Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 4 mai

04 Mai 2022

Galerie foto

 

Briefing de presă susținut de ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, și purtătorul de cuvant al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am găsit la briefing-ul de presă al Guvernului, organizat după ședința care s-a încheiat de curând. Alături de noi să aflăm ministrul energiei, ministrul agriculturii și ministrul dezvoltării, în această ordine o să îi și invit alături de noi pentru a vă prezenta principalele decizii pe care astăzi guvernul le-a luat în domeniile de care domniile lor răspund. Domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, vă rog, aveți cuvântul.

Virgil Popescu: Bună ziua! Astăzi în ședința de guvern am aprobat ordonanța fondului de modernizare, să-i spunem așa. Este o ordonanță care practic stabilește cadrul instituțional și financiar pentru funcționarea fondului de modernizare. Vă reamintesc că fondul de modernizare este alcătuit la nivelul Uniunii Europene din vânzarea a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și România are alocate 11,98% din totalul acestor certificate. În valoare absolută de certificate, de CO2, ca să le spunem pe scurt, sunt 200.200.000 de certificate de CO2, la o medie a valorii certificatului de CO2 vorbim de o valoare totală a fondului de modernizare de aproximativ 13 miliarde de euro, poate chiar evident mai mare, pe măsură ce valoarea certificatului de CO2 va crește. În ordonanță stabilim exact cum funcționează fluxurile financiare, cum se decontează lucrările din fondul de modernizare, stabilim domeniile prioritare care sunt domeniile din investiții, și aici vorbim din Directiva fondului de modernizare, vorbim de energia regenerabilă, vorbim de înlocuirea cărbunelui cu producere de energie pe bază de cărbune, vorbim inclusiv de energie nucleară, de rețele de transmisie a energiei electrice, de rețele pentru distribuția și transportul gazelor naturale, vorbim de depozitele de gaze. Deci, vorbim inclusiv de finanțarea proiectelor de depozitare a gazului. Evident, vorbim de tot ce înseamnă distribuție de energie electrică, stocaj de energie electrică. Practic, vorbim de toate tehnologiile noi și moderne care sunt în domeniul energiei electrice. În plus față de acest lucru, ordonanța vine clar cu o noutate: vrem să încurajăm absorbția banilor din fondurile de modernizare și vrem să lucrăm în parteneriate, prin acorduri de delegare, cu colegii noștri de la alte ministere, de la alte instituții publice centrale și este aici colegul meu de la Ministerul Agriculturii. De la dânsul a venit această idee de colaborare și va fi primul acord delegat, semnat probabil săptămâna viitoare. Practic, vrem să lucrăm cu ministere, să lansăm proiecte în paralel în așa fel încât să atragem cât mai mulți bani. Toate instituțiile publice centrale care pot și dau dovadă că au capacitatea logistică și administrativă să poată lăsa call-uri de proiecte, vor semna cu Ministerul Energiei acorduri de delegare. Săptămâna viitoare, v-am zis, Ministerul Agriculturii probabil cu AFIR. AFIR știți că derulează fonduri europene de foarte mult timp. Nu punem problema că nu ar avea capacitatea logistică și administrativă de a derula fonduri europene, iar pentru agricultură, pentru fermieri vom derula proiecte de energie regenerabilă, de biogaz, biomasă, absolut de ce este nevoie pe scheme la care deja lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii de ceva timp. Vor fi lansate în cel mai scurt timp, evident și după ce discutăm și cu Comisia Europeană, și cu Banca Europeană de Investiții, pentru că Secretariatul Fondului de Modernizare, trebuie să știți, este ținut de Banca Europeană de Investiții, de aceea discutăm de bancă, nu că ar fi credite, ei țin secretariatul, iar Comitetul Investițional este la fel, cel care aprobă proiectele de două ori pe an: o dată la începutul anului-în primul trimestru și al doilea în ultimul trimestru al anului. Este la fel și la nivelul Băncii Europene de Investiții. Anul acesta, vă readuc aminte, au fost aprobate proiecte în Comitetul Investițional din 7 aprilie pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Transelectrica și o schemă de 1,1 miliarde pentru distribuitorii de energie electrică. Total proiecte, așa anvelopă de proiecte, aprobate în Comitetul Investițional sunt 2 miliarde și jumătate, dintre care 1,4 miliarde sunt care pot începe anul acesta. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă întreb în primul rând despre decizia de astăzi a Uniunii Europene, despre renunțarea treptată la petrolul rusesc până la finalul acestui an în următoarele șase luni. Își permite România să renunțe la petrolul rusesc și dacă putem să trăim fără el?

Virgil Popescu: Sigur că da! Deci, gândiţi-vă că se discută de foarte mult mult timp acest lucru. Noi am discutat cu companiile din România care rafinează, care dețin rafinării, le-am spus de această posibilitate. Ați văzut cred că și o declarație în urmă cu ceva timp, acum două-trei săptămâni, a celor de la OMV Petrom și a celor de la OMV din Austria că urmăresc deja și iau în calcul achiziționarea de petrol din alte surse decât Federația Rusă. Este vorba nu de un embargo, este vorba de un phase out al țițeiului rusesc începând cu 31 decembrie sau 1 ianuarie anul acesta și, de asemenea, cu două luni mai mult, este vorba de produsele petroliere, produsele benzină și motorină. România este solidară, este un stat membru, susține decizia Comisiei Europene. Ați văzut și declarația domnului președinte, nu se pune problema să nu fim pregătiți sau să ne ia pe nepregătite acest lucru. 

Reporter: Dacă fără petrolul rusesc putem să trăim bine-merci, ne puteți spune dacă putem să renunțăm și la gazul rusesc și dacă le garantați românilor că, odată ce vor fi impuse noile sancțiuni, prețul gazului din România nu va fi mai mare iarna viitoare față de iarna aceasta?

Virgil Popescu: Prețul gazului pentru români ați observat că guvernul a aprobat o ordonanță, dacă nu mă înșel în urmă cu o lună, o lună și jumătate, a intrat în vigoare de la 1 aprilie, este pe o perioadă de 12 luni. Prețul gazului pentru români este la un preț fix de 150 de lei pe megawatt. Nu discutăm de fluctuații ale prețului gazului natural, care să se reflecte în prețul facturii românilor, din punctul acesta de vedere nu există îndoieli. Am rezolvat deja acest lucru încă din urmă cu o lună și jumătate. În acest moment România produce mai mult gaz decât consumă. Nu avem nicio limitare pe termen scurt sau nicio amenințare pe termen scurt. Nu suntem în situația colegilor din Bulgaria, acolo ei trebuie să-și găsească surse rapid. Noi lucrăm la surse alternative și la reducerea dependenței de gazul rusesc cred că din luna noiembrie a anului trecut. Lăsați-ne să finalizăm și o să vedeți și rezultate. Eu în după amiaza aceasta plec la Reuniunea Regională a Miniștrilor Energiei de la Sofia, tocmai pentru acea platformă de achiziție comună de gaze naturale, de discutare în acel task force regional de reducere a dependenței de gazul rusesc și evident facem progrese.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți dacă și cum am putea să creștem extracția de țiței la noi în țară? Ce avem acum și ce am putea avea? Tot în contextul sancțiunilor anunțate de Comisia Europeană. Dați-ne câteva date concrete. 

Virgil Popescu: Producția României, în momentul de față, se cifrează la 30% din consumul național. În general, producția de țiței românesc merge în rafinăria OMV Petrom de la Brazi. Rafinăria Petromidia este calibrată, ea aşa a fost construită, pe țiței Ural, ţiţei care vine din Kazahstan, Federaţia Rusă sau alte tipuri de țiței care sunt asemănătoare. Deci trebuie să ne uităm și la tehnologia de rafinare în așa fel încât țițeiul pe care îl achiziționează - și asta fac companiile, ştiu foarte bine acest lucru - să poată fi și folosit. Nu cred că se pune problema, în acest moment, că nu găsim resurse de petrol pentru a putea funcționa.

Reporter: Dar în perspectivă, așa cum vorbim despre extra gaz, pe care îl vom scoate din Marea Neagră, mă gândesc ce am putea face în privința țițeiului.

Virgil Popescu: Eu cred că cei de la Petrom, care dețin şi extracția țițeiului și a gazului natural, pentru că Romgazul nu deține decât extracție de gaze. Romgazul dacă descoperă țiței în zăcămintele pe care le are, evident că vor scoate şi țițeiul. Sunt încă în planul investițional al celor de la OMV Petrom. Se găsește inclusiv acest lucru, o încercare de creștere a producției, dar nu vă așteptați ca de mâine sau de peste un an de zile să vorbim de 40, de 50, de 60% țiței românesc. Trebuie să avem unde să îl rafinăm, iar rafinăria de la Brazi este calibrată pe țițeiul românesc, foarte puțin țiței din import vine în rafinăria de la Brazi.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Sunt sigură că aţi abordat acest subiect și la reuniunea miniștrilor energiei pe care ați avut-o în urmă cu două zile, mă refer la gaze și la petrol; concret, în situația României, ce s-a discutat ca perspective? Apropo şi de anunţul pe care l-aţi făcut ieri, că odată cu gazele pe care le vom scoate din Marea Neagră, România va putea să dea și țărilor din regiune și altor state membre ale Uniunii Europene? În acest context, v-aş întreba către ce țări am putea să dăm prima dată acest surplus de gaze pe care l-am avea?

Virgil Popescu: Am explicat atât în discuțiile bilaterale cu doamna comisar european Kadri Simson, comisar european pe energie, cât şi cu directoarea generală a DG ENER, faptul că România este producător de gaze naturale. Suntem al doilea producător de gaze naturale și odată cu rezervele din Marea Neagră devenim un producător de gaze naturale care produce mai mult decât consumă și, evident, putem fi furnizori de securitate regională. Când te gândești unde ai putea da, te gândești unde ai putea da în jurul țării tale, în așa fel încât să îți optimizezi costurile.

Reporter: Bulgaria?

Virgil Popescu: Putem vorbi de Bulgaria, putem vorbi de Grecia, evident, putem vorbi de Ucraina, Republica Moldova, în primul rând, pentru că sunt frații noștri de peste Prut. Pe oriunde m-am dus și am discutat de importuri de gaze naturale, am discutat de gaze naturale pentru România și Republica Moldova. Avem acea conductă de la Iaşi - Ungheni - Chișinău, prin care putem furniza gaze Republicii Moldova. Dar ceea ce trebuie să știm, noi până anul trecut nu puteam avea altă sursă alternativă de gaze naturale decât Federația Rusă. Din 2020 lucrăm la acest proiect. La sfârșitul anului trecut a fost operaționalizată. Avem un coridor transbalcanic prin care putem aduce Gaze din Azerbaidjan, putem aduce LNG în porturile turcești, iar odată cu finalizarea interconectări între Grecia și Bulgaria, putem aduce inclusiv gaze naturale în porturile LNG  din Grecia.

Reporter: Şi o clarificare, pentru că vorbim totuși despre gaze de import, spuneați dumneavoastră, Azer, gaz lichefiat, costurile cum vor fi pentru aducerea acestor gaze de import?

Virgil Popescu: Costurile sunt în piață. Piața dictează, până la urmă, costurile. Evident că fiecare dintre noi nu vrem să ne mai reflectăm la hub-ul de la Viena. Hub-ul de Viena este clar invadat de gaze rusești. Când spun invadat, vorbesc inundat de gaze rusești, este un hub al gazelor rusești. Nu vrem să depindem de prețul și de tendințele de preț care sunt impuse de către gazul rusesc și ne uităm la hub-ul din Olanda, la TTF. Când vă uitați așa și vedeți cotația TTF, vorbim de gazul care se vinde pe bursele olandeze şi acela este prețul pieței. Că este spot, că este la trimestru, că este la o lună, că este pe termen mediu la un an, la trei ani, veți vedea pe bursele olandeze prețurile. Acelea vor fi prețurile cu care se va tranzacționa gazul natural în Europa.

Reporter: Bună ziua. Ca să încheiem subiectul gazelor, vă așteptați ca mâine, la discuțiile de la Sofia, să aveți o decizie legată de, nu știu, gazul lichefiat sau gazul din Azerbaidjan?

Virgil Popescu: Decizii avem luate deja. Discutăm cu colegii bulgari, greci, turci, azeri, pentru că vin toți. De foarte mult timp acest...

Reporter: Decizii din partea vânzătorilor, vă întreb.

Virgil Popescu: Noi trebuie să găsim cele mai bune soluții pentru toată regiunea, toată regiunea balcanică și aprovizionarea o vom face, sigur, pe acea platformă împreună, toți. Eu sunt convins că vom ajunge în foarte scurt timp la decizii.

Reporter: Mâine sau în viitor?

Virgil Popescu: Lăsați-ne să vedem cum decurg lucrurile de mâine. Noi am făcut pași foarte mulți și înainte de a avea această întâlnire regională, fiecare stat membru. M-am întâlnit cu colegul meu grec, de exemplu, în Israel, când am fost separați în Israel și ne-am întâlnit acolo și discutam; m-am întâlnit cu colegul bulgar în Azerbaidjan. Am făcut pași şi separați. Acum e momentul să strângem rândurile împreună, să punem pe masă fiecare ce a făcut şi să luăm o decizie comună.

Reporter: În legătură cu țițeiul, înțeleg că importăm 70% din consum. Cât este gaz rusesc și...?

Virgil Popescu: Ţiţei.

Reporter: Țiței. Da, scuze. Şi cât se procesează în rafinăria deținută de compania rusească?

Virgil Popescu: Deci din total 70, grosso modo jumătate-jumătate, dar cred că 30% rusesc, 40% este țiței kazah. Rompetrol este, totuși, cea mai mare rafinărie și are țiței din Kazahstan. Kazahstan nu este supus sancțiunilor și nici nu are de ce să fie supus sancțiunilor, deci vorbim de o treime de țiței rusesc, în principal este în rafinăria cred că a Lukoil-ului din Petrotel și poate puțin, dar cred că nu va mai fi cazul, în completare pentru cei de la Brazi.

Reporter: Deci 30% din consum trebuie peste șase luni să găsim o modalitate de înlocuire sau...

Virgil Popescu: Eu cred că deja companiile și-au găsit aceste soluții, în așa fel încât să nu mai depindă peste câteva luni, nu șase luni, să așteptăm termenul final.

Reporter: Înțeleg că și în cazul țițeiului din Kazahstan există o problemă: infrastructura folosită depinde de Rusia, se află pe teritoriul Rusiei.

Virgil Popescu: Nu. Acolo este un terminal internațional, în portul Novorosiisk din Rusia, iar țițeiul din Kazakhstan nu este supus sancțiunilor, deci vorbim de originea țițeiului, nu de țara de tranzit.

Reporter: Dar Rusia ar putea să ia o măsură care să...

Virgil Popescu: Acum, sunt convins că colegii noștri din Kazahstan își vor găsi modalități prin care să aducă țițeiul lor, pe care îl produc, în rafinăria pe care o deține.

Reporter: Țițeiul din zona aceea de est este adus cu nave, pe Marea Neagră?

Virgil Popescu: În general, tot țițeiul, în afară de cel care este produs în România, este adus pe Marea Neagră, în oil terminal, în terminalul Petromidiei, este adus pe Marea Neagră și apoi Conpet-ul, prin rețeaua de conducte pe care o deține, îl duce, îl transportă în țară.

Reporter: Costurile de transport au crescut, în condițiile de securitate actuale?

Virgil Popescu: Acum, cred că aceste întrebări punctuale de micro management ar trebui să le puneți companiilor importatoare din piață. Știu ca și dvs. că e posibil să crească, dar nu am date certe cu cât, sau ce, sau cum. Pot fi lucruri speculative sau pot fi lucruri reale.

Reporter: Bun. Atunci o ultimă întrebare. Ca ministru al energiei, credeți că e posibilă o penurie a produselor, a carburanților în perioada următoare?

Virgil Popescu: Nu! Şi v-am răspuns direct, nici nu v-am lăsat să terminați întrebarea. Nu! Exclud așa ceva.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Am și eu două completări la întrebările colegei mele. Referitor la alte surse, vorbim despre petrolul din Rusia, că se discută deja despre alte surse, spuneați că și la nivel european se poartă această discuție. V-aș întreba și care sunt?

Virgil Popescu: Vorbim de petrol sau de ce anume?

Reporter: Vorbeam de petrol, da.

Virgil Popescu: Păi sunt țările OPEC. Acolo sunt grupați producătorii de petrol. Avem sursa Kazahstan, cu care suntem în discuții, am auzit de cei de la OMV că au discutat cu cei din Azerbaidjan să importe din Azerbaidjan, petrol din Azerbaidjan, asta vorbind de țările din zonă; în rest, știți că am fost și în Arabia Saudită. Există surse suficiente de aprovizionare. Vă pot spune, colegii polonezi au încheiat un contract cu Arabia Saudită, dacă nu mă înșel, am citit în presă, 10 milioane de tone pe an, deci există surse. Nu se pune problema că nu există aceste surse pe piață. Petrolul e mai ușor de adus decât gazul. Dacă nu ai conducte sau terminale exacte, e cam complicat cu gazul natural.

Reporter: Referitor la infrastructura cu Kazahstan, nu s-a pus problema dacă cumva Rusia închide pur și simplu terminalul. E adevărat, e vorba doar de tranzit, dar dacă cumva se ia decizia să se închidă terminalul, până la urmă ar avea vreun impact?

Virgil Popescu: Eu cred că sunt alternative.

Reporter: Deci mai avem o altă rută prin care să aducem?

Virgil Popescu: Eu v-aș ruga să puneți această întrebare colegilor de la Rompetrol. Vă spun cu certitudine că sunt și alte alternative, dar nu pot să le spun eu, aduceți pe acolo sau acolo. Fiecare companie își face strategia, dar sunt convins că rafinăria de la Constanța, Rompetrol va avea țiței și va funcționa.

Reporter: Dați asigurări că totul e în regulă cu gazele și cu petrolul. Pe de altă parte sunt șoferi români care trec granița cu Ungaria pentru a-și face plinul de acolo, au prețuri mult mai mici.

Virgil Popescu: Acum, fiecare țară își face politica de preț. Nu știu, în Ungaria prețul era plafonat. Nu știu dacă a rămas acel plafon. Fiecare țară își face politica de preț. Politica de preț pe carburanți nu este făcută de Ministerul Energiei. Nu are nicio autoritate sau competență să stabilim prețul la pompă. Competența noastră este să ne asigurăm că este stocuri. Reducerea taxelor ține de competența Ministerului de Finanțe.

Reporter: Când vor scădea totuși, că tot cresc prețurile la stații.

Virgil Popescu: Știți, am mai văzut pe cineva care spunea că au crescut peste nouă lei. Eu nu am văzut prețuri la motorină peste nouă lei, am văzut 8,30; 8,50; 8,40 în aceleași şi șapte și ceva, 7,70; 7,60; 7,80 la benzină. Acum ca să scădem prețurile, trebuie umblat în zona de fiscalitate, în zona taxelor pe care le încasează statul și rugămintea mea este să îmi adresați întrebări de competența Ministerului Energiei.

Reporter: Ați anunțat că în acest an vom avea primele gaze din Marea Neagră exploatate de americanii de la Black Sea Oil. Pe de altă parte, citesc astăzi că proiectul Legii Offshore nu îi mulțumește, cel puțin pe aceștia. Susțin că nu sunt eliminate anumite nemulțumiri din acest proiect. În ce stadiu...?

Virgil Popescu: Dacă puteți fi mai concret.

Reporter: Da. Pe profit.ro este o informație, o declarație a CEO-ului Black Sea Oil and Gas, care spune: "Evaluarea prețului noii Legi Offshore ne arată că aceasta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare, care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii ani” și este de părere că actualul proiect de modificare a legii lasă deschisă posibilitatea de a continua demersurile pentru arbitraj. Întrebarea este, mai scoatem gaze?

Virgil Popescu:  Eu sunt convins ca vom scoate gaze din Marea Neagră. Eu sunt convins că cei de la Black Sea Oil and Gas, în ciuda acestei declarații, vor scoate gazele din Marea Neagră exact așa cum v-am spus, în a doua jumătate a anului viitor și, evident, fiecare companie dorește să își maximizeze profiturile. Venitul suplimentar a fost eliminat pentru toate prețurile, toate prețurile de vânzare sub 85 de lei. În rest, a rămas același tip de impozitare.

Reporter: Deci, când vom avea primele gaze din Marea Neagră?

Virgil Popescu: În a doua jumătate a anului acesta, dacă am zis cumva viitor, am greșit.

Reporter: Aţi spus viitor.

Virgil Popescu: A anului acesta. Am făcut deja recepția la lucrările din perimetrul celor de la Black Sea Oil and Gas şi sunt convins că după 1 iulie rămâne să ne comunice dânșii exact data. Deja se fac teste de intrare în sistemul național de transport a gazelor naturale. Opțiunea de a merge la un arbitraj, e opțiunea fiecărei companii.

Reporter: Şi proiectul Legii Offshore în ce stadiu e acum?

Virgil Popescu: Legea Offshore are avizul Consiliului legislativ și am văzut pe site-ul Senatului 11 mai termen de depunere. Săptămâna viitoare este a amendamentelor, după care intră în Comisie.

Reporter: Dacă îmi permiteți o precizare aici. Ieri, în Consiliul economic și social reprezentanții patronatului Concordia, din care face parte și Federația de Petrol și Gaze, spuneau, de asemenea, că au o serie de nemulțumiri, inclusiv acea deductibilitate legată de investiții. Spuneau că e prea puțin 40%, ar trebuie să fie măcar 60%.

Virgil Popescu: Sigur, respect dreptul fiecărei companii sau asociații patronale de a încerca să câștige cât mai mult pentru companiile lor. Și dânșii trebuie să respecte dreptul statului de a încercat să facă un echilibru, iar eu cred că creșterea de la 30% de deductibilitate la 40% este ok și echitabilă.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Odată cu renunțarea treptată la gazul rusesc, cât de posibil este un nou șoc în prețurile combustibililor din piață? Adică, vedem că prețurile nu au scăzut, chiar dacă la un moment dat ajunsesem cu prețul petrolului pe bursă la nivelul dinainte de război, însă...

Virgil Popescu: Vă contrazic un pic. Prețul pe bursă al petrolului n-a scăzut sub 101, 102 dolari niciodată anul acesta. Deci, nu a mai ajuns la 60, la 70, la 80 cum era la sfârșitul anului trecut.

Realizator: Da, dar am spus înainte de război. Şi ştim că de la începutul războiului şi până acum a crescut cam cu un leu și 50 de bani litrul de motorină.

Virgil Popescu: Prețul pe bursă, dacă vă uitați pe bursa petrolului, a oscilat așa. A avut și un maxim de 111, după care a coborât și la 101 în timpul războiului. După care iar s-a dus la 103, 102, 105, 103. Deci, oscilează la aceste limite. Maximul pe care l-a avut, probabil l-a începutul războiului, 111, după care a scăzut.

Reporter: Da, dar ideea era că nu vedem şi la pompă nicio oscilație, nu vedem nimic.

Virgil Popescu: Toate oscilațiile acestea, în mod normal, ar trebui să apară. Modificările ar trebui să apară într-o perioadă de o săptămână, perioada de aprovizionare cu noul preț al petrolului. Cred că dacă lucrurile astea s-au întâmplat, alte instituții ale statului ar trebui să verifice acest lucru, să vedem dacă prețul pompei a urmărit exact oscilația petrolului.

Realizator: Dar este posibil ca în cazul în care renunțăm la această sursă de aproape 30% din necesarul nostru, să vedem cum prețul la pompă va crește poate chiar cu un leu?

Virgil Popescu: Eu nu cred în creșteri spectaculoase pe termen scurt și mediu a prețului petrolul. Pot crede în prețuri speculative pentru o zi, două, cum a fost prețul gazului natural, care a sărit foarte mult când Putin a făcut anunțul cu rublele, după care, în două zile, s-a dus înapoi. Și, după cum v-am spus, tendința de reflectare a prețului petrolului în prețul benzinei și motorinei are o perioadă latentă, așa, de timp și atunci se ajunge la un preț mediu. Deci, nu cred în creșteri spectaculoase ale prețului pe piață al petrolului, pentru că până la urmă există o cerere și ofertă și trebuie să și cumpere cel care /.../.

Reporter: Înțelegem că nu credem, dar în același timp s-a întâmplat. Am văzut că într-o singură zi a crescut cu un leu. În acea zi în care toată lumea s-a panicat, toată lumea a mers să cumpere. S-a cumpărat cu nouă lei și puțin motorina, a scăzut cu 30 de bani, dar cei aproximativ /.../

Virgil Popescu: Nu, atunci a fost o speculație pe piață. V-am spus că, după părerea mea, a fost un război hibrid, făcut și întreținut, și s-a încercat o destabilizare. Nu a reușit acea destabilizare.

Reporter: Sunteți la curent cu cele două anchete cu privire la facturile mărite?

Virgil Popescu: Acum, anchetele Parchetului sunt anchetele Parchetului. Cred că nici dumneavoastră nu sunteți, nici eu nu sunt, și nu e normal să fim la curent cu ce fac procurorii.

Reporter: Am înțeles! Vă mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, v-aș ruga o scurtă clarificare legată de carburanți. Ați spus colegului meu că fiecare țară își face propria politică de prețuri. Ce înseamnă mai exact acest lucru?

Virgil Popescu: Politica de prețuri a Ungariei - am spus-o - în timpul campaniei electorale, nu mai știu dacă e aceeași: a plafonat prețul. Plafonarea prețului a dus la penurie. Penuria a însemnat cozi în Ungaria. Asta înseamnă!

Reporter: Iar la noi s-a discutat tot despre o eventuală soluție similară, dar s-a renunțat.

Virgil Popescu: Repet, toate lucrurile legate de partea de reducere a accizei sau de reducere a TVA-ului, a fiscalității nu sunt în sarcina Ministerului Energiei și nu vreau să mă pronunț pe ele, pentru că nu fac eu bugetul.

Reporter: Ca să clarificăm, că v-ați referit la fiscalitate /.../

Virgil Popescu: Absolut, la fiscalitate m-am referit.

Reporter: Bună ziua. Ne-ați vorbit deja despre cât la sută din consum este petrol rusesc. Aș vrea să ne spuneți puțin, pentru că ne-ați spus și câteva dintre sursele alternative, aș vrea să vedem și cu cât e mai scump, de exemplu, petrolul pe care am putea să-l luam din Kazahstan?

Virgil Popescu: Acum, petrolul din Kazahstan nu este mai scump decât petrolul care vine acum din Kazahstan. Kazahstan este un furnizor de petrol în continuare pentru KazMunayGas, pentru Rompetrol. După cum știți, statul român nu deține nicio rafinărie, nu are nicio companie deținută majoritar. Mai avem 20 % din Petrom. Deci, nu am acces la datele, la contractele Ministerului Energiei pe care le au companiile. Deci, nu mă întrebați lucruri de preț la care nu avem acces, pe companii care sunt private, 100% private sau majoritar private.

Reporter: Dar, bănuiesc că din discuțiile cu specialiștii, din poziția de ministru al energiei, știți deja cum vor arăta lucrurile. Și ne întrebăm, în acest context, dacă prețurile vor crește la /.../

Virgil Popescu: Prețurile sunt prețurile de pe bursă! La acelea avem toți acces. Acelea sunt cotațiile. Cotațiile Ural, cotațiile de pe bursă. Uitați-vă pe bursă și vedeți!

Reporter: Vă întreb dacă o să ne așteptăm în continuare să crească prețul petrolului?

Virgil Popescu: Eu am văzut ieri că au fost mai mici. Astăzi poate a fost mai mult. Deci, eu vă spun. Haideți să încercăm să nu speculăm că – Gata, prețul petrolului va crește! Haideți să nu facem speculații! Haideți să urmărim! Și, v-am zis, ce se întâmplă o zi, a doua zi poate fi dat înapoi. Trebuie să ne uităm pe un termen mai de câteva zile, o săptămână - două, să vedem dacă este o tendință în piață sau există, pur și simplu, speculații, pentru faptul că Comisia Europeană a anunțat sau va anunța ceva.

Reporter: Și, ultima mea întrebare, dacă îmi permiteți. De ce Guvernul nu și-a propus să deconteze 50 de bani pe litru de carburant și pentru populație și doar pentru companii?

Virgil Popescu: Vă rog în continuare să nu puteți aceste întrebări. Deci, vorbim de lucruri de fiscalitate, nu mi le puneți!

Reporter: Dar, dumneavoastră credeți în eficiența unei astfel de măsuri?

Virgil Popescu: Vă rog frumos ca aceste întrebări să le puneți colegilor mei care se ocupă de acest lucru!

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Îl invit alături de noi pe domnul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Adrian Chesnoiu: Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru amabilitatea de a fi prezenți azi! Am finalizat astăzi ședința de guvern cu două vești bune pentru fermieri. Prima vizează ordonanța despre care a vorbit mai devreme și domnul ministru Virgil Popescu, care de fapt reprezintă roadele unei activități susținute de colaborare, începută încă din luna ianuarie, în ideea de a sprijini cât de mult putem, administrativ și logistic, implementarea de proiecte din Fondul de modernizare și direcționarea unor sume din acest fond la dispoziția României către fermierii români și către operatorii economici din industria alimentară. Pentru că este extrem de important să utilizăm banii, să creăm noi facilități de producere de energie regenerabilă, fie că este din surse fotovoltaice, fie că vorbim de biogaz sau biomasă. Este extrem de important ca fermierii români și antreprenorii din industria alimentară să aibă posibilitatea să devină independenți din punct de vedere energetic, pentru că energia și gazul natural utilizate în agricultură și industria alimentară reprezintă un factor destul de pregnant în costul final al produselor agroalimentare. Iar odată asigurată independența energetică a fiecărei ferme din România, cred eu că fermierii români și antreprenorii din industria alimentară vor deveni mult mai viabili economic, mult mai rezilienţi și mai competitivi pe piață. De partea cealaltă, așa cum a reieșit și din discuțiile pe care le-am purtat la nivel de guvern, este foarte important să utilizăm cât mai mult posibil acoperișurile halelor, ale fabricilor din industria alimentară, astfel încât să nu existe tentația de a se scoate din circuitul arabil suprafețe de teren destinate înființării parcurilor fotovoltaice. Pentru că, evident, este mult mai important să menținem terenul arabil pentru agricultură și de cealaltă parte să utilizăm orice altă suprafață care este pretabilă pentru investițiile în energie regenerabilă. Cea de-a doua veste bună, zic eu, este faptul că am fost mandatați de Guvernul României să depunem toate diligențele necesare pentru menținerea activității la Fabrica de zahăr de la Luduș - o companie românească, dar deținută de un grup francez internațional, care a luat decizia în 2021 să încheie activitatea de producție a zahărului în România. Fabrica este funcțională și ar fi păcat să fie dezmembrată și activitatea de acolo să înceteze. De aceea, la nivel guvernamental trebuie să facem toate eforturile astfel încât să menținem activitatea, să menținem salariații și să păstrăm acele locuri de muncă ce astăzi acționau în Fabrica de zahăr de la Luduș. De cealaltă parte, avem foarte mulți fermieri din zona respectivă care aveau contracte în trecut cu Fabrica de zahăr Luduș, s-au dotat cu echipamente specifice activității de producție a sfeclei de zahăr, iar statul român a investit sume considerabile atât din fonduri europene, cât și naționale în sprijinirea acestor fermieri. După 2017, din păcate, lucrurile la nivel european s-au schimbat în ceea ce privește producția de zahăr. Odată cu eliminarea cotelor minime obligatorii de zahăr, de acolo, prețurile au devenit libere şi, din păcate, au apărut disproporționalități între fermierii din alte state și cei din țara noastră. Trebuie să îi menținem în activitate, trebuie să reechilibrăm balanța comercială, pentru că e foarte important să producem în România. Și acolo în sectoarele în care avem potențial este mare păcat să nu o facem. De aceea, astăzi am primit acest mandat din partea Guvernului României și cred eu că cele două vești bune, cea pe energie regenerabilă și investițiile care vor viza dezvoltarea de noi capacități de producție, pe de o parte, vor scădea presiunea asupra sistemului național de energie. De cealaltă parte, vor oferi fermierilor români viabilitate economică astfel încât să devină competitivi sau să rămână competitivi în piață.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Încep cu o întrebare simplă. V-aţi ascultat propriul sfat, ultima dată când aţi fost la cumpărături, ați mâncat înainte?

Adrian Chesnoiu: Întotdeauna îmi ascult instinctele, în primul rând, și, să știți, chiar dacă a generat o oarecare rumoare, eu cred că este datoria noastră, a tuturor, să înțelegem că risipa alimentară este o problemă la nivel global. Ceea ce v-am spus că aplic pe propria persoană vine ca urmare a recomandărilor FAO. FAO este o organizație a Națiunilor Unite care pe anumite segmente de activitate face anumite recomandări, studii, cercetări științifice. Vreau să vă spun că este extrem de important să înțelegem cu toții că în astfel de momente risipa alimentară este poate unul dintre cei mai mari adversari ai propriei persoane, pentru că în România în anul 2021 s-au aruncat la gunoi cel puțin 2 miliarde de kilograme de alimente. Dacă transformăm această cantitate în bani, o să ne dăm seama câți bani, de fapt, aruncăm la gunoi doar pentru simplul fapt că trebuie să fim mai atenți și mai echilibrați în momentul în care ne facem cumpărăturile. Acesta a fost și contextul integral al declarațiilor mele. Evident că doar o părticică din declarația mea a fost prezentată public și dacă vreți să-mi urmaţi sfatul, vă încurajez încă o dată să o faceți, pentru că vă asigur că va da roade. Şi nu o spun numai eu, o spun și specialiștii în domeniu.

Reporter: Însă pentru unii români nici nu se pune problema de risipă a alimentelor, pentru că prețurile au ajuns la un nivel atât de ridicat încât abia îşi mai permit câteva alimente de bază. Vrem să știm concret, ca oamenii să înțeleagă simplu: ce măsuri veți lua sau ce măsuri ați luat pentru ca prețurile alimentelor să scadă și știm - o să ne spuneţi despre acele vouchere, însă ele nu vor face ca prețurile alimentelor să fie mai mici?

Adrian Chesnoiu: Haideți să vă spun ce facem la Ministerul Agriculturii şi care sunt atribuţiile noastre. În primul rând, principala noastră preocupare în această perioadă, încă de la preluarea mandatului de ministru până în prezent, a fost să venim cu programe de sprijin pentru fermieri, astfel încât nivelul producției să rămână unul constant. Pentru că momentul în care nivelul producției de alimente scade, atunci, cu siguranță, cererea fiind mai mare și valoarea prețului va crește. Ori menținerea nivelului de producție constant duce la o echilibrare a cererii și ofertei și la o stabilizare a prețului. Numai că în formarea prețului sunt și alți factori externi care nu țin neapărat de ceea ce se întâmplă la Ministerul Agriculturii, pentru că noi am lansat programe de sprijin pentru producătorii de legume în spații protejate, pentru cultivatorii de cartofi, am venit cu pachete de sprijin financiar către producătorii din sectorul zootehnie, din sectoarele de creștere a bovinelor, a suinelor, în sectorul avicol. Toate aceste pachete de sprijin, în valoare totală de 500 de milioane de euro, din bugetul Ministerului Agriculturii, au acest scop de a menține în activitate producătorii agricoli, astfel încât eventuala lor dispariție din activitate să nu genereze o presiune și mai mare asupra nivelului de asigurare cu alimente a populației. Acestea sunt lucruri concrete și nu întâmplător și în Programul Sprijin pentru România, pe lângă acele vouchere despre care dumneavoastră ați menționat, avem și pachetul cu cele 300 de milioane de euro capital și granturi pentru fermieri și operatorii din industria alimentară, o schemă de ajutor de stat la care lucrăm împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru că nu aveam bani în bugetul Ministerului Agriculturii. Am încercat să aducem către fermierii români, în acest context regional și global extrem de complicat, cât mai multe sume de bani în sprijinirea lor pentru trecerea peste această perioadă complicată. Luăm acești 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate. Avem acești bani pe care îi luăm din Fondul de modernizare și îi direcţionăm către fermierii români și către cei din industria alimentară, din sectoarele de acvacultură, piscicultură, astfel încât să-i adăugăm deja sumelor acordate din bugetul de stat și din fonduri europene destinate agriculturii. În felul acesta, întregul pachet de sprijin pentru fermierii români să-i ajute să depășească această perioadă complicată, pentru că agricultura este o activitate economică cu factori externi de risc și de presiune care nu țin neapărat de activitatea fermierului în sine sau de activitatea Ministerului Agriculturii sau a politicilor publice în domeniul respectiv. Avem o abordare multidirecțională. Trebuie să acţionăm pe toate aceste planuri și deja am făcut-o încă din prima zi de mandat. Iată că multe dintre lucrurile pe care ni le-am propus și pe care le-am prevăzut fie din bugetul național ca susținere financiară, fie din fonduri europene atât destinate agriculturii, cât și din celelalte programe operaționale, să ajute fermierii români să treacă mai bine peste șocurile care apar inevitabil în situații de criză internațională.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare. Sunt deja mai multe ţări din Uniune, cum e Spania, de exemplu, care are probleme cu rezervele de cereale. Am văzut pentru că ei importau foarte mult din Ucraina. Acum importă prin intermediul României, însă am vrea să știm cum sunt rezervele țării în privința cerealelor, a florii-soarelui, de exemplu. Adică este cumva, se pune problema ca să nu mai exportăm, să oprim exporturile până când ne refacem aceste rezerve?

Adrian Chesnoiu: Nu. Nu s-a pus niciodată problema să oprim exporturile, pentru că noi la Ministerul Agriculturii, încă dinainte de declanșarea războiului din Ucraina, dinainte de 24 februarie, am început să monitorizăm stocurile, dat fiind faptul că pe istoricul de export între luna ianuarie și luna iunie erau cantități mai mari de cereale exportate. De atunci până în prezent și vom continua până la apariția noii recolte, în fiecare zi de marți la ora două, am întâlnire cu operatorii economici care fac comerț cu cereale, pe de o parte, și, de cealaltă parte, cu procesatorii din industria de morărit, panificație sau cu cei care produc ulei de floarea soarelui sau procesează alte categorii de materii prime agricole. Stocurile României sunt suficiente până după noua recoltă atât în materie de cereale, cât și de plante tehnice oleaginoase - și mă refer aici la floarea soarelui. De cealaltă parte, avem discuții permanente cu procesatorii, astfel încât, pe pachetul de 200 de milioane de euro din Sprijin pentru România, să profităm de oportunitatea care s-a ivit prin contextul actual de a procesa o cantitate mai mare din surplusul de materie primă realizat de România. Şi vă dau un exemplu ca lumea și cei care ne urmăresc să înțeleagă foarte bine despre ce discutăm, pentru că s-a ridicat problema și la nivel internațional. România, într-un an agricol bun, cum a fost anul 2021, a produs peste 3 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Necesarul nostru de consum raportat la uleiul de floarea soarelui rafinat și consumat în România se asigură din procesarea a 1,2 milioane tone de semințe de floarea soarelui. Restul de cantitate - o parte se procesează și se exportă ca ulei brut sau ulei rafinat, de cealaltă parte, o altă cantitate se procesează în țară prin condiționare și pregătirea semințelor pentru campania de însămânțare a anului viitor. Cu toate acestea, după acoperirea întregului necesar de consum, rămâne o cantitate de aproximativ un milion de tone de semințe de floarea soarelui care, în trecut, erau exportate ca materie primă. Cred că este o oportunitate pentru România și de aceea am alocat aceste 200 de milioane de euro şi nu ne referim doar la cultura de floarea soarelui, la materia primă semințe de floarea soarelui. Este o oportunitate pentru România să creștem capacitatea de procesare, să punem în legătură directă fermierul român cu procesatorul, astfel încât în integrarea în procesare să dăm valoare adăugată materiilor prime obținute în agricultura României. Lucrul acesta îl vom face în perioada imediat următoare. Lucrăm la schema de ajutor de stat, va fi notificată și intrăm cu pachetul de sprijin pentru fermieri și procesatori în vederea stimulării procesării în România.

Reporter: Există estimări că s-ar putea dubla prețul la materiile prime din agricultură, cum ar fi cerealele, floarea soarelui, rapița și mă rog, ar putea să crească prețul lor din motive evidente, faptul că în momentul de față carburantul are alt preț, faptul că îngrășămintele s-au scumpit și ele. Cât de realistă e, în opinia dumneavoastră, această dublare și eventual, dacă ar fi vorba de o majorare a prețului, cam pe unde estimați că ar putea fi?

Adrian Chesnoiu: Nu cred că se va ajunge la o astfel de majorare, dat fiind faptul că am văzut că prețul pe bursa de cereale a început să oscileze și el de fapt a început o creștere înainte de declanșarea războiului, după care a mai făcut un salt. Evident, în momentul în care îți dispar din piața de comerțului cu cereale, 30% din cantitatea totală comercializată, apar astfel de dezechilibre. În condițiile unui an agricol bun, în care rezultatele de producție vor fi unele cât mai aproape de maximul potențial pe care România îl are și evident condiționat de astfel de rezultate și la nivelul global, prețurile se stabilizează. Este adevărat că au crescut anumite prețuri la inputuri, dar de aceea am venit cu pachete de sprijin pentru fermieri, astfel încât să menținem nivelul de producție cât mai constant posibil și să nu apară și alte tipuri de dezechilibre. Noi acționăm pe mai multe planuri, în vederea echilibrării situației din România. Pe de o parte să ne asigurăm în rezervele de stat că avem cantități de cereale suficiente pentru populație, de cealaltă parte monitorizarea permanentă a stocurilor astfel încât să nu ajungem la o linie roșie în care, Doamne ferește, România ar putea suferi de o lipsă de materie primă în sectorul de industrie alimentară. Dar nici pe departe nu a fost cazul acesta, pentru că vedeți că încă există disponibil pentru export în materie de cereale atât în România, cât și în celelalte state.

Reporter: Deci în opinia dumneavoastră, dacă vom avea un an agricol bun, preţurile vor fi oarecum similare cu cele de anul trecut?

Adrian Chesnoiu: Nu pot să fac o evaluare de prețuri, pentru că, din păcate, pe cereale prețurile se reglează pe două burse externe mari: una Euronext din Franța, cealaltă Chicago și ele dau nivelul prețurilor la nivel global. Este influențat de foarte mulți factori, de rezultatele pe care le obțin state care produc cereale în cantități suficiente. Deci este prematur să vorbim despre orice fel de cuantificări ale nivelului de producție sau al nivelului de preț, iar cred că activitatea pe care o derulăm la Ministerul Agriculturii, în permanent parteneriat cu fermierii, pe de o parte, și operatorii din industria alimentară, a creat un mecanism permanent de colaborare şi de reglare a activităţii noastre.

Reporter: Cum ar putea fi afectați fermierii români de faptul că fermierii ucraineni ar putea să exporte în cadrul Uniunii Europene, fără să achite taxe.

Adrian Chesnoiu: Nu s-a discutat în momentul de faţă despre o astfel decizie. Eu să particip pe 23 mai la Consiliul de miniștri de la Bruxelles. Am avut discuții și cu colegii din cabinet care răspund de zona de transporturi și la fel, mi-au confirmat că nu au existat astfel de discuții. În orice caz, este important ca în aceste momente grele pentru întreaga omenire să fim solidari. De cealaltă parte, specificul nostru și sprijinirea fermierilor români rămâne un deziderat permanent, astfel încât să reglăm lucrurile în așa fel încât nimeni să nu aibă de suferit și ba din contră, să fim solidari unii cu ceilalţi, să ne putem sprijini în momente de cumpănă.

Reporter: Şi încă o întrebare, vă rog. Fermierii se confruntă, mă rog, una din principalele probleme cu care se confruntă în prezent este cea legată de depozitare și practic aici ei vin și spun că din cauza prețurilor din ce în ce mai mari la energie vor avea de suferit. Implicit şi prețurile materiilor prime depozitate ar urma să crească.

Adrian Chesnoiu: Iată cum am venit cu răspuns. Am venit cu această ordonanță prin care putem să atragem bani către sectorul agricol și de industrie alimentară, să construim noi facilități de producere a energiei electrice, pentru că v-am spus, energia electrică și gazul natural reprezintă doi factori de risc externi, pe care fermierul sau operatorul din industria alimentară nu-i poate controla, și atunci am identificat această soluție. V-am spus, lucrăm la ea încă din luna ianuarie, la nivel de interministerial și acum suntem în linie dreaptă pentru implementarea programelor de finanțare a producției de energie electrică, dar vreau să vă mai spun un lucru, România la nivel de țară, ca producție de cereale, are suficiente depozite să înmagazineze producția agricolă. Este foarte important și lucrăm acum în paralel la Ministerul Agriculturii la activarea acelui mecanism de certificate de depozit prin care marfa pe care fermierul o duce în depozit să poată avea o valoare economică ce-i poate oferi acestui fermier posibilitatea începerii noului an agricol. Deci lucrăm pe mai multe direcții de acțiune, toate sunt complementare și sunt absolut convins că vor da rezultate. Unele dintre ele deja se văd.

Reporter: Bună ziua! Săptămâna trecută am avut redeschiderea Azomureș pe jumătate, pentru că, spune conducerea combinatului, așteaptă acele măsuri de sprijin promise de guvern, iar aici ar fi vorba despre pachetul de ajutoare de stat pentru marii consumatori de energie, de electricitate și de gaze. În ce stadiu se află acel pachet? Când îl vor vedea, pentru că spuneau cei de la Azomureș, nu vor putea trece la producerea de îngrășăminte complexe dacă nu vor avea acest pachet de sprijin, iar asta, bineînțeles, se va vedea în prețurile din piață?

Adrian Chesnoiu: În niciuna dintre întâlnirile guvernamentale nu s-a asumat un astfel de pachet. S-a discutat despre identificarea unor soluții menite să sprijine compania pentru reluarea producției. Principala problemă pentru închiderea sau pentru suspendarea producției la Azomureș a fost disponibilitatea gazului. După asigurarea necesarului de gaz, evident se fac acele calcule pe care fiecare companie privată și le face vis-a-vis de viabilitate economică sau de performanță economică. La nivel guvernamental, evident, canalizăm, există cadru legislativ acum la nivel european de a putea interveni acolo unde este nevoie, iar în măsura în care se va putea sprijini o companie privată, cu siguranță nu o să avem nicio ezitare să o facem. Iată, dovada mandatului pe care l-am primit, astăzi, de a iniția demersuri în salvarea companiei de la Luduș, Fabrica de zahăr de la Luduș. Deci, lucrurile trebuiesc văzute în acest ansamblu și cu siguranță dacă va fi nevoie, vom interveni.

Reporter: Aşadar, în privința Azomureș nu este clar dacă urmează sau nu un pachet de sprijin doar pentru combinat?

Adrian Chesnoiu: Eu nu am spus că nu este clar, ci am spus că dacă va fi nevoie, și este nevoie, și putem interveni, cu siguranță o vom face. În momentul de față, toate discuțiile care au fost cu această companie privată, purtate la nivel guvernamental, au fost cu precădere îndreptate către asigurarea disponibilului de gaz sau alte pachete de sprijin de care ar putea beneficia o astfel de companie.

Reporter: Iar în privinţa pachetului pentru marii consumatori de energie care, înțeleg, că este în analiza Comisiei Europene?

Adrian Chesnoiu: Nu fac parte din grupul de lucru, nu aș putea să vă dau detalii.

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, pot să intervin doar să vă asigur că este un dialog purtat cu Comisia Europeană pe această temă și cât de curând vom primi o decizie finală în acest sens.

Reporter: Aveţi şi o estimare când ar urma să vină această decizie din partea Comisiei?

Dan Cărbunaru: Puteți întreba cu siguranță și la Comisie acest lucru. Ce pot să vă asigur este că Guvernul României este în dialog direct cu Comisia Europeană și ministerele de linie, de asemenea, sunt implicate în acest dialog, tocmai pentru a scurta orice termen care mai poate cumva fi așezat între momentul în care statul român a primit permisiunea să dea acest ajutor și acordul Comisiei în acest sens.

Reporter: Mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua!. Domnule ministru, dacă ne puteţi spune dacă dumneavoatsră considerați că în România ar putea urma o criză a zahărului, după cea uleiului, de exemplu, şi vă întreb asta pentru că în proiectul de act normativ de astăzi scrie foarte clar în nota de fundamentare că în acest moment nu se poate asigura 25% din consumul anual de zahăr al României.

Adrian Chesnoiu: Şi lucrul acesta se întâmplă din 2017 încoace și nu a fost nici o criză zahărului, cum nu a fost nici o criză a uleiului în România. Faptul pentru care noi intervenim şi demarăm aceste discuții cu această companie, cu Fabrica de zahăr de la Luduș, este tocmai pentru a reechilibra balanța comercială, pentru că este un domeniu în care avem potențial și este păcat ca o fabrică perfect funcțională să fie dezasamblată și vândută la fier vechi. Este o oportunitate pe care România o are, poate profita de ea și evident că suntem dispuși la acest angajament guvernamental, de a interveni într-un domeniu în care avem potențial. Nici până acum nu ne-am asigurat sută la sută necesarul de zahăr. Asiguram din producția internă doar 25% din necesarul de zahăr și nu am văzut să fie vreo criză până acum, dar în dorința noastră de a stimula producția internă, producția românească și a nu fi dependenți doar de un singur producător pe piața din România, vom face tot ce ceea ce ține de noi, de Guvernul României, să putem să menținem în activitate această importantă companie.

Reporter: Mulțumesc!

Adrian Chesnoiu: Mulţumesc şi eu!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentare, pentru disponibilitatea de a răspunde la toate întrebările. Îl invit alături de noi pe domnul ministru al dezvoltaii şi lucrărilor publice, domnul ministru Cseke Attila. Vă rog!

Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mâna! Bună ziua! Astăzi, guvernul a aprobat un proiect legislativ pe care eu l-am păstrat și în ședința de guvern ca fiind cel mai important program de investiții promovat în timpul mandatului meu de ministru al dezvoltării. Poate nu toată lumea va fi de acord cu această afirmație, dar eu o consider cea mai importantă, cel mai important program de investiții. Este vorba despre proiectul legislativ care privește măsuri privind reducerea riscului seismic în România, un proiect de act normativ care este la nivel de lege și care va merge în parlament, în procedură de urgență pentru aprobare. România este printre primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur după suprafața construită. Două treimi din suprafața României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce privește clădirile expertizate în grad risc 1 și risc 2, respectiv pe vechea clasificare asimilată riscului 1 și risc 2. Din datele pe care le deține astăzi Ministerul Dezvoltării - fac o paranteză - una dintre cerințele acestui proiect legislativ este acela de a crea o bază de date la nivel național de a ști exact care clădiri, unde și câte sunt expuse riscului seismic, deci din datele pe care astăzi le deținem, sunt în total 2.687 de clădiri care sunt de risc seismic 1 și 2, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic. De ce a fost necesară această intervenție a guvernului, respectiv un program cu totul nou, bazat pe cu totul alte principii decât cel pe care îl avem în vigoare? Vorbim despre OG 20/1994, deci un program și o reglementare de 28 de ani, care și-a arătat limitele în mod evident și din punctul nostru de vedere este perimat și expirat ca și posibilitate de a aduce efecte pozitive pe acest domeniu. Pot să vă spun că pe baza Ordonanței 20/1994, deci în 28 de ani, prin finanțare de la bugetul Ministerului Dezvoltării - sunt date publice, nu sunt secrete -  s-au consolidat în total 28 de clădiri. Este categoric foarte, foarte puțin. Ultima consolidare cu finanțare importantă a fost în 2015. Ultimele blocuri consolidate, predate în schimb au fost anul trecut în municipiul Tulcea. Şi atunci este evident că acest program nu mai poate continua în actualele reglementări, pentru că el nu poate să transpună în practică și să răspundă la nevoile României și am venit cu un program cu totul nou, un program național de consolidare de risc seismic care aduce următoarele noutăți: nu va mai fi un program anual, cu finanțare anuală. Este principala problemă a Ordonanței 20/94, și anume aceea că era o derulare anuală, ceea ce însemna că autoritățile locale depuneau proiectele la Ministerul Dezvoltării, care întocmea un proiect de hotărâre de guvern cu care se intra în ședința de guvern, se dădea o Hotărâre de Guvern valabilă numai pentru anul respectiv, după care urma să se facă achiziția publică a lucrărilor, respectiv și execuția. Este categoric nereal și nerealist în 2022 ca într-un singur an de zile să faci toți acești pași la un bloc de locuințe, hai să spunem minimal de trei etaje și cu minim 10 apartamente. Astfel că acest program propune un buget multianual, un program multianual, ceea ce înseamnă că prin contracte de finanțare încheiate pentru consolidarea de risc seismic a acestor clădiri se vor încheia contracte cu execuție de până la 4 ani, care se vor putea prelungi încă doi ani și nu va mai fi necesară reaprobarea anuală și așa mai departe. Pe lângă blocurile de locuințe, care erau prevăzute ca fiind eligibile pentru consolidarea de risc seismic cu Ordonanța 20/94, se introduc și o altă categorie de imobile, și anume clădirile publice, în care se desfășoară diverse activități, de la administrație, până la educație și sănătate, toate care găzduiesc servicii publice astăzi în România vor fi eligibile pentru consolidarea de risc seismic. Avem și din acestea, din păcate, destule. Vor fi cheltuieli eligibile, lucrările de creștere a performanței energetice a clădirii, ceea ce nu a fost până acum. Asta înseamnă că în momentul în care consolidăm un bloc de locuințe, intervenim și pe creșterea performanței energetice, nu intervenim de două ori, intervenim deodată cu cele două tipuri de lucrări. Finanțarea este sută la sută de la bugetul de stat și, foarte important, finanțarea este nerambursabilă, spre deosebire de actuala reglementare care era o finanțare de la bugetul de stat, rambursabilă obligatoriu de către beneficiarii lucrării. În reglementarea care astăzi încă mai este în vigoare, atunci când prin bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării se consolida de risc seismic un bloc de locuințe, proprietarii apartamentelor erau obligați să restituie statului cota lor parte din investiția făcută de către statul român prin rate lunare egale până la 25 de ani, deci în maxim 25 de ani trebuia restituită întreaga sumă către bugetul de stat. Programul cu care guvernul a fost de acord și cu care mergem în parlament este un program național de utilitate publică și de interes public, ceea ce înseamnă că interesul public este deasupra interesului privat și statul va susține aceste consolidări de risc seismic indiferent de beneficiar, indiferent dacă beneficiarul este proprietate, clădirea este în proprietate publică sau proprietate privată sau chiar dacă vorbim de clădiri care au în subsol spații care au o altă destinație decât aceea de locuință. Totodată va fi notată în Cartea funciară interdicția de vânzare a acestor imobile, respectiv a locuințelor pe o perioadă de 25 de ani. Este o măsură care este prevăzută și astăzi în reglementarea actuală, cu marea diferență că banii trebuiesc restituiţi de către proprietarii de locuințe. Statul nu va cere proprietarilor restituirea banilor după 25 de ani. Dacă expiră 25 de ani, este investiția statului făcută în beneficiul interesului public, încă o dată, dar se va înscrie interdicția de notare, cum se întâmplă și astăzi în Cartea funciară. Dacă cineva dorește, totuşi, să vândă acel apartament căruia i-a crescut valoarea în mod categoric prin această consolidare de risc seismic - și nu trebuie decât să ne gândim la centrul istoric din București, atunci va trebui să restituie întreaga sumă care îi revine ca şi cotă parte din finanțarea dată de către stat. Deci este posibilă vânzarea și în interiorul perioadei de 25 de ani, dar atunci proprietarul, beneficiarul trebuie să restituie întreaga sumă investită de către statul român în consolidarea de risc seismic. În privința susținerii acestei măsuri, pentru că acest proiect de act normativ a fost și este în continuare și în parlament o prioritate a ministerului, el face parte, acest proiect, dintr-un pachet mai larg de măsuri pe consolidare de risc seismic. După cum știți, în Planul Național de Redresare și Reziliență pe fondul /.../ renovării au fost alocați, la propunerea României, 217 milioane de euro pentru consolidări de risc seismic de blocuri de locuințe și clădiri publice. Sumele, astăzi, în prezent sunt accesate în integralitatea lor, ceea ce arată că a fost o măsură foarte bună, binevenită, așteptată. Odată cu înaintarea spre parlament a proiectului de lege, evident, vom merge în parlament și după aprobarea de către parlament și promulgarea, sperăm, a acestei legi, adică votarea acestuia, va începe acest program care va presupune următoarele etape: cele care sunt incluse în expertizare, ca și risc seismic 1 și 2, blocuri de locuință și clădiri publice vor putea fi înscrise în prima etapă, într-o listă sinteză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În momentul în care documentațiile sunt complete, documentații tehnice, evident, pe aceste imobile ele vor intra în finanțare de la bugetul de stat și finanțarea va fi, după cum v-am specificat, multianuală, adică va exista o continuitate de finanțare a acestor lucrări, în primă fază, după cum v-am spus, având 2.687 de clădiri cu risc seismic 1 și 2, respectiv asimilate acestor clase. Acestea sunt primele clădiri care pot intra în lista sinteză, respectiv imediat după aceea în finanțare. Dacă aveți întrebări, vă rog!

Reporter: Bună ziua! Există, aşadar, o idee privind această listă de clădiri care vor avea prioritate la consolidare sau încă nu a fost...

Cseke Attila: Toate clădirile care vor fi expertizate cu acest risc seismic 1 și 2 vor putea intra în acest program guvernamental, toate. Este în ordinea cronologică a depunerii documentațiilor. Am specificat că din datele pe care noi le avem, astăzi în România sunt expertizate sau asimilate expertizării pe clasa 1 și 2, 2687 de clădiri. Ceea ce înseamnă că autoritățile locale, respectiv proprietarii lor, în cazul blocurilor de locuințe, care trebuie să lucreze cu autoritatea locală, autoritatea locală este cea care depune documentația și proiectul spre finanțare, respectiv proprietarii clădirilor publice care sunt autorități publice vor putea cere în primă fază această înscriere în lista sinteză, cum au documentațiile, vom avansa și cu finanțarea.

Reporter: Și atunci când am putea să avem primele lucrări de consolidare?

Cseke Attila: Aici depinde, evident, de beneficiar. Eu nu pot să estimez acest lucru, dar pot să vă spun...

Reporter: Intrarea în vigoare a programului.

Cseke Attila: Pot să vă spun că, din ceea ce am văzut în PNRR, cu cele 217 milioane de euro care s-au accesat foarte repede, nevoia pentru consultare de risc seismic este uriașă și acest program va răspunde acestei nevoi.

Reporter: Există mari probleme în privința expertizelor expirate, adică, între timp, multe clădiri sunt și mai degradate decât au arătat ele la momentul expertizei.

Cseke Attila: De aceea am spus că actuala reglementare este perimată și ne trebuie o reglementare complet nouă, cu abordare total diferită, care vine cu soluții pentru anul 2022. Soluțiile astăzi pe ordonanța 20 cred că sunt expirate de mult timp.

Reporter: Şi o ultima întrebare, domnule ministru.  Avem o situație în comuna Ciorăști din județul Vrancea. Vă întreb asta pentru că știu că ați avut și o întâlnire cu primarul de acolo. Primarul din comuna Ciorăști spune că ministerul pe care îl conduceți blochează o finanțare europeană prin Programul Operațional Regional pentru construirea unei școli în comună, asta pentru că o direcție din cadrul ministerului nu aprobă cererile de finanțare, pe motiv că lucrarea este făcută cu firma primăriei, însă, aceeași primărie, tot prin POR, tot cu aceiași oameni din minister, a construit și un centru de zi.  Primarul spune că acum riscă să piardă finanțarea pe anul acesta și că nu-și explică de ce atunci când a construit centrul de zi totul a fost în regulă, iar acum s-a schimbat totul şi nu primește această aprobare pentru cererea de finanțare.

Cseke Attila: Este punctul de vedere al domnului primar.

Reporter: Şi care este punctul dumneavoastră de vedere?

Cseke Attila: Noi avem un alt punct de vedere. Am avut o discuție cu domnul primar cu privire la acest aspect. I-am recomandat să facă procedurile legale pe care le consideră necesare, este dreptul dânsului. Ştiți foarte bine că, pe fonduri europene, criteriile și procedurile nu sunt negociabile, nici cu ministrul dezvoltării, nici cu altcineva. Eu sunt foarte deschis la orice întâlnire și mă întâlnesc cu foarte mulți primar, dar aici sunt niște proceduri și criterii pe accesare de fonduri europene.

Reporter: Deci aici nu a fost totul în regulă, să înţelegem.

Cseke Attila: Este punctul de vedere al domnului primar. Autoritatea de management POR, care s-a exprimat nu în timpul mandatului actualului ministru al dezvoltării, are un alt punct de vedere. Conform reglementărilor care sunt in vigoare legat de accesarea de fonduri europene pe Programul Operațional Regional, acest punct de vedere al autorității de management poate fi atacat, contestat, conform procedurilor legale.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua. O precizare. Finanțarea acestor lucrări se va face din fonduri europene, prin PNRR, sau e vorba de bani din bugetul național.

Cseke Attila: Deci, acest proiect de act normativ, cum vă spuneam, creează un cu totul alt program și o altă abordare. Finanțarea acestui program poate să vină din bugetul de stat, poate să vină din PNRR, dar unde s-au consumat deja banii alocați pentru pentru acest tip de intervenție, respectiv poate veni din alte tipuri de abordări, fonduri europene. Dacă vom găsi soluții, evident că le vom accesa, pentru că, v-am spus, 217 milioane de euro și apelul de proiecte încă nu s-a încheiat, a început la 1 aprilie se încheie în 30 mai, încă nu s-a încheiat, dar toți banii au fost accesaţi. Adică e nevoie de acest tip de intervenție mod evident. Vom căuta soluții și pe fonduri europene, dar și guvernul este angajat ca și pe bugetul de stat să pornim acest tip de intervenție.

Reporter: Şi banii disponibili într-un an vor fi alocaţi prin bugetul din anul respectiv? Pentru ca să ne dăm seama cam în ce ritm vor putea fi consolidate clădirile. Avem deja 2.687, în ce termen ar urma acestea să fie consolidate, astfel încât să poată să se treacă la etapa următoare?

Cseke Attila: Avem 2.687 de clădiri expertizate risc seismic 1, respectiv asimilabile riscului seismic 1 și 2, ceea ce nu înseamnă că avem documentații tehnice pentru construirea de risc seismic pe ele. Beneficiarii vor trebui să vină cu această documentație. Cred că nu vor veni toți laolaltă și deodată, adică acesta va fi un proces continuu. Ceea ce este important, că o dată intrat în acest sistem și dacă ajungi la un contract de finanțare, ai finanțarea asigurată multianual. Nu mai trebuie să vii în fiecare an, știi că ai un contract de finanțare pe patru ani de zile, hai să spunem de 5 milioane de euro, pe care statul ți-l asigură și tu te ocupi de execuția lucrării.

Reporter: Dar există în proiectul vreo asumare a unui număr de clădiri pentru care să se înceapă, nu știu, în primul an 300 de clădiri - am văzut în proiect erau niște...

Cseke Attila: Nu sunt asumate un număr de clădiri, din simplul motiv că acesta nu depinde de guvern. Deci, noi putem să creionăm o procedură transparentă, eficientă și mult mai bună decât avem astăzi, să punem din bugetul de stat ceea ce trebuie pus, dar cât din această sumă este atrasă, accesată va depinde în primul rând de beneficiar.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb despre un alt subiect, mai exact despre Programul 'Anghel Saligny' - a fost o ședință a coaliție de guvernare, am înțeles- pentru că primarii cel puțin nu mai au răbdare și se întreabă când veţi demara acest program și când vor ajunge primii bani?

Cseke Attila: Nu știu care sunt acei primari. Eu am mai răspuns la această întrebare. Cred că prin atribuțiile pe care le am  mă întâlnesc poate cu cei mai mulți primari săptămânal, am întâlniri și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Şi vă reamintesc ceea ce am spus întotdeauna - asumarea ministrului dezvoltării a fost luna mai 2022. Alte puncte de vedere, din punctul meu de vedere, sunt simple puncte de vedere. Evident că informez în mod constant coaliția de guvernământ cu referire la Programul Anghel Saligny. El este definitivat, ca și cadru financiar, prin suplimentarea de sume pe care Guvernul a acordat-o și, în perioada imediat următoare, veți avea și vom anunța și public prima parte a implementării programului, și anume prioritizarea, pe baza unor criterii transparente, a alocării financiare pe Programul Anghel Saligny pentru județe.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu, domnule ministru! Dacă nu mai sunt alte întrebări pentru dumneavoastră, o să trec acum la prezentarea următorului invitat în acest briefing de presă. După cum știți, debutul ședinței de guvern a marcat prezența unor tineri care au însoțit fiecare dintre membrii Guvernului și pentru că nici purtătorul de cuvânt al Guvernului nu a făcut excepție, îmi face o deosebită plăcere să o invit alături de mine pe Maria Ignat. Studiază la master în cadrul Facultății de Relații Publice și Comunicare de la SNSPA, o prestigioasă instituție de învățământ din București, despre impactul noilor tehnologii în comunicare, dar nu va vorbi despre asta acum. Şi o să o rog să prezinte lista colegilor de generație, cel puțin, care astăzi au participat la ședința de guvern.

Maria Ignat: Bună ziua! Numele meu este Maria Ignat și sunt studentă în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice - SNSPA. Am să vă ofer câteva date despre tinerii care i-au însoțit, în ședința de astăzi, pe doamna și domnii miniștri. Ministerul Finanțelor a avut ca invitat un absolvent din cadrul ASE. Ministerul Familiei Tineretului și Egalității de Şanse - student anul 2 master, Universitatea Politehnică din București, specializarea Ingineria resurselor umane în organizații industriale, asistent social la DGASMB București. Ministerul Sportului - reprezentanta României la Campionatul European de Gimnastică Ritmică de la Bremen. Ministerul Economiei - masterand Microelectronică. Ministerul Afacerilor Interne - studentă anul 4  la Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", Ministerul Afacerilor Externe - 31 de ani,  Departamentul consular, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - student USAMV București, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - student masterat ASE, vicepremier Kelemen Hunor - student Facultatea de Drept, Ministerul Culturii - 31 de ani, director Muzeul Ororilor Comunismului, Ministerul Energiei - absolvent, consilier și asistent în cadrul Ministerului de Energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - student anul I Universitatea București, Facultatea de Științe Politice, angajat cu jumătate de normă la cabinetul ministrului, Ministerul Justiției - 29 de ani, doctorand în drept public internațional, autor de studii și articole de specialitate, Ministerul Sănătății - medic rezident ATI, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - 21 de ani, absolventă Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - doctorand Universitatea București, Ministerul Educației - elev Colegiul Național Sfântul Sava, medalie de argint la Olimpiada națională de fizică și de matematică, preadmis pe locurile de olimpici la Universitatea Politehnică București, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - elevă Liceul "Ady Endre", Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - antreprenor și doctorand în cadrul ASE, Ministerul Apărării, Academia Tehnică Militară - student în cadrul Academiei Tehnice Militare, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - consilier juridic debutant în cadrul ministerului, Cancelaria prim-ministrului - coordonator programe de politici publice și campanii Asociația Act for Tomorrow și Comunicare SNSPA, Facultatea de Comunicare și Relații Publice - masterand brand management și comunicare corporativă, care studiază impactul noilor tehnologii în comunicare.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, Maria. Dincolo de emoții, mulțumesc pentru participare. O să continuăm...

Reporter: Am o întrebare: dintre toți cei enumeraţi ați putea să ne spuneți dacă sunt membri de partid şi în ce partide sunt?

Dan Cărbunaru: Nu am nicio informație legată de opțiunea sau simpatia politică a oricăruia dintre ei. Pot să vă asigur că toți sunt tineri valoroși, iar ceea ce Maria v-a prezentat ceva mai devreme, cred, confirmă nu doar soliditatea background-ului educațional, dar și interesul față de administrația publică, în general. Mulțumesc încă o dată, Maria, pentru ajutor și pentru faptul că, prin prezența ta, am asigurat inclusiv echilibrul de gen al comunicării la nivel guvernamental.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să prezint foarte pe scurt câteva dintre celelalte decizii care s-au mai luat astăzi în cadrul ședinței de guvern. A fost aprobat memorandumul privind programul de convergență 2022 - 2025, care are la bază prevederile strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2022 - 2024, inclusiv prognoza cadrului macroeconomic pe termen mediu, această politică fiscal-bugetară fiind orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar, în condițiile urmăririi obiectivelor de redresare economică. Pentru anul în curs, construcția bugetară are în vedere o țintă de deficit bugetar în termeni ESA. de 6,2% din PIB. Față de anul anterior, reprezintă o reducere de 0,9 puncte procentuale din Produsul Intern Brut al țării, iar trendul de reducere a deficitului bugetar va continua, fiind estimate diminuarea cu 1,8 puncte procentuale din PIB pentru 2023, respectiv cu 1,5 puncte procentuale din PIB în 2024, până la un nivel de 2,95% din Produsul Intern Brut, iar în ceea ce privește datoria guvernamentală, în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, aceasta se situează, la finalul anului 2021, la 48,8% din PIB sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht din totalul datoriei guvernamentale, datoria internă reprezentând 24,8% din PIB, în timp ce datoria externă a fost de 24% din Produsul Intern Brut al ţării.

Aș vrea să precizez, Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro, iar, între timp, eforturile se concentrează pe măsurile de susținere economică și socială, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, dar și pe diminuarea consecințelor generate de conflictul militar din Ucraina, agresiunea militară rusă de acolo. Programul de convergență pentru 2022 - 2025 a fost aprobat de guvern în contextul în care semestrul european prevede ca statele membre să prezinte programele de stabilitate sau convergență în cadrul cărora se evidențieze planurile pe care le au în vedere pentru a consolida finanțele publice. Documentul aprobat va fi transmis Comisiei Europene.

În domeniul Justiției, guvernul a aprobat un proiect de lege pentru valorificarea adaptată a unor măsuri care s-au dovedit a fi benefice pentru instituțiile din domeniul Justiției în perioada stării de alertă, declanșate de nevoia de a preveni și combate efectele pandemiei de COVID-19. Așadar, pentru încă un an, o serie de măsuri legislative care au fost aplicate în perioada stării de alertă și care s-au dovedit că au efecte benefice în activitatea instanțelor judecătorești, în domeniul executării pedepselor sau a măsurilor educative, ori al altor măsuri dispuse de organele judiciare în procesele penale sau în domenii insolvenței sunt menținute, în acest sens, fiind aprobat proiectul de lege care vizează de fapt conservarea în fondul normativ comun pentru această perioadă de un an a măsurilor respective, aceste măsuri urmând să contribuie la desfășurarea mai facilă și mai rapidă a procedurilor legale cu un impact pozitiv imediat asupra drepturilor și intereselor legitime, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Acestea ar fi principalele elemente.

Dacă doriți, vă pot prezenta și lista privind eliberări sau numiri din funcție pentru prefecți. Astăzi a fost aprobată prin hotărâre de guvern eliberarea din funcție a doamnei Văcaru Georgiana-Alexandra, din funcția de prefect al Municipiului București. De asemenea, au fost eliberați din funcție doi subprefecți, domnul Nițescu Nicolae, din funcția de subprefect al județului Brăila și domnul Salup-Rusu Alexandru-Marian din funcția de subprefect al județului Suceava. Astăzi, prin hotărâre de guvern, a fost numit domnul Toni Greblă în funcția de prefect al Municipiului București, în timp ce, de asemenea, prin hotărâre de guvern, a fost numită doamna Bădiu Virginia-Loredana funcție de subprefect al județului Brăila, iar domnul Sinescu Florin în funcția de subprefect al județului Suceava. Acestea ar fi fost lucrurile pe care aș fi vrut să vi le comunic. Vă rog.

Reporter: Ne puteți spune de ce a fost eliberată din funcție prefecta de București?

Dan Cărbunaru: Nu am alte elemente, în ședința de guvern de astăzi au fost luate aceste decizii. Putem furniza detalii ulterior. Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență. Mulțumesc și ajutorului primit pe parcursul acestui briefing din partea unuia dintre reprezentanții tinerilor care astăzi au participat la ședința de guvern condusă de premierul Nicolae Ciucă. Mulțumesc încă o dată, la revedere.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe