Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri, Virgil Popescu, la finalul şedinţei de guvern

13 Decembrie

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Ionel Dancă: După finalizarea ședinței de guvern vă comunicăm principalele acte normative adoptate în ședința de Guvern. Vor fi prezenți pentru a prezenta aceste măsuri doamna ministru al muncii și protecției sociale, doamna Violeta Alexandru, și ministrul economiei, domnul Virgil Popescu. Dau cuvântul mai întâi doamnei ministru Violeta Alexandru, pentru a vă prezenta principalele măsuri dezbătute și adoptate astăzi în ședința de guvern în domeniul salarizării și pensiilor.
Violeta Alexandru: Bună seara, vă spun și eu și mulțumesc pentru că ați avut răbdarea să rămâneți până la această oră! În ședința de guvern de astăzi cabinetul a fost de acord să adoptăm hotărârea de guvern privind stabilirea cuantumului salariului minim garantat în plată pentru 2020, și anume, am aprobat hotărârea de guvern care prevede ca salariu minim pentru 2020, și este vorba de salariul fără studii superioare, acela rămânând în cuantumul aferent anului în curs, să fie de 2.230 ron, respectiv, aceasta rezultă într-un venit mediu de 1.297, ceea ce înseamnă o creștere de 83 ron pentru fiecare salariat. Astăzi, hotărârea adoptată de guvern, practic, aprobă nu numai un cuantum de salariu, dar și o analiză pe care am făcut-o împreună cu echipa Cancelariei Premierului și Comisia Națională de Prognoză, echipele lucrând la o fundamentare care să arate din punct de vedere obiectiv că această creștere ține cont de rata inflației, dar și de indicele de productivitate. În aceste săptămâni, atât eu, cât și colegii mei am fost implicați în consultări active cu toți partenerii sociali, au avut loc două ședințe ale Consiliului Național Tripartit, în care atât patronatele, cât și sindicatele ne-au prezentat punctele dânșilor de vedere. Am fost deosebit de interesată ca în procesul de  consultare publică să promovez proiectul de hotărâre de guvern pentru ca toate părțile interesate, absolut orice angajator din România și orice membru de sindicat să își poată expune părerea, și am ținut cont de aceste păreri, le-am parcurs pe toate și le-am integrat în textul final, respectiv, am organizat Comisia de Dialog Social, în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, am realizat testul IMM, un mecanism obligatoriu pentru promovarea unui asemenea act normativ, respectiv am consultat membrii /.../, un grup de lucru în coordonarea Ministerului Economiei și care reprezintă companii, grupuri economice deosebit de importante cu angajatori interesați de această chestiune. Toate aceste etape au fost parcurse cu toată atenția, iar în final am solicitat punctul de vedere al Consiliului Economic și Social, care a acordat un aviz favorabil, cu unele observații, pe care le-am citit colegilor mei și care concordă cu preocupările noastre, în sensul în care, dincolo de această hotărâre de guvern, practic o premieră în modul în care propune o formulă de calcul pentru stabilirea salariului minim, ne-am angajat ca începând cu anul viitor, pentru că au existat propuneri pentru adăugarea altor elemente în realizarea unei formule de calcul pentru anii următori, după 2020, ne-am angajat să continuăm consultările, să aprofundăm analiza peste cele trei săptămâni pe care le-am avut la dispoziție în fundamentarea acestui HG și bineînțeles că ne vom ține de acest angajament. Și Consiliul Economic și Social, care a dat un aviz pozitiv, ne recomandă același lucru, să continuăm consultările și ne semnalează că acest cuantum ar fi bine să crească în anii următori, având în vedere puterea de cumpărare. Acesta este primul act normativ. Separat de acest lucru, am prezentat alături de colegii din guvern propunerile Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru modificarea Ordonanței 114 pe 2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, în sensul în care propunerile noastre, și ele bazate pe un proces de consultare pe care l-am început, vin în direcția, pe de o parte, menținerii sporurilor la nivelul anului 2019, respectiv a indemnizațiilor. Am propus, de asemenea, ca indemnizația de hrană să fie, de asemenea, menținută la cuantumul anului 2019, adică să nu crească. Am propus cabinetului să analizăm - fiind aceasta o primă lectură - oportunitatea prevederilor legate de interzicerea cumulului pensiei cu salariu în sistemul public, în sensul în care am propus un mecanism pentru stabilirea modului în care în mod obiectiv o persoană să poată alege între pensie și salariu, în condițiile în care salariul este din sistemul public. Această opțiune ar urma să se facă în 15 zile, deci, este la latitudinea persoanei să opteze între pensie și salariu, în măsura în care acest salariu este din sistemul public, și anume, am propus ca o persoană a cărei pensie nu depășește salariu minim brut pe țară să poate realiza acest cumul, astfel încât să nu afectăm categorii care au un nivel de venit redus. În același timp am stabilit faptul că aceste prevederi privind interzicerea cumulului pensiei cu salariu din sistemul public nu vor fi aplicate astfel încât să afecteze un drept, cum este dreptul de a fi ales, așa cum spun și hotărâri ale Curții Constituționale. Cu alte cuvinte, am ținut cont de hotărârile Curții şi am explicat faptul că ele nu se pot aplica aleșilor din plan central și local, respectiv judecătorilor Curții Constituționale. În fine, am venit cu propuneri clare vizând obligația angajatorilor să notifice în cinci zile casele teritoriale de pensii în privința persoanelor care se află în această situație și am prevăzut și o formulă de penalizare, adică o penalitate pentru cei care nu respectă această obligație. Nu în ultimul rând, am propus cabinetului să sistăm detașările din sistemul privat în sistemul public, cu excepția misiunilor diplomatice, respectiv, cu excepția angajaților din Departamentul de Comerț Exterior, care o au o anumită specificitate. În esență, urmărim eliminarea unor articole care privesc indexarea și mărirea de sporuri și indemnizații, respectiv, urmărim să clarificăm în sistemul public această situație, care generează uneori blocaje, în sensul în care cu greu pot intra în sistemul public persoane tinere care doresc să desfășoare o activitate în instituțiile publice, prin faptul că posturile sunt ocupate de persoane care se pensionează, prin /.../ profesională, și care se reîntorc după ce încasează pensia în urma activității în sistemul public să se angajeze tot în sistemul public, continuându-şi astfel activitatea și sub formă de salariat, pe lângă pensia pe care o merită și la care au dreptul. Nu am intrat în alte detalii care privesc reglementări pe care le vedem oportune în Legea bugetului de stat. Le-am spus colegilor mei că urmează să revenim cu alte propuneri, pe măsură ce în consultările pe care le realizăm rezultă elemente utile pentru scopul pe care îl avem în reglementarea constând în amendarea Ordonanței 114.
Ionel Dancă: Mulțumesc doamna ministru. Dacă sunt întrebări pentru doamna ministru Violeta Alexandru, cu rugămintea de a ne înțelege, timpul este destul de târziu. Câteva întrebări pentru fiecare ministru. Vă mulțumim pentru că aveți această înțelegere.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Aș vrea să vă întreb de ce nu aţi ştiut de situația de la Inspecția Muncii.
Violeta Alexandru: Şi eu aş fi vrut să ştiu de situaţie, dacă şeful Inspecţiei Muncii şi-ar fi respectat fișa postului și ar fi comunicat cu mine, așa cum a comunicat, de altminteri, în fiecare zi, pe o multitudine de alte subiecte. Nu vreau să speculez. Mi-am exprimat cu fermitate îngrijorarea față de această situație creată și mă bucur să văd că întreg cabinetul are disponibilitate și premierul bineînțeles pentru a găsi soluții pentru angajați. Deciziile pe care inspectoratele teritoriale de muncă le-au luat, în sensul de a plăti un salariu diminuat, le-au luat pentru că sunt ordonatori terțiari de credite și pot lua asemenea decizii. Ca atare, vor  răspunde pentru această decizie, cu privire la care nici domniile lor și nici cel care îi coordonează la nivel național, respectiv, inspectorul șef, şeful Inspecției Muncii, ar fi avut datoria să mi le aducă la cunoștință și să deschidă o discuție despre ce potențiale soluții putem găsi. Vă subliniez faptul că situația care s-a creat la Inspecția Muncii, respectiv în bugetele deconcentratelor, este o situație creată chiar de decizii manageriale luate la acest nivel, este vorba despre faptul că în ultima perioadă a operat toate plățile rezultând din deciziile instanțelor în litigii între salariați și instituțiile, inspectoratele teritoriale, în aplicarea legii salarizării, și nu numai, inclusiv pe cele restante, de un an, de 2 ani. Astfel, luând această decizie, practic epuizând fondurile bugetare pentru salarii, un lucru pe care ar fi trebuit ca decizie managerială să mi-o aducă la cunoștință, dar pe care orice manager care înțelege să nu pună salariații într-o situație riscantă ar fi trebuit să o ia, indiferent de obligația pe care o are, să mă informeze cu privire la această situație.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: În 29.11 spune Inspecția Muncii că li s-a transmis că primesc aproape 9 milioane de lei la rectificare și, cu toate acestea, v-au transmis că mai au nevoie de încă 3 milioane de lei. Aceeași solicitare a fost transmisă, din nou, pe data de 5.12.2019, când vi s-a cerut din nou să transmiteți către Inspecția Muncii 3 milioane de lei. Aţi primit aceste documente, da sau nu?
Violeta Alexandru: Rog să producă dovada cei care v-au furnizat aceste informații.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Este un comunicat de presă al Inspecției Muncii.
Violeta Alexandru: Rog să producă dovada și dumneavoastră veți primi răspunsul, în funcție de dovezile pe care vi le vor produce legat de aceste informări pe care mi le-au adus la cunoștință. În orice situație ar fi fost, am avut toată disponibilitatea pentru orice potențială nevoie financiară pe care instituțiile din coordonarea ministerului au avut-o, după cum știți, să mă întorc în mijlocul cabinetului și să solicit accesarea resurselor din Fondul de Rezervă, ceea ce vă demonstrează că, dacă aș fi știut aceste informații, nu aș fi avut nici o reținere, mai ales când e vorba de salariații unei instituții, să vin în rândul colegilor şi să solicit acest ajutor.
Ionel Dancă: Haideţi să nu transformăm conferința...
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Încă o întrebare. Vă rog încă o întrebare, pentru că eu cred că are nevoie toată lumea de lămuriri referitor la această situaţie.
Ionel Dancă: Cred că este foarte clar că o sesizare legată de faptul că o instituție nu mai are bani de salarii pentru o lună este foarte greu de crezut că ar fi putut trece neobservată atunci când ea a fost comunicată.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Tocmai de aceea, încercăm să vedem cine a fost de vină.
Ionel Dancă: A dat doamna ministru explicaţii, dacă mai sunt întrebări pe alte subiecte.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Doamna ministru, aş mai avea o singură întrebare. Dacă la Ministerul Muncii s-au plătit astăzi salariile sau este adevărat faptul că au fost greşite documentele care au ajuns la Trezorerie, v-au fost transmise înapoi la minister şi abia săptămâna viitoare se reia procedura.
Violeta Alexandru: Sunt convinsă că personalul de specialitate care face aceste plăți în fiecare lună mi-ar fi spus dacă există genul acesta de probleme,  se pot întâmpla greșeli, dar în niciun caz acestea nu vor pune în pericol calendarul efectuării plăților către salariații Ministerului Muncii.
Reporter: Nu mi-aţi răspuns, s-au primit astăzi, s-au încasat astăzi salarii la Ministerul Muncii? Da sau Nu?
Violeta Alexandru: Vă asigur că respectăm graficul de plată a salariilor, de acest lucru mă îngrijesc personal.
Reporter: Nu mi-aţi răspuns la întrebare.
Ionel Dancă: Mulțumesc. Dacă mai sunt alte întrebări? Mulţumim. Cred că răspunsurile au fost mai mult decât suficiente. Doamna ministru, dacă mai sunt întrebări pentru doamna ministru.
Reporter: Da, eu mai am...
Ionel Dancă: Da, vă rog, doamna ministru.
Xenia Croitoru, ANTENA 3: Voiam să vă întreb dacă anul viitor vor fi plătite orele suplimentare pentru bugetari, pentru că urmează să fie gata proiectul de buget și voiam să vă întreb acest lucru.
Violeta Alexandru: Efectuăm o serie de analize, această conferință de presă nu este despre bugetul pe anul viitor, ceea ce am avut de comunicat este legat de...
Xenia Croitoru, ANTENA 3: Dar îl pregătiţi, ar trebui să știți ce urmează să se întâmple.
Violeta Alexandru: Da, și îl pregătim într-o strânsă legătură cu echipa Ministerului Finanțelor Publice. În momentul în care vom avea o informație de comunicat pe acest subiect, o vom comunica.
Reporter: Şi încă o întrebare, dacă se păstrează sau nu gratuitățile pentru studenți în transportul CFR.
Violeta Alexandru: Şi acest aspect este în analiza noastră, ne pregătim pe toate aspectele în discuțiile cu Ministerul Finanțelor pentru a stabili cuantumul fiecărui capitol bugetar pentru Ministerul Muncii; în momentul în care vom avea o comunicare, decizie pe acest subiect, o vom comunica public.
Reporter: Se ia în calcul faptul ca studenții să nu mai aibă acea gratuitate...
Ionel Dancă: Nu s-a discutat.
Violeta Alexandru: În momentul în care apare o informație pe care vom dori să o comunicăm, o s-o comunicăm. La acest moment, vă spuneam că analizăm toate capitolele bugetare, acest subiect nu a fost în discuție până în acest moment; când vom avea aspecte de discutat și care se modifică în structura bugetului Ministerului Muncii, o vom comunica cu toată transparenţa.
Ione Dancă: Mulţumim, doamna Croitoru. Dacă nu mai sunt întrebări, mulțumim doamnei ministru Violeta Alexandru. Îl invit pe colegul meu, domnul ministru al economiei, domnul Virgil Popescu, pentru a vă prezenta principalele prevederi din proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței 114 în domeniul energiei. Vă rog, domnule ministru.
Virgil Popescu: Bună seara! Da, astăzi a fost într-o primă lectură Ordonanța 114, în integralitatea ei, și am prezentat cabinetului principalele modificări pe care dorim să le facem și pe care dorim să fie promovate în piață în așa fel încât efectele dezastruoase pe care Ordonanță 114 le-a avut asupra domeniului energetic să fie ridicate. Practic, după cum știți, domeniul energiei este împărțit în două părți: energia electrică și gazele naturale. În ambele zone, și de energie electrică, și de gaze naturale, Ordonanța 114 a impus niște bariere de preț la achiziția energiei electrice și a gazului natural de la producători către furnizori. Practic, a scăzut prețul de achiziție al energiei electrice și al gazelor naturale pentru furnizori, dar la populația casnică prețul nu a scăzut; practic, s-a creat o marjă mult mai mare pentru furnizori în a-și mări profitul. Acest lucru nu mai poate să rămână și am propus guvernului în prima lectură, practic, ridicarea acestor bariere de preț la producători pentru gazele naturale la 1 iulie 2020 și pentru energia electrică la 31 decembrie 2020. Practic, în anul 2020 vom elimina toate aceste bariere. De asemenea, am discutat despre ridicarea acelei taxei de 2% impuse companiilor din energie pe cifra de afaceri, o taxă care a crescut inutil factura românilor, o taxă în urma căreia s-au strâns peste 600 de milioane de lei în conturile ANRE, bani care stau în conturi și nu produc absolut nimic, și am propus guvernului ca cu acești bani să se poate efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și, evident, să-i putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, ne-am propus şi ați văzut în programul de guvernare și ne ținem de promisiuni, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia. De asemenea, nu trebuie să uităm că avem două infringementuri, un infringement care este în derulare cu privire la blocarea exporturilor de gaze naturale, un infringement pe care îl vom ridica prin această eliminare a barierelor de la 1 iulie şi un preinfringement cu privire la faptul că, prin Ordonanţa 19, care a modificat Ordonanţa 114, practic, reglementatorul, independenţa reglementatorului a fost afectată, iar Parlamentul a intervenit şi Guvernul a intervenit şi a impus o rată a rentabilităţii de 6,9% la companiile de distribuţie din energie electrică şi gaze naturale, o rată care nu poate fi impusă de Guvern şi de Parlament, ci trebuie calculată în baza unor norme de către ANRE. Am ridicat şi această barieră şi am redat independenţa reglementatorului, urmând ca, în 90 de zile, de la 1 ianuarie, să creeze noul cadru de reglementare pentru această rată a rentabilităţii. Aici avem de examinat ori cu 31 martie, ori cu 1 iulie să ridicăm această rată a rentabilităţii de 6,9%. Practic, prin toate aceste măsuri pe care le luăm prin proiectul de modificare a Ordonanţei 114 dorim ca să ajungem, în 2021, la o piață liberă, la o piață care să nu mai aibă distorsiuni, o piață în care prețul la consumatorul casnic să nu crească și vă spun cu fermitate că nu vom avea creșteri de preț de la 1 ianuarie, în ciuda a ce spun unii și alții, și o să vedeți acest lucru, se va vedea foarte curând că prețul la energie electrică și la gaze naturale nu va crește de la 1 ianuarie și o piață în care prețul la energia electrică la consumatorul casnic reglementat de către ANRE să nu fie mai mare decât prețul pe piața concurențială, preț pe care îl oferă Hidroelectrica, pentru că nu este normal acest lucru, ca în momentul de față, astăzi, dacă dumneavoastră vreți să vă mutați de pe piața reglementată la Hidroelectrica, care este un jucător în piață și care are un preț concurențial, să plătiți mai puțin. În mod normal, ar trebui ca prețul la reglementat să nu existe dacă prețul concurențial este mai mic pe piață. Cam atât, pe scurt, aș vrea să vă zic despre acest lucru și să nu uităm, și nu este normal ca, în urmă cu o lună, cu o lună şi jumătate, prețul gazelor naturale pe piața românească să fie mai mare decât prețul la vecinii din Ungaria, din Austria. Deci, toate repercusiunile pe care Ordonanţa 114 le-a făcut în piață vor fi înlăturate prin aceste măsuri pe care le vom lua săptămâna viitoare, probabil, și eu cred că, după ce se va fi aprobat acest proiect de lege prin asumarea răspunderii, piața va reveni ușor, ușor la normal, iar România va deveni, acolo unde îi este locul, o țară independentă din punct de vedere al energiei electrice și al gazelor naturale. Mulțumesc.
Ionel Dancă: Dacă sunt întrebări pentru domnul ministru?
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: Domnule ministru, spuneați că nu cresc prețurile de la 1 ianuarie, dar după 1 iulie și, respectiv, 31 decembrie cresc prețurile la gaze și la energie electrică?
Virgil Popescu: Nu. Vă spun cu certitudine că nu sunt motive. Practic, inclusiv acum, când vorbim, în luna decembrie, prețul la gaze naturale este sub preţul de 68 de lei pe MW. Cu cât vând producătorii obligați de către ordonanță aiurea, dată de către fostul guvern. Nu vom avea creșteri de prețuri. Sunt convins că piața se va regla singură. Sunt gaze naturale suficiente, înmagazinate în România, sunt peste 3 miliarde de metri cubi; acestea nu se vor consuma în această iarnă și vă spun că vor rămâne, vom trece iarna și vom rămâne cu peste jumătate din această cantitate de gaze naturale în depozite, care va trebui să fie scoasă pe piață pentru vânzare. Practic, piața, după părerea mea, după 1 iulie va fi inundată de gaze naturale, asta este bine pentru populație și pentru toți consumatorii industriali va scădea prețul.
Larisa Bernaschi, ROMÂNIA TV: O spuneţi foarte sigur, o spuneţi cu /.../ pe masă?
Virgil Popescu: Da. Eu vă spun pentru că înțeleg piața și de aceea vă spun. Aşa va fi.
Ionel Dancă: Mai sunt alte întrebări pentru domnul ministru?
Reporter: Vorbeaţi de actul normativ privind certificatele de emisii de gaze cu efecte de seră. S-a luat vreo decizie, dacă va fi un proiect de lege sau ordonanță de urgență?
Virgil Popescu: A fost o primă citire a acestui act. Practic, ce ne dorim noi prin acest act normativ, ne dorim ca o parte, cam maxim 21% din fondurile care se strâng în fondul de mediu să fie folosite pentru o schemă de ajutor pentru companiile din cele 15 industrii definite de comisie, în 15 sectoare definite de către Comisia Europeană, care sunt mari consumatoare de energie electrică. Până săptămâna viitoare vom defini dacă va fi un proiect de lege asumat sau va fi ordonanță de urgență. Încă nu am hotărât, dar până săptămâna viitoare, până la următoarea ședință de guvern vom hotărî acest lucru. Practic, trebuia să ştiţi, sunt 12 state din Uniunea Europeană, se practică această schemă de ajutor de stat. În România nu înțeleg de ce nu s-a practicat până acum. Banii se strâng în fondul de mediu. Practic, aceste 15 sectoare, companiile din aceste 15 sectoare din economia națională plătesc aceste certificate de CO2 și e normal ca o parte din această plată să se întoarcă în momentul când prețul energiei electrice afectează competitivitatea industriei, pentru că asta se întâmplă acum și există risc mare de relocare.
Cătălina Mănoiu, REALITATEA PLUS: Bună seara! Acele 600.000.000 care s-au strâns din taxa din energie spuneaţi că vor fi folosite cum anume? Aveți niște programe pe hârtie?
Virgil Popescu: Nu. Aceste 600.000.000 strânse și probabil 700 până la sfârșitul anului vor fi folosite pe programe de eficiență energetică, pe care Ministerul Economiei și Energiei le va lansa și le vom folosi și pentru schema, o parte din ele pentru schema de finanțare a consumatorului vulnerabil.
Cătălina Mănoiu, REALITATEA PLUS: Legat de această schemă de finanțare a consumatorului vulnerabil, ne puteți da mai multe detalii?
Virgil Popescu: Nu vă pot da acum mai multe detalii. Ea va fi clar făcută interministerial. Ministerul Muncii va fi coordonator, pentru că e normal să fie așa. Acolo este esența materiei consumatorului vulnerabil. Noi vom asigura sprijinul logistic din partea Ministerului Economiei și Energiei şi sunt convins că împreună cu unitățile administrativ-teritoriale vom identifica acele persoane care au cu adevărat nevoie de bani, de susținere, și să nu uităm că avem o lege a venitului de incluziune socială, o lege aprobată de Parlament în 2016, o lege al cărei termen de aplicare a trecut demult, a tot fost prorogat, tot prorogat de vechiul guvern, unde este definit consumatorul vulnerabil, deci avem un cadru legislativ unde putem lucra şi de unde putem actualiza acele date.
Cătălina Mănoiu, REALITATEA PLUS: În ce măsură se va schimba această definiție a 'consumatorului vulnerabil', pentru că au existat discuții legate de modificarea ei?
Virgil Popescu: Vor exista în continuare discuții legate de modificarea ei, va fi un comitet care va lucra pe lucrul acesta, se va consulta evident cu partenerii sociali. Ne vom consulta cu absolut toată lumea care poate veni cu îmbunătățiri la ceea ce există în momentul de față în acea lege de asigurare a venitului minim de incluziune socială.
Ionel Dancă: Mulțumim pentru întrebări. Domnule ministru, mulțumim pentru răspunsuri. În continuare dați-mi voie să vă prezint alte prevederi din proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței 114. Un capitol important al acestui proiect de lege privește fondul de dezvoltare și investiții. O schemă de fapt de împrumuturi fictive, prin care fostul guvern a amăgit autoritățile locale cu contracte de finanțare, fără o sursă bugetară reală, și doar pentru a evita înscrierea unor credite de angajament în calculul deficitului bugetar, o schemă de împrumuturi fictive pentru ocolirea deficitului bugetar. Acest mecanism de finanțare, ca urmare a proiectului de lege adoptat astăzi, citit astăzi în primă lectură în ședința de guvern și pentru care guvernul urmează să își angajeze răspunderea, va fi desființat. Prevederile în ceea ce privește desființarea fondului de dezvoltare și investiții sunt, după cum urmează: fondul de dezvoltare și investiții se transferă de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care trebuie să revină la misiunea ei de bază, aceea de a face prognoze și studii de impact bugetar, se transferă la Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației, iar valoarea împrumuturilor acordate în cadrul contractelor de finanțare deja semnate - vorbim de contracte de finanțare, 239 de contracte de finanțare semnate, dintre care 40 au primit deja avans, sau de conturi în perioada 1 octombrie-8 noiembrie, valoarea împrumuturilor acordate așadar în cadrul proiectelor selectate și semnate se diminuează la valoarea deja virată beneficiarilor și diferența neutilizată se restituie până la sfârșitul anului într-un cont la Ministerul Lucrărilor Publice și Administrației. Schema de finanțare, programul de finanțare a stațiunilor balneare se modifică și se transferă de asemenea la Ministerul Lucrărilor Publice, într-un program de finanțare a infrastructurii balneare. În acest caz, contractele semnate pentru proiectele depuse continuă la Ministerul Lucrărilor Publice, iar încheierea de noi contracte se va face în limitele bugetare alocate anual. A treia schemă de finanțare prevăzută prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, alături de Fondul de Dezvoltare și Investiții la Comisia Națională de Prognoză, prin Ordonanța 114, este schema cunoscută public de grădinițe sportive: programul "gROwth - investim în copii, investim în viitor". Acesta se transferă, de asemenea, la Ministerul Lucrărilor Publice și va fi administrat de Compania Națională de Investiții; iar contractele semnate vor fi derulate până la finalizare și, în același timp, nu vor mai fi acceptate noi contracte în cadrul acestei scheme de finanțare, urmând ca această schemă să se desființeze la finalizarea contractelor deja semnate. Un alt capitol important de prevederi din Ordonanța 114 - cele privitoare la Pilonul II de pensii - se modifică prin proiectul de lege dezbătut astăzi în ședință de guvern, după cum urmează. Sunt patru condiții esențiale care au afectat grav funcționarea fondurilor de administrare a Pilonului II de pensii și, prin proiectul de lege dezbătut în ședința de guvern din această seară, aceste prevederi se modifică radical, respectiv: cerința de majorare suplimentară a capitalului pentru administratorii fondurilor de pensii private se abrogă și se revine la condiția din Legea 411 din 2004, care cerea constituirea unui capital de patru milioane de euro la deschiderea unui fond de administrare a pensiilor private. În ceea ce privește opționalitatea contribuabililor între Pilonul I și Pilonul II de pensii, dat fiind faptul că aceasta nu a funcționat în realitate, numărul celor care au făcut o astfel de alegere este infim, această prevedere se abrogă de asemenea. Sunt două prevederi legate de comisioanele de administrare, care se modifică, respectiv: comisionul de administrare de până la 1% din valoarea contribuțiilor virate la Pilonul II de pensii, deci vorbim de comisionul de administrare legat de contribuțiile care se virează și care era de până la 1%, se diminuează la 0,5%, iar, din aceşti 0,5%, 0,1 puncte procentuale reprezintă comisionul pe care îl încasează Casa Națională de Pensii, spre deosebire de 0,5 puncte procentuale, așa cum era prevăzut în Ordonanța 114; și, de asemenea, taxarea activității de administrare a fondurilor de pensii private de către ASF se limitează la 10% din costurile de administrare a acestor fonduri. Practic, încerc să explic cât mai simplu: 1% comision de administrare statul se reduce la 0,5%, din acel 1% nu se mai duce 0,5% la Casa de Pensii, ci doar 0,1 puncte procentuale, iar din ceea ce rămâne - 0,4 puncte procentuale - ASF-ul are dreptul să încaseze maxim 10% din 0,4 puncte procentuale, ceea ce este, considerăm noi, suficient ca taxă percepută de ASF. Prin această formulă câștigă, pe de o parte, contribuabilii, pentru că acel comision redus de la 1% la 0,5% înseamnă mai mult pentru contribuabili ca și contribuție în Pilonul II de pensii, câștigă și fondurile de administrare a pilonului de pensii, pentru că se majorează, se reduce comisionul acela pe care îl percepea Casa Națională de Pensii - de la 0,5 la 0,1 puncte procentuale. În fine, comisionul de administrare al fondurilor de pensii aplicat ca deducere din valoarea activelor nete pe care le administrează, rămâne formula de calcul prevăzută în Ordonanţa 116, care ia în considerare nivelul rentabilităţii raportat la rata inflației, și se modifică perioada de calcul a rentabilității; respectiv, în Ordonanța 114 rentabilitatea era calculată la o perioadă de 24 de luni, potrivit noului proiect de lege rata rentabilității se calculează la o perioadă de 60 de luni, respectiv cinci ani, conform recomandărilor internaționale, recomandărilor OECD, care calculează rentabilitatea unui pilon de pensii administrat privat la o perioadă între 5 și 10 ani. Dacă sunt întrebări.
Reporter: Ce se întâmplă cu cei 500 de români care au renunţat la Pilonul II? Odată ce intră în vigoare noua lege, vor reintra în sistem?
Ionel Dancă: Nu, opțiunea făcută rămâne valabilă, respectiv, dacă au optat să se transfere la Pilonul I ei rămân acolo. Este o opțiune valabilă. Probabil vom avea o dispoziție tranzitorie pentru cele câteva cazuri.
Reporter: Adică o perioadă în care să decidă dacă vor să se întoarcă şi la Pilonul II sau nu.
Ionel Dancă: Da, da, probabil va fi o dispoziţie tranzitorie în acest sens.
Reporter: Am reţinut corect: Fondul de Dezvoltare şi Investiţii va fi desfiinţat sau va fi transferat la Ministerul Lucrărilor Publice spre desfiinţare? Cum...
Ionel Dancă: E o întrebare foarte bună. De trei săptămâni, pot să vă spun că acest Fond de Dezvoltare și de Investiții, din punct de vedere juridic, este greu de ucis; și am încercat mai multe formule juridice, astfel încât să anticipăm și să evităm posibile litigii în instanță ca urmare a desființării abuzive a acestui fond. Prin urmare, am transferat fondul la Ministerul Lucrărilor Publice și nu se mai alocă împrumuturi, iar valoarea împrumuturilor acordate se diminuează, valoarea împrumuturilor contractate se diminuează la valoarea împrumuturilor acordate. Practic, cei care au primit bani prin acest fond, vorbim despre aproximativ 40 de proiecte, rămân cu banii luați, nu mai primesc nimic în plus. Dar în același timp păstrăm prevederea că ei trebuie să ramburseze banii înapoi. Şi, atunci, pentru a putea rambursa banii înapoi, pentru că vorbim de un împrumut, trebuie să rămână un cont disponibil la Ministerul Lucrărilor Publice unde urmează să se ramburseze banii respectivi. Este, dacă vreți, o formulă de a ne proteja împotriva unor litigii, pe de o parte. Pe de altă parte, să asigurăm cadru de recuperare a sumelor date pentru aceste împrumuturi.
Reporter: Formula transferaţi spre desfiinţare e corectă?
Ionel Dancă: Asta este.
Reporter: Da, mulţumesc.
Ionel Dancă: Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumesc, răspunsuri mai erau.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe