Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 iunie

30 Iunie 2022

Galerie foto

Briefing de presă susținut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Mihai Diaconu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul şedinţei de guvern

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței Guvernului României care tocmai s-a încheiat. Vom prezenta o serie întreagă de decizii pe care astăzi Guvernul le-a aprobat. Una dintre cele mai importante este legată de funcționarea sistemului de educație și de modul prin care guvernul încurajează implicarea elevilor și preșcolarilor în activitățile educaționale. Fiind însă și la final de an educațional, domnul ministru al educației, domnul profesor universitar doctor Sorin Cîmpeanu este pregătit să vă ofere detalii și pe această zonă. Domnule ministru, vă rog.
Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc. Plecând de la ideea că problema reducerii abandonului școlar în România este esențială, avem patru piloni: avem asigurarea unei mese școli, avem asigurarea transportului gratuit, avem asigurarea unui sistem de bursă motivant și avem Programul național de reducere a abandonului școlar. Astăzi, în Guvern, am adoptat o ordonanță de urgență prin care, după șase ani de pilotare, se extinde programul "Masă caldă" de la 150 de școli la 300 de școli. Sunt vizați un număr de 140.000 de elevi. Finanțarea totală pentru anul școlar 2022 - 2023, programul "Masă caldă" în școli este de 354,9 milioane lei. Remarcăm faptul că este de zece ori mai mare decât finanțarea de 35 de milioane de lei acordată în anul 2016 pentru acest program, deci a crescut de zece ori finanțarea pentru acest program. De asemenea, programul " Masă caldă" în școli este integrat în conceptul "Masă sănătoasă" în școli, un program în curs de inițiere la nivelul Guvernului, care vizează un milion de elevi, cu o finanțare de peste un miliard de euro pentru perioada 2022 - 2027. Aceasta este ordonanța de guvern adoptată astăzi, extrem de importantă pentru susținerea procesului educațional. Dacă aveți întrebări.
Reporter: Domnule ministru, referitor la Evaluarea Națională dacă ne puteți spune, pe rezultatele finale, care a fost cea mai mare și cea mai mică diferență între punctaje, dacă aveți o astfel de informație.
Sorin Cîmpeanu: Da, în urma contestațiilor, procentul celor care au reușit să obțină nota 5 a crescut cu 0,1%, de la 82,3 la 82,4%. În valoare absolută, avem aproape 28.000 de copii, care anul acesta au reuşit să obţină media 5 la Evaluarea Naţională, în raport cu anul trecut. Am avut o serie de note schimbate în urma contestațiilor. Evaluarea digitală ne-a arătat că 98,5% din note schimbate în județul pilot, județul Dâmbovița, fie nu s-au modificat fie s-au modificat cu diferențe mici - sub un punct. Deci, este o pledoarie esențială pentru evaluarea digitalizată. La nivel național, am avut 74% din note care s-au schimbat cu mai puțin de 50 de sutimi. Aș vrea să reamintesc faptul că, până în anul 2015, sub 50 de sutimi nu se modifica nota finală. Am avut, de asemenea și 17 lucrări, pentru a vă răspunde concret la întrebare, care au avut note modificate cu diferență mai mare de două puncte. Este vorba de 16 lucrări la limba română și o lucrare la matematică. Județele în care s-au înregistrat aceste diferențe, flagrante îndrăznesc să spun, au fost următoarele: Constanța, Dâmbovița și Bacău - câte trei note schimbate, existând diferență mai mare de două puncte, Buzău - două note schimbate, mai apoi avem Clujul, Călărași, Covasna, Gorj, Suceava, Vâlcea cu câte o singură notă schimbată, existând o diferență mai mare de două puncte. Sunt și situații de genul celor ale elevului din Bihor, cu diferență de 5,9 puncte. Aceasta a fost cea mai mare diferență, de la 2,80 la 8,70. Greșeala a fost făcută la nivelul la transcrierea notelor în borderou și este încă un motiv pentru evaluarea digitalizată, când profesorii completează direct în fișierul informatic notele acordate. Am avut și o diferență de 3,75 puncte în județul Prahova, tot la limba și literatura română, lucrarea fiind în Buzău. Aceste lucruri au putut să fie corectate, dar, pentru a nu mai apărea astfel de situații este nevoie de generalizarea evaluării digitalizate.
Reporter: Mulțumesc.
Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc și eu.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Tot referitor la aceste diferențe și în principal la acea de aproape patru puncte.
Sorin Cîmpeanu: 3,75 puncte.
Reporter: 3,75. Cum e posibil să fie o diferență atât de mare?
Sorin Cîmpeanu: V-am răspuns, a fost eroare de transcriere. Factorul uman generează erori, tocmai de asta este necesară digitalizarea. Nu de evaluare, ci de transcriere. Eroare materială.
Reporter: Am înteles, mulțumesc!
Sorin Cîmpeanu: Sigur că, în momentul în care te pui în postura elevului, care știe că a făcut de 8,70 și își vede rezultatul 2,80, este dramatic. De aceea, suntem datori să facem tot posibilul pentru a evita astfel de situații.
Reporter: V-aș întreba, domnule ministru, ce riscă acei profesori care au făcut aceste greșeli sau poate acei secretari, că fiind vorba de o transcriere din borderou, poate nu au făcut-o profesorii. Fiindcă, dacă acei copii nu făceau contestații, rămâneau cu acea notă. Abordarea cea mai eficientă este aceea a susținerii digitalizării în educație, a evaluării digitale. Mai grave mi se par acele erori în evaluare sau cel puțin la fel de grave. Și mai grave sunt erorile în evaluare atunci când vorbim despre subiecte tip grilă, acolo este inadmisibilă orice diferență.
Reporter: Și cum sunt sancționați acei profesori? Pot fi sancționați în vreun fel?
Sorin Cîmpeanu: Cei care au demonstrat anul trecut că au greșit în acest fel nu au mai făcut parte din lista evaluatorilor din acest an. Până la sancțiuni, trebuie să formăm profesorii evaluatori și mă bucur să constat că există o dorință foarte mare din partea cadrelor didactice de a se înscrie la cursurile pentru formare evaluatori.
Reporter: Voiam să vă întreb dacă știți care sunt cheltuielile cu carburantul la Ministerul pe care îl conduceți, în condițiile în care am văzut deja din date transmise de către alte Ministere că aceste cheltuieli s-au dublat în ultimul an, de la începutul anului și până acum.
Sorin Cîmpeanu: Nu este un secret că avem o creștere a acestor cheltuieli cu energia în general.
Reporter: Datele exacte nu ni le puteți da?
Sorin Cîmpeanu: Nu intră în competența ministrului Educației, avem secretar general, avem director general care se ocupă cu astfel de analize.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentare şi răspunsurile la întrebări.
Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mergem mai departe Astăzi, Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind susținerea acordării de reducere ale prețurilor la benzină și motorină. În acest sens, alături de mine se va afla ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu, dar și domnul secretar de stat, Mihai Diaconu, pe care o să-l invit după ce domnul ministru își va fi terminat prezentarea. Domnul Mihai Diaconu este secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Şi, bineînțeles, un proiect important cu care ar fi bine să începeți, este proiectul de decarbonare.
Virgil Popescu: Da, haideți să începem cu ordonanța cu privire la decarbonarea sistemului energetic, o ordonanță care este jalon al Planului Național de Reconstrucție și Reziliență, o ordonanță care își propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic, până în anul 2032. Aș începe și cu un preambul al celor două companii mari, Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia. Complexul Energetic Hunedoara a asigurat, în ultimii 4 - 5 ani de zile, o cantitate foarte mică de energie din sistemul național de producere a energiei electrice, de circa 1%. A fost înființat în 2014, ștergându-i-se toate datoriile, împreună cu ale altor societăți care au fuzionat, iar în 2019 a intrat în insolvență, având datorii de peste trei miliarde de euro, o intrare în insolvență datorată și unui ajutor de stat care a trebuit să fie rambursat, pentru că nu a fost corect în 2015. Ministrul finanțelor de la acea vreme este autorul acestei insolvențe a Complexului Energetic Hunedoara.
La Complexul Energetic Hunedoara, în 2017, guvernul de la acea vreme a pus in aplicare un program de închidere de mine, respectiv la Mina Lonea şi Mina Lupeni;  la Mina Lonea trebuia să fie finalizată închiderea la sfârşitul anului 2020, iar la mina Lupeni la sfârşitul anului 2021. Prin această ordonanţă de decarbonare, practic, prelungim perioada de închidere şi punere în siguranţă, pentru că vorbim de o punere în siguranță a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând; prelungirea închiderii celor două mine până în 2026 şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni, care va neutraliza cărbunele pe care îl vom scoate, cărbune care va produce în continuare energie electrică. Aceasta este propunerea, care este discutată la nivelul Comisiei Europene, urmând să solicităm și un ajutor de stat pentru acest lucru. Am creat cadrul general prin Ordonanța decarbonării.  În cazul Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de cărbune din România, care produce circa 18% din energia electrică a României, în anul 2020 a rămas definitivă o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a stabilit de către Corpul de Control al Ministerului Energiei, o pagubă - deci şi acolo au fost pagube -de 680 de milioane de lei. A fost schimbată întreaga conducere. La 1 ianuarie 2020, pentru că exista riscul iminent să se producă același lucru ca și la Complexul Energetic Hunedoara, am acordat un ajutor de salvare de peste 240 de milioane de euro pentru achiziția de certificate de emisii de CO2, ulterior transformat în ajutor de restructurare; până acum, odată cu aprobarea ajutorului de restructurare, în ianuarie anul acesta, s-a acordat peste un miliard de euro de la bugetul de stat Complexului Energetic Oltenia pentru achiziția de certificate CO2, pentru a o ține pe linia de plutire în așa fel încât să nu avem probleme cu siguranța sistemului energetic național. Ministerul de Finanțe a fost alături de noi de fiecare dată în toată această perioadă, inclusiv anul acesta, când s-au acordat peste 500 de milioane de euro pentru plata emisiilor de certificate de CO2. Deci vorbim de foarte mulţi bani pe care guvernele din 2020 încoace le-au pompat în Complexul Energetic Oltenia.
Planul de restructurare presupune închiderea etapizată. În această ordonanță, propunem închiderea și conservarea unităților de producție a energiei electrice pentru că observăm în această criză energetică că nu se știe când o să ai nevoie să poți produce din nou energie electrică. De altfel, încă din februarie, dacă vă aduceţi aminte, premierul a anunțat creșterea producție pe bază de cărbune, s-au angajat peste 600 de oameni deja la Complexul Energetic Oltenia. Dacă vă uitați pe site-ul Transelectrica, o să vedeți o creștere a producției de energie electrică în ultima lună. Eram obișnuiți cu 1.200 MWh, a ajuns și la 1.700 de MWh; deci Complexul Energetic Oltenia funcționează în acest moment aproape de capacitatea maximă de producere a energiei electrice. Pe lângă conservarea unităților, care se vor scoate etapizat din exploatare, se vor construi și sunt aprobate deja la finanțare 800 de milioane de euro pentru 1.300 MWh pentru producerea energiei electrice pe bază de gaz natural, sunt aprobate prin fondul de /.../ vorbim de investiții deja aprobate care trebuie să înceapă construcția lor. 850 de MWh sau 845 de MWh la Işalniţa, în judeţul Dolj şi la Turceni 475 de MWh şi în tot Complexul Energetic Oltenia, 725 de MWh producţie solară. Vorbim de capacitate instalată de 2.000 de MWh care se va pune în Complexul Energetic Oltenia. Investiţii, repet deja aprobate. Termocentrala de la Craiova va fi externalizată într-o companie fără datorii deţinută în continuare de Ministerul Energiei şi Fondul Proprietatea, aşa este structura acționariatului la Complexul Energetic Oltenia. Împreună cu municipalitatea Craiova, cu Primăria Craiova vrem să modernizăm termocentrala de la Craiova, Craiova 2, cum îi spunem noi. Există deja studiul de fezabilitate făcut de Complexul Energetic Oltenia pentru a pune acolo o unitate de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de 295 de MWh. Vorbim de o investiție şi acolo de 250 de milioane de euro, care va fi în această toamnă-iarnă depusă la fondul de modernizare pentru a putea fi şi aceasta finanțată. Vă spun planurile care sunt, care au existat şi care sunt în derulare în acest moment la Complexul Energetic Oltenia. Mai mult, în toate proiectele care au fost în dezbatere publică şi în toate variantele există o plasă de siguranţă, un articol la final, articolul 19, pe care puteți să-l găsiți, un articol care spune clar: în caz de criză energetică, de probleme în aprovizionarea cu energie electrică, guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, poate să aprobe prelungirea perioadelor de închidere sau redeschidere a unor capacități de producție şi a exploatărilor miniere aferente tocmai pentru a avea această plasă de siguranță şi în condițiile de criză energetică; să avem o posibilitate să putem produce energie electrică, aşa cum se întâmplă acum crescând producția de la Complexul Energetic Oltenia cu toate că în planul de restructurare nu puteam să facem acest lucru. Încă de acum două luni de zile am beneficiat de un accept al Comisiei Europene, al celor de la DG Competition, am negociat cu ei tocmai pentru a putea să avem această plajă de siguranţă, să putem avea energie mai multă, dacă va fi cazul. În momentul de faţă este foarte bine că putem să folosim. Deci încă de acum două luni de zile DG Competition a fost de acord cu acest lucru, evident, în anvelopa financiară a programului de restructurare ne-au spus foarte clar: da, dar fără să cereţi bani în plus ca ajutor de stat, ceea ce se întâmplă pentru că prețul din piaţă permite Complexului Energetic Oltenia în acest moment să se autofinanțeze. Mai mult, ordonanța decarbonare vorbeşte de ajutor pentru persoanele disponibilizate, vorbeşte de un comitet de decarbonare, unde este şi Ministerul Economiei, şi Ministerul Finanţelor, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prefecturile din Hunedoara, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi, acolo unde se găsesc cariere şi exploatări miniere, tocmai pentru a lucra împreună cu Ministerul Fondurilor, Investițiilor și Proiectelor Europene, cu Fondul de Tranziție Justă și aduce investiții în zonă. Pentru a recalifica personalul și a avea grijă în continuare de cei care poate vor fi disponibilizați în viitor. Referitor la minele de huilă avem inclusiv posibilitatea ca acelea să poată fi, să le zicem așa, închise într-o formă, în așa fel încât să poată intra într-un circuit, de exemplu, cultural sau turistic, pentru că, de ce nu, tradiția mineritului există în România, există în acea zonă și cred că poate să rămână ca generațiile viitoare să vadă acest lucru. Pe scurt, despre ordonanța ”decarbonare”, cam atâta lucru. Aș vrea să mai spun că este foarte important pentru noi, aș vrea să dau un mesaj foarte clar pentru colegii din Parlamentul European, pentru colegii mei din Partidul Popular, pentru cei din socialiști, pentru cei din Renew, pe data de 11 iulie va fi un vot extraordinar de important. Se discută despre actul delegat ca în taxonomie să existe, să rămână așa cum Comisia Europeană și noi, ne-am bătut la Comisia Europeană, ministerul, consiliul de miniștri pe energie, în consiliul de miniștri pe mediu ne-am bătut ca să existe gazul natural și energia nucleară. Mi-aș dori ca și socialiștii și verzii, sau cel puțin o parte din ei, să voteze alături de noi, în așa fel încât România să poată beneficia de fonduri europene, în continuare, pentru gaz și pentru energia nucleară. Mulțumesc, atât despre decarbonare.
Am tot comunicat pe tema reducerii cu 50 de bani a prețului la carburanți. Da, astăzi s-a aprobat această ordonanță de urgență, vorbim de o reducere cu 50 de bani, 25 de bani vor fi suportați de către bugetul de stat, printr-un mecanism pe care cred că colegul meu de la finanțe vă poate explica mai bine, iar 25 de bani va fi o reducere comercială pe care voluntar o vor aplica lanțurile de benzinării, în cazul când doresc să ia și această reducere de la bugetul de stat de 25 de bani. Ordonanța intră în vigoare în această noapte, iar eu mă aștept ca în perioada imediat următoare să vedem în piață, să vedem companii care aplică această ordonanță. Sigur, probabil că o să mă întrebați când credeți. Să le lăsăm totuși un termen scurt, evident, în așa fel încât sistemele fiscale să poată fi actualizate și să poată să aceste modificări. Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Înainte de a lua întrebări, v-aș ruga să îi oferim ocazia și reprezentantului Ministerului de Finanțe, aflat alături de noi, domnul secretar de stat Mihai Diaconu, pentru a lua apoi, a lua întrebări de la dumneavoastră, atât domnul ministru, cât și domnul secretar. Înainte, însă, de acest lucru, vă sunt dator cu un răspuns la o întrebare, cu amabilitatea domnului ministru al educației, care mi-a transmis în urmă cu câteva minute acest răspuns solicitat de dumneavoastră. Sunt creșteri de 50% ale costurilor cu carburanții la Ministerul Educației. Mulțumesc foarte mult! Vă rog, domnule secretar de stat.
Mihai Diaconu: Bună ziua! După cum a anunţat şi domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, astăzi, s-a aprobat ordonanţa de urgenţă care dă posibilitatea operatorilor economici care distribuie carburanţi  să reducă opţional preţul cu 50 de bani. Rolul Ministerului de Finanţe s-a rezumat în a găsi un mecanism simplificat, în vederea compensării acestor subvenţii acordate operatorilor economici. Am lucrat împreună cu specialiştii de la Ministerul Energiei. În termen de 15 zile de la aprobarea ordonanţei, maxim, printr-un ordin al președintelui ANAF, se va stabili modelul declaraţiei pe care trebuie să o depună operatorii economici care comercializează carburanți, iar ulterior compensarea se va face cu obligațiile fiscale ale acestora - enumăr TVA, impozit pe profit şi aşa mai departe. Din analizele noastre estimăm că, în principal, stingerea se va  face pe partea de TVA. Vă mulţumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Înainte de a trece la întrebări, aş vrea doar să vă adaug, din cadrul acestor prevederi, faptul că în situaţia în care vor exista creşteri nejustificate a preţurilor la carburanţi, în perioada de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe, acestea vor fi încadrate la categoria de acţiuni speculative, vor fi sancţionate potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 84/2022 privind combaterea acţiunilor speculative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Îmi amintesc şi eu, vă amintiţi şi dumneavoastră, au existat, încă din momentul în care acea ordonanţă a fost aprobată, întrebări din partea dumneavoastră, ce domenii de aplicabilitate va avea şi dacă se va aplica şi în domeniul preţurilor la carburanţi. Ei bine, da. Această prevedere  la care fac referire confirmă acest lucru. În plus, potrivit prevederilor de la articolul 5 ale acestei ordonanțe privind prețurile la carburanți va fi interzisă revânzarea produselor achiziționate în condițiile prevăzute de ordonanță, respectiv cu această reducere de 0,5 lei, 50 de bani. Mai precis revânzarea acestor produse achiziționate în condițiile  ordonanței respective reprezintă contravenție și se sancționează de către autoritățile prevăzute în Ordonanța de Urgență a Guvernului 84 din 2022, după cum urmează: 50.000 până la 500.000 de lei amendă pentru contravențiile săvârșite de persoane juridice și între 5.500 de lei și 11.000 de lei pentru contravențiile săvârșite de persoanele fizice. În acest sens, ANPC este deja pregătită pentru a face verificări, investigații în teren și pentru a stabili dacă vor exista situații de creșteri nejustificate a prețurilor. Au fost activi și în urmă cu câteva luni când a fost acea creștere a prețurilor la carburanți, acum este un nou cadru legal care le stă la dispoziție celor de la ANPC. Domnule ministru, domnule secretar de stat, v-aș invita alături de mine pentru a răspunde la întrebările pe care jurnaliștii sunt pregătiți să vi le adreseze. Mulțumesc! Vă rog!
Reporter: Domnule ministru, dacă ați discutat cu benzinăriile și câte dintre ele vor aplica această reducere, pentru că înțelegem că este totuși un lucru opțional și nu sunt obligate să facă acest lucru.
Virgil Popescu: Ordonanța oferă un cadru legislativ și o conformare voluntară, nu este ceva obligatoriu. Eu, din ceea ce cunosc în piață în momentul de față, sunt convins că majoritatea lanțurilor de benzinării, dacă nu chiar toate, vor aplica această ordonanță și românii vor beneficia practic la toate stațiile din România de această reducere de 50 de bani.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare legată de poziția PSD. Sunt foarte multe nemulțumiri legate de activitatea dumneavoastră, chiar Mihai Tudose spunea că sunteți demolatorul energiei românești. De asemenea Marcel Ciolacu a venit cu mai multe reproșuri. Cum le răspundeți și dacă credeți că v-ați făcut cu bine treaba?
Virgil Popescu: Eu nu vreau să intru în polemică, în special în acest fel. Am transmis un mesaj către toți colegii mei din Parlamentul European, acolo există lucruri serioase care se pot face, acolo cred că pe data de 11 iulie trebuie ca toți să se unească și cred că fiecare în grupului lui din care face parte, în Grupul Socialiștilor, în Grupul Popularilor, în Grupul celor din Renew să pună umăr de la umăr pentru că România  are nevoie de sprijin în Parlamentul European și are nevoie de gaz, de energie produsă din gaz și de energie nucleară. Mai multe nu vreau să comentez.
Reporter: Bună ziua! Prima întrebare este și pentru dumneavoastră, domnule secretar de stat, și pentru domnul ministru, dacă cunoașteți cheltuielile carburantului la ministerele aferente.
Virgil Popescu: Același răspuns pe care l-a dat și colegul meu, sigur, evident, cheltuielile cu carburantul au crescut din cauza prețului. O să vedeți probabil, în execuția bugetară la capitolul respectiv, când o va face secretarul general adjunct, pentru că la noi secretarul general adjunct este un secretar general adjunct desemnat pentru buget, o să vedeți public.
Mihai Diaconu: Mergem pe același răspuns și la Ministerul Finanțelor, vă mulțumim.
Reporter: Tot pentru dumneavoastră, domnule Mihai Diaconu, dacă ne așteptăm la o creștere a deficitului bugetar odată ce a fost aprobată această măsură a compensației la carburant? Sunt totuși 2 miliarde de lei care nu mai ajung la bugetul de stat.
Mihai Diaconu: Nu, nu ne așteptăm la o creștere a deficitului în baza acestei ordonanțe. Vă dați seama, din creșterea prețului, ar fi scăzut consumul. Scăderea consumului ar fi dus la niște încasări mai mici pe partea de acciză și, în principiu, noi credem că se vor compensa, măsura va ajuta economia.
Reporter: Dumneavoastră credeți, dar nu e sigur?
Mihai Diaconu: Rămâne de văzut, depinde de câți operatori.
Reporter: Explicați-ne puțin, sunt două miliarde de lei, de unde ia statul acești bani?
Mihai Diaconu: Nu cred că sunt două miliarde de lei.
Reporter: Dar câți sunt?
Mihai Diaconu: Din estimările noastre, costurile doar ale statului vor fi în jur de 800 de milioane de lei. Sunt calcule făcute împreună cu specialiștii de la Ministerul Energiei, bazate pe consumul anterior.
Reporter: Bun și la acești 800, mai adăugăm încă 800 pe care nu-i vor mai plăti benzinarii pentru că, se compensează din taxele pe care le au, corect?
Mihai Diaconu: În principiu, da.
Reporter: Deci, crește deficitul bugetar în acest caz?
Mihai Diaconu: Nu, noi zicem că nu. Impactul ar fi fost mult mai mare dacă prețurile ar fi crescut în continuare, după cum știți benzina este luată în calcul la calculul inflației și așa mai departe. Formulele macroecnomice ne spun că impactul nu va duce la creșterea deficitului bugetar. Se va face, desigur, cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2022.
Reporter: Și legat de Codul Fiscal, când va aproba Ministerul de Finanțe, când va veni cu această ordonanță simplă?
Mihai Diaconu: Acolo sunt decizii ale coaliției, nu vă putem comunica nimic pe această temă.
Reporter: Dar sunteți secretar de stat în Ministerul de Finanțe și bănuiesc că știți ce discuții au loc la nivelul ministerului sau așa ar fi normal.
Mihai Diaconu: După cum știți, în Ministerul de Finanțe sunt mai mulți secretari de stat, pe domenii diferite și cum spuneam, aceasta este decizia Guvernului României și nu este subiectul ședinței de astăzi.
Reporter: Sunteți unul dintre secretarii de stat al Ministerului de Finanțe, știți discuțiile pe modificările pentru Codul Fiscal?
Mihai Diaconu: Nu coordonez domeniul de fiscalitate.
Reporter: Deci nu sunteți la curent cu ce modificări se vor face la Codul Fiscal.
Mihai Diaconu: Nu am spus asta, am spus că nu coordonez eu, ca secretar de stat, domeniul de fiscal.
Reporter: Așa cum a anunțat și ministrul de finanțe ieri, deîndată ce discuțiile din coaliție se vor fi finalizat, Ministerul de Finanțe va pregăti actul normativ și-l va supune procedurii de transparență publică, va fi prezentată atât dumneavoastră, presei, cât și opiniei publice spre consultare.
Virgil Popescu: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua, v-aș întreba ceva pe dumneavoastră, domnule Cărbunaru, sau oricine ar vrea să-mi răspundă la acest lucru. Referitor la acea ordonanță anti-speculă, despre care vorbeați. Eu îmi aduc aminte, când s-a adoptat, spunea clar că dacă după ce avem norme pentru această ordonanță, guvernul ar trebui să dea o hotărâre de guvern, în care să stabilească o situație excepțională pe piață și, abia apoi, să poată să se folosească e aceste atribuții noi, pe care le au atât Consiliul Concurenței cât și ANPC-ul. Când va fi dată acea ordonanță, practic, când aceea hotărâre de guvern, astfel încât să puteți monitoriza, că altfel nu știu dacă există bază, nu?
Dan Cărbunaru: Ordonanța despre care vorbim astăzi, care vizează această scădere a prețului la pompă cu 50 de bani, după cum vă spuneam, reglementează și situația punctuală pe perioada în care această ordonanță este în vigoare, respectiv trei luni de zile, perioadă care practic permite aplicarea ordonanței privind combaterea speculei.
Reporter: Deci, fără alte proceduri?
Dan Cărbunaru: Sigur, în condițiile pe care vi le am spus, orice creștere nejustificată și care, sigur, va fi remarcată prin sesizare sau prin autosesizare, pentru că lucrătorii ANPC sunt deja pregătiți să intervină în astfel de situații. Ca atare, orice acțiune speculativă va fi sancționată, în condițiile pe care le-am menționat de autoritățile noastre.
Reporter: Și care ar fi suma pe care ați sesiza-o nejustificată la pompă în acest moment, un leu, doi lei? S-a făcut o analiză?
Dan Cărbunaru: Analizele se fac atunci când situația respectivă este semnalată.
Reporter: Ok, deci ...
Dan Cărbunaru: Tocmai de aceea este necesară, pentru că se bazează pe o serie întreagă de factori care trebuie evaluați în concret și vă amintiți, vreau să fac această referire, lucrătorii ANPC, Consiliul Concurenței, dar în mod special ANPC au intervenit, chiar și fără acest nou cadrul normativ, pentru a vedea ce s-a întâmplat, au fost atunci sancțiuni care s-au dat, au fost facturi anulate. Sigur, au fost chiar benzinari care și-au cerut scuze și au anunțat că doresc să dea și banii înapoi oamenilor, însă, acum vorbim de un alt cadru normativ, care a avut în vedere protejarea cetățenilor, dar și a agenților economici de orice formă de acțiune speculativă, iar în cazul prețurilor la carburanți, această ordonanță adoptată astăzi în guvern oferă instrumentele necesare pentru a interveni, în afara acestei variante de scădere a prețului la pompă, pentru a nu avea prețuri nejustificat de mari în benzinăriile din România.
Reporter: Așa, vă mulțumesc, și, domnule Popescu, vorbeați așa de o perioadă de grație, dacă am înțeles eu bine, să le dăm puțin timp până să își facă ei modificările. Care ar fi acest timp pe care îl dăm benzinăriilor?
Virgil Popescu: Vă spun o părere personală, ceea ce mi-aş dori eu - ca începând de mâine să vedem scăderi de preț, pentru că aplicaţiile informatice pot fi modificate relativ repede.
Reporter: Pot să fie benzinării care să decidă să nu facă acest lucru de mâine? Azi să facă, spre exemplu, în ultimele două luni sau în ultima lună?
Virgil Popescu: În această perioadă există posibilitatea de conformare voluntară. Pe toată această perioadă, unii pot să vină mai devreme, alţii pot să vină mai târziu.
Reporter: Deci, putem să mergem la o benzinărie astăzi, adică mâine, să avem o reducere de 50 de bani la litru, iar peste două zile să mergem la aceeaşi benzinărie şi să nu fie acea reducere.
Virgil Popescu: Nu, nu. Poate să fie la altă bezinărie, la alt brand care nu va aplica această reducere.
Reporter: Adică benzinăriile, care îşi asumă de la început, începând de mâine sau de poimâine, că vor face acest lucru, trebuie să meargă până la finalul perioadei, adică trei luni de zile?
Virgil Popescu: Este o conformare voluntară, nu este obligativitatea nimănui. E o conformare voluntară, presupune conformare sau renunţarea la acea conformare. Din ceea ce cred eu - iar ca o părere personală - este că cine se înrolează, să zicem aşa, voluntar în a respecta această ordonanţă şi a o aplica, o va face până la final.
Reporter: Dar putem să ajungem în situaţia în care după două săptămâni, benzinăria la care alimentăm de principiu să nu mai facă această reducere.
Virgil Popescu: Să mergem la altă benzinărie, care face această reducere.
Reporter: Vorbeaţi de 70-80% dintre benzinăriile care vor aplica.
Virgil Popescu: Cred că mai mult, pentru că la marile lanţuri şi n-aş vrea să le dau numele aici, marile lanţuri au o cotă de piaţă de 80-90%.
Reporter: Cei din PSD insistă pe o plafonare a preţului la combustibili, dacă această variantă cu această reducere nu funcţionează. Este luat în acest moment în calcul în cadrul ministerului pe care îl conduceţi?
Virgil Popescu: Din moment ce avem pe masă ordonanţa aprobată de către guvern, eu cred că trebuie să mergem pe principiul bunei-credinţe să vedem cum merge această ordonanţă. Eu, personal, nu sunt adeptul plafonărilor.
Reporter: Domnule ministru, de ce veţi ţine cont, atunci când veţi analiza dacă sunt sau nu cauze nejustificate pentru creşterea preţului?
Virgil Popescu: Cu mare drag v-aş răspunde la această întrebare, dar competenţa pentru acest lucru este a unei autorităţi care este în coordonarea Ministerului Economiei sau a Consiliului Concurenţei.
Reporter: Şi procedural ce veţi face? Semnalează cineva că a crescut preţul la pompă sau şi mai mult, nu semnalează nimeni, cum s-a mai întâmplat şi oamenii văd o creştere la pompă. Cum intervin autorităţile şi mai ales de ce ţin cont, atunci când analizează acest preţ?
Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteţi să intervin, pentru că am discutat cu preşedintele ANPC chiar înainte de a intra în briefing cu dumneavoastră, pentru a verifica nivelul de pregătire al autorităţii în acest context. Mi-a dat asigurări că oamenii pe care îi conduce, angajaţii ANPC, sunt pregătiţi să preia sesizări. Vă reamintesc ANPC a intervenit chiar şi fără să fi avut un cadru legal atât de ferm ca acum, preluând sesizări sau mergând din oficiu să verifice situația din teren, ca atare, cu atât mai mult cu cât au acum această ordonanță de combatere a speculei, dublată de ordonanța dedicată prețurilor la carburanți, vor prelua atât sesizări, dar vor merge și în teren, proactiv, pentru a verifica ce se întâmplă. Sigur, componenta tehnică a justificării prețului, care este, în egală măsură, un produs al analizelor pe care le poate desfășura ANAF sau pe care le pot furniza la cerere chiar cei care comercializează carburanți, va sta la baza deciziilor pe care ANPC le va lua.
Reporter: Domnule Cărbunaru, nici una din cele două ordonanțe amintite nu stipulează clar care sunt cauzele justificative sau nejustificative. Deci, dumneavoastră ne spuneți, practic, că niște agenţi vor primi sesizările și le vor analiza. Dar ei nu au cadrul legal să fac asta. Nu au efectiv niște principii directoare. Asta înseamnă că la un moment dat o evaluare poate să fie într-un fel, o evaluare în alt fel. Totul este incert. De ce în acest moment, care este...?
Dan Cărbunaru: Au un cadru legal mult mai clar și mult mai aşezat.
Reporter: Care este? Spuneţi-ne, vă rog, câteva precizări din el, câteva elemente clare.
Dan Cărbunaru: Au o ordonanță de combatere a speculei și o ordonanță care vizează situația prețurilor la carburanți în care se face trimitere la ordonanța de combatere a speculei, inclusiv cu aceste situații de interzicere a revânzării de produse sau a creșterilor nejustificate de preț. Sunt convins că ANPC vă poate descrie mecanismul tehnic pe care îl aplică, într-o manieră mult mai concretă și mai apropiată de ceea ce doriţi şi dumneavoastră să aflaţi.
Reporter: De ce nu a vrut guvernul să detalieze, printr-o hotărâre, cum se va aplica exact această măsură antispeculă, pentru că aveți deja o ordonanță adoptată de câteva săptămâni, de ce să nu fie clară acum și pentru benzinari și pentru /.../?
Dan Cărbunaru: Ordonanța oferă un cadru legal specialiștilor care răspund de această chestiune, în cazul nostru ANPC, care au la îndemână procedurile legale de a analiza ce înseamnă creștere nejustificată de preț și, bineînțeles, să aplice și sancțiunile care sunt necesare într-o astfel de situație. Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Ați putea să detaliați puțin cât de scurtă să fie perioada asta în care operatorii ar trebui să facă reducerile, că nu e foarte clar? E vorba de schimbări la sistemele informatice. Data trecută au apărut...
Virgil Popescu: Cu toată buna credință, vă spun o părere personală, eu cred că începând de mâine ar putea. Nu cunosc ce înseamnă sistemele informatice ale lanțurilor de benzinării, dar cred că, de mâine, ar putea deja să înceapă prețurile reduse în anumite lanţuri de benzinării. Haideţi să așteptăm pentru ziua de mâine.
Reporter: Şi statul va fi practic cu ochii pe benzinării. Cam cât timp va fi cu ochii până la momentul în care ar considera ei că e nevoie de ordonanța antispeculă? Cât le daţi - o zi două, luni, până luni?
Virgil Popescu: V-am explicat. Ministerul Energiei nu coordonează ANPC, deci pe partea de antispeculă, cu tot respectul şi cu toată buna-credinţă, nu pot să mă pronunţ. Ar trebui, părerea mea, să aveţi o discuţie cu ANPC, pentru că sunt foarte deschişi şi aţi văzut că intervin foarte repede atunci când va fi cazul. Eu le mulţumesc pentru tot ce au făcut pe zona de energie pentru că au fost foarte prompţi şi nu au avut la data respectivă un cadru legislativ.
Reporter: Dacă până luni nu vom vedea reduceri substanţiale, vor fi trimişi, nu ştiu, inspectorii ANPC, Consiliul Concurenţei pe la benzinării să, nu ştiu, controale pe antispeculă sau pe alte pârghii legale? Luaţi în calcul asta sau să veniţi cu o altă măsură, în afară de această compensare, mai repede decât cele trei luni aferente acestei ordonanţe?
Virgil Popescu: Haideţi să nu punem carul înaintea boilor. Haideţi să vedem în următoarele zile, mâine, ce se întâmplă, poimâine. Şi eu am convingerea personală, repet, că vom avea o reacţie în piaţă, o reacţie pozitivă.
Reporter: Domnule ministru, cum vor şti oamenii dacă beneficiază sau nu de această reducere? Va fi evidenţiată pe ce?
Virgil Popescu: Apare pe bonul fiscal. Apare pe totem, aşa scrie în ordonanţă, deci, o să vadă la benzinării preţul redus. Şi pe bonul fiscal o să vadă reducerea.
Reporter: Din calculele, din analizele pe care le aveţi, vă aşteptaţi la eventuale creşteri de preţuri? Ce spun analizele? Am putea să vedem că mai creşte preţul?
Virgil Popescu: Este foarte complicat a face predicţii în momentul de faţă. Vă pot spune că, în ultima săptămână, nu am asistat la creşteri de preţuri, nu am asistat la creşteri de cotaţii. A fost aşa pe un oarecare plafon, dar în contextul actual cu războiul din Ucraina şi cu cerere mare de produse petroliere în Ucraina, pentru că până la urmă, cererea dictează acest preţ, iar România consumă 6,2 milioane de tone de motorină şi 1,7 milioane de tone de benzină. Producem mai multă benzină decât consumăm, dar producem mai puțină motorină, cam la jumătate. Suntem dependenți de importuri de motorină. Și nu că nu producem că nu putem produce, aceasta este capacitatea tehnică. Dintr-un baril de petrol iese mai multă benzină, mai puțină motorină și mai puțin /.../. Aceasta este tehnica. Și atunci trebuie să importăm, iar importul se face la o cotație regională. Pe această cotație regională licitează și cei care vând în Ucraina și România și Grecia și Bulgaria, toate țările din regiune. Aceasta este problema noastră, ca să spunem așa. Cotația motorinei a crescut mult mai mult decât cotația barilului de petrol. Ca să vă faceți o idee, dacă era 700 și ceva de dolari tona în ianuarie, acum este 1.300 și ceva. Deci a crescut foarte mult pe această perioadă de când a izbucnit războiul, practic, din 25 februarie. De acolo a crescut prețul și atunci, dacă nu imporți, ai penurie, dacă imporți, ai prețul care este.
Reporter: Mai am eu o singură întrebare. În această seară se va organiza un protest destul de mare față de prețul la carburanți. Ce le transmiteți dumneavoastră oamenilor care vor ieși în stradă?
Virgil Popescu: Să aibă încredere că ordonanța va fi aplicată de cât mai multe lanțuri de benzinării.
Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb un lucru clar: dacă benzinarii nu vor scădea, se scade totuși prețul cu 0,25 sau nu?
Virgil Popescu: Nu, ordonanța prevede că atunci când benzinarii își asumă scăderea cu 50 de bani, 25 de bani sunt suportați de la bugetul de stat.
Reporter: Deci depinde de benzinari dacă se scade cu 0,50?
Virgil Popescu: Fiind o conformare voluntară, depinde de /.../... Se conformează în această regulă de 50 de bani.
Reporter: Și nu se scade cu 0,25, ci cu 0,50.
Virgil Popescu: 0,50 deci.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumim și noi.
Reporter: Și, domnule Cărbunaru, eu pentru dumneavoastră, nu are legătură cu acest subiect, vreau să vă întreb un update legat de PNRR? Astăzi, practic, expiră termenul, cum stăm cu jaloanele și când va fi prezentată, poate, analiza de premier pe care o primește de la domnul Boloș?
Dan Cărbunaru: Așa cum domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene v-a asigurat și la briefingul de presă de ieri, de la finalul ședinței de guvern, eforturile pe care miniștrii le fac pentru a atinge țintele și jaloanele asumate de România în PNRR pentru trimestrul II al acestui an continuă intens. Sigur, există un volum de muncă important, știm din precedentele trimestre acest lucru. Și, așa cum domnia sa a promis, mâine va prezenta situația detaliată a acestor ținte și jaloane, așa cum ele trebuie atinse de România.
Reporter: Ministrul fondurilor...
Dan Cărbunaru: Ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș.
Reporter: Deci el prezintă?
Dan Cărbunaru: Sigur, a spus asta și va face acest lucru mâine.
Reporter: Bun, și eforturile miniștrilor nu m ai au sens acum, pentru că, practic, aproape a expirat termenul, până la noapte e, cum ar veni. Ce efort să mai facă acum, nici nu mai au ședință de guvern unde să arate efortul.
Dan Cărbunaru: Domnul ministru Boloș va fi pregătit să vă ofere toate detaliile în acest sens mâine, când va fi finalizat și termenul pe care l-au avut la dispoziție ministerele.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Evaluarea miniștrilor când va fi gata? Premierul spunea că până la sfârșitul lunii, mai este doar o zi.
Dan Cărbunaru: Din ceea ce cunosc, rezultatele evaluării miniștrilor vor fi prezentate săptămâna viitoare, luni.
Mihai Diaconu: Dacă îmi permiteți, o completare. Complementar cu subiectul zilei, ordonanța care prevede posibilitatea de reducere de către operatori cu 50 de bani, aș dori să fie luat în vedere inclusiv actul normativ aprobat de Guvernul României în luna mai, respectiv Hotărârea guvernului 667/2022. După cum știți, Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Transporturilor, în baza unui cadru temporar aprobat de către Comisia Europeană, a elaborat o schemă de ajutor de stat care prevede restituirea a încă 50 de bani pentru operatorii economici care activează în domeniul transportului, inclusiv pentru transportul public. Acum două zile s-a primit de la Comisia Europeană avizul pe această schemă de ajutor de stat. Iar, din ceea ce știu, Autoritatea Rutieră Română, începând de ieri, a început deja să primească și să proceseze cererile de rambursare către operatorii din transport. Deci, desigur, pentru partea economică, după cum vedeți, încă o măsură care vine complementar peste cea aprobată de către Guvernul României astăzi, și și această măsură, desigur, cu încadrarea în buget.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru aceste precizări, domnule ministru, de asemenea, pentru prezență și răspunsurile la întrebări. Aș vrea să continui cu prezentarea deciziilor de astăzi din Guvern, cu o măsură necesară pentru a fluidiza traficul la frontierele României, în special la granița de nord cu Ucraina, dar și la granița cu Republica Moldova. Astăzi, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență privind unele măsuri de creștere a capacității de control la frontiera Autorității Vamale Române, numărul total de posturi al Autorității Vamale Române urmând a fi suplimentat cu 324, până la încetarea situației care generează în această perioadă un aflux masiv de mărfuri și persoane la frontiera României cu Ucraina și Republica Moldova, dar și la porturile de la Marea Neagră. Aceste prevederi vor fi aplicate cu respectarea bugetului aprobat de Ministerul de Finanțe pentru 2022. Totodată, termenele de organizare și desfășurare ale concursurilor necesare pentru a angaja oameni la Autoritatea Vamală Română este redus de la 51 de zile calendaristice sau mai mult, în funcție de numărul de zile nelucrătoare, sărbători legale, la 13 zile. La momentul la care vorbim, Autoritatea Națională Vamală are un număr de 3.060 de posturi, care sunt organizate în 90 de birouri vamale. Ca atare, va fi o creștere de mai mult de 10% a numărului de posturi. După cum știți, România și-a asumat un rol activ, având și o frontieră destul de mare cu Ucraina, de a sprijini cetățenii ucraineni, autoritățile din Ucraina, inclusiv din perspectiva traficului de mărfuri. Se prioritizează situația grânelor necesare în special în anumite zone ale lumii, care depind practic de aprovizionarea cu grânele din Ucraina. Este o altă măsură din pachetul de măsuri pe care Guvernul României şi l-a asumat pentru a fluidiza traficul la frontieră, pentru a sprijini fluxurile comerciale şi exporturile ucrainene afectate de agresiunea militară rusă din această ţară şi imposibilitatea de a folosi porturile la Marea Neagră. Din datele pe care le am în acest moment, faţă de situaţia de la debutul războiului, când pe Vama Siret intrau, în medie, 80-90 de camioane şi ieşeau cam 60-70 de camioane, în ultima săptămână numărul a crescut la 340 de camioane care au intrat zilnic în România şi 450 care au ieşit. În ultimele 24 de ore, numărul a crescut la 388 de camioane care au intrat în România şi 505 care au ieşit din România prin această Vamă Siret. Pe punctul de trecere a frontierei Isaccea, de la 30 de camioane care au intrat în România, în debutul acestei agresiuni militare ruse din Ucraina, am ajuns la 120, deci creșteri de patru ori pe fluxul de intrare, în timp ce la ieșire, de la 10 camioane care ieşeau din România prin Isaccea, s-a ajuns la 130. La Albiţa, potrivit datelor pe care le-am primit, în ultima zi au intrat în România 1.229 de camioane şi au ieşit 1.078. Deci măsurile luate până în acest moment de Guvernul României, prin autorităţile competente, încep să dea roade. Numărul de vameşi care vor fi activi în această zonă la graniţa cu Ucraina, la graniţa cu Republica Moldova va contribui suplimentar la fluidizarea traficului la frontieră. Vă mulţumesc foarte mult. Înţeleg că nu aveţi alte întrebări legate de activitatea de astăzi a guvernului. Vă mulţumesc foarte mult şi vă doresc o zi frumoasă tuturor!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe