Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 29 noiembrie

29 Nov 2022

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern. Înainte de a vă prezenta deciziile pe care astăzi guvernul Nicolae Ciucă le-a luat, aș dori să-i urez bun-venit și să o rog pe colega mea, doamna consilier de stat Mădălina Turza, din cadrul Cancelariei prim-ministrului, să vă ofere o serie de detalii despre punerea în practică a programului dedicat copiilor, în sensul oferirii de asistență psihologică. Doamna consilier de stat, vă rog.

Mădălina Turza: Vă mulțumesc frumos! Bună seara, doamnelor și domnilor! Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o veste bună și cu încă o promisiune îndeplinită în legătură cu Programul național de suport pentru copii "Din grijă pentru copii". Am vorbit de-a lungul timpului despre numeroasele măsuri care s-au implementat în cadrul acestui program. Astăzi, vreau să vă anunț în mod oficial despre îndeplinirea unei măsuri mult așteptate de comunitatea de părinți și copii din România. Vineri, 25 noiembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern privind aprobarea metodologiei de decontare a serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică și modalitățile în care copiii se pot înscrie în acest program. Cu alte cuvinte, în foarte scurt timp, cele peste 70.000 de ore de terapie, consiliere psihologică, sprijin psihoterapeutic pentru copiii din România vor fi disponibile în mod gratuit. Aceasta este una dintre componentele importante ale Programului național "Din grijă pentru copii", care a fost adoptat în anul 2021 și care acum, iată, devine realitate. Aș vrea, cu voia dumneavoastră, să detaliez în mod concret pașii prin care copiii pot ajunge la aceste tipuri de terapii și cum se pot înscrie în program. În primul rând, cine poate observa sau sesiza nevoia de sprijin psihologic a copilului? Părintele, profesorii din învățământul preuniversitar, asistenții sociali, asistenții medicali comunitari, mediatorii școlari sau experții locali pentru persoanele aparținând minorităților rome. Oricare dintre aceste persoane, inclusiv părintele, se poate autosesiza și poate observa că este ceva în neregulă cu copilul lui. Acesta e pasul numărul 1.  Pasul numărul doi ar fi acela în care părintele - să spunem, în cazul cel mai simplu și mai clasic - sau reprezentantul legal merge la medicul de familie, la un medic școlar, la medicii de psihiatrie pediatrică sau la consilierul școlar, care emite o recomandare, o simplă recomandare - nu trimitere, ceea ce noi înțelegem din sistemul medical, în mod clasic - pentru evaluarea psihologică în vederea intrării sau nu a copilului în program. Pasul numărul trei este acela de a selecta un psiholog. După ce am recomandarea de la medicul de familie, medicul psihiatru, medicul școlar sau consilierul școlar, merg la școală, la conducerea sau administrația școlii sau întreb medicul de familie care este lista de psihologi disponibili, în județul sau localitatea respectivă în care eu mă aflu, să evalueze și să lucreze cu copilul. Pasul numărul patru este întâlnirea cu psihologul ales, evaluarea pe care o face psihologul și dacă se stabilește nevoia de intervenție, atunci copilul intră în programul terapeutic. Toate aceste ședințe vor fi puse la dispoziție gratuit pentru copii, iar psihologii care fac parte din Colegiul Național al Psihologilor din România, și care trebuie să fie acreditaţi și licențiați să funcționeze în acest program, vor fi decontați  cu sprijinul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru că în spatele acestui program destinat copilului există niște costuri substanțiale. Cam acesta este traseul pe care îl au de parcurs un părinte, un copil pentru a se putea înscrie în acest program de terapii gratuite puse la dispoziție de Guvernul României, în contextul Programului național “Din grijă pentru copii”. La final, aș vrea să fac o scurtă trecere în revistă a celor mai importante măsuri din program care s-au implementat și ce mai avem de implementat până în acest moment. În primul rând, vorbim de numărul unic pentru copii - numărul 119 - pentru copii neglijați, abuzați, exploataţi, despre care am convingerea că știți deja. Apoi, vorbim despre Alerta „Copil dispărut” Ro-Alert, care este iarăși funcțională, așa cum știți. O a treia măsură din Programul național „Din grijă pentru copii” care există în realitate este platforma dingrijapentrucopii.gov.ro, acolo unde atât părinții, cât și profesorii sau alți specialiști și copiii înșiși pot găsi materiale și informații relevante pentru sănătatea psiho-emoțională a copiilor și siguranța lor. Iată, astăzi vorbim despre cele 70.000 de ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie care devin realitate. Şi o ultimă măsură, care iarăși funcționează în acest moment, cel mai performant sistem de criminalistică informatică aflat în dotarea poliției naționale pentru depistarea pedofililor și a prădătorilor sexuali online. El funcționează la nivelul Poliției Române și deja produce rezultate. În curs de implementare mai avem rețeaua de camere de ascultare a copiilor victime ale diferitelor tipuri de infracțiuni. La nivelul fiecărui Inspectorat Județean de Poliție din țară, se înființează o cameră de ascultare unde copiii victime nu vor fi neapărat audiați de polițiști, ci de o echipă de consilieri psihologici, psiholog, asistent social și este un întreg proces pus la cale acolo. Până în prezent vorbim de 28 de camere, astfel de camere puse în funcțiune în 28 de județe, urmând ca, până la începutul anului viitor, toate județele din România să aibă astfel o cameră de ascultare pentru copii, la nivelul inspectoratelor de poliție, acolo unde, de regulă, sunt ascultați copiii. Acestea sunt principalele măsuri mari din Programul național "Din grijă pentru copii", care are un buget total de aproximativ 6 milioane de euro și care, în scurt timp, în jurul jumătății anului viitor, va ajunge la final. Vă mulțumesc și, dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu, doamnă consilier de stat Mădălina Turza, pentru prezentarea progreselor înregistrate în implementarea acestui program pe care îl coordonați. Dacă nu aveți, cel puțin pentru moment, întrebări, colegii de la comunicare, echipa doamnei consilier de stat vă stau la dispoziție ulterior pentru eventuale detalii. Încă o dată, mulțumim foarte mult pentru participare. Revenind la agenda ședinței de guvern de astăzi, aș vrea să fac câteva referiri la o serie de domenii importante. Voi începe cu cel al energiei. Astăzi, guvernul a adoptat ordonanța de urgență pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și modificarea unor acte normative. Acest act normativ a contribuit la îndeplinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră într-un mod cât mai rentabil, cu mix-uri energetice, cu capacitatea specifică de producere a energiei din surse regenerabile de care țara noastră dispune. În plus, pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru următorii ani, până în 2030, se accelerează implementarea proiectelor de investiții care sunt realizate prin finanțarea prevăzută prin Planul Național de Redresare și Reziliență, componenta 6 - energie. Prin același act normativ, ordonanța de urgență stabilește scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile, stabilitatea sprijinului financiar, calcularea ponderii energiei din surse regenerabile, precum și o procedură de notificare simplă pentru racordările la rețea a instalațiilor, alături de adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectoare precum transporturi, prosumatori sau comunități de energie din surse regenerabile. În același domeniu, așa cum a anunțat la debutul ședinței de guvern premierul Nicolae Ciucă, guvernul a adoptat hotărârea pentru a aproba bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu, rectificat. De mare interes pentru cetățeni, probabil, va fi programul privind creșterea eficienței energetice, de înlocuire a becurilor convenționale uzate cu becuri LED, în valoare de 400 milioane lei, așa-numitul program “Rabla pentru becuri”, potrivit căruia cetățenii români vor primi un voucher pentru înlocuirea becurilor convenționale din locuință cu becuri cu LED noi, mai performante din punct de vedere energetic. Scopul principal al programului vizează reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră în locuințe pentru utilizatorii casnici. În privința comunităților, sunt alte 500 de milioane de lei, reprezentând credite de angajament, care vor finanța programul privind iluminatul public stradal, mai exact lămpi cu led. Prin Administrația Fondului pentru Mediu vor fi derulate două noi programe de finanțare prevăzute în cadrul PNRR, respectiv programul „Prima conectare”, dedicat sprijinirii conectării populației cu venituri mici la rețele de alimentare cu apă și canalizare și programul de finanțare a instalațiilor de reciclare a deșeurilor, care vizează construirea de astfel de instalații pentru a atinge obiectivele de reciclare din pachetul de economie circulară. Tot astăzi, guvernul a decis, prin hotărâre, alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția sa, prevăzut în bugetul de stat în anul în curs, pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Sunt 140 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară a acestui minister, care va finanța schema de sprijin prevăzută în ordonanța de guvern 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației, o schemă de sprijin care decontează achiziția de cărbune, păcură și biomasă, realizată în perioada octombrie 2022- martie 2023 și care se întinde pe doi ani financiari. Această valoare de 140 de milioane de lei ia în considerare valoarea cea mai mare a achiziției de cărbune, păcură și biomasă realizată înainte de începerea sezonului rece, pentru a avea, astfel, stocurile necesare. Ţinând cont de perioada rămasă până la finalul acestui an, dar și de procedurile birocratice care presupun implementarea măsurii, dacă nu va fi consumată întreaga sumă alocată, cei 140 de milioane de lei, prin proiectul de hotărâre care a fost, astăzi, aprobat, se propune ca sumele rămase neutilizate să fie restituite la bugetul de stat, în conformitate cu legea. Tot astăzi, ordonanța de urgență aprobată de guvern modifică și completează actul normativ care vizează concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Câteva dintre elementele de noutate ale acestui act normativ, care transpune integral în legislația noastră Directiva europeană 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor. Aceasta introduce la nivel european standardele minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor. Câteva exemple legate de modificările sau completările pe care noua ordonanță de urgență le aduce: extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale; majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în cursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la cinci la opt indemnizații pentru creșterea copilului în cuantum minim, respectiv de la 6.500 de lei la 10.512 lei. De asemenea, prin noul act normativ sunt recalculate cuantumurile indemnizației în cazul obținerii unor venituri suplimentare în perioada de la îndeplinirea de către copii, la vârsta de doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu dizabilități, alături de suspendarea sau încetarea plății indemnizației, în cazul în care certificatul de încadrare cu un anumit grad de dizabilitate expiră în perioada concediului de creștere a copilului. Aș adăuga aici introducerea concediului și a indemnizației de acomodare pentru părinții adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului de concediu pentru creșterea copilului și la indemnizație. De asemenea, ordonanța prevede că atunci când persoanele care realizează în aceeași lună venituri atât în țară, cât și în statele Uniunii Europene care aplică Regulamentul 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără a suprapune perioadele de activitate, să se ia în calcul, pentru acordarea dreptului de concediu pentru creșterea copilului și indemnizației, sumele obținute în ambele țări. În plus, tot astăzi guvernul a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil, respectiv 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil. Este o măsură care se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil. Aceste sume nu pot fi mai mici decât 1.314 lei. Este o valoare fixă pe care, în prezent, mamele de gemeni, tripleți sau cu sarcini suprapuse o primesc, suma obținută ca rezultat al înmulțirii cu 2,5 a acestei valori, indicator social de referință, având o valoare de 525,5 lei. Așadar, totalul este de 1.314 lei. Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023, mai puțin cele care vizează majorarea de la o lună la două luni, pentru perioada de netransferabilitate între părinți, care se aplică pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023. Aș vrea să continui cu alte câteva repere privind deciziile luate astăzi. Este vorba de hotărârea de guvern privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA pentru perioada 2022-2030. După o perioadă foarte lungă de timp, România are o astfel de strategie realizată la inițiativa Ministerului Sănătății și aprobată, astăzi, în ședință de guvern. Prin acest document e stabilită politica sectorială a Ministerului Sănătății în ce privește elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor de intervenție în supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA. Sunt cinci piloni principali, precum prioritizarea intervențiilor de prevenire, utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament, accesul universal la tratamentul cu antiretrovirale - ARV - ca modalitate de prevenire a noilor infecții cu HIV, respectiv asigurarea unui mediu propice pentru coordonarea și implementarea răspunsului național la HIV/SIDA. În domeniul cercetării, aș vrea să vă anunț că guvernul a aprobat hotărârea privind Programul „Henri Coandă”, prin care se finanțează participarea elevilor și studenților la competiții tehnico-științifice internaționale, prin acordarea de burse de cercetare-dezvoltare și premii pentru recunoașterea performanței. După cum știți, în acest an, guvernul a susținut, în egală măsură, atât inițiativele care încurajează performanța în educație, cât și reducerea gradului de abandon școlar, încurajarea copiilor să meargă la școală și să învețe. Sunt cele două abordări care, împreună, stimulează atât performanța, cât și valorifică potențialul copiilor noștri, care trebuie să aibă acces la servicii educaționale. Revenind, însă, la Programul „Henri Coandă”, valoarea unei burse de cercetare-dezvoltare din cadrul acestui program va fi de până la 100.000 de lei pentru fiecare echipă și este destinată decontării cheltuielilor de cercetare, dezvoltare și deplasare la competițiile tehnico-științifice internaționale. În plus, elevii și studenții care vor obține locurile 1, 2 sau 3 la aceste competiții internaționale vor beneficia de premii după cum urmează - repet, subliniez, de fapt, valoarea premiilor pe care Guvernul le-a aprobat astăzi și care vizează recunoașterea performanței echipelor de bursieri, se raportează la fiecare participant. Așadar, pentru premiul 1, valoarea este de 15.000 de lei per participant, pentru premiul 2 - 9.000 de lei și pentru premiul 3 - 6.000 de lei. O altă hotărâre de Guvern aprobată astăzi și care vizează Programul de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare granturi pentru tineri cercetători „Regele Carol” - asigură o flexibilizare, o claritate a procesului de acordare a acestui grant, făcându-l operațional complet și actualizând valorile acestor granturi pentru a deveni atractive pentru studenți. Am să vă ofer și câteva repere în acest sens: pentru laureații la olimpiade internaționale - 6.000 de euro pe an pentru medalia de aur, premiul 1 - de la 4.000 de euro actual, cum era înainte de decizia de astăzi a Guvernului. De la 3.500 de euro la 5.500 de euro pe an pentru medalia de argint, respectiv premiul 2. Şi 4.500 de euro pe an pentru medalia de bronz, față de 3.000 de euro valoarea anterioară. Pentru laureații la olimpiadele naționale: 4.000 de euro pentru medalia de aur, față de 3.000 de euro valoarea anterioară. 3.500 de euro pe an pentru medalia de argint sau pentru premiul 2, față de 2.500 de euro varianta anterioară. Şi pentru medalia de bronz, respectiv premiul 3, premii /.../ european mărit de la 2.000 de euro varianta anterioară. De asemenea, sunt măriri de câte 1.000 de euro și pentru valoarea premiilor acordate pentru mențiuni, atât pentru olimpiadele internaționale, cât și pentru olimpiadele naționale. În plus, pentru participarea la evenimente științifice internaționale și/sau pentru protecția dreptului de proprietate intelectuală, s-a dublat valoarea premiilor la 1.000 de euro pe an pentru fiecare participant la grant, de la 500 de euro anual. În același domeniu v-aş semnala și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics -cunoscut mai degrabă sub numele de ELI-NP, un act normativ care vizează reaprobarea acestor indicatori pentru un proiect important implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, aflat în coordonarea Ministerului Cercetării Inovării și Digitalizării. În primă lectură a fost prezentat textul ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011, privind ordonanța corporativă a întreprinderilor publice. Forma finală o vom prezenta în detalii în momentul în care va fi aprobată ca atare în Guvern.

Dan Cărbunaru: Acestea ar fi practic printre cele mai, să spunem importante lucruri decise astăzi în Guvern. Desigur, dacă vă pot sta la dispoziție cu alte elemente, cu răspunsul la întrebări. Vă rog!

Reporter: Bună seara, astăzi a apărut informația că salariile demnitarilor vor crește începând cu 1 ianuarie 2023, să ne spuneți în primul rând care este poziția Guvernului față de această informație.

Dan Cărbunaru: Pot să vă spun că din toate datele pe care le am la nivelul Guvernului, nu doar că nu se va întâmpla, nici nu există intenția să aibă loc acest lucru. Au mai existat periodic diverse speculații pe această temă. Nu există această intenție, iar demnitarii din România vor avea, cel puțin potrivit datelor oficiale pe care le dețin și nu am elemente care să justifice semne de întrebare în acest sens, nici în cunoscuta „ordonanță trenuleț” nu sunt astfel de elemente, dimpotrivă, există, după cum bine știți, o orientare extrem de așezată în cumpătare și buna cântărire a modului în care sunt cheltuiți banii publici în Guvernul României. A existat și acea decizie, încă de la jumătatea anului, de reducere a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 10 %, o decizie a premierului care s-a aplicat la nivelul întregului Guvern și, dacă doriți, în aceeași logică, a cumpătării. Cu siguranță, demnitarii sunt cei care pot să ofere un astfel de exemplu și, din această perspectivă, nu există intenția și nici susținerea pentru ca Guvernul să treacă la o astfel de decizie, ca atare salariile demnitarilor, așa cum sunt ei definiți în sensul legii, rămân la nivelul anului acestuia.

Reporter: În urmă cu puțin timp a fost publicată în transparență „ordonanța trenuleț” - a fost discutată în ședința de Guvern, a apucat să se discute măcar puțin despre această ordonanță?

Dan Cărbunaru: Ordonanța nu s-a aflat pe agenda ședinței de Guvern. Ea este, așa cum este și normal, postată pe site-ul Ministerului de Finanțe, pentru consultare, pentru dezbateri pe această temă și din datele pe care le am, inclusiv textul acestei „ordonanțe trenuleț” confirmă faptul că salariile demnitarilor din România nu se vor mări anul viitor.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu!

Reporter: Astăzi, Guvernul a decis noi reglementări în ceea ce privește energia regenerabilă, iar deciziile luate vin un pic în contradictoriu cu ceea ce a decis Parlamentul, eu aș vrea să vă spun, de faptul, că se vor impozita doar veniturile fără a se ține cont că vorbim de energie regenerabilă sau nu cum sunt un pic..., se contrazic cele două decizii.

Dan Cărbunaru: Dacă doriți o abordare tehnică a acestor chestiuni, cu siguranță Ministerul Energiei este pregătit să vă ofere mai multe detalii. Ceea ce pot să vă spun este că, la acest moment, Guvernul, practic, a luat o decizie care până la urmă nu face altceva decât să ajute România să își îndeplinească obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră și să permită accelerarea implementării proiectelor care vizează investiții finanțate din componenta VI Energie din PNRR. Dar, desigur, ar putea fi verificat aspectul pe care dumneavoastră îl semnalați și să vedem în ce măsură se confirmă și vă putem prezenta un punct de vedere tehnic consolidat, dacă doriți.

Reporter: Și aș mai avea o întrebare legată de una dintre întâlnirile pe care astăzi premierul le-a avut aici, la Guvern, vorbim de întâlnirea cu omologul său din Republica Moldova. A luat final această întâlnire, care sunt concluziile? Care au fost principalele teme?

Dan Cărbunaru: Motivul pentru care am decalat briefingul de presă la finalul ședinței de Guvern este exact legat de întâlnirea pe care domnul prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a avut-o cu doamna prim-ministru Natalia Gavrilița, premierul Republicii Moldova, și pot să vă confirm nu doar că întâlnirea s-a încheiat recent, dar și că a fost una foarte bună. După cum știți, Republica Moldova contează pe sprijinul pe care țara noastră îl acordă și din perspectiva ajutorului concret de care cetățenii Republicii Moldova au nevoie, fie că ne raportăm la gaze naturale, la energie electrică, la lemne de foc, la sprijin acordat infrastructurii, dar și la sprijinul pe care țara noastră, de asemenea, îl manifestă deschis la toate nivelurile în privința sprijinirii cauzei proeuropene pe care Chișinăul, la rândul său, o susține. Republica Moldova are nevoie de solidaritate în această perioadă. După cum bine știți, agresiunea militară rusă ilegală din Ucraina a declanșat nu doar o tragedie la granițele noastre, dar a afectat extrem de mult și Republica Moldova, care a trecut recent și prin situații delicate generate de lipsa curentului electric, motiv pentru care, în bună parte, chiar și la momentul la care vorbim, Republica Moldova contează pe sprijinul României în aprovizionarea cu energie electrică și acest lucru este cunoscut nu doar la București și la Chișinău, ci și în rândul partenerilor noștri.

Dan Cărbunaru: De asemenea, sunt o serie întreagă de alte proiecte de infrastructură, pe care țara noastră le derulează și va continua să le deruleze tocmai pentru a veni în sprijinul Republicii Moldova și aceste aspecte economice, de solidaritate, dar și de susținere a cauzei Republicii Moldova s-au numărat printre subiectele pe care premierul Nicolae-Ionel Ciucă le-a abordat cu doamna prim-ministru Natalia Gavrilița, în cadrul întâlnirii care s-a încheiat în urmă cu câteva minute.

Reporter: Puteți să dați câteva exemple, ce alte proiecte?

Dan Cărbunaru: La acest moment n-aș vrea să dau astfel de elemente. După cum știți, au existat încă din urmă cu câteva luni discuții legate de necesitatea de a fluidiza traficul produselor, bunurilor și serviciilor, dar și al oamenilor pe ambele maluri ale Prutului. Sunt proiecte care vizează și conectarea Republicii Moldova, alături de gazoductul Iași-Ungheni și prin alte forme de arhitectură de conexiune, care să permită României să facă mai mult decât deja face la acest moment pentru cetățenii Republicii Moldova. Iar premierul Nicolae-Ionel Ciucă, după cum bine știți, și-a asumat public și tranșant acest angajament, ca România să fie cât se poate de mult solidară cu Republica Moldova, mai ales în această perioadă atât de complicată, în care fiecare sprijin contează. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua. Joi seară, Guvernul a anunțat că s-a înțeles cu partenerii sociali: patronate și sindicate, în privința salariului minim brut, 3.000 de lei cu 200 de lei neimpozitați. La scurt timp, chiar joi seară, patronatele au spus că nu este așa. Astăzi, și Consiliul Național al IMM-urilor a spus că, din perspectiva acestei organizații, discuțiile nu au fost finalizate și solicită Guvernului reanalizarea nivelului salariului minim brut. Întrebarea este: Guvernul a mințit în comunicatul de joi seară? Şi dacă va mai avea loc o reanalizare a nivelului salariului minim brut de la 1 ianuarie 2023, așa cum solicită...

Dan Cărbunaru: Ca să răspund direct la întrebarea dumneavoastră, Guvernul nu a mințit. Este adevărat că în cadrul dialogului social, care se poartă cu partenerii, fie că ne referim la sindicate, fie că ne referim la patronate, și au existat, cel puțin în cursul acestui an, foarte multe runde de discuții, nu doar bazate pe salariul minim sau pe alte elemente punctuale aflate pe agenda Guvernului sau pe agenta partenerilor sociali. Dar au fost foarte multe situații în care împreună, mai ales în această perioadă extrem de complicată, Guvernul și partenerii sociali au analizat situațiile cu care ne-am confruntat și au venit împreună cu soluții, care apoi au fost implementate și au funcționat foarte bine în economia românească pe care o vedem aflată pe plus, în creștere, în pofida perioadei extrem de complicate pe care o traversăm. Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, în completarea răspunsului meu, Guvernul nu a mințit. Aceste discuții continuă și, pe măsură ce ele vor prinde contur, probabil că toate aceste pachete de dialog vor fi concretizate.

Reporter: Deci nu e bătut în cuie salariul minim de 3.000 de lei de la 1 ianuarie, cu 200 lei neimpozitați, pentru că măsura apare și în „ordonanța trenuleț”, publicată în această seară.

Dan Cărbunaru: Guvernul a anunțat la finalul întâlnirii lucrurile care sunt fixate și stau la baza următoarelor discuƫii…

Reporter: Tocmai ce v-am spus că nu e adevărat!

Dan Cărbunaru: Sigur că opiniile publice pot să fluctueze, pot să genereze diverse interpretări, dar la masa dialogului, în momentul în care vor fi revenit toate părțile, cu siguranță toate aceste elemente vor fi armonizate.

Reporter: IMM-urile au solicitat noi negocieri pe marginea salariului minim brut.

Dan Cărbunaru: Guvernul României este deschis la discuții. Astfel de formate de negocieri continuă, astfel încât în momentul în care se așază toate etapele de discuții într-un format agreat de către toată lumea, cu siguranță aceste elemente vor fi clarificate.

Reporter: Mulƫumesc.

Dan Cărbunaru: Mulƫumesc. Sunt interese. Am văzut cu toții că sunt interese care au nevoie de armonizare între sindicate și patronate, între sindicate și guvern, și între patronate și guvern, tocmai de aceea este un astfel de format de discuții, ca prin dialog, toate părțile să înțeleagă varianta realizabilă, ideal fiind să fie cât mai aproape de ceea ce își dorește fiecare.

Reporter: Este obligatoriu acordul sindicatelor și patronatelor pentru stabilirea salariilor /…/?

Dan Cărbunaru: Consultările sunt necesare, responsabilitatea aparține Guvernului și este unul dintre motivele pentru care Guvernul a și anunțat aceste discuții.

Reporter: Sunt consultative…

Dan Cărbunaru: Sigur. Şi vă și spuneam că astfel de consultări sunt extrem de utile și vor continua ori de câte ori va fi necesar.

Reporter: În acea „ordonanță trenuleț” se arată o creștere a salariilor bugetarilor cu 10%. Îmi puteți spune care este efortul bugetar? S-a discutat despre acest lucru?

Dan Cărbunaru: Astăzi, în ședința de Guvern, nu am avut astfel de discuții. De altminteri, publicarea acestei inițiative a Ministerului de Finanțe a avut loc după ședința de Guvern, dar colegii de la Ministerul de Finanțe, cu siguranță vor fi pregătiți să vă prezinte toate detaliile tehnice. De altminteri, acesta este și rolul publicării în transparență, tocmai pentru a oferi repere de dialog. Ca atare, vă puteți adresa Ministerului de Finanțe și o să primiți acolo informațiile necesare. Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă urez o seară frumoasă tuturor.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe