Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 27 iulie 2022

27 Iulie 2022

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României! Astăzi, la finalul ședinței de guvern, vor participa la briefing domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu, domnul ministru al economiei, Florin Spătaru, și secretarul de stat de la Ministerul Energiei, domnul George Niculescu.

O să îl invit, pentru început, alături de mine, pe domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu, pentru a vă prezenta discuțiile pe care astăzi le-am avut în guvern pe tema legată de atribuțiile ministerului pe care domnia sa îl conduce. Domnule ministru.

Adrian Câciu: Da, mulţumesc! Bună ziua! Astăzi au fost aprobate normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit. Din momentul publicării acestor norme în Monitorul Oficial, atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice pot accesa și acest instrument cu care statul, guvernul, vine în sprijinul cetățenilor și al companiilor, privind o facilitare, un moratoriu de amânare a ratelor între 1 și 9 luni, pentru cei care sunt într-o situație dificilă.

Tot astăzi, în cadrul ședinței de guvern, am prezentat și rezultatele execuției bugetare la semestru, o execuție bugetară, așa cum am și precizat, cu bunele și relele ei, o execuție care arată clar traiectoria de consolidare fiscală, pe care statul român s-a angajat să o parcurgă, de reducere a deficitului public - la șase luni, deficitul public este mai mic cu 1,15 puncte procentuale față de anul trecut, respectiv, a ajuns la 1,71 la sută din PIB, iar anul trecut era 2,88% din PIB - cu elemente de eficientizare a colectării veniturilor fiscale, o creștere cu 0,6 puncte procentuale a colectării pe veniturile fiscale și o creștere a acestora cu 26,5% față de anul trecut, o eficientizare a absorbției de fonduri europene, în sensul creșterii absorbției cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar pe partea de cheltuieli, cu o abordare prudentă pe cheltuielile de personal, cu un efect, din păcate, negativ, dar prognozat în Legea bugetului pe costurile cu dobânzile, un efect care vine din ceea ce înseamnă creșterea dobânzilor pe jumătatea a doua a anului trecut, dar și pe prima parte a acestui an, și cu elemente de întârziere pe partea de investiții, elemente de întârziere care sunt cauzate, în principal, de creșterea prețurilor la materiale de construcții, care au blocat o serie de constructori să deruleze în continuare activitatea de execuție pe șantiere, întârziere pe care toți ordonatorii de credite, toți colegii din guvern vor trebui să o recupereze în a doua jumătatea a acestui an, astfel încât să ne atingem ținta de investiții asumată prin legea bugetului de stat. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări, dacă sunt.

Dan Cărbunaru: Sigur, aș mai adăuga aici pe lista celor discutate, dacă doriți să dați detalii legate de prioritizarea investițiilor semnificative pentru anul următor și despre nivelul datoriei publice guvernamentale anul trecut, comparativ, desigur, și cu alte state europene.

Adrian Câciu: Da, am început demersurile pentru pregătirea strategiei fiscal-bugetare 2023-2025 și demersurile de pregătire a bugetului pentru 2023.  Una dintre acțiuni se referă la prioritizarea proiectelor de investiții publice semnificative, iar aici, valoarea actualizată a investițiilor prioritizate este de 234,3 miliarde de lei, iar un rest de finanțat până la finalizarea acestora este de 139 de miliarde de lei. Cel mai important minister care gestionează proiecte de investiții publice semnificative sau cel mai important număr de investiții se află la Ministerul Transporturilor, cu 94 de proiecte, cu o valoare actualizată de 180 de miliarde de lei, urmat de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, care gestionează 16 proiecte, cu valoarea actualizată de 3,3 milioane de lei și de Ministerul Mediului, cu 12 proiecte de investiții, cu o valoare actualizată de 6,9 miliarde de lei. Vă stau la dispoziție! Vă mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, ați făcut o analiză cu privire la pensiile din sistemul public, pensiile speciale? Vă rog să ne spuneți dacă pensiile mai mici de 2.000 de lei ar putea fi impozitate, dacă s-ar putea schimba acest lucru, pentru că în prezent ele nu sunt impozitate.

Adrian Câciu: Analiza este în derulare. Vreau să fiu foarte clar cu privire la sistemul public de pensii. Sistemul public de pensii, la acest moment, nu este impozitat până la valoarea de 2.000 de lei. Lucrurile așa vor rămâne, analizăm să vedem dacă această valoare neimpozabilă poate fi crescută, având în vedere că această scutire de impozit a intervenit în anul 2017. Între timp, lucrurile au evoluat din perspectivă inflației. În analiza pe care o facem, avem în vedere toate celelalte sisteme de pensii, cu excepția sistemului public de pensii, cu privire la o posibilă impozitare, dar sub condiția neimpozitării părții de contributivitate.

Reporter: Domnule ministru, asta ce înseamnă? Că pensiile mai mari de 2000 de lei ar putea să nu fie impozitate? Până la ce prag?

Adrian Câciu: Analizăm acest lucru împreună cu Ministerul Muncii, pentru că Ministerul Muncii are toate datele cu privire la sistemul public de pensii și are și datele privind rata de deprivare materiale severe, rata riscului de sărăcie - sunt elemente de coş de consum care trebuie luate în calcul, astfel încât cetățenii vulnerabil să fie sprijiniți, mai ales în această perioadă.

Reporter: Tot legat de pensie, am văzut că Banca Mondială a cerut să fie, practic, reașezate și pensiile militare. Ați făcut o analiză și cu privire la aceste pensii, se va aplica și acolo un impozit, se va schimba formula de calcul?

Adrian Câciu: Am spus că ceea ce ține de Ministerul de Finanțe este în corelație cu reforma pensiilor pe care o face Ministerul Muncii, împreună cu celelalte ministere care sunt implicate din perspectiva sistemelor de pensii pe care le au în atribuții. Partea de impozitare va privi doar celelalte sisteme de pensii, fără a afecta partea de contributivitate. Această analiză, când va fi gata, va fi prezentată coaliţiei. Până atunci nu aș vrea să dau detalii.

Reporter: Dar când va fi ea gata?

Adrian Câciu: În săptămânile următoare. În săptămânile următoare, ca să nu spun un termen foarte lung. Prioritatea acum pentru noi este rectificarea bugetară.

Reporter: Şi, domnule ministru, când ați putea să anunțați noul prag de la care vor fi impozitate pensiile, de când s-ar putea aplica?

Adrian Câciu: După decizia Coaliției.

Reporter: S-ar putea aplica de anul acesta sau doar de anul viitor?

Adrian Câciu: După decizia Coaliției. Lăsaţi-ne să terminăm această analiză, vă rugăm frumos!

Reporter: O singură întrebare, legată de rectificarea bugetară. Toate ministerele vor reuși să taie 10% din cheltuieli? V-au prezentat deja un plan de reducere a cheltuielilor?

Adrian Câciu: Cea mai mare parte din ele au reușit, cele care nu au reușit, vor reuși.

Reporter: Cine a rămas în urmă?

Adrian Câciu: Nu vă pot da acest detaliu, este incorect față de colegii mei. Până închidem rectificarea bugetară, cu siguranță, angajamentele pe care ni le-am luat de la Guvern vor fi îndeplinite de către toată lumea.

Reporter: Dumneavoastră, la Ministerul Finanțelor, ce aţi tăiat, la ce aţi renunțat, domnule ministru?

Adrian Câciu: O să vedeți detaliile în rectificare atunci când va fi pusă în transparența bugetară.

Reporter: Mai puține mașini, mai puține produse?

Adrian Câciu: Nu vă dau detalii nici despre Ministerul de Finanțe, pentru că ar fi incorect; naștem o discuție care nu are rost să aibă loc în acest moment, până când partea de ajustări în cadrul rectificării bugetare, pentru că trebuie să fim conștienți, avem pachete.

Reporter: N-aţi vrea să fiţi un exemplu pentru colegii dumneavoastră?

Adrian Câciu: Nu. Pentru societate este prioritar să finanțăm economia și cetățenii. Aceste lucruri trebuie finanţate cu prilejul acestei rectificări.

Reporter: ROBOR a crescut din nou. Aveți vreun plan, vreo strategie pentru a tempera această creștere?

Adrian Câciu: ROBOR-ul nu este gestionat, până la urmă, de Ministerul de Finanțe, este un indicator, dacă vreți, de piață; strategia pe care noi putem să o avem se înscrie în cadrul politicilor fiscal-bugetare de temperare, într-un orizont de timp, a inflației, pentru că odată cu temperarea inflației, am putea vedea o inversare a trendului de creșterea dobânzilor.

Reporter: Bună ziua! Vă întreb în legătură cu Ordonanța 16, prin care s-au introdus creșteri de taxe: e o problemă la suprataxarea muncii part-time. Sunt firme care au început să dea afară angajații plătiți cu două ore. Știți, problemele au fost semnalate în presă, practic, un angajator trebuie să plătească mult mai mult decât înainte. Intenționați să schimbați, să aduceți...?

Adrian Câciu: Știu că asta este demult dorința de răspuns a celor de la Hotnews. La acest moment, această ordonanță își face, își va face efectele așa cum a fost stabilită.

Reporter: Păi și le face prost. Asta e problema ...

Adrian Câciu: Nu, aceasta este o opinie, iar eu nu răspund opiniilor dumneavoastră. Mulțumesc!

Reporter: Sunt fapte, nu sunt opinii, domnule ministru!

Adrian Câciu: Mulțumesc! O altă întrebare, dacă se poate.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea, ca de obicei, câteva completări și la ce vă întreba colega mea mai devreme. Referitor la acea impozitare posibilă a pensiilor sub 2.000 de lei, spuneați că ar putea să crească acest prag. V-aș întreba, până la...

Adrian Câciu: O scutire de impozitare, atenție!

Reporter: O scutire, da. Ea a întrebat dacă se poate impozita, ați spus că, chiar am putea să creștem pragul. Bun! Până la cât ar putea să crească pragul, orientativ, și de când, v-aș întreba, că e cu siguranță un subiect de interes.

Adrian Câciu: După ce toată această analiză va fi gata, cu siguranță toate aceste chestiuni vor fi transmise public.

Reporter: Deci, posibil de la începutul anului viitor sau mai devreme?

Adrian Câciu: N-aș vrea naștem praguri, să zic așa, orientative, fără să avem analiza și decizia luată.

Reporter: Presupun că până în toamnă o să aveți analiza și peetru pensiile speciale, și pentru cele din sistemul public.

Adrian Câciu: Da, până în toamnă, toate lucrurile acestea vor fi lămurite, dar, încă o dată, cei din sectorul public de pensii, din pilonul I, nu vor fi afectați.

Reporter: Și ce ar putea să însemne indexarea de la începutul anului viitor, merg la pachet toate acestea? Știu că s-a discutat la un moment dat, poate un 10% în plus pentru pensionarii din sistemul public, mă refer, evident, excludem aici cei care primesc pensiile speciale, poate că și ei vor beneficia.

Adrian Câciu: Cu siguranță, pensiile vor crește de la 1 ianuarie 2023. Cu cât vor crește, acest răspuns va veni în urma, să spun așa, modului în care economia funcționează în acest an. Dar, cu siguranță, o creștere va fi astfel încât erodarea de putere de cumpărare suferită, cel puțin pe al doilea semestru, să fie compensată.

Reporter: Şi vorbeaţi despre acele reduceri de la fiecare minister. V-aş întreba dacă, fără exemple, cu siguranță fiecare minister va avea o reducere de 10%? Ştiu că a fost o discuție în coaliție, știu că inițial era vorba să își reducă voluntar fiecare cheltuielile. Până la urmă, a devenit puțin obligatoriu. Deci fiecare minister are obligația aceasta să-şi reducă cheltuielile? Poate cu 10%, poate chiar mai mult, pentru că văd că ţineţi foarte mult la investiţii şi suntem în urmă, de fapt.

Adrian Câciu: Vor fi ministere care vor reduce cu mai mult de 10% şi nu neapărat pe capitolul bunuri şi servicii, dar, fără a afecta capitolul de investiții. Deci o să avem această imagine în momentul în care închidem din perspectiva relațiilor această rectificare și rectificarea va fi pusă în transparență decizională.

Reporter: Ştiu că trebuie să transferaţi nişte bani către toate datoriile pe care le are statul către furnizori, pe care le va face cu acea plafonare la energie electrică și gaze naturale. Vreau să vă întreb dacă aveţi disponibili aceşti bani. S-a discutat despre acea estimare ANRE, 40 de miliarde de lei. S-a redus la 20 de miliarde, între timp. Nu ştim acum cât va fi, dar îşi permite statul să deconteze acești bani?

Adrian Câciu: În primul rând, aşteptăm analiza fundamentată a unei estimări. Doar amintesc faptul că atunci când s-a luat această decizie cu Ordonanţa 27, estimarea cu care s-a venit a fost de 9 miliarde pe tot anul. Rectificarea nu se construiește decât pe cifre concrete, iar banii vor fi puşi la rectificare, așa cum sunt stabiliţi, în baza analizelor pe care le facem și noi și în legătură cu care, împreună cu Ministerul Energiei, ajungem la un consens, banii reprezentând facturi care vin la plată şi sunt sume certe şi exigibile, nu estimări care se schimbă de pe o săptămână pe alta.

Reporter: Cei de la Ministerul Agriculturii o să aibă gata toată analiza cu privire la ce subvenţii trebuie să dea în avans, ce despăgubiri trebuie /.../?

Adrian Câciu: Avem deja analiza de la Ministerul Agriculturii şi este luată în calcul pe partea aceasta de primă rectificare.

Reporter: Încă un detaliu, pentru că am sesizat ceva în discursul dumneavoastră referitor la temperarea inflaţiei. Reglementarea pieţei energiei poate tempera inflaţia?

Adrian Câciu: Cu siguranţă. Aici aş vrea, totuşi, să vedem un lucru care s-a întâmplat şi pe care trebuie să-l gestionăm de aici încolo. Statul român a venit să sprijine cetățenii şi economia în faţa exploziei preţurilor la energie şi a luat o măsură de plafonare, dacă vreți, a prețurilor, a /.../ pentru ceea ce resimte cetățeanul, însă, în partea cealaltă, la modul în care se vinde energia pe piaţă, lucrurile, din punctul nostru de vedere, au intrat într-un regim - hai să fiu elegant - prea incert pentru a fi gestionabil. Drept pentru care chiar asta s-a cerut și ANRE-ului, împreună cu Ministerul Energiei, dar participăm şi noi, guvernul, o analiză, pentru că nu poţi lăsa preţurile să crească în mod nu numai necontrolat, dar în mod galopant, pentru că nu poţi susține. Banii de plată pentru furnizori nu vin de la statul român, să ne înțelegem. Banii aceștia sunt taxele pe care le plătiți dumneavoastră, chiar și eu - chiar dacă sunt demnitar plătesc și eu taxe-, dar toată lumea plătește taxe. Trebuie într-adevăr intervenit într-o zonă de reglementare a pieței pe fluxul ei, pentru că undeva lucrurile sunt foarte dezechilibrate, din punctul meu de vedere.

Reporter: Vă mulţumesc!

Adrian Câciu: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! E de mare interes măsura adoptată astăzi, cu amânarea ratelor. Ştiu că aţi avut câteva precizări, dar o să vă rog, pentru că sunt mulţi români interesaţi, să ne dați câteva detalii suplimentare legate de norme.

Adrian Câciu: Practic, cetățenii se vor duce la bancă cu o declarație pe propria răspundere că le-au crescut cheltuieli, în ultimele trei luni, cu 25% față de o perioadă similară de anul anterior, dar, evident, trebuie să ia în calcul că vor beneficia de această amânare a ratelor, numai că la final vor trebui să plătească ratele care au fost amânate și, evident, dobânda acumulată. Încă o facilitate care există este pentru cei care sunt beneficiarii programului "Prima casă" și "Noua casă", unde dobânda nu se capitalizează. Nu este o măsură pe care să o faci dacă poți să îți plătești ratele. Cel mai bine ar fi să poţi să îţi plăteti ratele și dacă se poate să găsești chiar o trecere la dobândă fixă pentru următoarea perioadă, pentru că dobânzile vor mai crește, nu mă ascund să spun lucrul acesta. Dar dacă te afli chiar în dificultate, poți să te duci la bancă, cu o cerere, cu o declarație pe răspundere, evident, dacă nu ai o cerere de refinanțare în curs sau o restructurare de credit în ultima perioadă, și atunci vei beneficia de această măsură. Vă mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Încă o întrebare, înțeleg?

Reporter: Zicea premierul că, la rectificarea bugetară, se va ține cont de investiții, execuția bugetară și reducerea cheltuielilor. Concret, care ar fi obiectivul de la care un minister nu va mai primi banii la rectificare în plus sau vi se vor tăia bani?

Adrian Câciu: Obiectivele de investiții trebuie păstrate și, mai ales, trebuie realizate. Doi: măsurile care au venit în sprijinul economiei şi cetăţenilor, din pachetul "Sprijin pentru România", pachetele 1 și 2 din pachetul de sprijin pentru energie trebuie finanțate. Acestea sunt prioritățile. Modul în care anumite ministere vor primi și alți bani în plus, evident, ţine de tot ce înseamnă execuția bugetară la șase luni. Mai mult decât atât, referitor la o reducere de bunuri și servicii, așa cum a mai fost pus de de atâtea ori, nu cred că este un efort pe care ordonatorii de credite să nu poată să îl facă, în contextul în care toată țara face un efort să treacă peste această situație. Mai mult decât atât- am fost și eu clar, a fost și prim-ministrul clar- România va păstra țintele de deficit.

Reporter: Nici un minister nu se va regăsi, printr-o excepţie, de la măsura reducerii cu 10% a cheltuielilor de la bunuri şi servicii?

Adrian Câciu: De ce ar trebui să se regăsească?

Reporter: Pentru că de exemplu, ministrul turismului ne spunea acum două săptămâni că, în cazul lui, încă nici nu s-a înființat ministerul de sine stătător, astfel încât să poată să reducă din aceste cheltuieli.

Adrian Câciu: Ar însemna să explic despre un minister sau altul în parte. Haideţi să vedem rectificarea. Această țintă este în continuare jalon, ca la PNRR. Mulțumesc.

Reporter: Aș avea o singură întrebare: despre situația de la Metrorex. Ați discutat cu domnul ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, le veți acorda suma cerută la rectificare?

Adrian Câciu: O să vedem la rectificare. Am discutat cu domnul viceprim-ministru Grindeanu şi o să vedem la rectificare.

Reporter: Ştim că în pandemie, 600.000 de români au apelat la soluția amânării ratelor. Atunci au beneficiat de un cadru legislativ european, când au cerut...

Adrian Câciu: Nu dânşii. Băncile. Deci, vă rog eu frumos, e o diferenţă. Acest guvern ajută cetățenii și economia.

Reporter: Bun, ideea este că acum...

Adrian Câciu: Deci acel cadru a ajutat băncile. Mulţumesc. Am vrut să precizez.

Reporter: Acum, dacă vor cere din nou amânarea ratelor, ei vor avea un risc mai mare în fața unor viitoare credite, practic, retrogradează, intră pe acea listă neagră, să zicem, a băncilor. Aveți o înțelegere încheiată cu băncile ca să nu se întâmple acest lucru pentru persoanele care vor beneficia de amânarea...

Adrian Câciu: Plecaţi de la o chestiune pe care probabil, cineva din piața bancară o sugerează. Eu spun că Banca Națională va gestiona - pentru că acest lucru se face și cu sprijinul Băncii Naționale, care chiar emite niște reglementări pentru bănci, în scopul ajutării ca măsura să fie una operațională și bună pentru cei care apelează la ea. Eu cred că nu ajungem acolo. Haideți să vedem cum funcționează.

Reporter: Cum se asigură ministerul?

Adrian Câciu: Aceste black-list-uri pe care o bancă le face sau alta sunt într-adevăr situații pe care o bancă le poate face. Dar să nu uităm că România are un sistem bancar competitiv, iar pentru o problemă pe care ai pățit-o nu din cauza ta, ci din cauza unei situații generale, care poate fi dovedită, până la urmă, cu documente, eu cred că un cetățean nu trebuie, să spun așa, trecut pe o listă neagră. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru de finanțe, pentru prezența la briefing! Le mulțumim și jurnaliștilor care v-au adresat întrebări. Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și ministrul economiei, domnul Florin Spătaru. O schemă de ajutor de stat în valoare de 300 de milioane de euro pentru susținerea industriei prelucrătoare, dar și noi reglementări pentru protecția consumatorilor români au fost, astăzi, aprobate în guvern, la propunerea Ministerului Economiei. Domnule ministru.

Florin Spătaru: Bună ziua! Mulțumesc! După cum știți, avem un proiect de lege privind stabilirea responsabilităților Biroului Unic în implementarea Regulamentului european privind protecția consumatorului. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului este nominalizată ca având responsabilități de birou unic și cea care va asigura legătura cu celelalte entități de la nivelul Uniunii Europene privind implementarea regulamentelor europene pe protecția consumatorului. De asemenea, prin acest proiect de lege sunt reglementate și sunt definite anumite încălcări transfrontaliere, încălcări pe scară largă și încălcări pe scară largă cu dimensiune speed, specifică Uniunii. Prin acest act normativ, am definit responsabilitățile și, de asemenea, sancțiunile care se aplică în cazul în cazul încălcării acestor norme.

Avem și o hotărâre de guvern privind schema de ajutor de stat  privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare. O schemă pe care am lucrat-o împreună cu Ministerul de Finanțe, Consiliul Concurenței, dar, de asemenea, și cu mediul de afaceri. Această schemă de ajutor de stat se va adresa companiilor, o bună parte din ele care sunt în proces de relocare din Federația Rusă, Ucraina și Belarus, dar nu numai. Cu ajutorul unei astfel de scheme, practic, România reușește să sprijine companiile în dezvoltarea unor noi capabilități care să respecte condițiile de mediu, dar și să ducă la o competiție crescută la nivel european.

Avem și un act suplimentar, un memorandum prin care au fost aprobate etapele de implementare a listării la Bursă a Societății Naționale a Sării. Fondul Proprietatea, după cum știți, își dorește să tranzacționeze la bursă pachetul de acțiuni pe care îl deține. Statul român va păstra majoritatea de 51%. Practic, prin acest memorandum sunt reglementaţi doar pașii care vor fi făcuți în procesul de tranzacționare IPO al pachetului Fondului Proprietatea. Dacă sunt întrebări.

Reporter: Domnule ministru, în contextul acesta, o posibilă criză a energiei, am înțeles, ieri, de la secretarul general, până la urmă, al PSD, partidul dumneavoastră, că în iarnă ar putea exista posibilitatea raționalizării gazului, dar pentru companii. Dumneavoastră sunteți ministrul economiei, cum credeți că vor reacționa companiile când vor auzi acest lucru?

Florin Spătaru: Săptămâna trecută am avut o întâlnire la Ministerul Economiei cu companii, industria grea, marii consumatori de energie. Cu ajutorul colegilor de la Ministerul Energiei, am clarificat aceste aspecte și am cerut informări privind stadiul contractelor pe care le au încheiate în domeniul energiei și în domeniul gazelor naturale. Vom menţine în continuare această comunicare pentru a putea avea informații atât din partea industriei, dar și din partea Guvernului și a avea o comunicare mult mai eficientă.

Reporter: Dar credeți că există această posibilitate să poată să își reducă consumul de gaz?

Florin Spătaru: Fiecare companie își analizează capacitățile de producție, în contextul întreruperilor lanțurilor de aprovizionare sau în contextul unei piețe care este într-o continuă schimbare și atunci își vor analiza fluxurile de producție.

Reporter: Ca să înţelegem, în acest moment, pentru că ieri a fost o decizie luată la nivelul Uniunii Europene, la nivelul miniștrilor energiei, 15% reducere consum gaz, industrie critică. Ce nu intră la industrie critică dintre companiile care sunt în subordinea dumneavoastră și care ar putea, anul viitor, începând cu data de 1 august, să reducă consumul de gaz?

Florin Spătaru: Industria grea nu intră în categoria industriei critice. Există o definiție a industriilor critice și acolo sunt foarte clar definite care sunt acele industrii.

Reporter: Deci nici o companie din subordinea Ministerului Economiei nu va fi în postura aceasta?

Florin Spătaru: Nu vorbim de companii din subordinea Ministerului Economiei, vorbim de companiile private din economia românească. Companiile din subordinea Ministerului Economiei cu siguranță nu intră în categoria industriei critice.

Reporter: Deci, ele vor trebui să reducă consumul de gaz.

Florin Spătaru: Ele vor trebui să îşi analizeze, bineînțeles, producția și fluxurile de producție astfel încât să poată să se încadreze în acest target de 15% reducere, dar să știți că, din dinamica economică, din piața și din fluxurile de aprovizionare, o parte din ele deja au făcut un astfel de demers.

Reporter: Ne puteți spune cine?

Florin Spătaru: Nu vă pot da aceste informații.

Reporter: De ce?

Florin Spătaru: Pentru că sunt informații care aparțin acelor companii.

Reporter: Nu sunt informații publice?

Florin Spătaru: Nu sunt informații publice.

Reporter: De ce?

Florin Spătaru: Pentru că sunt companii private.

Reporter: Am înțeles. Legat de reducerea cheltuielilor cu 10%, dumneavoastră de unde ați tăiat?

Florin Spătaru: Ministerul Economiei a anunțat de la început că are în plan reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10%.

Reporter: Am înțeles, capitolul bunuri şi servicii, asta trebuie să facă toate ministerele.

Florin Spătaru: Da.

Reporter: Concret, dumneavoastră ce ați tăiat, la ce ați renunțat din ce aveți în buget prevăzut? Nu aţi mai cumpărat mașina x, creionul y? La ce aţi renunțat?

Florin Spătaru: E o listă a bunurilor și serviciilor care au fost aprovizionate, ne-am făcut o analiză clară și atunci o parte din ele vor fi reduse. Nu vă pot da detalii în acest moment.

Reporter: Deci, nu ați redus până în acest moment.

Florin Spătaru: Ba da.

Reporter: Urmează.

Florin Spătaru: Am spus că vom reduce. Bineînțeles, ne încadrăm în buget.

Reporter: Că vom reduce. Deocamdată nu aţi prezentat Ministerului Finanțelor o listă cu...

Florin Spătaru: Nu. Am transmis Ministerului de Finanțe bugetul. Bugetul în care este clar evidențiată reducere cu 10% la bunuri și servicii.

Reporter: Înțeleg că nu ne puteți da un exemplu cu cât reduce o companie sau cu cât și-a redus consumul de gaz, dar ne puteți spune la nivel național dacă luăm cei mai mari consumatori, cu cât s-a redus din cauza creșterii prețurilor, cu cât s-a redus consumul de gaz? Să zicem, unul de când a început războiul in Ucraina?

Florin Spătaru: Această informație vă rog să o solicitați celor de la Ministerul Energiei. Ei au o analiză foarte clară asupra reducerilor consumurilor de gaze și energie electrică.

Reporter: În cazul în care se impune această reducere de 15%, acum este voluntară, s-ar putea să fie obligatorie, ne puteți spune câte companii de la noi din țară ar putea să fie vizate, aveți o statistică?

Florin Spătaru: Nu am o statistică.

Reporter: Aproximativ măcar. Un procent?

Florin Spătaru: Discuțiile pe care noi le-am purtat au fost cu companiile care acoperă 80% din piața de gaze și energie în domeniul industrial. Deci, fiecare dintre ele își analizează în acest moment bugetul.

Reporter: Deci, 80% din companiile dintr-un anumit segment.

Florin Spătaru: Din sectorul industrial, companiile mari în general.

Reporter: Şi ce înseamnă asta pentru economie? Cum se traduce dacă toate cele 80% din aceste companii și-ar reduce consumul?

Florin Spătaru: Bineînțeles, o cifră de afaceri scăzută și costuri, de asemenea, reduse. Nu avem informații în acest moment că vor apela la instrumente de tip șomaj tehnic sau reducerea unor fluxuri de producție. Deocamdată, fiecare dintre ei spun că își vor reorganiza aceste fluxuri, astfel încât să poată să funcționeze corespunzător, dar, bineînțeles, cu o capacitate redusă.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezență și pentru explicații!

Florin Spătaru: Mulțumesc și eu!

Dan Cărbunaru: Aș adăuga aici, bineînțeles, invitându-l alături de noi și pe domnul secretar de stat George Niculescu, de la Ministerul Energiei, faptul că decizia la nivel european în rândul miniștrilor energiei a fost luată ieri, ca atare, deja, în zilele următoare, în perioada următoare, fiecare stat membru își va face propriile calcule, vor avea loc dialoguri cu cei implicați, ținând cont de faptul că vorbim, așa cum ați remarcat deja, de un principiu bazat pe o reducere voluntară la acest moment, doar dacă situația din teren o va implica am putea avea de a face cu o reducere obligatorie. Nu este cazul la acest moment. Domnule secretar de stat, vă rog!

George Niculescu: Mulțumesc frumos! Bună ziua! I-am făcut domnului prim-ministru o informare, astăzi, referitor la decizia adoptată ieri, la Bruxelles, de către statele membre, cu privire la reducerea voluntară de consum de gaze naturale pentru următorul sezon rece, cu 15%, până în situația în care, dacă va fi nevoie, această reducere voluntară se va transforma într-o obligație pentru statele membre în vederea reducerii consumului de gaze naturale. I-am prezentat domnului prim-ministru gradul de umplere al depozitelor pentru sezonul rece viitor, i-am adus la cunoștință estimările privind gradul de umplere la data de 1 august, având în vedere că aveam prag intermediar 46% grad de umplere până la 1 august, din estimările noastre mai sunt câteva zile, gradul de umplere va fi de peste 58%, aproape de 59%, ceea ce se traduce cu aproximativ 0,4 miliarde de metri cubi, deci 400 de milioane de metri cubi, un grad de umplere mai mare față de ținta conform regulamentului european. Din acest punct de vedere suntem peste grafic, de asemenea, i-am prezentat domnului prim-ministru și o serie de alte măsuri pe care le-am discutat împreună și cu Ministerul de Finanțe. Și așa cum a menționat și domnul ministru al economiei, am avut discuții la Ministerul Economiei referitor la consumul din această perioadă, de sezon rece pentru marile companii consumatoare de gaze naturale. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție cu mare plăcere! Vreau doar să adaug faptul că este o situație fără precedent în toată Europa, o situație care, cu siguranță, va pune la încercare sistemul energetic național, în această perioadă, și este o situație pentru care trebuie să ne pregătim cu toate scenariile pe masă.

Reporter: Ieri, la Bruxelles, care este mandatul cu care a mers România? Ce am susținut noi? O reducere cu 15% sau că nu putem reduce cu 15%? Știm că deja au fost mai multe state membre care s-au opus acestei reduceri: Spania, Portugalia, Grecia. Noi cu ce mandat am mers?

George Niculescu: Dați-mi voie să vă spun că România a susținut întotdeauna independența energetică, ne-am dorit întotdeauna și ne dorim în continuare diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și cu energie electrică, de aceea această reducere voluntară, practic, în situația în care se află România, astăzi, din punctul meu de vedere, cred că România poate să facă față la această reducere voluntară. Sunt niște flexibilități care se iau în calcul la această reducere, în sensul în care avem gradul de umplere al depozitelor. Acest grad de umplere, de care am vorbit mai devreme, se poate reduce din obligația de reducere de 15%, și de asemenea este luat în considerare și consumul industriei non-energetice, așa cum este el prezentat pe site-ul Eurostat, iar și o cantitate de gaze naturale care se poate reduce din acest procent de 15% .

Reporter: Deci noi, ieri, am mers și am spus la Bruxelles că susținem această măsură, că vom face această reducere.

George Niculescu: Poziția României a fost una moderată în acest sens și în acest context...

Reporter: Ce înseamnă moderată?

George Niculescu: Nu a mai multe informații cu privire la poziția exactă pe care a avut-o România acolo.

Reporter: Mulțumesc!

George Niculescu: Mulțumesc și eu!

Reporter: Ați spus că e o măsură voluntară, un acord voluntar de reducere cu 15%, până la 31 martie 2023 și ați vorbit de cantitățile din depozite că ar fi foarte multe, peste ce avem asumat la acest moment.

George Niculescu: Peste medie.

Reporter: În aceste condiții, în România credeți că s-ar impune această reducere de 15%, voluntară?

George Niculescu: Lucrul acesta depinde de toată societatea noastră. Fiecare suntem liberi să acționăm așa cum considerăm, atâta timp cât este o acțiune voluntară.  Dacă dumneavoastră, spre exemplu, doriți să faceți acest lucru...

Reporter: Nu, asta e la nivel de guvern.

George Niculescu: Tocmai, asta vă spuneam, fiind o acţiune voluntară, nu este este o obligație deocamdată. Dacă situația o va impune, atunci se va transforma într-o obligație. Atâta timp cât este voluntar...

Reporter: Asta spun, situația o impune prin prisma cantităților de gaze pe care le avem?

George Niculescu:  Eu cred că indiferent de cantitatea de gaze naturale pe care o avem înmagazinată, indiferent că aceasta este peste medie, din punctul meu de vedere, întotdeauna am făcut-o și o voi face într-un mod cât se poate de respectuos, am îndemnat și voi îndemna la consumul responsabil de energie electrică și de gaze naturale. Fiind o acțiune voluntară, fiecare este liber să procedeze așa cum dorește.

Reporter: Şi aţi mai spus că dacă se transformă din măsură voluntară în măsură obligatorie vor fi efectuate reduceri în anumite sectoare economice. Nu le-ați precizat care. Puteți să ne spuneți unde vor fi reduceri ale consumului de gaze în situaţia în care va deveni obligatorie măsura?

George Niculescu: Pot să vă spun unde nu vor fi reduceri la consumul de gaze naturale.

Reporter: V-am întrebat unde vor fi. Unde nu vor fi, ne-aţi spus.

George Niculescu: Deci, avem termen până la 31 octombrie să modificăm regulamentul acesta, având în vedere că decizia s-a adoptat ieri. În momentul de față, pot să vă spun că consumatorii casnici, IMM-urile, infrastructura critică și producătorii de energie termică nu vor fi afectați de această obligație de reducere a consumului. În urma actualizării regulamentului, care avem termen până pe 31 octombrie să o facem, în urma discuțiilor pe care le vom avea cu tot ce înseamnă mari consumatori de energie electrică, gaze naturale, cu sectorul energetic, de asemenea, pentru că trebuie să vorbim şi cu companiile producătoare de gaze naturale, vom stabili prin modificarea regulamentului, efectiv cum se vor face aceste reduceri de gaze. Ele, în principiu, se vor face proporțional, până la suportabilitatea tehnică a echipamentelor care sunt aferente acestor companii, consumatoare de gaze naturale, în așa fel încât aceste instalații consumatoare de gaze naturale să nu fie afectate negativ din punct de vedere tehnic, nu știu, printr-o scădere bruscă a consumului de gaze naturale.

Reporter: Despre ce regulament vorbiți mai exact?

George Niculescu: Este vorba despre regulamentul, dați-mi voie să citesc, să nu îl încurc. Regulamentul care s-a aprobat prin Hotărârea de Guvern 705/2022. Până pe 31 octombrie trebuie să modificăm acest regulament.

Reporter: Şi ce prevede acest regulament? Că nu ne spune nimic...

George Niculescu: Acest regulament prevede planul de urgență, descrierea rolului și responsabilităților întreprinderilor care activează în domeniul gazelor naturale din România, activitățile individuale ale entităților implicate în prevenirea situațiilor de criză.

Reporter: Mulţumesc.

George Niculescu: Cu plăcere.

Reporter: Ca să ne fie foarte clar, nu începem să reducem cantitățile de gaz la 1 august, ci abia după luna octombrie, când se modifică acest regulament.

George Niculescu: Nu. Am spus că reducerea voluntară, nu avem nevoie de o lege sau de un regulament care să ne spună cum să...

Reporter: Dar noi nu vorbim de consumatorii casnici şi ce putem face fiecare dintre noi. E vorba de ce va cere Guvernul companiilor...

George Niculescu: Doar dacă situația de alertă se va declanșa la nivel european, de-abia atunci această măsură va deveni obligatorie.

Reporter: Deci, ca să ne fie foarte clar, noi nu începem să reducem cantitățile de gaz de la 1 august...

George Niculescu: Obligatoriu, nu. Voluntar...

Reporter: /.../ recomandarea Comisiei Europene, voluntar, de la 1 august, peste doar câteva zile, cineva în țara asta va începe să reducă consumul de gaz? Da sau nu?

George Niculescu: Păi eu această întrebare, dacă mi-o puneți mie, George Niculescu, dacă voi reduce consumul de gaze la mine acasă, eu pot să vă spun că eu am...

Dan Cărbunaru: O secundă, pentru a clarifica reprezentarea de astăzi a Ministerului Energiei. Secretarul de stat care a reprezentat Ministerul Energiei la Consiliul în care s-a și luat decizia ieri se află încă la Bruxelles, domnul secretar de stat Drăgan. Domnul secretar de stat George Niculescu a acceptat să vină în briefingul de presă pentru a vă da detaliile legate de poziția Ministerului Energiei, în condițiile în care, după cum bine cunoașteți, ministrul energiei, dl Virgil Popescu, este în Statele Unite, unde poartă discuții. Explicam și pentru cei care ne urmăresc. Nimeni nu contestă calitatea informațiilor pe care o are presa acreditată la Guvern.

Reporter: Noi nu vrem să știm decât dacă companiile din România, cu care dumneavoastră sunteți în relație, Ministerul Energiei e în relație, de la 1 august reduc sau nu consumul? Există o înțelegere între...

George Niculescu: Nu, nu avem în momentul de față niciun fel de situație, de la decizia de ieri până astăzi, când sunt în fața dumneavoastră, nu am avut niciun fel de corespondență cu vreun mare consumator de gaze naturale...

Reporter: Şi nici Guvernul nu va cere acest lucru.

George Niculescu: În așa fel încât să vă pot spune dacă o companie mare consumatoare de gaze naturale are intenția ca de la 1 august să își reducă voluntar consumul de gaze naturale.

Reporter: Am înţeles, dar Guvernul va cere acest lucru?

George Niculescu: Având în vedere că nu este instituită o obligație, Guvernul nu poate interveni și să solicite imperativ acest lucru vreunui grup de firme sau companii.

Reporter: Deci ne confirmați că de la 1 august nu reducem, deocamdată, consumul de gaz.

George Niculescu: Vă confirm lucrul acesta și vă repet, încă o dată, faptul că, dacă o companie dorește să facă lucrul acesta în mod voluntar, poate să o facă. În momentul de față nu este instituită niciun fel de obligație în sensul acesta.

Reporter: Am înțeles. Și atunci, ce este nevoie să se întâmple ca Guvernul să poată institui o obligație în acest sens?

George Niculescu: V-am spus că decizia de ieri adoptată la Bruxelles prevede că, în cazul instituirii stării de alertă la nivel european, această măsură devine obligatorie.

Reporter: Şi atunci, pe baza regulamentului pe care îl modificați...

George Niculescu: Exact, se va reduce consumul de gaze naturale într-un mod proporțional, în așa fel încât să nu fie afectate echipamentele companiilor producătoare.

Reporter: Și atunci ce industrii pot reduce ca să nu fie afectate aceste echipamente?

George Niculescu: În momentul de față, v-am spus, categoriile care nu sunt afectate de această reducere de consum până la 31 octombrie, când va fi gata regulamentul, cu siguranță vom avea și industriile care vor fi afectate de această reducere, devenită obligatorie o dată cu instituirea stării de alertă și în urma consultărilor cu aceștia, vom vedea și modalitatea cum vom face acest lucru, repet, în așa fel încât echipamentele lor să nu fie avariate.

Reporter: Colegul dumneavoastră, domnul Drăgan, spunea ieri așa: „Măsuri precum înlocuirea gazului cu alte surse, reducerea cererii în sectorul public, creșterea eficienței energetice, alături de campanii de informare a populației, sunt instrumentele pe care le avem la îndemână”. Ce înseamnă aceste campanii de informare a populației? Va fi o recomandare ca și consumatorii casnici să mai reducă din consumul la gaze?

George Niculescu: O recomandare de consum eficientă a energiei electrice sau a gazelor naturale, repet, cred că este, din punctul meu de vedere, un lucru de bun simț, ținând cont de contextul în care ne aflăm în momentul de față. Cred că atât eu, cât și colegii mei din Ministerul Energiei vom face acest lucru în perioada următoare.

Reporter: Dar se discută în minister despre o astfel de campanie de informare la nivel național?

George Niculescu: Nu am cunoștință despre acest lucru, dar cred că este oportună o astfel de informare către populație în ceea ce privește consumul responsabil de energie electrică și gaze naturale, așa cum în momentul de față se derulează campanii de informare cu privire la consumul responsabil, nu știu, de zahăr și grăsimi sau de alte lucruri. Cred că în contextul actual, lucrul acesta este binevenit.

Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal un consum moderat? Ce am putea face noi, ca simpli români?

George Niculescu: Eu lucrurile acestea le fac la mine acasă, sunt lucruri, așa cum am spus, de bun simţ, am mai spus-o şi anul trecut. Cred că, nu ştiu, să stingi lumina în camera în care nu stai, să îţi setezi temperatura ambientală într-un mod în care, într-adevăr, nu trebuie să sufere nimeni de frig sau să stea prea mult în căldură, dar într-un mod în care consumul tinde să scadă cred că este un lucru bun de făcut.

Reporter: Domnule secretar, ce se întâmplă cu bucureștenii? Anul trecut nu au avut nici apă, nu au avut nici căldură, au plătit costuri de întreținere uriașe. Dacă ne confruntăm iar cu o scădere, cu această recomandare, de a scădea, totuși, consumul, ei de unde ar putea să mai scadă? Sunt discuții pe care ministerul le-a purtat cu primarul general, astfel încât să se eficientizeze aceste cheltuieli?

George Niculescu: Avem, cred, la București, o parte din consumatori care sunt racordaţi la sistemul central de /termoficare/ și sunt alimentați cu agent termic de către producător, prin compania Primăriei, a Consiliului General, Termoenergetica, şi cred că sunt consumatorii bucureșteni care sunt racordați la centrale de gaz. Așa cum am spus, consumurile acestora nu vor fi afectate de această reducere. Atât producătorii de energie termică, cât și consumatorii casnici, deci eu, bucureștean, dacă sunt racordat la sistemul centralizat de termie sau dacă am centrală pe gaze, nu voi fi afectat de aceste reduceri de consum de gaze naturale.

Reporter: Ne-aţi explicat asta, dar spuneaţi că le veţi recomanda tuturor românilor să optimizeze, practic, să reducă consumul. Ce să reducă aceşti oameni care nu au ce să reducă?

George Niculescu: Vă dați seama că acum, în situația în care compania municipală Termoenergetica nu și îndeplinește obligațiile de a livra agent termic, este imposibil pentru aceștia să își mai optimizeze în vreun fel consumul de energie termică. Cred că problema vine de la lipsa investițiilor în rețeaua de termoficare de prea mult timp. Cred că trebuie redimensionat și eficientizat transportul și distribuția agentului termic în București și nu doar în București. Mai sunt exemple de orașe în țară care au această problemă. Şi cred că toți primarii trebuie să se pregătească pentru sezonul rece ce va urma.

Reporter: Acum este vară. Mai aveţi câteva luni până la sezonul rece. Aţi purtat deja discuții cu primarii, se pregătesc, vă consultă, într-un fel, le faceți recomandări? Sunt demersuri făcute...

George Niculescu: Am avut și la Ministerul Energiei și la sediul Guvernului mai multe întâlniri, începând cu luna mai, chiar în ceea ce privește termia din București, împreună cu primarul Capitalei, împreună cu directorul general de la societatea Termoenergetica, precum și cu producătorul de agent termic din București.

Reporter: Și ce v-au spus?

George Niculescu: Seria aceasta de întâlniri continuă, chiar și mâine, la Ministerul Energiei. Noi suntem preocupați de această situație, știți foarte bine, companiile locale, companiile de transport și de distribuție de agent termic aparțin consiliilor locale, deci, practic, Ministerul Energiei nu are niciun fel de, nu știu, pârghie sau autoritate asupra lor. Cu plăcere!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru prezență, mulțumesc și dumneavoastră pentru întrebările pe care le-ați adresat. Mulțumesc! Dacă vă pot fi de folos în vreun fel?

Reporter: Aș avea o întrebare, eu. Am văzut, domnule Cărbunaru, a fost prima ședință de guvern, după multă vreme, în care atât premierul, cât și miniștrii au purtat masca de protecție, am văzut că în toată lumea europeană, deja masca de protecție e reintrodusă, cel puțin în mijloacele de transport în comun. V-aș întreba dacă e o prioritate, pentru premier, în acest moment și dacă se ia în calcul reintroducerea ei, măcar în spațiile publice? Avem peste 9.000 de cazuri, azi a venit raportarea, 12.000 de cazuri ieri.

Dan Cărbunaru: Chiar și astăzi a avut loc o discuție în cadrul ședinței cu ministrul sănătății. Există o preocupare nu doar la nivelul Ministerului Sănătății, dar și la nivelul Guvernului, în legătură cu această creștere a numărului de cazuri și, din acest punct de vedere, orice măsură de prevenție din seria celor care au fost deja menționate și utilizate, până la urmă, nu doar în România, oriunde în lume, sunt binevenite, orice astfel de măsuri: purtatul măștii în spațiile aglomerate, că vorbim de mijloacele de transport în comun sau încăperi unde nu se asigură acea distanță minimă, mai ales că vorbim acum, specialiștii vorbesc despre faptul că deși nu este la fel de periculoasă ca variantele anterioare, și această formulă care tinde să devină predominantă este destul de contagioasă din ce în ce mai contagioasă. Ca atare, orice formă suplimentară de protecție nu poate decât să ne să ne ajute să ne protejăm unii pe ceilalți. Este unul dintre motivele pentru care inclusiv în guvern, ați văzut ce s-a întâmplat și astăzi, în cadrul ședinței, mai ales că la invitația premierului, la ședința de guvern au participat și o parte importantă dintre tinerii care s-au înscris în Programul de Internship la nivelul guvernamental și cu toții am purtat măști. Se va menține această recomandare implementată la nivelul Guvernului, ceea ce e valabil și pentru alte categorii de spații aglomerate, în special, revin asupra mijloacelor transport în comun, chiar astăzi - și domnul ministru al sănătății sublinia acest lucru. Ministerul de resort va face în continuare aceste recomandări. O să sprijinim şi noi, la nivel guvernamental, prin mijloace de comunicare, transmiterea acestor măsuri. Nu sunt obligații, pentru că nu avem în acest moment activat vreun cadru legal care să genereze obligativitate, dar, din păcate, după o perioadă atât de îndelungată, în care valurile de COVID-19 au lovit inclusiv România și am văzut zeci de mii de victime care şi-au pierdut viața în această perioadă, ne gândim cu toții atât la familiile lor, dar și la cei care s-au recuperat, poate chiar cu greu, trecând o dată sau de două ori sau de mai multe ori prin această boală, că după această experiență dureroasă, cu toții ne dorim să folosim mijloace de protecție, chiar și fără a fi fost obligatorii, dar vin în menținerea sănătății noastre. Sunt, potrivit datelor existente acum, deja, dacă am înțeles bine, peste 200 de români care sunt internați în secțiile de ATI, cu o formă severă a bolii, iar numărul de cazuri am văzut că este, de asemenea, în creștere, deci sunt motive solide care să ne facă pe fiecare dintre noi să ne protejăm și pe noi înșine, dar și pe cei din jur, atunci când suntem în special în spații aglomerate închise. Evident, la aceste lucruri se adaugă și măsurile de păstrare a igienei și celelalte recomandări pe care specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății vor continua să le menționeze în spațiul public. Mulţumesc!

Dacă nu mai sunt alte întrebări, nu aş vrea să vă mulțumesc înainte de a transmite și mulțumirile colegului nostru care asigură interpretarea mimico-gestuală a conţinutului discuţiilor noastre, făcând astfel mesajele transmise de aici, de la guvern, accesibile pentru o categorie cât mai largă de cetăţeni. Mulţumesc încă o dată! O zi bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe