Briefing de presă la finalul ședinței de Guvern susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României! Aşa cum v-am obișnuit, prezentăm principalele decizii, pe care Executivul le-a luat la finalul ședinței. În primul rând, deoarece, iată, educația se menține în prim-planul atenției opiniei publice, aş vrea să anunț faptul că Guvernul a adoptat, astăzi, memorandumul pentru deblocarea posturilor din educație - este o decizie importantă și necesară în contextul în care, așa cum am anunțat, la fel ca și anul trecut, acordând respectul cuvenit unor domenii atât de importante, precum educația ori sănătatea, prin derogare de la regulile prin care Executivul a stabilit să țină sub control cheltuielile bugetare, eliminând o serie întreagă de cheltuieli publice, în efortul de a reuși menținerea sub control a deficitului, în țintele pe care Guvernul și le-a asumat, așadar, pentru educație, pentru sănătate, sunt exceptate și aceste reguli nu se aplică în ceea ce privește ocuparea funcțiilor vacante, astfel încât, prin memorandumuri, în cadrul Guvernului sunt aprobate aceste decizii.

Este și situația de astăzi, când Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, a aprobat acest memorandum de exceptare de la prevederile incluse în Ordonanța 34 din 12 mai anul curent privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, dar și modificarea și completarea unor alte acte normative, în acest fel Executivul aprobând organizarea de concursuri pentru a ocupa posturi vacante sau temporar vacante din instituțiile de învățământ superior și instituțiile de învățământ preuniversitar pentru anul în curs.

Pentru instituțiile din domeniul universitar memorandumul prevede, ca urmare a începerii anului universitar 2023-2024, organizarea de concursuri pentru a ocupa posturile didactice și de cercetare didactică, auxiliară și nedidactice, precum și a funcțiilor de conducere vacante sau temporar vacante din cadrul instituțiilor de învățământ superior. Din această categorie fac parte și cele din structuri din subordinea Ministerului Educației și care deservesc învățământul universitar - mă refer la cluburile sportive universitare sau bibliotecile centrale universitare.

Toate posturile didactice, didactic-auxiliare și de cercetare vor fi scoase la concurs în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2023 la nivelul instituțiilor de învățământ superior și nu implică alocații bugetare suplimentare, întrucât fondurile actuale stabilite prin Legea bugetului de stat 369 din 2022 pentru anul în curs sunt acoperitoare.

În ceea ce privește învățământul preuniversitar, pentru anul în curs memorandumul prevede organizarea de concursuri pentru a ocupa posturile didactice vacante sau rezervate din învățământul preuniversitar, concursul organizat la nivel național, sesiunea 2023 aflat în derulare, concursuri organizate la nivel județean sau în București, sesiunea anului în curs, și concursurile pentru ocuparea posturilor didactice de predare, care sunt vacantate pe parcursul anului școlar 2023-2024, organizate la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv în centrele județene de resurse sau asistență psihopedagogică, Case ale corpului didactic, cluburi sportive școlare, palate sau cluburi ale copiilor. Este valabilă această decizie și pentru concursurile sau examenele care vizează ocuparea de posturi didactice auxiliare și nedidactice vacante sau temporar vacante din unitățile de învățământ preuniversitar, inclusiv din centrele județene de resurse și asistență psihopedagogică.

De asemenea, o a treia categorie, pe care v-o semnalez vizează concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Sunt necesități ale sistemului de învățământ. Guvernul înțelege importanța acestor aspecte și, ca atare, memorandumul permite deblocarea ocupării acestor categorii de posturi. Potrivit datelor pe care le avem de la Ministerul Educației, pot să vă spun că în sistemul din învățământul preuniversitar de stat, totalul de posturi finanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Educației, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat este de 293.855, din care numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat pentru sistemul preuniversitar de stat, învățământul de masă este de 274.752, în timp ce numărul maxim de posturi finanțat prin bugetul Ministerului Educației pentru învățământul special este de 19.103. Diferența celor 3.245 de posturi va fi utilizată pentru a înființa și funcționa servicii de educație timpurie complementară începând cu următorul an școlar.

Mai multe detalii legate de aceste situații de la nivelul Ministerul Educației cu siguranță că vă poate oferi ministerul de resort, însă aș vrea să vă prezint, desigur, și în contextul în care astăzi, după cum știți, a avut loc o întâlnire la Guvernul României, la Palatul Victoria, între reprezentanții liderilor sindicali din educație și domnul prim-ministru Nicolae Ciucă. La discuții a participat și președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, de asemenea ministrul educației, doamna Ligia Deca, și domnul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, alături de reprezentanți ai altor ministere, inclusiv de la nivelul Ministerului Muncii. Desigur, s-au purtat discuții privind importanța care trebuie acordată sistemului educațional și revendicărilor pe care sindicatele din educație le-au adus în atenția opiniei publice și a Guvernului în această perioadă, înțelegând, desigur, importanța care trebuie recunoscută funcționării sistemului educațional în cei mai buni parametri.

Principalele decizii pe care domnul prim-ministru le-a anunțat sau, dacă doriți, angajamente ale guvernului în cadrul acestei întâlniri vi le voi detalia, nu înainte însă de a vă spune câteva lucruri, cred, relevante pentru atenția cu care guvernul Nicolae Ciucă a tratat domeniul educației încă din primele zile de mandat. Desigur, sunt cunoscute cele două proiecte care vizează legile educaţiei şi care sunt deja acum în parlament, dar nu m-aş opri acum asupra lor, ci asupra altor elemente importante, relevante inclusiv din perspectiva modului în care este finanțată educația în România. Programul National de Reziliență şi Redresare este o resursă importantă în acest sens şi prioritizarea acestui domeniu se regăsește în finanțările prin PNRR. Ca atare, unul dintre cele mai mari bugete alocate de Guvern prin intermediul PNRR Ministerului Educației are în vedere suma de 3,6 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru grădinițe, școli, universități, palate și cluburi ale copiilor. Sunt peste 400 de milioane de euro care sunt deja contractați atât în privința reducerii abandonului școlar, cât și în privința digitalizării universităților. Reamintesc aici și cele 10.000 de laboratoare din sistemul de învățământ din România, care urmează a fi dotate cu tehnologie modernă, astfel încât copiii să poată avea acces la instrumente cât mai aproape de momentul în care se produce procesul educațional. Aș mai adăuga aici alte patru apeluri pentru depunere de proiecte, tot prin intermediul Ministerului Educației, lansate, în valoare de 1,5 miliarde de euro și alocarea sumei de 1 miliard de euro pentru dotarea școlilor și unităților conexe cu tot ceea ce este necesar, în conformitate cu proiectul "România educată".

În privința susținerii tehnologiei avansate în școli, vă spuneam, vor fi laboratoare inteligente care vor funcționa în cadrul unităților de învățământ secundar superior, a palatelor și cluburilor de copii. În plus față de dotările care vor merge către școli, sunt cel puțin 120 de unități de învățământ secundar superior care vor beneficia de un al doilea laborator inteligent pentru un număr mai mare de 500 de elevi înscriși în anul școlar în curs.

Acestea ar fi câteva repere care vizează finanțările din PNRR, dar, să nu uităm, au fost și măsuri care au vizat în egală măsură încurajarea performanței elevilor, recunoașterea performanței acestora şi atât domnul prim-ministru, cât și doamna ministru al educației au prezentat public formule de recunoaștere a performanței elevilor români care au fost și sunt în continuare încurajați, inclusiv prin stimulente de ordin financiar, în paralel cu măsuri care au vizat încurajarea copiilor să meargă la școală, combaterea abandonului școlar și sprijinirea în special a categoriilor vulnerabile de elevi români care aveau nevoie de măsuri suplimentare pentru a stimula prezența lor la școală. Una dintre măsuri, care a şi fost extinsă de la 350 la 450 de școli în cursul anului trecut, este legată de programul "Masa caldă", în baza acestui program, în acest an școlar, preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar de stat primind gratuit o masă caldă sau un pachet alimentar, iar în acest an suma a crescut la 266 de milioane de lei, față de cei 147 de milioane de lei din cursul anului trecut. Este un program care, așa cum spuneam, este menit să reducă abandonul școlar și să asigure un acces echitabil și fără discriminare la educație pentru preșcolarii și elevii din România. La acest program aș menționa și alimentația elevilor prin acordarea gratuită preșcolarilor și elevilor din învățământul primar și gimnazial de stat de fructe și legume proaspete, lapte, produse lactate, produse de panificație, cu o valoare crescută a acestui program la peste jumătate de miliard de lei în cursul acestui an. A crescut, de asemenea, în această perioadă, de patru ori bugetul pentru transportul elevilor care sunt nevoiți să facă naveta între locuința proprie și școală. Cheltuielile efectuate din bugetul Ministerului Educației în 2021 erau de 14 milioane de lei, în timp ce anul trecut au crescut la 58 de milioane de lei. Sunt eforturi care, dacă doriți, arată cumva aceeași preocupare de a veni în sprijinul elevilor, pentru a stimula prezența lor la școală și pentru a veni inclusiv în ajutorul familiilor. În perioada noiembrie 2021 până în prezent au fost acordate burse de ajutor social în cuantum de 500 lei pentru bursa de performanță, 200 lei pentru bursele de merit și cele de ajutor social și 150 lei pentru bursele de studiu. Au continuat formele de sprijin pentru elevii și studenții cu posibilități financiare reduse pentru achiziționarea de calculatoare, iar programul "Bursa profesională" a continuat printr-un sprijin financiar lunar de 200 lei pentru elevii din învățământul profesional. În ceea ce privește învățământul superior, Ministerul Educației, de asemenea, a majorat cuantumul burselor de cercetare, formare postuniversitară și post-doctorală "Vasile Pârvan" și "Nicolae Iorga". Sunt burse lunare prin aceste programe, în valoare de 800 euro.

De asemenea, Ministerul Educației va acorda, prin Agenția de Credite și Burse de Studii, burse de cel puțin 1.000 euro pentru studiile universitare de masterat, doctorat, stagii postdoctorale și cercetare. În final, aș vrea să vă spun că aceste programe, care includ și tichete sociale pe suport electronic și alte forme de sprijin pentru achiziția de rechizite, toate sunt menite de a dirija resursele financiare ale statului român, atât de la bugetul național, cât și din finanțările europene, pentru a asigura un sistem cât mai performant de funcționare a sistemului de educație din România. Acesta este contextul în care dialogul pe care Guvernul României l-a purtat și-l poartă în continuare, inclusiv cu liderii sindicali, are loc cu bună-credință, având în permanență în vedere interesul public, interesul ca elevii, studenții români să beneficieze de un sistem cât mai performant. Dincolo de cadrul legislativ care este transmis deja de la Guvern către Parlamentul României și care face parte din proiectul "România Educată", toate aceste forme de sprijin financiar se derulează într-un ritm ascendent, ținând cont de un context extrem de complicat, după cum este bine cunoscut efortul Guvernului de a veni atât în sprijinul cetățenilor afectați, cât și în sprijinul economiei, în special anul trecut, când, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, întreruperile de lanțuri de aprovizionare, creșterile de prețuri la energie, la gaze naturale, toate au generat o presiune suplimentară asupra bugetului, Guvernul fiind nevoit de fiecare dată să intervină, repet, în sprijinul economiei noastre, în sprijinul IMM-urilor și în sprijinul cetățenilor, pentru a putea trece cu bine de această perioadă și obținând, iată, rezultate care sunt confirmate în cele mai recente rapoarte, dar și previziuni care ne păstrează optimismul în privința capacității de a administra cu bine resursele țării în acest context.

În privința discuțiilor care s-au purtat astăzi cu liderii sindicali din educație, domnul prim-ministru a anunțat decizia de a închide aplicarea salarizării într-o formă unitară în sistemul educațional, în general, mă refer acum la cei care intrau în așa-numita categorie regăsită în Anexa 8, personalul nedidactic, care își vor putea, practic, atinge nivelul corespunzător potrivit legislației în vigoare și în condițiile în care la nivelul Guvernului s-a și anunțat public acest angajament, domnul prim-ministru a transmis acest lucru în cursul acestei zile, a transmis-o și direct liderilor de sindicat din educație. La nivelul Ministerului Muncii sunt centralizate grilele de salarizare pentru viitoarea lege a salarizării, unde se vor regăsi inclusiv așteptările salariaților din sistemul de educație, care încă o dată merită întregul nostru respect, nu doar al Guvernului, ci și al societății, pentru munca pe care o realizează. Poate că statistica are mai puțină relevanță, dar trebuie spus că la acest moment, cei 7.300 lei, care reprezintă nivelul mediu al salarizării brute în sistemul educațional, este ușor peste media națională. Desigur, pot și trebuie să fie făcuți pași importanți înainte, dar pornind de la aceste premise și de la faptul că prin intermediul proiectului realizat la nivelul Ministerului Muncii în privința legii salarizării, vor fi rezolvate toate aceste chestiuni, nu doar pentru sistemul educației, care rămâne o prioritate, se va regăsi de altminteri și în prioritățile noului program de guvernare. Este o asigurare, de asemenea, transmisă de către premier. Toate aceste elemente ne determină să fim optimiști în legătură cu capacitatea de a găsi prin dialog cele mai bune soluții pentru sistemul de educație din România și în acest sens a și fost convenită o întâlnire care să aibă loc luna viitoare între domnul prim-ministru și reprezentanții liderilor sindicali din educație.

Cu permisiunea dumneavoastră, revenind la ședința de guvern de astăzi, aș vrea să vă semnalez faptul că domnul ministru al fondurilor europene, al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, aflat încă la Bruxelles, a reușit să obțină confirmarea utilizării unei sume importante de 500 de milioane de euro pentru susținerea eforturilor guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor și a altor categorii de beneficiari în legătură cu prețul la energie, o finanțare europeană care consolidează, practic, capacitatea Guvernului de a susține toate aceste măsuri care au reușit în această perioadă să vină în sprijinul economiei și cetățenilor vulnerabili, lucru care a contribuit semnificativ, spun experții, și la, iată, recenta scădere a ratei inflației din România.

Astăzi, în Guvern au fost aprobate prevederile unui act normativ care reglementează cadrul general, prin care măsurile, activitățile, condițiile și termenele generale vor fi respectate pentru a închide programele operaționale finanțate pentru perioada de programare 2014-2020 din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, la care se adaugă și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane. Sunt posibile, ca atare, finanțări din cadrul financiar aferent politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, proiecte de investiții de peste 10 miliarde de euro. Asta va permite României să-și continue, practic, derularea de investiții importante în infrastructura de transport, apă, canalizare, gaze naturale, mobilitate urbană, dar și sănătate sau educație.

Aș mai semnala în acest context și asigurările pe care domnul ministru le-a primit la Bruxelles în privința plăților care vor fi efectuate pentru tranșa a doua care revine României. A fost transmisă deja în acest sens solicitarea țării noastre și discuțiile sunt foarte avansate, pentru ca în următoarele zile țara noastră să poată primi acceptul Comisiei Europene. După cum știți, valoarea totală a acestei tranșe este de 2,8 miliarde de euro și singurul punct rămas în discuție vizează atingerea unui jalon din domeniul energiei în valoare de 70 de milioane de euro, cu aproximație. Deci, marea majoritate a acestei sume urmează, în acest context, să primească avizul Comisiei Europene.

În privința sprijinului acordat Republicii Moldova, România continuă să rămână cel mai puternic susținător al Republicii Moldova și o face într-un mod concret și consecvent. Astăzi, Guvernul a aprobat prin memorandum decizii care vizează interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică între România și Republica Moldova. Sunt cunoscute rezultatele importante pe care această cooperare le-a generat, în special în timpul iernii, când sprijinul acordat de România a contat enorm pentru cetățenii din Republica Moldova pentru aprovizionarea cu gaze naturale, energie. Este un motiv în plus ca aceste eforturi să fie consolidate și de aceea, prin acest memorandum, vor fi făcute lucrări complementare interconexiunii Iași-Ungheni-Chișinău și vor fi extinse lucrările la gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău prin construcția unei conducte de transport gaze centura Chișinăului. În privința energiei electrice, este vizată interconectarea sistemelor electro-energetice dintre România și Republica Moldova prin investiții de importanță strategică, precum linia electrică aeriană de 400 KW Suceava-Bălți sau extinderea stației dintre Suceava și Bălți cu interconexiuni de comunicații pe linie electrică pe direcția Huși-Cioara. Sunt proiecte importante care, repet, consolidează capacitatea României de a sprijini Republica Moldova.

Tot astăzi, prin memorandum, Guvernul a aprobat încheierea unui acord între Guvernul României şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene, Sighetu Marmaţiei - Bila Ţerkva. Acest nou punct de trecere a frontierei va fi realizat prin construirea la Sighetu Marmaţiei a unui pod de beton armat peste râul Tisa, într-o locaţie diferită decât cea a punctului de trecere deja existent. Este un program finanţat prin instrumente ale programelor de cooperare transfrontalieră din exerciţiul bugetar al UE pentru perioada 2014 - 2020. Acestea au fost principalele elemente pe care aş fi vrut să vi le supun atenţiei şi la final aş vrea să transmit condoleanţele premierului Nicolae Ciucă pentru victimele inundaţiilor din Italia, Guvernul României, prin structurile abilitate, în special mă gândesc la Ministerul Afacerilor Interne, fiind pregătit să acorde asistenţă autorităţilor italiene pentru a veni în sprijinul celor care intervin pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru înlăturarea efectelor acestor inundaţii. Mulţumesc. Vă rog, dacă aveţi întrebări.

Reporter: Bună ziua! Legat de deblocarea posturilor din educație, puteți să ne spuneți mai exact câte posturi vor fi scoase la concurs?

Dan Cărbunaru: Detaliile exacte ale necesarului și ale procedurilor pe care trebuie să le deruleze Ministerul Educației în acest context vi le va furniza ministerul de resort. Practic, solicitarea pe care au adus-o pe masa Guvernului vizează acceptul executivului pentru a-și putea derula procedurile. Așadar, numărul exact al posturilor pe care urmează să îl scoată la concurs și detaliile legate de timpii pentru acest lucru, le puteți obține de la Ministerul Educației.

Reporter: Nu se află în memorandum, acolo?

Dan Cărbunaru: Cred că se regăsesc în memorandum. Dacă îmi permiteți, o să încerc să vă ofer câteva date. Sunt vacante în prezent 2.963 de posturi în învățământul de masă și 227 în învățământul special, posturi didactice auxiliare vacante - 1.002 învățământ de masă și 97 învățământ special, în timp ce posturile nedidactice vacante sunt 1.961 învățământ de masă și 130 învățământ special. Din cele din cele 6.733 de posturi aprobate pentru inspectoratele școlare, Casele Corpului Didactic și unitățile conexe, în prezent sunt vacante în unitățile conexe 22 de posturi, iar în inspectoratele școlare 57 de posturi. În privința posturilor didactice de predare pentru anul școlar 2023-2024, potrivit datelor pe care le am acum, în prezent sunt publicate pentru ocuparea prin concurs și în etape ulterioare ale mobilității personal didactic de predare un număr total de 72.663 de posturi didactice de predare sau vacante, fie rezervate, complete sau incomplete, din care 6.837 pentru angajare pe perioadă nedeterminată, iar 17.784 de posturi didactice de predare vacante sau rezervate complete pentru angajare pe perioadă determinată, restul fiind incomplete. Acestea sunt datele pe care le am acum...

Reporter: Pentru directori de școli?

Dan Cărbunaru: Vă rog?

Reporter: Ați spus că și pentru directori de şcoli...

Dan Cărbunaru: Da, sunt trei categorii, dar detaliile numărului de posturi care vor fi scoase la concurs o să vă rog să fiți de acord să le primiți de la Ministerul Educației, pentru că sunt procedurile pe care ei le derulează. Guvernul...

Reporter: Când a făcut acest memorandum, când a înaintat Ministerul Educației acest memorandum?

Dan Cărbunaru: A fost aprobat astăzi în Guvern.

Reporter: Asta am înțeles, dar când l-au înaintat, când au făcut cererea?

Dan Cărbunaru: Fiind o decizie care este luată la doar câteva zile de la momentul în care Guvernul, dacă vă amintiți, a aprobat ordonanța prin care erau reașezate cheltuielile bugetare, în zilele care au trecut între momentul acelei ordonanțe,12 mai, dacă nu mă înșel, și data de astăzi.

Reporter: Ministerul Sănătății a transmis și el un memorandum în acest sens?

Dan Cărbunaru: Și Ministerul Sănătății, și Ministerul Educației au anunțat încă de la început, au această posibilitate, deci în egală măsură și Ministerul Sănătății poate face acest lucru.

Reporter: Legat de un alt proiect aflat pe agenda ședinței de guvern, Guvernul intenționa să extindă cu 15 ani acordul de concesiune pentru OMV Petrom, sunt nouă perimetre de explorare. Ce s-a întâmplat cu acest actul normativ?

Dan Cărbunaru: E o inițiativă care a ajuns, prin intermediul ANRM, pe masa Executivului și care nu are la acest moment o decizie.

Reporter: Adică nu aţi...

Dan Cărbunaru: Adică nu a fost aprobată această decizie, în ședința de guvern de astăzi.

Reporter: Dar s-a discutat acest act?

Dan Cărbunaru: Nu.

Reporter: Nu l-ați ...

Dan Cărbunaru: A fost amânată decizia în acest subiect.

Reporter: De ce a fost amânată?

Dan Cărbunaru: Din motive care țin de context și de conținut.

Reporter: Când a înaintat ANRM? Acolo se vorbește de o cerere făcută de cele două companii, Hunt Oil și OMV Petrom. Când au făcut cele două companii cerere la Guvern să se extindă acest acord de concesiune, care în mod normal ar expira în 2027.

Dan Cărbunaru: Pot să vă confirm că pe agenda Guvernului, care s-a configurat în forma sa finală în cursul zilei de ieri, a fost regăsită această inițiativă. Momentul în care au transmis această cerere o chestiune de traseu al documentelor. Dacă doriți, putem verifica acest lucru prin intermediul celor care se ocupă de corespondență și de organizarea ședinței de guvern. Vă rog.

Reporter: Bună ziua! Că tot vorbeam despre acea ordonanță prin care ar fi trebuit să se reducă cheltuielile în... cheltuielile statului în sistemul bugetar, ei bine, este acolo un amendament care spune așa că vor putea să fie puși șefi temporari în diferite instituții, fără ca Agenția Națională a Funcționarilor Publici să fie obligată să organizeze concursuri. Doar că această instituție să fie notificată cu 5 zile înainte de decizie. De ce era nevoie să anulăm concursurile, dar, în același timp să facem numiri? Știm destul de bine cum se fac aceste numiri.

Dan Cărbunaru: Funcționarea instituțiilor depinde în bună măsură atât de angajările din sistem, cât și de gestionarea personalului din sistem. În privința ocupării prin concurs a anumitor posturi, odată cu aceste blocări, este nevoie, din perspectiva coordonării, să existe totuși o ierarhie și o fluență a actului managerial, pentru că altminteri lucrurile ar fi greu de gestionat în orice instituție, nu neapărat publică.

Reporter: Aceste lucruri sunt normale, dar nu era mai obiectiv ca aceste numiri să se facă prin concurs, pentru că până la urmă concursurile sunt transparente, pe când aceste numiri pot să fie numiri politice, de exemplu.

Dan Cărbunaru: Contextul în care ați adresat întrebarea este legat exact de blocarea posturilor. Ca atare, soluția găsită pentru continuarea funcționării unei instituții nu cred că se înscrie într-un context pe care n-aș dori să îl comentez, nu pentru că n-aș avea libertatea opiniei, dar dumneavoastră, ca jurnalist, puteți interpreta cum considerați anumite lucruri. Încercam să vă prezint abordarea instituțională care justifică nevoia ca în orice instituție publică sau privată să existe o coordonare a activităților.

Reporter: Dar, în același timp, repet, era mult mai transparent dacă Guvernul lăsa în continuare aceste concursuri să aibă loc, ele erau transparente și atunci oamenii puteau să vină, normal, prin concurs, cum e...

Dan Cărbunaru: Este o soluție abordată pentru a menține funcționalitatea sistemului public. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua. Domnul Cărbunaru, purtător de cuvânt, sunteți unul dintre jurnaliștii care era acreditat la Bruxelles și a comunicat de acolo destul de bine pentru cetățenii din România. Am mai multe întrebări, una referitoare la ședința de guvern. Primul act se referă la un proiect de lege privind o ordonanță de urgență - reorganizarea APAPS cu AVAB din 2004 şi am văzut acolo că e vorba despre consiliul de supraveghere, membrii care sunt în consiliu să primească maxim 50%, din ce am văzut eu, din veniturile președintelui. Avem o instituție, unde mai sunt, dacă nu mă înșel eu, câteva companii cu participații minoritare, dar autoritatea de... nici nu mai știu cum să-o numesc, e AAAAS, da!, a preluat anul trecut ceea ce a rămas din Blue Air. Vă rog să-mi spuneți de ce a fost nevoie de acest proiect de lege, în primul rând, în al doilea rând, ce se întâmplă la autoritatea aceea și când statul încearcă să facă ceva pentru salvarea, dacă mai poate recupera ceva din Blue Air sau nu. Şi trei: ce înseamnă că au fost corpuri de control al prim-ministrului, dacă nu mă înșel eu, și au făcut niște recomandări? Astea nu pot fi puse la dispoziția jurnaliștilor, așa încât să informăm publicul larg?

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru aprecieri și le primesc cu toată modestia. Sper să vă fiu de folos în răspunsul pe care l-ați solicitat. Activitățile corpului de control sunt accesibile publicului și presei în mod special, desigur, în limita zonelor de confidențialitate sau în funcție de tipul controalelor efectuate, de regimul documentelor care sunt realizate în acest context, dar, cu ajutorul colegilor de la Direcția de Comunicare a Guvernului, vă vom pune în contact cu corpul de control și cu siguranță că veți putea primi clarificările la care faceți trimitere. În privința rațiunilor care au stat la baza activităților de reorganizare la instituțiile respective, având ca inițiator aici Ministerul Economiei, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, de asemenea, cu ajutorul colegilor de la Ministerul Economiei și de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, vă vom pune la dispoziție clarificările pe care le-a solicitat și colegii de la Comunicare de la Guvern, vor fi, dacă doriți, puntea de legătură între dumneavoastră și colegii, care vă prezintă acele date. Vă rog.

Reporter: Mi-aș fi dorit ca astăzi, la briefingul după ședința de guvern, să o avem pe dna. ministru al educației, având în vedere că am avut un protest, având în vedere că se discută legile educației, iar ieri am fost la gala premiile "Henri Coandă", unde una dintre profesoare a ridicat o mare problemă, adică se renunță la o parte din orele de fizică și chimie în detrimentul unor alte, nu știu cum să le numesc, materii de care probabil mulți elevi n-ar avea nevoie.

Dan Cărbunaru: Sunt... cred că sunt mii de amendamente care au apărut sau, dacă doriți, recomandări în spațiul public, odată ce prima formă a pachetului legilor educației a fost așezată pe masa de dezbatere. Acest proces a avut loc și în perioada în care la Ministerul Educației era domnul profesor Cîmpeanu. Lucrurile au continuat, parțial, au și fost reluate, repuse într-un fel ca dezbatere, tocmai de către doamna ministru Ligia Deca, domnia sa, având un background mai mult decât relevant, deoarece în calitatea domniei sale de consilier prezidențial, gestionând o componentă relevantă din proiectul "România Educată", desigur că a avut propria viziune și, în același timp, disponibilitate. Inclusiv aici, în sala de briefing a Guvernului, a prezentat viziunea domniei sale, a prezentat conținutul acestui pachet și a răspuns și tuturor întrebărilor care au fost adresate de către jurnaliști, lucru pe care cred că l-a făcut și la Ministerul Educației sau prin intermediul comunicării intermediate de Departamentul de presă de la ministerul de resort.

Reporter: Sunt de acord, dar dacă e lumea a văzut astăzi pe stradă sau peste tot, iar copiii noștri au stat două ore în clasă, asta înseamnă că ceva sunt nemulțumiri, indiferent că vorbim cum arată sistemul actual de educație, indiferent că vorbim ce urmează ca să se schimbe.

Dan Cărbunaru: Disponibilitatea la dialog atât a doamnei ministru, cât și la nivelul Guvernului, este deschisă și cred că doamna ministru și-a exprimat deja opinia în spațiul public privind solicitările transmise de către reprezentanții sindicatelor, revendicările lor și modul în care Ministerul Educației poate gestiona, cel puțin până la un punct, acele revendicări. Este motivul pentru care și astăzi domnia sa a fost prezentă, alături de prim-ministru Nicolae Ciucă, de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, de ministru de finanțe, Adrian Câciu și reprezentantul Ministerului Muncii într-un efort de clarificare a aspectelor pe care sindicatele din educație le-au semnalat și încercând, evident, pe bază de încredere, să clarifice toate aceste aspecte. În privința întrebării pe care ați adresat-o, citând subiectul ridicat de o doamnă profesoară cu ocazia decernării premiilor Henri Coandă, revin la acest aspect legat de dezbaterile care se poartă pe tema acestui pachet. Deci el există în acest moment în Parlament, a plecat într-o anumită formulă de la Guvern și nu aș putea, din postura de purtător de cuvânt al Guvernului, să pot să comentez ceea ce se întâmplă în cadrul procesului legislativ. Este o separație a puterilor în stat care mă determină pe mine să nu pot comenta aspecte care țin de un proces care a trecut deja de etapa guvernamentală și sper să înțelegeți acest lucru.

Reporter: Da, înțeleg, numai că trebuie probabil o comunicare mult mai eficientă, să ajungă la oamenii de rând, mai ales la elevi, care azi, mâine încep examenele de capacitate sau de bacalaureat.

Dan Cărbunaru: Înțeleg perfect și le dorim cu toții succes elevilor și înțelegere tuturor celor care reprezintă astăzi interesele personalului didactic sau nedidactic din sistemul de învățământ. Și ei au copii și noi avem copii. Ne dorim cu toții ca ei să nu fie afectați de lucruri care țin de negocieri între sindicat și guvern.

Reporter: Mai am încă două chestiuni. Una e legată de ceea ce mi s-a întâmplat ieri la Gala Premiilor Henri Coandă. La ieșire pur și simplu am făcut o fotografie la panou cu foști premieri și mi s-a spus că n-am voie. Nu știu, e ceva strategic acolo? Adică sunt foștii premieri... O să cer regulamentul SGG, de aceea am venit astăzi aici, ca să mi se înmâneze și mie de ce nu avem voie să facem poze la foștii premieri. Iar punctul doi, chiar dacă nu a fost pe agenda de lucru, am văzut ceva cu un proiect de hotărâre de guvern, dacă nu mă înșel, referitor la azil și mai era ceva cu Ucraina. Eu vreau să vă întreb, pentru că sunt mulți români care au găzduit ucraineni, printre care mă aflu și eu, care n-am văzut acea sumă de bani care se dă în cazul în care găzduim ucraineni. Am fost la primăria sectorului de care aparțin și mi s-a spus că nu s-au mai dat fonduri decât pentru luna decembrie. Mă scuzați, suntem deja în luna mai.

Dan Cărbunaru: Așa este. Au existat o serie întreagă de întârzieri și, desigur, nu înainte de a vă mulțumi nu doar dvs., ci și tuturor românilor care și-au deschis ușile pentru refugiații din Ucraina. Nu sunt foarte puțini, sunt aproximativ 100.000 dintre cei peste patru milioane care ne-au trecut granițele din 24 februarie anul trecut, când agresiunea militară rusă asupra Ucrainei a determinat foarte mulți cetățeni ucraineni să își părăsească locuințele, iar eforturile pe care dvs. le-ați făcut, cetățenii români, alături de societatea civilă, alături de organizații internaționale și, desigur, și de autoritățile din România, au contribuit la alinarea măcar a unei părți din suferințele pe care acești refugiați le-au avut din momentul în care au decis să plece de acasă. Și multe dintre aceste suferințe probabil că nu vor putea fi șterse ușor din memoria lor. Cu atât mai mult este important că românii au înțeles să fie solidari și au venit în sprijinul lor. Guvernul, la rândul său, a înţeles să se implice inclusiv financiar pentru a susţine efortul asumat benevol de către cetăţenii noştri şi în acest context, desigur, este regretabil faptul că timp de câteva luni de zile tot acest proces de efectuare a plăţilor către cei care au găzduit şi găzduiesc în continuare refugiaţi din Ucraina a avut de suferit. S-a şi suprapus, de altminteri, în acest context, noul sistem de calcul şi noua procedură de lucru pe care Guvernul a stabilit-o tocmai pentru a asigura sustenabilitate şi predictibilitate până la sfârşitul anului acestui mecanism care le permite inclusiv cetăţenilor români să poată continua acest efort de a găzdui refugiaţi ucrianeni, s-a suprapus așadar acest nou cadru normativ peste întârzierile acumulate de la începutul acestui an cu plăţile şi probabil că la acest lucru faceți referire...

Reporter: Aveţi idee cumva când urmează să se ia o decizie în acest sens şi când urmează să fie alocate fonduri?

Dan Cărbunaru: Decizia este deja luată, ea a fost comunicată de săptămâna trecută de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care este instituţia care gestionează fondurile guvernamentale în relaţia cu autorităţile locale, dar şi cu celelalte categorii de beneficiari şi, cu toate că a fost înregistrată o întârziere considerabilă, pot să vă garantez că toți, și nu doar cetățenii români, pentru că aici sunt și ONG-uri implicate, sunt și alte instituții private, sunt și instituții publice care și-au asumat acest lucru, autoritățile locale, mai ales cele care sunt aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, toți acești bani vor fi plătiți. Decizia care a fost anunțată public vizează lunile care deja au fost încheiate în centralizarea lor, mă refer la ianuarie, februarie, martie. Am primit și noi foarte multe solicitări la Guvern și am încercat să le răspundem tuturor celor care ni s-au adresat, inclusiv direct, cu nevoia de a clarifica această situație și înțelegem, nu este foarte simplu să susții pe lângă propria familie și alte familii care vin și n-au mijloace de venit și totul depinde într-un fel și de acest mecanism complex în care și statul român a înțeles să se implice. Şi dincolo de aceste întârzieri, ca să revin cu această asigurare, pentru ianuarie, februarie, martie încep deja, sunt deja în derulare, din datele pe care le am, plățile. Poate că nu se fac neapărat simultan, o să dureze câteva zile până când ele se vor fi încheiat, urmând ca după ce se centralizează și datele aferente lunii aprilie, să se facă plățile și pentru luna aprilie. Pentru ceea ce înseamnă de la 1 mai încoace, în noul cadru normativ, care este, pe de o parte, generat de noua ordonanță de urgență a guvernului, dublată apoi de hotărârea de guvern în care aveți detaliate și procedurile de lucru, și sumele și timpii, pentru că sunt anumite diferențieri și anumite, dacă vreți, mijloace suplimentare de a ne asigura că acești cetățeni ucraineni care beneficiază de ospitalitatea românească pot și vor să se integreze în societate sau cel puțin să-și găsească un loc de muncă, să meargă și copiii lor la școală, pentru că trebuie să ne gândim, jumătate din acești cetățeni ucraineni sunt copii, preșcolari, școlari, studenți, care au libertatea de a se îndrepta către diverse forme de educație, fie mergând în școlile românești... Sunt câteva, cred, peste 20 de școli sau licee românești care au și predare în limba ucraineană, ca o consecință prezențe unei minorități importante ucrainene pe teritoriul României. De asemenea, sunt conexiunile digitale pe care le au, având posibilitatea de a continua sistemul educațional în conexiune cu profesorii care sunt încă în acest moment în Ucraina.

Reporter: Mulțumesc frumos.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și vă doresc o seară plăcută tuturor.