Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, și ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, la finalul ședinței de guvern din 18 noiembrie 2020

19 Nov

Galerie foto

Declarații de presă ale ministrului economiei, Virgil Popescu, ministrului finanţelor publice, Florin Cîţu, şi șefului Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: În ședința de guvern din această seară, am prezentat, în primă lectură, a treia rectificarea bugetară pe acest an. Prin această rectificare bugetară, se asigură finanțarea necesară în domeniul sănătății, asistenței sociale și educației și, în același timp, asigurăm continuarea investițiilor - în acest an, sunt estimate la 55 de miliarde de lei - o creștere față de bugetul inițial cu 4,5 miliarde de lei. Am avut execuţia la 10 luni de zile și este una dintre cele mai bune execuții - de fapt, cea mai bună în ultimii 10 ani de zile - 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, în tot anul 2017 sau în tot anul 2018. De aceea, continuăm investițiile, și această rectificare asigură resursele necesare.

Parametrii principali ai acestei rectificări: deficitul bugetar crește de 8,6% din PIB la 9,1% din PIB, adică 96 de miliarde de lei, iar Comisia Naţională de Strategie și Prognoză şi-a revizuit dinamica PIB-ului: estimează o contracție de 4,2%.

Creșterea deficitului este de cinci miliarde de lei. Aici, avem două elemente: o scădere a veniturilor față de rectificarea a doua, de 4,2 miliarde de lei, 2,2 miliarde influențe negative a efectelor din economie. Şi aici trebuie să explic puțin de unde vine această influență negativă: știţi foarte bine că, în timpul anului, am luat o serie de măsuri fiscale, prin care 16 miliarde de lei au rămas la companii. Aceste măsuri fiscale expirau pe 25 octombrie. Am luat decizia de a prelungi aceste măsuri până pe 25 decembrie; în același timp, am luat decizia de a reeşalona datoriile către buget acumulate de companii, de la începutul stării de urgență, până în 25 octombrie. Aceste două măsuri duc la venituri mai mici față de cât estimam la rectificarea a doua, şi de aici această reducere de venituri. În același timp, execuția bugetară arată că, în acest an, și datorită acestor măsuri, şi datorită faptului că am invesit mai mult și am luat și alte măsuri care au ajutat economia, veniturile bugetului general consolidat, după 10 luni de zile, sunt mai mari decât veniturile bugetului general consolidat anul trecut, într-o perioadă de creștere economică. Şi aș vrea să accentuez acest lucru. În plină perioadă de criză economică, cea mai mare criză din ultima sută de ani, am reușit încasări la bugetul de stat mai mari decât anul trecut, când economia creştea. Şi de aceea le mulțumim tuturor celor care și-au plătit taxele și au reuşit să-și păstreze companiile, să și le dezvolte în continuare. Le mulțumim pentru că am fost o echipă în acest an.

În același timp, estimăm, pentru finalul anului, venituri mai mari, pentru tot anul, decât cele din 2019, chiar și cu această criză. De aceea, spunem că economia îşi revine și este pe un trend crescător.

Celălalt element al deficitului, de ce creşte deficitul bugetar: cheltuielile bugetului general consolidat ajung la 41,3% din PIB, adică în valoare de 433,8 miliarde de lei. Şi aş vrea să vă spun câteva ministere unde sunt alocate mai multe resurse la această rectificare bugetară: Ministerul Muncii și Protecției Sociale - 1,6 miliarde de lei; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - 1,1 miliarde de lei; Ministerul Sănătății - un miliard de lei; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației - un miliard de lei; Ministerul Fondurilor Europe -105 milioane de lei; Ministerul Public - 90 de milioane și, după aceea, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - 19 milioane. Mai sunt și alte ministere care primesc sume mai mici, dar sunt ministere care primesc sume la această rectificare. Bineînţeles că sunt și ministere care au observat economii după 10 luni de zile de execuție și aceste ministere au pus aceste economii la dispoziția guvernului.

După cum știţi, rectificarea bugetară este publică pe site-ul Ministerului de Finanţe, este în transparenţă, și vom putea discuta pe marginea ei și în perioada următoare. Mulțumesc!

Ionel Dancă: Mulţumesc, domnule ministru!

În continuarea prezentării actelor normative aprobate în ședința de guvern din această seară, îl invit pe ministrul Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, să ne prezinte câteva dintre proiectele de acte normative așteptate de mediul de afaceri în această perioadă. Vă rog, domnule ministru!

Virgil Popescu: Mulțumesc, domnule cancelar! Bună seara! Astăzi, în ședința de guvern, așa cum am afirmat, am aprobat în guvern Ordonanța 130 - mai precis, modificările la Ordonanța 130. Este vorba de acea ordonanță prin care se aprobau schemele de ajutor de stat în valoare de un miliard de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii: Schema 1 - Microgranturi de 2.000 de euro, Schema 2 - Granturi de capital de lucru de până în 150.000 de euro și Schema 3 - Granturi pentru investiții de până în 200.000 de euro. Prin modificările la această ordonanță, practic, am suplimentat bugetul Schemei 2 până la un miliard de euro, de la 350 de milioane de euro la aproximativ un miliard de euro, pentru a putea ca toți cei care au depus proiecte în Schema 2, de capital de lucru, toate cele 22.226 de firme care sunt eligibile sau care vor fi eligibile în faza de evaluare să poată beneficia de finanțare. Este o promisiune pe care premierul Orban a făcut-o, este o promisiune pe care Guvernul Orban a făcut-o și ne ținem de cuvânt; ceea ce promitem și facem. Practic, astăzi am demonstrat că am suplimentat acest buget.

De asemenea, pentru Schema 1 - Microgranturi de capital de lucru, am modificat condițiile de eligibilitate cu privire la cifra de afaceri a anului 2019. După cum știți, era de 5.000 de euro; am modificat această cifră de afaceri de 5.000 de euro pentru companiile care sunt înființate în cursul anului 2019. Pentru aceste companii care nu au un an financiar complet, nu au douăsprezece luni, cifra de afaceri va fi calculată ca produs între numărul de luni în care firma a funcționat și suma de 415 euro - media lunară a celor 5.000 de euro împărțit la 12. Mai mult, pentru Schema 1, de microgranturi, am adăugat, așa cum era și normal - a fost o scăpare -, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale care, conform legii IMM-urilor, sunt și ele întreprinderi mici și mijlocii. Deci, practic, în momentul de față, Schema 1 acoperă inclusiv micii comercianți, micii antreprenori care sunt organizați sub formă de întreprinderi individuale și întreprinderi familiale.

De asemenea, după cum știți, Parlamentul a aprobat Ordonanța 130 modificată - practic, a modificat schema aprobată de către Comisia Europeană, modificând schema pentru a putea pune în aplicare această lege aprobată de Parlament, promulgată de preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial. Este nevoie de o nouă aprobare a acestei scheme de ajutor la Comisia Europeană. Prin modificările de astăzi, suspendăm intrarea în vigoare a acestei legi, până când schema de ajutor va fi aprobată de Comisie, ceea ce ne permite ca, pe baza schemei de ajutor aprobate deja de Comisie, schema veche de ajutor, să dăm drumul începând cu săptămâna viitoare la Măsura 3 - Granturi pentru investiții, o măsură așteptată de întreg mediul de afaceri. Începând din această seară și după publicarea, probabil, mâine, în Monitorul Oficial, putem să spunem că dăm drumul la Măsura 3 - Granturi de investiții și reluăm Măsura 1, măsură unde au mai rămas bani, pentru a putea permite ca noile companii care îndeplinesc cerințele de eligibilitate să poată primi finanțare.

O altă ordonanță aprobată astăzi, care a fost săptămâna trecută în primă lectură - este vorba de modificările la Ordonanța 60. Extindem obiectul legislativ al Ordonanței 60, de la active funcționale energetice la active funcționale industriale - practic, permite guvernului, Ministerul Economiei ca, în baza unor analize, să putem interveni și să nu mai permitem vânzarea ca fiare vechi ca activelor funcționale industriale. Este o gură de aer, o gură de oxigen pe care o dăm economiei românești. Nu mai permitem distrugerea activelor industriale, nu mai permitem distrugerea unor companii vitale, cum este COS Târgoviște - de ce să n-o spunem? Acolo, practic, și-a bătut joc investitorul de activele companiei. Ne va permite, în urma aprobării acestei ordonanțe, să intervenim, să luăm activele funcționale industriale în contul datoriilor pe care acea companie le are către ANAF și să le reintroducem în circuitul economic. Prin aprobarea acestei ordonanțe, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, nu mai putem vorbi că economia românească va fi tăiată o parte din ea la fier vechi, ba, din contră, va fi repusă în circuitul economic - evident, prin dare în plată, prin proceduri legislative transparente.

Şi, nu în ultimul rând, am aprobat astăzi, în ședința de guvern, memorandumul pentru Compania Energetică Oltenia, memorandum prin care guvernul se angajează că, în perioada 2021-2025, va pune la dispoziție, prin bugetul de stat, schema de ajutor de stat pentru restructurarea companiei, în valoare de 1 miliard 326 de milioane de euro. Compania Energetică Oltenia a întocmit planul de restructurare, el este pre-notificat către Bruxelles. Odată cu aprobarea acestui memorandum, Guvernul s-a angajat, aşa cum a promis în cursul acestui an, că va susţine financiar, prin ajutor de stat, Compania Energetică Oltenia, şi este un mesaj foarte clar pentru salariaţii CE Oltenia că nu-i lăsăm la greu, că Guvernul face ce promite şi acum pot să fie siguri că un guvern normal va pune în aplicare acest memorandum, acest ajutor de stat. Se deschide, practic, calea către aprobarea de către Comisie a notificării pe care am făcut-o, garantând Comisiei Europene că, prin bugetul de stat, Ministerul de Finanţe, Ministerul Economiei, guvernul în ansamblul său, în perioada 2021-2025, va asigura, prin buget, necesarul, acest 1,326 miliarde pentru ajutorul de restructurare.

Eu cred că sunt trei acte normative esenţiale pentru economia românească, pentru IMM-uri, pentru industria românească şi pentru sistemul energetic naţional. Mulţumesc!

Ionel Dancă: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru această prezentare!

Daţi-mi voie să continui cu alte acte normative, care reglementează noi forme de sprijin pentru mediul de afaceri afectat de efectele pandemiei de COVID sau unele sectoare care au trebuit să-şi restrângă activitatea sau chiar să-şi suspende o parte dintre activităţi.

Astfel, astăzi a fost aprobat memorandumul pentru elaborarea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea sectorului cultural, prin acordarea de granturi, pentru reluarea activităţii operatorilor culturali afectaţi de pandemia COVID-19. Este o schemă discutată cu reprezentanţii sectorului cultural şi, în această seară, Guvernul a adoptat, la propunerea viceprim-ministrului Raluca Turcan şi a ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, acest prim pas pentru implementarea acestei scheme de ajutor de stat cu un plafon de 100 de milioane de euro.

De asemenea, în domeniul fondurilor europene de această dată, a fost redeschis apelul de proiecte pentru dotarea unor unităţi medicale. Este vorba despre apelul de proiecte din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare pentru capabilităţi medicale mobile de diagnostic şi tratatment utilizate în combaterea răspândirii COVID-19 - este vorba despre acele spitale modulare şi containere de logistică medicală care pot fi ataşate unor unităţi sanitare. Se redeschide acest apel de proiecte pentru extinderea ariei de aplicare şi către alte categorii de beneficiari din sistemul sanitar, respectiv spitalele de urgenţă, dar şi instituţiile medicale. Orice unitate sanitară va putea depune şi solicita decontarea cheltuielilor pentru realizarea unor astfel de obiective medicale mobile asociate unităţilor sanitare respective.

Tot în domeniul sanitar şi tot cu finanţare din fonduri europene, a fost adoptat, în primă lectură, proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru extinderea sau reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de gaze medicale din secţiile ATI. Aşa cum a anunţat domnul prim-ministru Ludovic Orban, după evaluarea modului în care funcţionează secţiile de terapie intensivă din mai multe spitale din Bucureşti şi din ţară, a fost identificată soluţia finanţării cheltuielilor necesare pentru modernizarea acestor secţii în ceea ce priveşte infrastructura lor energetică şi de gaze medicale, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Acest proiect beneficiază de o alocare de aproximativ 50 de milioane de euro.

Tot în domeniul medical, pentru a întări eforturile de combatere a răspândirii COVID-19 şi pentru a ajuta personalul aflat de mai bine de nouă luni în prima linie în lupta aceasta cu virusul SARS-CoV-2, a fost adoptată în forma finală ordonanţa de urgenţă care permite desfăşurarea activităţilor de voluntariat de către studenţii din anii terminali ai facultăţilor de medicină, respectiv anii IV, V şi VI, precum şi anii III şi IV de asistenţă medicală, în unităţi sanitare implicate în efortul de limitare a răspândirii infecţiilor cu coronavirus, sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Respectiv, universitățile centralizează solicitările studenților care doresc să desfășoare activități de voluntariat în perioada următoare, acestea sunt transmise către DSU, care face redistribuirea acestor solicitări către unitățile sanitare care au cea mai mare nevoie. Această activitate de voluntariat este premiată cu 2.500 de lei pe lună pentru cei care se înscriu în acest program.

Alte proiecte de acte normative aprobate în ședința de guvern de astăzi: tot în contextul COVID, a fost adoptat un proiect de lege privind unele măsuri în domeniul justiției, și acest proiect de lege va fi trimis parlamentului spre adoptare în procedură de urgență. Este un proiect de lege care ține cont de contextul actual al pandemiei COVID-19 și oferă posibilitatea instanțelor de judecată de efectuarea unor proceduri judiciare în sistem la distanță, prin videoconferință, și de asemenea permite instanțelor de judecată să prioritizeze soluționarea dosarelor aflate pe rol în funcție de acest obiectiv, de a limita pe cât posibil răspândirea infecțiilor cu coronavirus și pentru a reduce interacțiunile fizice din instanțele de judecată din România. Este un proiect de lege, repet, adoptat de guvern, care va fi transmis parlamentului pentru adoptare în procedură de urgență.

De asemenea, a fost adoptat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Legii 95/2006, Legea sănătății, pentru reglementarea cadrului în care se pot furniza servicii medicale în regim de telemedicină, tot ca urmare a faptului că în această perioadă multe dintre activitățile desfășurate în zona serviciilor publice s-au mutat în spațiul digital, online, și pentru a reduce interacțiunea fizică sunt încurajate astfel de soluții pentru furnizarea acestora în regim online. Chiar și în domeniul medicinei, practic, prin această ordonanță de urgență se creează cadrul pentru furnizarea serviciilor medicale în regim de telemedicină.

De asemenea, în ședința de guvern a fost aprobat un memorandum important pentru domeniul cultural. Este vorba despre aprobarea unui contract de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 216 milioane de euro pentru reabilitarea unor clădiri de patrimoniu cultural sau construirea și modernizarea unor astfel de obiective. Este un contract de împrumut foarte important pentru realizarea unor obiective de investiții în ceea ce privește reabilitarea patrimoniului cultural național. O mare parte din acest împrumut va fi folosit pentru Muzeul Național de Istorie, dar sunt și alte obiective de investiții importante, precum Opera nouă de la Iași, la fel Opera de la Cluj-Napoca și Așezămintele Brătienilor din București, Vila Florica din Argeș. Sunt obiective culturale de investiții care vor putea fi reabilitate, modernizate prin această facilitate de împrumut în valoare de 216 milioane de euro, la care se adaugă contribuția statului de aproximativ 20%, ceea ce înseamnă un buget total de 270 de milioane de euro.

Acestea au fost principalele acte normative. Sigur, mai există de asemenea un alt act normativ important de adus la cunoștința publicului: este un proiect de hotărâre de guvern care modifică modul de acordare a ajutorului financiar pentru organizațiile de producători și alte forme asociative pentru comercializarea produselor din sectorul fructe-legume. Prin acest proiect de hotărâre de guvern se modifică limita maximă a ajutorului financiar nerambursabil pe care îl primesc aceste forme de asociere de la 50% la 70%. Practic, după adoptarea acestui proiect de hotărâre de guvern organizațiile și formele asociative ale agricultorilor din sectorul legume-fructe vor putea beneficia de un ajutor financiar mai mare prin programele de finanțare nerambursabilă.

Acestea sunt principalele acte normative adoptate în ședința de guvern din această seară. Vă mulțumesc pentru atenție! Sănătate multă!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe