Briefing de presă, la finalul ședinței de guvern, susținut de ministrul educației, Ligia Deca, ministrul economiei, Florin Spătaru, ministrul mediului, Barna Tánczos, președintele ANPC, Horia Constantinescu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern. Astăzi au fost luate o serie de decizii importante, pe care parte dintre ele deja domnul prim-ministru Nicolae Ciucă le-a și anunțat în debutul ședinței de guvern. Una dintre teme vizează pachetul de legi privind educația și, în acest sens, mă bucur că a acceptat invitația de a fi prezentă la briefing doamna ministru al educației, Ligia Deca. Și cu această scurtă introducere mă și grăbesc să-i dau cuvântul deoarece aceste două proiecte de lege au fost mult așteptate, mult dezbătute și, iată, sunt deja foarte aproape de momentul în care să prindă viață și să genereze impact în societate. Doamna ministru, vă rog.
Ligia Deca: Bună ziua! Mulțumesc pentru introducere. Astăzi, în ședința de guvern au fost supuse atenției, spre analiză, proiectele de lege ale învățământului preuniversitar și învățământului superior. Practic, această etapă marchează debutul procesului de avizare interministerială. Așa cum știți, pe 27 februarie am publicat pachetul de legi revizuite, ca urmare a procesului de transparență decizională și, în această perioadă, cele 10 zile prevăzute pentru discuții, am primit și o serie de contribuții pe e-mail, care ne-au permis să corelăm articole, să corectăm anumite chestiuni și, în general, să îmbunătățim proiectele de legi. Profit de această ocazie să urez un sincer la mulți ani pentru ziua de ieri. La mulți ani de drepturi respectate ale femeilor, alături de calde mulțumiri tuturor doamnelor care profesează în educație. De asemenea, astăzi este Ziua Deținuților Politici Anticomunişti şi, de aceea, aș aminti faptul că în propunerea de lege a învățământului preuniversitar avem inclusă disciplina "Istoria comunismului" pentru planurile-cadru pentru liceu ca disciplină obligatorie, tocmai în ideea în care educația vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat în trecut ne va ajuta să avem o societate democratică consolidată pentru viitor. Așa cum a anunțat domnul prim-ministru, cele două proiecte de legi vor parcurge această etapă a discuțiilor tehnice între ministere, astfel încât ne dorim ca până pe data de 23 martie să putem adopta cele două proiecte legislative în guvern. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.
Reporter: Bună ziua! V-aș întreba, doamna ministru, în ce formă va merge în dezbaterea parlamentară tot ceea ce ține de admiterea la liceu?
Ligia Deca: Sigur că după această etapă de dezbatere în guvern, de avizare interministerială, legile adoptate de guvern, și cu susținerea coaliției, vor intra în etapa democratică de dezbatere parlamentară. Acolo, în urma discuțiilor, se pot aduce îmbunătățiri proiectelor de lege.
Reporter: Ce anume ați schimbat în proiectul înaintat, astăzi, guvernului față de varianta prezentată public în urmă cu 10 zile?
Ligia Deca: O să enumăr câteva elemente. În primul rând, am primit în jur de 470 de email-uri în perioada anunțată, deci până pe 7 martie. În ceea ce privește Legea învățământului preuniversitar, au fost aduse niște clarificări legislative ca urmare a observațiilor primite cu privire la: organizarea învățământului special, de exemplu, am clarificat care sunt dimensiunile formațiunilor, s-au făcut niște corelări vizavi de momentul în care se poate merge pe desegregare, adică numai în momentul în care există resursele necesare de sprijin în fiecare școală. De asemenea, au fost aduse clarificări cu privire la procesul de încadrare al copiilor în diferite forme de sprijin pentru învățământul special. Am clarificat faptul că liceele tehnologice vor fi exceptate de la asumarea aceea cu două treimi a numărului de clase, asumarea filierei, acestea putând îngloba multiple filiere, tocmai având la bază observațiile primite că multe astfel de licee sunt situate în zone care nu au alternative de alte licee. Și atunci este bine să păstrăm această opțiune pentru familii și pentru tineri. De asemenea, am completat prevederile privind învățământul preuniversitar de profil agricol prin extinderea posibilității ca Ministerul Agriculturii să finanțeze specializări noi sau programe de perfecționare pentru cadrele didactice. Am actualizat niște prevederi vizavi de guvernanța învățământului preuniversitar și o serie de clarificări, ca urmare a discuțiilor cu partenerii sociali, vizavi de statutul personalului didactic. În ceea ce privește Legea învățământului superior, tot așa, câteva elemente. Am clarificat niște elemente în zona de finanțare, cum se realizează construcția bugetară. Am clarificat o serie de articole care vizează învățământul centrat pe student. De asemenea, am introdus o serie de măsuri pentru creșterea transparenței instituționale, inclusiv publicarea tuturor CV-urilor cadrelor didactice titulare sau asociate, în așa fel încât să existe o mai bună transparență vizavi de calitatea fiecărei universități și diversitatea programelor oferite. S-au făcut și clarificări tehnice vizavi de zona de etică universitară. Şi alte adăugiri au mai vizat: formarea profesională a adulților, zona de învățământ sportiv și păstrarea specializării pedagogice pentru învățământul primar și preșcolar.
Reporter: V-aș mai întreba dacă ați avut discuții cu sindicatele legate de propunerea lor de ieri, aceea ca examenul de admitere la liceu să fie compus din cinci examene cu noțiuni de la mai multe materii?
Ligia Deca: Așa este, propunerea a venit în cursul zilei de ieri, în scris. Propunerea nu a fost ridicată în cadrul discuțiilor din Comisia de dialog social, organizată luni. Deci nu a putut fi discutată cu toți actorii în acel context. Am primit astăzi o reacție din partea Consiliului Național al Elevilor și al Federației Părinților care spun că nu ar susține o astfel de variantă. În acest moment, proiectele legislative includ propunerea pe care noi deja am prezentat-o săptămâna trecută, cea cu admiterea la liceu, după Evaluarea Națională, pentru profilurile unde există concurență.
Reporter: Mulțumesc?
Ligia Deca: Mulțumesc!
Reporter: Întorcându-ne din nou la admiterea la liceu, pentru că a fost cel mai controversat punct, ea rămâne exact așa cum aţi scris-o în proiectul pe care îl știam, cu două probe scrise pe specializare? Puteți să ne spuneți exact cum este prevăzut acum în lege?
Ligia Deca: Da, este varianta pe care am prezentat-o public în conferința de presă din 27 februarie. Adică după Evaluarea Națională - care rămâne în aceeași formulă ca până acum, include Limba și literatura română, Matematică și Limba maternă - pentru acele profiluri care au avut concurență, dacă liceele doresc, pot organiza concurs de admitere în limita a 60% din locuri. Subiectele se realizează de către Ministerul Educației, corectarea se va realiza similar cu ce se întâmplă acum la testările naționale pentru a asigura integritatea examenului. 40% din locuri vor fi alocate prin repartizare computerizată, pe baza notelor de la Evaluarea Națională, iar din acești 40%, pentru 10% din locuri vor fi prioritari copiii cu cerințe educaționale speciale sau copiii de etnie romă.
Reporter: Ați adus vreo modificare Examenului de bacalaureat în ultimele zile, în urma dezbaterilor?
Ligia Deca: Cred că a fost doar o clarificare vizavi de disciplinele socio-umane. S-a făcut o modificare în sensul de a nu mai fi enumerate și cred că s-a trecut “disciplinele socio-umane studiate”, pentru a asigura corelarea între evaluare și ceea ce se studiază în timpul liceului.
Reporter: Vreau să vă mai întreb de ce ați ales să păstrați în legi titularizarea, spre exemplu? Pentru că au fost mai multe discuții în ultimii ani legat de faptul că profesorii rămân legați de locul pe care îl ocupă la catedră, pe care îl pot și rezerva ulterior, dacă pleacă într-o funcție publică.
Ligia Deca: Această formulă de titularizare asigură o stabilitate în profesie pe care o vedem în majoritatea statelor Uniunii Europene. Unul dintre avantajele majore ale profesiei didactice este această stabilitate. Știm cu toții că, din alte puncte de vedere, profesia didactică, știu eu, nu atrage neapărat cei mai buni absolvenți și am considerat ca, împreună cu stimulentele din punct de vedere financiar pe care legile le prevăd, împreună cu o formare mai bună și o selecție mai bună a cadrelor didactice debutante, trebuie să asigurăm și această stabilitate, inclusiv pentru binele copiilor. Avem prea mulți copii care schimbă anual învățătorul sau profesorul la disciplinele importante.
Reporter: De ce nu acordați aceeași regulă de management și la stat ca la privat, cum era în Legea 1/2011, ca profesorii să fie angajați direct de școală și directorul să poată face management adevărat, adică să fie practic o profesie separată, cea de manager, de conducător de școală, să nu trebuiască să fie neapărat și profesor?
Ligia Deca: Ne-am dori cu toții să creștem autonomia școlilor și avem în lege o prevedere care vizează școli-pilot. În acel context vom încerca să vedem cum ar arăta o autonomie crescută, inclusiv în ceea ce privește selecția cadrelor didactice. Deocamdată, având în vedere dorința de a asigura o integritate a examenului de intrare în profesie și de stabilizare pe post și având în vedere nevoia de a asigura cadre didactice pentru toate școlile la un nivel calitativ decent, considerăm că soluția de acum din lege este cea potrivită pentru acest moment. Dacă vom avea o constatare, ca urmare a testării unei mai mari autonomii în școlile-pilot, că putem să acordăm mai multă autonomie școlilor, așa cum sigur ne dorim cu toții, vom face acest lucru în viitor.
Reporter: OK, mulțumesc.
Ligia Deca: Mulțumesc.
Reporter: Ce șanse sunt să fie aprobate aceste legi în Parlament și când vor fi gata, de când se vor putea aplica?
Ligia Deca: Aceste legi au fost deja în dezbatere în cadrul coaliției. Ele beneficiază deja de sprijinul coaliției și mă aștept ca acest lucru să fie evident și în procesul de dezbatere parlamentară, sigur, fără a afecta îmbunătățirile pe care legile le pot comporta în parlament. Dacă ele sunt adoptate până la finalul acestui an școlar, ele intră, în principiu, în vigoare începând din anul școlar următor, deci din toamnă ele se vor aplica. Sigur că anumite prevederi, cum sunt cele legate de evaluările naționale, vor intra în vigoare fazate, în așa fel încât să existe predictibilitate. De exemplu, concursul de admitere la liceu ar intra în vigoare pentru copiii care intră în clasa a V-a în anul de aplicare a legii, da?, deci vorbim despre 2027, similar, Examenul de bacalaureat nu se va aplica decât pentru cei care vor intra în clasa a IX-a începând cu anul 2024-2025.
Reporter: Referitor la acea propunere despre Evaluarea Națională, cu mai multe probe, o veți lua în considerare? La ce am putea să ne așteptăm?
Ligia Deca: Acea propunere, așa cum spuneam, nu a putut fi discutată în contextul Comisiei pentru dialog social. Este un moment destul de avansat al elaborării legii și vedem că nu există consens între actorii din sistem. De aceea, ne-am păstrat propunerea pe care am prezentat-o deja public.
Reporter: Mulțumesc.
Ligia Deca: Mulțumesc și eu.
Reporter: Bună ziua. Doamna ministru, ne-ați putea spune ce se întâmplă cu salariile debutanților? Vor fi ele la nivelul salariului mediu și de când?
Ligia Deca: Legea învățământului preuniversitar include această prevedere, conform căreia grila salarială, care va fi inclusă în Legea salarizării și este în elaborare la Ministerul Muncii, va pleca de la nivelul salariului mediu pe economie. Cu această măsură ne dorim să creștem atractivitatea profesiei didactice și să dăm profesorilor recunoașterea pe care o merită pentru munca lor, care este esențială pentru societate. Vizavi de etapele de implementare ulterioară, aceasta este o discuție pe care o vom avea în contextul avizării interministeriale, împreună cu Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii ș.a.m.d.
Reporter: Dați-ne câteva detalii, vă rog, dacă salariul unui debutant va fi la nivelul salariului mediu pe economie, de exemplu, un profesor cu 10 ani vechime, ce salariu de bază ar putea să aibă?
Ligia Deca: Am discutat împreună cu federațiile sindicale cum ar putea arăta grilele de salarizare. S-a făcut o propunere în acest sens, pe care am trimis-o și la Ministerul Muncii și la cabinetul domnului prim-ministru, însă decizia finală vizavi de cum arată grila de salarizare este, sigur, în contextul elaborării Legii salarizării, este la Ministerul Muncii, deci nu are rost să avansez sume în contextul în care grila de salarizare se discută.
Reporter: Dacă discutați și despre Legea salarizării, vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu sporurile din învățământ, pentru că ele vor trebui plafonate toate la 20%, dar sporurile cumulate în învățământ depășesc acest prag. Cu ce variantă ați mers la Ministerul Muncii?
Ligia Deca: Din punctul de vedere al etapelor de elaborare a Legii salarizării, o să îl las pe domnul ministru al muncii să vă dea detalii. Mi se pare absolut firesc, este în dreptul Ministerului Muncii.
Reporter: Voiam să vă întreb care este propunerea dumneavoastră, pentru că ministrul a precizat în repetate rânduri că miniștrii de resort trebuie să vină cu soluții. Ce soluții ați găsit dumneavoastră?
Ligia Deca: Există un grup interministerial care discută, pe fiecare sector, care sunt variantele de lucru. Nu mi se pare normal să avansez sume înainte ca acest grup să-și definitiveze activitatea.
Reporter: Dar pentru această variantă, pentru majorarea salariilor profesorilor debutanți, cam care ar fi impactul bugetar? Cât ați estimat?
Ligia Deca: Vizavi de impactul suplimentar al salarizării, impactul bugetar este undeva în jur de 10 miliarde.
Reporter: 10 miliarde pe an.
Ligia Deca: Da. El va fi recalculat în funcție de cum arată grilele în contextul noii legi a salarizării.
Reporter: Ați putea, totuși, să ne spuneți cam care ar fi cel mai mare salariu pe care ar putea să-l obțină un profesor pe noua grilă?
Ligia Deca: Cred că am răspuns deja la întrebare. Când vor fi grilele gata, în Legea salarizării, veți putea avea toate detaliile.
Reporter: Doi rectori mari, rectorul Universității din București și, de asemenea, de la Universitatea din Cluj, au criticat legile educației. Una dintre critici era cea legată de mandatele rectorilor, pentru că, spun ei, în momentul de față nu se aplică acest lucru retroactiv. Sunt foarte mulți rectori care sunt deja în funcție de foarte mulți ani și, practic, ar mai primi încă două mandate de câte 5 ani, respectiv 10 ani. Vă gândiți să modificați acest lucru?
Ligia Deca: Am văzut și eu reacțiile din spațiul public, atât pro, cât și contra. În ceea ce privește mandatele rectorilor, ele sunt foarte clar definite în Legea învățământului superior. Este vorba de două mandate de 5 ani, fără niciun fel de întreruperi, deci nu se mai poate prelungi acest număr, indiferent de ce variații există pe perioada celor două mandate. Așa cum știți, legea nu retroactivează, dar dacă se va găsi o soluție juridică, sigur o vom lua în considerare. Sunt convinsă că Ministerul Justiției ne va putea consilia în acest sens.
Reporter: Mai am o întrebare. Ați spus în timpul ședinței de guvern că această lege va asigura ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă. Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ultima vreme, spre exemplu, privind admiterea la liceu, considerați că organizarea unui examen scris de admitere la liceu este o chestiune echitabilă, că nu va lăsa în urmă niciun copil? Și să ne spuneți mai exact la ce v-ați gândit când ați trecut lucrul acesta ca...
Ligia Deca: Această variantă de concurs de admitere la liceu, în limita a 60 % din locurile pe profilurile cu concurență, dă, de fapt, două șanse fiecărui elev. Există șansa în care, după Evaluarea Națională, merg la concursul de admitere și sunt două variante: fie intră pe locurile pentru care concurează, și atunci rămân acolo, fie nu reușesc să intre, dar atunci mai au încă șansa să opteze pentru acel profil la acel liceu, în contextul celor 40 % din locuri, care se vor baza pe repartizare computerizată pe baza notelor de la Evaluarea Națională. Deci, chiar dacă un copil ar avea o zi proastă în ziua concursului de admitere, dacă el va fi ales de către liceu, are şansa să concureze din nou pe baza repartizării computerizate.
Reporter: Deci este o măsură echitabilă.
Ligia Deca: Noi așa considerăm, da.
Reporter: Ministerul Educației și Ministerul de Interne și-au dorit să preia Cetățuia Brașov. A existat un memorandum în ședința de guvern azi. Ce decizie s-a luat?
Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți, doamna ministru, pentru că așa s-a convenit la nivelul Guvernului, urmează să se analizeze mai bine această situație, urmând ca la finalul acestei analize să se ia o decizie. Ea a fost amânată ca atare, astăzi.
Reporter: Este posibil ca administrația locală să preia această cetățuie?
Dan Cărbunaru: Va fi un dialog interinstituțional între instituțiile centrale și cele locale. La finalul acestei discuții se va lua o decizie pe care, desigur, o să o anunțăm public.
Reporter: Așadar, Ministerul Educației își dorește sau nu să preia această cetățuie?
Ligia Deca: Am avut o discuție cu rectorul Universității Transilvania Brașov, care și-a exprimat deschiderea pentru o posibilitate de a prelua și de a face investițiile necesare în cetate, sigur, permițând după aceea vizitarea, da, gratuită și participarea gratuită la evenimentele culturale. Dar este doar o variantă de pe masa opțiunilor. Așa cum s-a afirmat, există o perioadă de analiză interinstituțională și apoi se va lua o decizie.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Înțeleg că mai sunt întrebări. Vă rog.
Reporter: O ultimă întrebare, vă rog. Doamna ministru, ați putea să ne spuneți dacă aveți o evaluare și, în urma aplicării acestor legi, am putea să spunem cu cât ar scădea, de exemplu, abandonul școlar sau ce alte performanțe am putea să obținem? Aveți o asemenea evaluare?
Ligia Deca: Există dezideratul ca abandonul școlar să scadă semnificativ odată cu aplicarea tuturor măsurilor care vizează acest subiect, de exemplu planul național de reducere a abandonului școlar. Ne dorim să ajungem la țintele pe care ni le-am propus ca membru al Uniunii Europene și sunt convinsă că, odată ce vom avea toate măsurile în implementare, vom vedea progresiv, pentru că în educație nu vezi niciodată rezultatele de pe un an pe altul, o îmbunătățire a indicatorilor de performanță și de echitate ai sistemului.
Reporter: Dar, de exemplu, așa cum avem jaloane în PNRR, un exemplu, am putea să ne așteptăm să avem niște termene de evaluare pentru aceste legi, nu știu, anual, poate la doi ani, poate de la un ciclul la altul și să veniți cu niște rezultate?
Ligia Deca: Da, sigur că da. După ce legea va fi adoptată, ea va avea atașat un plan de implementare care include o prioritizare a măsurilor de reformă, o prioritizare logică, avem și un contract de asistență tehnică pe acest subiect pentru a veni cu exact ce ne-ați solicitat, un plan de implementare și analize de impact ex-ante, sigur, înainte ca măsurile să fie implementate. Avem această asistență tehnică acordată atât de Banca Mondială, cât și prin intermediul sprijinului Comisiei Europene, cu experți OECD și UNICEF. Mulțumesc și eu.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Cu siguranță vom mai avea ocazia să discutăm pe această temă cel puțin până la nivelul Guvernului, până pe 23 martie, când domnul prim-ministru deja a anunțat acest lucru, dorește ca procesul de avizare să se fi încheiat, iar din guvern să plece către parlament spre dezbatere și decizie la nivelul legislativului acest pachet. Mulțumesc încă o dată, doamnă ministru, pentru prezență.
Ligia Deca: Mulțumesc și eu.
Dan Cărbunaru: Așa cum anunțam înainte de a începe briefingul de presă, alături de noi se află și ministrul economiei, domnul ministru Florin Spătaru, pe care-l invit să ni se alăture, deoarece astăzi guvernul a luat decizii importante care vin în sprijinul consumatorului din România. O să-l rog pe domnul ministru să prezinte mai multe detalii. Alături de noi se află și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și, în măsura în care veți avea întrebări punctuale, tehnice, legate de implementarea acestui cadru normativ nou, domnia sa cu siguranță va fi pregătit și bucură să vă ofere detalii, Domnule ministru, vă rog!
Florin Spătaru: Bună ziua, mulțumesc! Astăzi am pus pe masa Guvernului un proiect de lege privind implementarea unei directive europene care duce la reglementarea acțiunilor în reprezentare pentru protecția intereselor colective. Aceste acțiuni în reprezentare pot fi făcute atât pe teritoriul național, cât și pe teritoriul Uniunii Europene prin intermediul unor entități calificate, aceste entități calificate pot solicita încetarea sau interzicerea unor practici ilicite, rambursarea, diminuarea prețului sau remedierea unor măsuri constatate ca fiind practici comerciale care contravin protecțiilor consumatorilor. Prin intermediul acestei legi, consumatorii români vor putea fi protejați, dar, de asemenea, consumatorii nerezidenți care ar putea fi afectați pe teritoriul României vor putea fi protejați prin declararea interesului și consimțământului expres. Vom avea aceste entități calificate, care pot fi atât asociații non-guvernamentale,  non-profit care vor putea reprezenta interesele consumatorilor, dar care vor avea și responsabilități suplimentare, vor trebui să facă dovada fondurilor de care beneficiază, vor trebui să comunice în mod transparent dacă pot respecta regulile privind reprezentarea acestor consumatori. Această lege va intra în vigoare începând cu data de 25 iunie 2023. Ministerul Economiei este punct unic de contact prin intermediul căruia se va putea face această comunicare cu Comisia Europeană și vom afișa pe site-ul Ministerului Economiei aceste entități care vor avea posibilitatea să acționeze în reprezentare pentru protecția intereselor colective. Aștept întrebările dvs!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Puțin separat de acest subiect, voiam să vă întreb dacă Gabriel Țuțu, în acest moment, a fost eliberat din funcția lui de președinte ROMARM?
Florin Spătaru: Am primit de la Parchet măsuri suplimentare în situația juridică pe care domnul Țuțu o are și atunci Consiliul de administrație s-a întrunit azi și la finalizarea concediului de odihnă, asta însemnând data de 14 martie dânsul va fi revocat din funcție. Decizia este luată în consiliul de administrație.
Reporter: Voiam să vă întreb dacă știți cumva câți bani a mai luat domnul Țuțu din momentul în care a fost pus sub acuzare?
Florin Spătaru: Domnul Ţuțu a solicitat concediu de odihnă, practic primește salariu conform contractului de mandat pe perioada acestui concediu.
Reporter: Am înțeles.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu aveți alte întrebări sau neclarități legate de actul normativ prezentat de domnul ministru...
Reporter: Legat de această directivă, ați putea să ne dați un exemplu de o speță, cum ar ajuta efectiv un consumator. De exemplu, în ce speță, în ce litigiu s-ar putea adresa unui astfel de ONG?
Florin Spătaru: Vorbim de această acțiune în reprezentare care poate să acopere un număr mai mare sau categorii de consumatori. Aceste entități pot acționa în justiție și decizia justiției de interzicere, încetarea unor astfel de practici acționează asupra acestor comercianți. Practic, ei, fără să facă o acțiune individuală în justiție, vor putea beneficia de măsurile care sunt impuse de instanțele judecătorești.
Reporter: Vorbeați despre posibilitatea de a se reduce prețul.
Florin Spătaru: Da În cadrul unor astfel de măsuri impuse de instanțele judecătorești, să presupunem că un produs a fost comercializat și nu respectă regulile privind piața internă și aceste practici pe care le oferă pe piață vor fi neconcurențiale, reducerea prețului sau scoaterea acestui produs de pe piață se poate realiza imediat, în baza deciziei instanței judecătorești.
Reporter: Referitor la ROMARM, conducerea de cine va fi asigurată după ce domnul Ţuțu va fi demis, revocat?
Florin Spătaru: Deocamdată, consiliul de administrație a lua act de măsurile suplimentare emise de Parchet și până pe data de 14 se va convoca din nou consiliul de administrație pentru asigurarea provizoratului pentru conducerea ROMARM Am demarat la Ministerul Economiei procedura de selecție a membrilor consiliului de administrație și a echipei manageriale, în conformitate cu ordonanța 109.
Dan Cărbunaru: Înțeleg că mai sunt întrebări. Vă rog.
Reporter: Trecerea în conservare a celor două centrale Rovinari și Turceni ce implicații ar putea avea și ce efecte?
Florin Spătaru: Cele două centrale termice Rovinari și Turceni nu sunt în portofoliu Ministerul Economiei, sunt la Ministerul Energiei, așa că am rugămintea să vă adresați ministerului de resort.
Dan Cărbunaru: Pot, desigur, să vă încurajez să vă adresați ministerului de resort. Aș adăuga aici doar faptul că România trebuie să-și îndeplinească aceste obligații privind intrarea acestor grupuri în conservare, fără însă ca acest lucru, cel puțin potrivit situației existente în acest moment, să aducă atingere în vreun fel situației contractuale a celor care muncesc în acest moment. Dar trebuie să ținem cont că sunt obligații pe care România și le-a îndeplinit și pe de o parte acestea intră în conservare, pe de altă parte trebuie să aibă capacitatea, atunci când sistemul național energetic este dezechilibrat și există această nevoie, desigur, vârful de sarcină este trecut odată cu această iarnă, care deja s-a încheiat, dar România, prin păstrarea în conservare a acestor grupuri, își păstrează această opțiune, această posibilitate de a utiliza la nevoie aceste grupuri. Dar pentru mai multe detalii tehnice cu siguranță Ministerul Energiei vă poate vă poate prezenta mai multe elemente.
Reporter: Au fost făcute analize cu privire la situația energetică, cum ar putea impacta piața din România?
Dan Cărbunaru: România... și știm asta, Guvernul a prezentat transparent ministerele de linie, de asemenea, se numără printre statele europene care beneficiază de un mix energetic echilibrat și de resurse energetice suficiente să acopere aproape integral nevoia de consum intern, fie că ne referim la energie electrică, fie că ne referim la gaze naturale, puteți regăsi aproape în timp real atât elemente legate de consum, cât și, dacă ne raportăm la gazele naturale, rezervele pe care le avem acum și care încă de la începutul pregătirilor pentru această iarnă se aflau la o cotă mult mai ridicată decât perioadele anterioare. Acest lucru a făcut ca în România, în acest moment, rezervele noastre de gaz, depozitele de gaz să fie, din punct de vedere cantitativ, la o cotă superioară perioadei similare a anului trecut. Deci nu suntem într-o situație care să genereze incertitudini în privința capacității noastre de a ne aproviziona. Dimpotrivă, toate investițiile pe care Guvernul le are în vedere, dar și investițiile private vor asigura României și securitatea proprie energetică, dar și capacitatea de a se transforma într-un exportator de energie sau de gaze naturale.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru. Mulțumesc. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult și menționez în continuare disponibilitatea practică a președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, domnul Horia Constantinescu, de a vă oferi alte detalii, eventual și după briefing sau oricând altcândva, cu elemente concrete legate de modul în care instituția pe care domnia sa o conduce este dispusă să aplice aceste noi pârghii legale aflate la îndemâna autorităților responsabile. Mulțumesc și mergem acum către mediu într-un mod, o trecere naturală într-un fel, deoarece, iată, din perspectiva consolidării capacității de a produce energie verde, astăzi, ministerul pe care îl conduce domnul ministru Tánczos Barna a obținut aprobarea Guvernului și cred că sunt vești bune pentru românii care doresc să profite de pe urma acestui program guvernamental privind instalarea de panouri fotovoltaice. Domnule ministru, vă rog.
Tánczos Barna: Mulțumesc mult! Bună ziua! Într-adevăr, atât din perspectiva producerii energiei verzi, cât și din perspectiva reducerii emisiilor de carbon, programele finanțate de Administrația Fondului pentru Mediu sunt foarte importante. Am crescut, în general, toate bugetele aferente programelor care vizează reducerea emisiilor de carbon. Vorbim aici de programele care vizează creșterea eficienței energetice în locuințe, în administrația publică, creșterea capacității de producere a energiei electrice pentru consum propriu, care se adresează prosumatorilor, creșterea bugetelor pentru autoturismele verzi, adică pentru mașinile electrice, și celelalte programe care vizează, de asemenea, crearea unui mediu mai sănătos, mai sustenabil în privința sau în perspectiva reducerii emisiilor de carbon. Bugetul aprobat astăzi de Guvern pentru anul 2023 al Administrației Fondul pentru Mediu vizează foarte multe programe. Vă voi prezenta câteva dintre ele, fără a le înșira pe toate, dar fără dar și poate, programul care este cel mai așteptat acum este cel pentru fotovoltaice pentru cetățeni. Aici vorbim de un buget la prima aprobare de peste 2 miliarde de lei. Ne așteptăm ca la rectificarea din vară să putem completa acest buget cu fonduri europene și fonduri de la AFM, până la cel puțin 3 miliarde de lei. Aceasta este ținta noastră pentru 2023. Programul prevede posibilitatea instalării acestor sisteme de panouri fotovoltaice pe cel puțin 80.000 de case în această primă fază, urmând să completăm bugetul la rectificare. Ne propunem ca înscrierea instalatorilor care pot realiza aceste lucrări în program să înceapă într-un termen de 8-10 zile. În paralel cu înscrierea acestor instalatori în program, deschidem aplicația pentru persoanele fizice, la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie, în funcție de numărul instalatorilor și în funcție de derularea acelei prime etape. Așa cum am spus, bugetul de 2 miliarde de lei vizează persoanele fizice, dar anul acesta deschidem posibilitatea finanțării și pentru acele ONG-uri și unități de cult care oferă servicii sociale, acele entități care, de exemplu, oferă serviciile sociale în programele naționale de copii care sunt cazați în aceste unități locative, să spun așa. Până acum aceste entități n-au beneficiat de nicio finanțare. Criza energetică a afectat inclusiv acest sector și cred că este foarte important ca, în colaborare cu Ministerul Muncii și cu celelalte ministere, să vizăm și acele sectoare care n-au fost avute în vedere până acuma. În paralel, deschidem pe data de 24 martie programul pentru Rabla clasic și Rabla+. Cele două programe beneficiază de un buget majorat. Totalul bugetului este de 1,5 miliarde anul acesta pentru cele două programe și, pe 24 martie, pot porni programele Rabla+ și Rabla clasic. Rabla local, este un program nou, finanțat tot din fondurile pentru gaze cu efect de seră. Acest program va fi derulat și implementat în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale, cu primăriile. În 15 zile deschidem înscrierea pentru primării în acest program,. După ce se finalizează lista acestor unități administrativ-teritoriale și se semnează electronic contractele de finanțare, deschidem aplicația pentru cetățeni. Avem un buget de 240 de milioane de lei pentru acest program. Bugetul va fi completat cu un procent de 20% din totalul de 100% din partea autorităților locale, adică 2.400 lei se vor plăti din bugetul AFM, 600 lei se vor plăti din bugetul local. Astfel, beneficiarul va primi un total de 3.000 lei pentru fiecare mașină mai veche de 15 ani și care va fi casată, va fi predată pentru reciclare, practic, la o unitate autorizată în acest sens. Venim cu încă un program nou, programul Microbuze electrice, un program care se adresează unităților de învățământ. Pentru simplificarea programului, deschidem apelul de proiecte pentru consiliile județene, care vor centraliza cererile din partea unităților de învățământ, astfel încât AFM să poată să gestioneze mai eficient acest program și să gestioneze un număr mai mic de contracte și să existe și o etapă de descentralizare a acestui program către administrația județeană. Continuăm programul de piste de biciclete, unde vom aloca un buget de 50 de milioane pentru 2023, vom finanța "Săptămâna verde". Este primul an când, împreună cu Ministerul  Învățământului, pornim educația de mediu, prin acest program, "Săptămâna verde" în școli. Vom aloca o sumă de 100 de milioane de lei pentru acest program. Banii se vor duce direct la Ministerul Învățământului și de acolo vor ajunge în județe, prin inspectoratele județene. Pentru clădirile publice continuăm eficiența energetică în clădiri publice cu un buget de 451 de milioane de lei, continuăm programul de anul trecut și finalizăm contractele deja încheiate în anii 2021-2022. Merge mai departe și Programul de Rabla electrocasnice, cu un buget de 75 de milioane. Avem o inițiativă nouă care vizează colaborarea ONG-urilor cu autoritățile publice locale în programe de conștientizare și de implementare de programe de proiecte de mediu. Considerăm că la nivel local este nevoie de un impuls nou pentru a reduce abandonul deșeurilor în unitățile administrativ-teritoriale, pentru a finanța programe de conștientizare a importanței împăduririlor, de exemplu. Toate aceste programe pot fi finanțate la nivel național cu un buget de 150 de milioane de lei. Și aici vom primi, vom solicita proiecte care se bazează pe cooperare, pe colaborare punctuală între unitatea administrativ-teritorială și un ONG care are deja experiență în acest domeniu și care poate veni în sprijinul autorităților din România. Trebuie să subliniem aici rolul, aportul și importanța ONG-urilor în educația de mediu, în comunicarea pe această temă. De fiecare dată ONG-urile au adus un aport important la acest capitol și cred că un program național în acest sens este binevenit. Venind din taxa de mediu cu două programe noi care se adresează unităților administrativ-teritoriale, primăriilor, un program pe sortare și tratare mecano-biologică a deșeurilor. Este un program complementar la programele finanțate din fonduri europene, este nevoie de o deviere mai mare de la groapa deșeurilor și în acest sens multe SMID-uri, sisteme de management al deșeurilor județene, au nevoie de o finanțare specifică pentru această activitate complementară de sortare și de tratare mecano-biologică. De asemenea, vom finanța cu un miliard de lei programe apă-canal complementar la PNRR și la fondurile europene; și acolo stațiile de tratare, stațiile de epurare a apei au nevoie de o finanțare suplimentară. Vom veni cu un buget de 70 de milioane de lei pentru finanțarea sistemelor de gestionare a conflictelor om-carnivore mari. În special, în cazul ursului, este nevoie de sisteme care păzesc, care vin în sprijinul fermierilor, care ajută la delimitarea zonelor care sunt pentru pășunat de cele care sunt frecventate de animalele sălbatice, mai ales de ursul brun. Și aici, cu 70 de milioane vom putea finanța proiecte depuse de persoanele fizice, persoane fizice autorizate, societăți comerciale din agricultură, unități administrativ-teritoriale sau entități ale statului român care gestionează terenuri unde trebuie redus conflictul om-carnivore mari și unde este nevoie de o asemenea finanțare. Acestea sunt programele cele mai importante. Aștept întrebările și dacă mai sunt lucruri de lămurit, vin cu detalii.
Reporter: Domnule ministru, ați putea să ne spuneți dacă biodiversitatea fost afectată în Delta Dunării în urma dragărilor care au fost făcute? Dacă aveți informații noi.
Tánczos Barna: Pot răspunde acum sau iau întrebările bugetului AFM...
Reporter: Acum, dacă puteți.
Tánczos Barna: În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR și de la ARBDD nu au stat degeaba și au făcut primele măsurători și au fost finalizate săptămâna trecută, începute acum două săptămâni, cu privire la debitul Dunării pe Chilia și pe secțiunile unde avem acces, pe apele teritoriale ale României și unde am putut, am mers până la malul celălalt al Dunării, cu acordul partenerilor și vecinilor noștri ucraineni. Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii ani, ultimii 10-20 de ani în acea zonă, confirmă, de asemenea, faptul că pe secțiunile, pe cele 14 secțiuni transversale nu sunt modificări substanțiale cauzate de dragări. Dar trebuie subliniat faptul că aceste măsurători vizează 14 puncte, secțiuni transversale pe o lungime de aproape 100 km. Pentru a avea o concluzie generală, avem nevoie de acordul părții ucrainene, care a fost promis și confirmat verbal ieri, la întâlnirea din această săptămână, la Ministerul Transporturilor, la întâlnirea bilaterală și așteptăm confirmarea în scris a acestui acord, astfel încât cele trei vapoare pregătite de Ministerul Transporturilor să finalizeze această procedură de măsurare a adâncimii și de calculare a debitelor și să putem trage concluziile finale. Efectele în niciun caz nu vin de azi pe mâine. Biodiversitatea astăzi în Delta Dunării nu este afectată de aceste lucrări și România nu va fi niciodată de acord cu lucrări care să afecteze biodiversitatea în Delta Dunării.
Reporter: Domnule ministru, România ar putea procedural să ceară despăgubiri după ce sunt finalizate aceste verificări? Va face acest lucru? Sunt demersuri în acest sens, analizați această posibilitate?
Tánczos Barna: Nu am analizat această posibilitate pentru că nu avem concluziile finale. Avem nevoie de acordul scris al părții ucrainene pentru a face măsurătorile, pentru a calcula debitele actuale și să vedem dacă într-adevăr au fost modificări semnificative de adâncimi în zonele despre care vorbim și după aceea vom analiza toate măsurile care se impun.
Reporter: Referitor la un alt program anunțat încă de anul trecut, ”rabla pentru becuri”, ați putea să ne spuneți ce se întâmplă cu acest program? Banii sunt deja alocați, dar comercianții nu au putut, nu au putut accesa programul.
Tánczos Barna: AFM caută varianta cea mai bună de implementare a programului pentru a sprijini cetățenii împreună cu Ministerul Muncii. Au fost analizate multe variante împreună cu colegii noștri de la AFM și de la Ministerul Muncii. Vom veni în cel mai scurt timp posibil cu concluziile. Am avut nevoie de aprobarea bugetului și mergem mai departe cu analiza și găsirea celei mai bune variante pentru rabla becuri.
Reporter: Domnule ministru, dar unde a fost problema? Noi am întrebat în repetate rânduri și la AFM, ne spuneau că au un caiet de sarcini, că au pornit licitația. Totuși, cred că a trecut aproape jumătate de an de când acest proiect totuși nu a intrat în vigoare.
Tánczos Barna: Este un proiect complex, complicat, datorită numărului foarte mare de persoane care ar putea să beneficieze și numărul foarte mare de cetățeni care ar putea solicita aceste bilete valorice, acest sprijin valoric, motiv pentru care, în cazul în care vorbim de sute de mii de persoane, implementarea este complicată. S-a analizat varianta colaborării cu autoritățile locale, se analizează varianta colaborării cu Ministerul Muncii pentru a avea o destinație foarte clară și precisă a acestor sume și a ajuta exact acele persoane care au nevoie, pentru că nu cred că este nevoie de ajutor financiar pentru persoane care își permit fără nicio problemă să achiziționeze becuri moderne, cu consum redus, produse cu tehnologie modernă, deci trebuie să avem în vedere și adresabilitatea, adică programul să se ducă exact în acele zone sociale unde este nevoie de sprijin.
Reporter: Este un element de noutate, asta ce înseamnă că modificați programul? Pentru că atunci când ați lansat acest program nu mai vorbeați despre categorii defavorizate, spuneați că oamenii ar putea să beneficieze...
Tánczos Barna: Da, analizăm această variantă pentru că nu cred că ar fi normal ca banii publici să se ducă exact în zone unde nu este nevoie de sprijin financiar.
Reporter: Domnule ministru, ce se întâmplă cu licitațiile pentru plajă anul acesta, de ce întârzie și când ar putea fi organizate?
Tánczos Barna: În ședința de Guvern de astăzi s-a aprobat ordonanța de urgență prin care se finalizează procedura pentru licitațiile pentru plaje, pentru sectoarele unde au expirat contractele de închiriere. A fost nevoie de această ordonanță și o procedură specială, unde termenele sunt scurtate pentru a preda plajele noilor administratori, noilor chiriași până pe data de 15 aprilie. Această procedură nouă prevede reducerea termenelor, prevede organizarea licitației la nivel ANAR București. Prevede posibilitatea închirierii pe doi ani de zile, adică pentru două sezoane. Motivul pentru care vorbim de o perioadă de tranziție este lipsa PUZ-urilor pentru sectoarele noi de plajă. Acolo, pentru a realiza lucrări de construcții, chiar și temporare, constând în infrastructură de energie electrică, de apă curentă, de apă menajeră, de beach-baruri sau de infrastructură pentru sezonul estival din punct de vedere turistic, este nevoie de reglementare la nivel local prin PUZ. Aceste PUZ-uri nu există încă, motiv pentru care doi ani de zile, până la finalizarea acestora, se va merge pe o soluție temporară de închiriere pe termen scurt, după care cu PUZ-urile în vigoare, cu acest studiu făcut prin OAR pe care îl lansăm săptămânile viitoare, printr-o licitație internațională, să se poată face o dezvoltare pe termen lung, durabilă a plajelor din România.
Reporter: Așadar, când ar putea fi organizate aceste licitații, spuneați că pe 15 aprilie...
Tánczos Barna: În martie, în luna martie, cu siguranță vor fi organizate, până pe 15 aprilie, ANAR trebuie să predea sectoarele de plajă la noii chiriași. Caietul de sarcini va fi vizat și de Ministerul Turismului. Am avut multe discuții cu Ministerul Turismului pentru că ANAR nu este instituție specializată în activități turistice și în stabilirea condițiilor de licitație, motiv pentru care am avut sprijinul Ministerului Turismului și, împreună cu Ministerul Turismului, ANAR va stabili condițiile de licitație, condițiile de punctaj, pentru că acolo sunt foarte multe discuții, inclusiv printre operatorii de la fața locului. Unii spun că doar hotelierii ar trebui să aibă, alții spun că ar trebui să aibă oricine posibilitatea să închirieze plaje, unii vor pentru distracție, alții vor pentru activități familiale. Deci e o chestiune foarte complicată, dar cu siguranță împreună cu Ministerul Turismului se vor găsi soluțiile și pentru cei care sunt de vârsta noastră, tinerii și cei care sunt și mai tineri, sau mai puțin tineri.
Reporter: Cei care vor închiria aceste plaje susțin că în trei luni vor putea obține avizele de la Primărie și se va termina practic sezonul estival. Ce le răspundeți?
Tánczos Barna: Se vor obține toate avizele și se vor face contractele până la începutul sezonului estival. Cu siguranță, excepțiile sunt prevăzute în ordonanța de urgență și se poate finaliza procedura.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, concret, există un raport al Apelor Române care să ateste modificarea nivelului apelor din zona canalului Bâstroe?
Tánczos Barna: .... și care este întrebarea?
Reporter: Dacă există un raport?
Tánczos Barna: Da, există un raport preliminar. Da.
Reporter: Şi ne puteți spune ce spune acest raport?
Tánczos Barna: Raportul preliminar prevede, spune exact acele detalii pe care le-am spus adineauri. Privește 14 secțiuni transversale unde s-au făcut măsurătorile. Privește un calcul sau detaliază un calcul al debitului, care încă o dată se bazează strict pe aceste măsurători ...
Dan Cărbunaru: ... de pe brațul Chilia. Aș vrea să facem această mențiune, pentru că a întrebat colega noastră de la Euronews de canalul Bâstroe.
Tánczos Barna: Da, și închei cu această subliniere - se referă strict la zona unde există ape teritoriale românești și nu se referă la canalul Bâstroe, care este în integralitate pe teritoriul ucrainean.
Reporter: Şi din discuțiile pe care le aveți cu autoritățile din Ucraina, exact care sunt pașii care urmează mai departe, ce se va întâmpla?
Tánczos Barna: Așteptăm acordul lor scris cu privire la accesul celor trei nave pe Chilia și pe Bâstroe. Deci măsurătorile cu cele trei nave se vor face pe întreaga lungime a canalului Bâstroe și pe întreaga lungime a brațului Chilia.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Continuăm să ținem plafonată o piață, fără o analiză de impact. Vorbim de lemnele de foc. Ce se mai întâmplă cu acestea?
Tánczos Barna: La sfârșitul lunii martie expiră valabilitatea acelei limitări și piața revine la o piață concurențială care nu o să mai aibă nevoie de intervenție din partea statului. În momentul în care ordonanța s-a aprobat era o perioadă de criză din punctul de vedere al prețurilor. Astăzi, la toate licitațiile se constată o scădere ușoară și o revenire la normal a prețurilor și cantitățile sunt suficiente pe piață. Cu siguranță piața va reveni la normalitate.
Reporter: Dar puteți garanta celor care doresc în acest moment să investească pentru iarna următoare că nu se va plafona din nou prețul?
Tánczos Barna: Statul trebuie să intervină doar în momente critice, doar atunci când lucrurile se complică foarte mult pentru consumatori sau pentru producători. Eu sunt tot timpul şi am fost tot timpul pentru o concurență liberă pe piețe libere. Piața lemnului, în general, este o piață liberă, cu siguranță puternic afectată. inclusiv de factori străini, cum a fost războiul anul trecut, care a retras cumva din piața națională o cantitate semnificativă de lemn, pentru că România, și astăzi și anul trecut și acum trei ani, a avut o capacitate mai mare de procesare decât producția națională de lemn. De aceea, tot timpul se aduce lemn din import anual între patru și cinci milioane de metri cubi, mai ales pentru procesare industrială. Și războiul ne-a afectat și pe noi și întreaga piață europeană a fost afectată de această criză generată de război. Nu cred că va fi în anul 2023 nevoie de intervenția statului pentru limitarea sau pentru reglementarea prețului la lemn de foc sau la lemn în general.
Reporter: Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentarea deciziilor inițiate de ministerul pe care îl conduceți și pentru răspunsurile la întrebări. Aș vrea să, cu permisiunea dvs., menționez câteva dintre deciziile, altele care nu fac parte dintre cele prezentate deja de către membrii cabinetului în cadrul briefing-ului de acum. M-aș referi, făcând cumva o completare și la cadrul normativ pentru protecția consumatorului prezentat de ministrul economiei, aș adăuga aici Hotărârea de Guvern pe care guvernul astăzi a aprobat-o privind regulamentul despre procedura de înregistrare, investigare și soluționare a sesizărilor referitoare la practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Câteva detalii în acest sens. În acest fel se asigură aplicarea eficientă, eficace a măsurilor cuprinse în Legea 81 din 2022 pentru a consolida poziția fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse agricole și alimentare și combaterii practicilor neloiale. Este un regulament elaborat pentru a reglementa procedura de soluționare a acelor sesizări sau etape care trebuie parcurse pentru a efectua investigații, a identifica abateri sau modalități de constatare, după caz, chiar și de sancționare a practicilor comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Același act normativ include norme care vizează competența acordată Consiliului Concurenței privind analiza și soluționarea practicilor comerciale neloiale instrumentate, cu detalii privind modul de sesizare, soluționarea cererilor, adoptarea deciziilor și a măsurilor intermediare sau de încetare a practicilor comerciale neloiale. În același timp, acest regulament aduce o serie de clarificări privind termenii și expresiile utilizate pentru a identifica practicile comerciale neloiale care intră în domeniul de aplicare a Legii 81 din 2022. Totodată, sunt detaliate modalitățile de colaborare dintre Ministerul Agriculturii și Consiliul Concurenței pentru a face schimb de date și informații în privința practicilor comerciale neloiale instrumentate. Un demers care ține să asigure funcționarea corectă și echilibrată a pieței, dar, bineînțeles, să și protejeze interesele fermierilor, pe de o parte, și, în final, implicit și pe cele ale consumatorului. Și pentru că am vorbit de consumatori și, cu amabilitate, domnul președinte al ANPC a rămas alături de noi, în măsura în care aveți anumite întrebări suplimentare față de ceea ce a prezentat deja domnul ministru al economiei privind aceste noi reguli de protecție a consumatorului, l-aș invitat pe domnul președinte Horia Constantinescu. Vă mulțumesc pentru răbdare și pentru disponibilitate și o să îi rugăm pe colegii din presă să vă adreseze deja întrebările pe care le au. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! BNR spunea că vrea să preia Protecția consumatorilor de servicii bancare de la ANPC. Cum le răspundeți? Vi se pare justificată această cerere?
Horia Constantinescu: Absolut, nu mi se pare justificată. Nu este, din păcate, singura instituție sau singura entitate care își dorește în ultima perioadă să ne ia din atribuții. Arată, în opinia noastră, că ne facem treaba bine și că deranjăm probabil anumite interese. Mă gândeam că poate se așază umăr lângă umăr cei care doresc să ne ia atribuții și, împreună cei de la Sanitar-Veterinar, împreună cu cei de la Banca Națională, inițiază un act normativ de desființare a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și atunci se simplifică toate aceste situații. Nu trebuie să uităm faptul că Autoritatea noastră în raport cu instituțiile bancare a avut o sumă destul de importantă de acțiuni de control demarate, marea majoritate câștigată, iată, în instanță. Cea mai recentă și mai răsunătoare, cea raportată la una dintre băncile celebre din România, a reușit să aducă înapoi bani unui număr de peste 9.000 de consumatori.
Reporter: ASF a publicat noile tarife RCA, sunt foarte mari, mult mai mari decât anul trecut. Sunt foarte mulți români speriați de aceste tarife. Cum poate interveni ANPC pentru a proteja interesul românilor?
Horia Constantinescu: Din păcate, plecând de la lemnele de foc de mai devreme, trebuie să înțelegem: comerțul, fie el cu produse sau servicii, este liber. Cred că o piață concurențială corectă va stabili fiecare dintre operatorii economici din domeniu dacă a făcut alegerea corespunzătoare. Bineînțeles, acolo unde, la un moment dat, se poate identifica că au existat înțelegeri în spatele ușilor închise, sunt convins că autoritățile competente vor face investigațiile ce se cuvin.
Reporter: V-aș întreba și pe dvs., domnule Cărbunaru, ce poate face Guvernul în acest moment? Vedem aceste creșteri la tarifele RCA. Cum se poate implica Guvernul ca să îi protejeze pe români?
Dan Cărbunaru: Există, în primul rând, o autoritate în domeniu și mă refer aici la Autoritatea pentru Supraveghere Financiară. Responsabilitățile legale ale acestei entități, care se află în subordinea alte instituții decât Guvernul României, sunt cât se poate de clare și sunt convins că această instituție a statului român face toate demersurile necesare pentru a gestiona această situație. Din perspectiva Guvernului, desigur, există tot sprijinul necesar, în limita atribuțiilor pe care Guvernul le are și care, desigur, reprezintă o plajă foarte limitată în raport cu autoritatea de reglementare pe care o reprezintă ASF. Deci, cu siguranță, în zilele următoare, ASF, în primul rând, poate și cu sprijinul altor instituții, dar având în primă instanță, până la urmă, responsabilitatea legală care-i revine, va analiza și va propune, va lua măsurile care se impun într-un astfel de context.
Reporter: A cerut premierul explicații în acest caz?
Dan Cărbunaru: Guvernul României dialoghează în mod curent cu toate instituțiile, nu doar cu cele pe care le coordonează sau care fac parte din executiv și, ca atare, din această perspectivă, desigur, există dialog și disponibilitate de sprijin acolo unde este nevoie, în limita responsabilităților care revin fiecăreia dintre aceste instituții.
Reporter: Tot pentru dvs., tot legat de ASF. Până la urmă, premierul va avea niște discuții cu reprezentanții ASF? Adică i-ați chemat la discuții sau îi veți chema?
Dan Cărbunaru: Bun. Nu este o autoritate în subordinea Guvernului. Indiferent de tipul de dialog care se derulează între instituțiile statului român, nu avem de-a face cu o instituție care să facă parte din executiv. Şi revin asupra acestei chestiuni tocmai pentru a clarifica responsabilitățile care revin într-o astfel de situație. Autoritatea de reglementare are toate pârghiile legale pe care statul român le-a oferit pentru a gestiona astfel de situații. Desigur, există posibilitatea ca prin dialog să fie identificate măsuri. Dacă vom avea de-a face cu astfel de situație, desigur că vom comunica. Până atunci, ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiară, poate să vă ofere mai multe detalii, atât în privința situației din piață, cât și în privința măsurilor pe care le are în vedere pentru a proteja interesele asiguraților din România.
Reporter: Și ce ne puteți spune despre stadiul celor două jaloane pentru obținerea tranșei a doua de bani din PNRR?
Dan Cărbunaru: Am avut ocazia, împreună cu dvs., să urmărim practic pas cu pas evoluțiile angajamentelor pe care România și le-a asumat în cadrul PNRR și care au vizat măsuri de la, să spunem, deschiderea acestui program important de aproape 30 de miliarde de euro pentru redresarea și reziliența economiei noastre, până la obținerea pre finanțării, apoi a primei tranșe și, iată că suntem acum în prag de a primi şi a doua tranșă, pe care România deja a solicitat-o. Există chestiuni care acum fac obiectul unor discuții și care vor fi clarificate în relația cu Comisia Europeană și ne așteptăm ca, în următoarele zile, aceste ultime detalii, care fac obiectul unui dialog constant între ministerele de linie, între Guvernul României și Comisia Europeană, să se încheie și să putem beneficia, iată, de tranșa a doua într-o perioadă în care deja, iată că se semnează contracte și încep implementări de proiecte sub semnul PNRR. Deci tratăm cu toată seriozitatea această chestiune și suntem foarte aproape de definitivarea acestui dialog pentru a clarifica toate elementele care au rămas în acest moment în discuție. Mulțumesc. Domnule președinte, înțeleg că nu mai sunt întrebări privind Protecția Consumatorului.
Reporter: Eu aş mai avea o întrebare pentru dumneavoastră. Ce se întâmplă....
Dan Cărbunaru: Mă refeream la domnul președinte Constantinescu. Mulțumesc foarte mult!
Horia Constantinescu: Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Aș vrea doar să îl asigur pe domnul președinte că nu doar că nu există riscul desființării, răspunzând serios unei ironii pe care cu siguranță ați încercat-o mai devreme, nu există riscul desființării ANPC, ci mai degrabă, cum a fost și cazul actului normativ de astăzi, o întărire a demersurilor necesare pentru a proteja consumatorul în România.
Horia Constantinescu: Sunt convins că inclusiv cei care își doresc să nu mai avem atâtea prerogative își dau seama că după orele de program sunt și ei consumatori. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Revenim la întrebările de la dumneavoastră. Vă rog.
Reporter: Guvernul e obligat de instanță să organizeze alegeri în Sectorul 5 al Capitalei. Aveți vreo dată în acest moment, ce ne puteți spune?
Dan Cărbunaru: Există juriștii Guvernului, aparatul de lucru al Guvernului care răspund de această componentă, de a gestiona dosarele care se află pe rolul instanței şi dumnealor cunosc mai bine etapele care trebuiesc parcurse până a avea, să spunem, o formă finală din această perspectivă. La finalizarea acestor proceduri, Guvernul va lua o decizie pe care o s-o anunțăm. Înainte de a continua cu întrebările de la dumneavoastră, aș vrea să fac o anumită clarificare în legătură cu agenda de astăzi a ședinței de guvern și m-aș referi aici la un act normativ privind înființarea Institutului Cultural Român de la Tokyo, din Japonia și anunțată inițial ca fiind și o suplimentare de posturi pentru institute culturale românești din străinătate. Aș vrea să vă spun că decizia de astăzi, luată în cadrul ședinței de guvern, a fost doar de a aproba înființarea Institutului Cultural Român de la Tokyo, urmând ca orice alte chestiuni care țin de alte posturi în alte zone, în care institute culturale românești activează, să fie discutate și aprobate ca atare în viitor. Deci, pentru această zi, Guvernul a aprobat doar înființarea Institutului Cultural Român de la Tokyo. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Potrivit calculelor Sindex și Institutului Național de Statistică, o familie cu doi copii în România pot avea un trai decent cu suma de 8.659 lei pe lună, în 2022, aveau. Ce se întâmplă cu cei care au minimum pe economie, trăiesc în sărăcie sau cum se raportează Institutul Național de Statistică la această situație?
Dan Cărbunaru: Știm, pe de o parte, că performanța României din perspectivă economică, cel puțin raportat la anul trecut, a fost una foarte bună, cu 4,9 % creștere economică și 49 de miliarde de euro în plus la Produsul Intern Brut al României față de anul trecut, aproape cât producea România Produsul său Intern Brut în 2002, în urmă cu 20 de ani. Cu toate acestea, vedem și nu doar în statistici, ci și în viața de zi cu zi, că există în continuare dificultăți pentru multe familii, pentru multe gospodării și că sunt foarte multe zone în care, fie din motive salariale, fie din alte motive legate de venituri, sunt multe familii din România care suferă de sărăcie sau de risc de excluziune socială. Aceste situații, pe de o parte, sunt gestionate prin programe guvernamentale și am văzut, pe lângă pachetele sociale care funcționau înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 sau înainte de agresiunea militară rusă din Ucraina, care au contribuit la anumite, să spunem, dificultăți în a asigura un flux economic pozitiv și la nivel național, dar și la nivelul gospodăriilor și la nivelul mediului de afaceri. Această situație a determinat statul român să intervină în mai multe formule, cu pachete de sprijin simultane, dedicate atât gospodăriilor, atât cetățenilor vulnerabili, cât și companiilor, cât și mediului de afaceri. Da, există foarte mulți cetățeni români, și ca dovadă puteți regăsi și în ceea ce Guvernul a prezentat de multe ori ca și soluții pentru cei care au avut nevoie de o anumită formă de sprijin pentru a plăti facturile la energie, la gaze naturale, care au crescut foarte mult, pentru a veni în sprijinul familiilor care au nevoie de alimente, de rechizite școlare pentru copii. Toate aceste programe nu sunt, nu au o natură abstractă. Ele vin să răspundă unei nevoi sociale și, sigur, există și această preocupare de a asigura o creștere a veniturilor, mai ales a celor cu venituri mici, lucruri care se pot întâmpla pe de o parte, prin investiții, ceea ce România continuă să facă și avem pentru al 2-lea an consecutiv, un pachet de investiții fără precedent, ceea ce va da cumva un impuls atât pentru menținerea și crearea locurilor de muncă, dar și pentru a putea crește, de ce nu?, și salariile cu care oamenii sunt plătiți. Există anumite constrângeri, dacă ne referim acuma la componenta bugetară legată de înscrierea în deficit, în țintele de deficit bugetar, tocmai pentru a putea ține sub control aceste elemente de echilibru fiscal bugetar. Nu sunt doar un angajament la nivel european, sunt și o nevoie internă a oricărui stat de a-și gospodări resursele cât mai bine. Dar trendul este unul pozitiv. Desigur, există și această chestiune legată de inflație și anul trecut am văzut cu toții ce efecte a generat în economie și a lovit în special în categoriile vulnerabile, dar estimările sunt ceva mai bune. Am văzut, ca să..., nu neapărat să răspund unui astfel de studiu, cu un alt studiu sau cu alte estimări, că toți specialiștii prognozează faptul că această tendință de a crește, a inflației din România, se va domoli, se va stabiliza. Asta înseamnă că lucrurile se vor apropia mai devreme sau mai târziu de o anumită normalitate și va permite inclusiv familiilor cu venituri mici să poată recupera din ceea ce acum resimt în special aceste categorii ca impact, impact negativ din perspectiva economică. Și ca să închid cu o concluzie la ceea ce spuneți, da, Guvernul urmărește această situație și nu doar o urmărește și o tratează cu fonduri europene, cu fonduri de la buget sprijinind autoritățile locale tocmai pentru a ne asigura că de la copii până la adulți, până la seniori, încercăm să fim alături de toate categoriile de români, mai ales de cele care au de suferit.
Reporter: Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi foarte mult și v-aș dori o după-amiază frumoasă în continuare.