Bineînțeles că specialitățile care nu au competență de terapie intensivă, adică nu sunt urgentişti sau nu au competență de terapie intensivă, nu vor putea lucra în astfel de unități atunci când există personalul de terapie intensivă disponibil. Dar medicii din specialități... dermatolog este o specialitate grea, cumnata mea este dermatolog și a învățat mult ca să ajungă acolo, să știți; sunt medici care au pregătire medicală și care pot să asigure îngrijirea pacienților cu forme ușoare, moderate de boală, sau pot să colaboreze foarte bine cu restul specialităților care se ocupă cu astfel de pacienți. În plus, în curricula de pregătire a unui medic internist, alergolog, imunolog, geriatru, nu știu ce alte specialități îmi vin în minte, există capitole de tratament al pneumoniilor acute, virale, bacteriene și de alte etiologie. Deci, practic, medicii, atunci când se pregătesc, majoritatea dintre acești medici, au în curricula și astfel de pregătiri. Există medici de familie, există medici dermatologi, există medici din alte specialități care de asemenea au în curricula de pregătire și un stagiu de boli infecțioase sau un stagiu de pneumologie, depinde de specialitatea din care provin.

Reporter: După ce acest ordin intră în vigoare, un pacient care consideră că nu a fost tratat corespunzător cum s-ar putea apăra, în fața cărei instituții, invocând ce drepturi?

Vlad Voiculescu: La fel ca până acum, nimic nu se schimbă fundamental cu acest lucru. E doar o punere în lege, în legislația în vigoare, a unei normalități. Normalitatea este ca dacă îi soliciți unui profesionist, repet, unui profesionist, cuiva care a terminat o facultate, cuiva care a făcut un stagiu în profesia respectivă, respectiv în specialitatea respectivă, dacă îi ceri să facă ceva și îi spui exact care e protocolul pe care trebuie să îl urmeze și în ce context trebuie să presteze respectivul act medical, este firesc ca dacă omul respectă tot ce are de respectat, să nu fie tras la răspundere. Repet, dacă a respectat tot ceea ce era de respectat. În cazul acesta, pacientul nu are nici de ce să se teamă, nici ce să reproșeze. Repet, trebuie respectat protocolul, exact așa cum este el emis.

Reporter: Ce statut ar avea, de exemplu, un medic stomatolog?

Andreea Moldovan: Dar nu se pune problema de medic stomatolog, pentru că ei rămân în cabinetele medicale dentare în care lucrează.

Reporter:  Încă o precizare, vă rog! Spuneați, de asemenea că orice urgență va putea fi tratată la spitalul la care se adresează. Dacă vorbim despre un pacient care are nevoie de o intervenție chirurgicală și totuși are COVID, medicul de la acel spital, un spital non-COVID, va fi obligat să îl opereze?

Andreea Moldovan: Nu. Deci sunt specialități care se pot ajuta, sunt specialități care nu se pot ajuta. O intervenție chirurgicală nu poate fi făcută decât de un medic din specialitatea chirurgicală respectivă. Deci, practic, noi ajutăm acolo unde se poate, formele ușoare, moderate de boală ca să fie supravegheate medical, pentru că sunt niște... iarăși în acest ordin, există foarte frumos trecut - parametrii de urmărit la pacienți, analizele care se fac, avem protocolul de tratament care este standardizat și este foarte logic și simplu făcut și de urmărit. Deci, practic, avem niște instrumente care ajută. Plus că sunt medicii care se ocupă de pacienții de /…/ COVID, sunt medici din anumite specialități care supervizează și ajută acolo unde este nevoie.

Reporter: Domnule Vlad Voiculescu, spuneați că am putea avea un sistem de raportare a testelor rapide anti-coronavirus. Când ar putea fi implementat acest sistem și practic ce se întâmplă, va fi sesizat DSP-ul după ce un...?

Vlad Voiculescu: Avem deja, avem deja un astfel de sistem. Ce va fi diferit este că odată ce oamenii sunt testați în farmacii, atunci farmacia are datoria să raporteze. Ne așteptăm ca raportările să crească; de asemenea, sunt foarte mulți medici de familie care în mod voluntar s-au oferit să testeze. Ne așteptăm ca raportarea să crească și din acel sector.

Reporter: Buna seara! Voiam să vă întreb despre Spitalul TIR de la Sfântul Ioan și Sfântul Babeș, știu că existau două care trebuiau să fie mobile, unul dintre ei nu avea suficiente cadre medicale. Dacă s-a rezolvat problema?

Andreea Moldovan: /…/ tocmai în seara aceasta am vorbit cu domnul doctor Arafat, cât era domnul ministru la ședință. Acest TIR a fost până la urmă instalat complet, cu canalizare, racord la curent electric și stocator de oxigen transportat în cursul weekend-ului. S-au identificat medici, atât specialist, unul dintre colegii care lucrează în spital ne asigură interimatul până luni, până când va veni un alt medic specialist, de asemenea 4 medici rezidenți, asistente medicale care să deservească acea unitate mobilă, astfel încât avem personal, TIR-ul este funcțional. La Babeș, de asemenea, este un TIR care s-a instalat și care va fi foarte rapid operaționalizat.

Reporter: Am înțeles. Și despre testele rapide, știm că exista la un moment dat și pentru medicii de familie să poată să facă aceste teste rapide, să dea mai departe. S-a ajuns la o înțelegere? Și cum îi veți obliga să facă, adică vor cere mai mulți bani, vor primi o sumă pentru testele acelea rapide pe care le fac?

Vlad Voiculescu: În acest moment le pot face pe bază de voluntariat, fără să fie plătiți, în acest moment. E pentru binele pacienților și o parte dintre medicii de familie au vrut să facă lucrul ăsta.

Reporter: Noua formulă de calcul al incidenței când va intra în vigoare?

Vlad Voiculescu: Cred că a intrat deja în vigoare acum o zi sau două. Deci, cifrele pe care le vedeți sunt deja conform noii metodologii.

Reporter: O scurtă întrebare: spuneați că unul din criteriile după care s-ar putea declara carantina este insuficiența capacității de a face față din punct de vedere medical. Pe de altă parte, tot dumneavoastră spuneați că Bucureștiul este în această situație, având foarte puține paturi libere la ATI. Deci, ne putem aștepta ca în zilele următoare Bucureștiul se intre în carantină?

Vlad Voiculescu: În București sunt deja măsuri care vor fi puse în aplicare. Mai sunt oarece paturi libere în București. Vă spuneam mai devreme că pentru copii mai sunt doar trei paturi libere. Lucrurile nu sunt foarte ”vesele” nici în București, deci măsurile se impun și, de asemenea, mesajul nostru pentru toată lumea este unul de precauție și de respectare a tuturor regulilor.

/…/

Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă întreb dacă spitalele militare ROL 2, de la Ana Aslan, și Spitalul Militar de la Constanța mai sunt funcționale și, dacă sunt funcționale, câți pacienți sunt tratați în acest moment acolo?

Vlad Voiculescu: Avem detalii?

Andreea Moldovan: Da, sunt funcționale. Numărul de pacienți de la Spitalul ROL 2 este aproape de capacitatea... sau a ajuns, de fapt, la capacitatea maximă. Am primit informația marți seara despre numărul pacienților, nu pot să vă spun în acest moment, dar capacitatea este acoperită și sunt funcționale.

Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă întreb și despre raportul de la Matei Balș, când îl veți face public societății?

Vlad Voiculescu: Raportul de la Matei Balș a fost făcut public de către premier. Există un singur Corp de Control, a existat o echipă comună, mai degrabă, există Corpul de Control al premierului. Din acea echipă a făcut parte și o parte din personalul Corpului de Control de la Ministerul Sănătății. Nu are sens ca atunci când cineva merge, face o anchetă, o investigație să fie făcute cinci în loc de una.

Reporter: Dacă îmi permiteți o ultimă întrebare. Luați în calcul să raportați numărul de teste efectuate în ultimele 24 de ore pe fiecare județ, să avem o imagine clară a testării în țară?

Vlad Voiculescu: Cred că o imagine clară a testării avem. Datele au fost făcute publice, a fost întreagă dezbatere despre testare, nivelul testării la nivelul fiecărui județ, care a fost publicată, odată cu datele despre vaccinare, pe ultimele 24 de ore. E important să înțelegem că nu sunt foarte relevante, pentru că în ultimele 24 de ore putem să știm eventual ce s-a recoltat, dar /…/ durează până când rezultatul testelor este disponibil, repet, în general, 48 de ore sau mai mult. Vă rog.

Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. Excludeți varianta să eliminați focarele din calculul ratei de incidență, pentru că știu că au fost...

Vlad Voiculescu: Au fost deja eliminate acum circa o lună. Deci, ceea ce vedem acum include, dacă vreți, cifrele din focare. /…/ Au fost eliminate.

Andreea Moldovan: Prin hotărârea CNSU din 8 februarie.

Reporter: Ați putea preciza, vă rog, câte paturi de terapie intensivă mai avem în București în acest moment?

Vlad Voiculescu: În acest moment în București avem paturi libere, paturi de ATI, dacă nu vorbim și de îngrijire acută, sunt 46, cel puțin asta e dată de azi-dimineață, sunt datele de la ora 10:00. Vă mulțumim.

 

 

 

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe