Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ionel Dancă, ministrul sănătății, Nelu Tătaru, și șeful DSU, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern

16 Iunie

Galerie foto

[Check against delivery]

Nelu Tătaru: Bună ziua! Dați-mi voie să vă informez despre deciziile luate astăzi în ședința de guvern. După cum știți, în cadrul evoluției pandemiei, la nivelul țării noastre, suntem încă pe panta descendentă. După un număr de 166 de cazuri noi ieri, astăzi am avut 250 de cazuri, 10 decese de ieri până astăzi, avem peste 4.500 de cazuri active. În acest context și tocmai în evoluția focarelor care se află în diseminare, s-a decis prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă. În aceste condiții, s-a gestionat şi se gestionează în continuare și un al treilea pachet de măsuri de relaxare. Tot în ședința de astăzi, ca urmare a hotărârii Comitetului Național pentru Situaţii de Urgență, s-a decis să se relaxeze anumite activități, după cum urmează. Grădinițele, creșele și afterschool-urile își vor relua activitatea pe parcursul verii. Această activitate se va relua după un set de norme și de măsuri de aplicare, în vederea desfășurării și funcționării acestor instituții în contextul în care trebuie să avem foarte mare grijă la precauții, la distanțare, la igienă și în general trebuie să avem foarte mare grijă când este vorba și de copii. Tot în acest context, în aceste măsuri de relaxări, s-a luat decizia de a relua activitatea în sălile de fitness. Această activitate se va relua în aceleași condiții de distanțare fizică, de natură sanitară, precum și cu precauții în ce privește dezinfecția, precauții în ce privește spațiul comun din aceste instituții. S-a luat tot astăzi decizia relaxării, în acest context, a tot ce înseamnă mall-uri, dar mall-uri referindu-ne la spațiile de vânzare, nu se discută în mall despre deschiderea cinematografelor, despre deschiderea food court-urilor sau deschiderea acelor locuri de joacă. Sunt spații comune, sunt spații care au un anumit specific și trebuie anumită atenție. Menționez că am luat aceste decizii sau luăm acestei decizii de relaxare în măsura în care putem avea și niște măsuri sau niște precauții în acest sens, putând interveni la moment dat dacă există evoluții nefavorabile. Un moment important după multe discuții pe care le-am avut și s-a luat decizia de comun acord cu Patriarhia și cu celelalte culte, se redeschid slujbele sau adunările religioase în interior. Aceste reluări de slujbe sau adunările religioase în interior se fac, la fel, în contextul respectării acelei distanțări fizice. Numărul de persoane aflate în interiorul bisericilor sau sălilor de cult se va face în funcție de suprafața acestor săli, numărul de persoane va ține cont de distanțarea fizică; la fel, obligativitatea păstrării măștilor este în curs. Tot în acest context, s-a luat decizia ca în tot ce înseamnă sport în aer liber să se respecte aceleași condiții de igienă, distanțare fizică. Orice eveniment privat în interior nu va depăși numărul de 20 de persoane, iar evenimentele private în aer liber nu vor depăși un număr de 50 de persoane. În acest context, mă repet, respectând niște reguli de igienă, distanțare fizică, reguli de precauție pe care trebuie să le avem fie că este afterschool, fie că este mall, fie că este sală de fitness, fie că este biserică, putem gestiona o situație care să ne ducă după 1 iulie la un alt pachet de relaxări. Conștientizăm și noi, ca  guvern, după cum credem că conștientizează și populația, că situația încă nu este la final. Suntem într-un moment pe care trebuie să-l gestionăm, suntem într-un moment în care putem ajunge la o viață cvasinormală doar respectând aceste condiții. Mulțumesc.
Raed Arafat: Bună ziua! După cum știți, astăzi a avut loc înaintea ședinței de guvern ședința Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Așa cum a precizat domnul ministru mai înainte, a fost propusă prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul țării pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17 iunie 2020, la propunerea ministrului afacerilor interne și, bineînțeles, și al Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Există motive pentru care am făcut acest lucru. După o analiză foarte amănunțită a situației actuale, în pofida faptului că avem o curbă descendentă, totuși există semne că situația poate oricând să se deterioreze și să avem cel puțin focare serioase sau să avem o situație mai grea în următoarea perioadă, dacă nu se respectă măsurile compensatorii care au fost deja menționate, și anume purtatul măștilor, distanțarea fizică, triajul la intrare în spații închise, purtatul măștilor în transportul în comun, deci toate astea sunt extrem de necesare că să păstrăm un control asupra situației la acest moment și ca să păstrăm o curbă descendentă. Am văzut în ultima perioadă totuși creșteri care au depășit 300 de cazuri în 24 de ore și la un procent din testări care a ajuns până și la 5% din totalul testelor care au fost efectuate. Analiza care a fost făcută împreună cu INSP şi împreună cu colegii de la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și împreună cu alți specialiști a arătat că conducerea și comanda unică, luarea unor masuri rapide vor fi necesare mai departe. Există o creștere față de cum a fost acum două săptămâni, acum câteva zile la numărul pacienților în terapiile intensive. Există focare care au apărut în instituții medicale, care necesită detașare de personal, care necesită mișcare de personal pentru acoperirea nevoilor unităților sanitare unde personalul este în izolare sau este chiar bolnav și internat în spitale. Acestea sunt unele dintre motive pentru care s-a optat pentru propunerea prelungirii stării de alertă. Bineînțeles, în cadrul prelungirii stării de alertă nu se mai regăsesc propuneri privind achizițiile directe sau alte propuneri care nu sunt necesare în această fază, deci veți vedea o diferență între propunerile de acum și situațiile care au fost înainte, în timpul stării de urgență și în timpul în care am avut până acum în situația în care s-au permis anumite aspecte care nu mai sunt necesare. Deci, se va păstra obligativitatea purtării măștilor, a triajului epidemiologic la intrarea în instituții și în spațiile închise și purtatul măștilor în transportul în comun. Mai multe puncte de frontieră urmează să fie deschise, s-a luat această decizie, și aici menționez Negru Vodă - județul Constanța, Turnu Măgurele - județul Teleorman, Sighetul Marmației - județul Maramureș, Rădăuți Prut - județul Botoșani, Oancea - județul Galați, precum și Jimbolia - județul Timiș, feroviar, cu excepția traficului de marfă. Deci, acestea urmează să fie redeschise la acest moment și să fie funcționale. Erau închise înainte, era Jimbolia, de exemplu, închis, era exceptat numai pentru traficul de marfă, acum va fi deschis și pentru călătoriile de persoane. Deci, în altă ordine de idei, referitor la călătoriile aeriene, adică transportul aerian. INSP și cu acordul și cu aprobarea a CNSU, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, vor emite periodic lista țărilor care urmează să fie reluate cu ele zborurile sau eventual întrerupte cu ele zborurile dacă se deteriorează situația pe o durată mai lungă într-o țară, pe o durată de 14 zile. Deci, după cum știți, INSP săptămânal va stabili lista noilor țări care vor fi introduse pentru eliminarea măsurii de izolare și carantinare la întoarcere din țările respective și, automat, pentru reluarea zborurilor cu țările respective, așa că acest lucru urmează să se întâmple în următoarea perioadă. Următoarea evaluare va fi la sfârșitul acestei săptămâni, pentru a intra în vigoare în cursul zilei de luni. Deci, acestea sunt principalele aspecte pe care le menționăm și dacă sunt întrebări...
Reporter: Bună ziua! Aţi propus prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile. Ştim însă că social-democraţii nu sunt de acord cu această perioadă, chiar dacă dumneavoastră, domnule Arafat, aţi încercat să-i convingeţi. Ce se va întâmpla în contextul în care, totuşi, nu se va da un vot pentru următoarele 30 de zile şi vor alege să prelungească doar pentru 15 zile?
Raed Arafat: Vom vedea ce se va întâmpla în Parlament. Deci, în acest moment nu o să comentez ce decizii se vor lua la nivelul Parlamentului sau ce decizii vor fi luate mai departe. Noi am propus... Există o notă de fundamentare şi vreau să vă spun... nu avem timp să vă citesc din nota respectivă, dar hotărârea de guvern are o notă de fundamentare, care a fost lucrată de mai mulţi experţi şi care are mai multe date. Ce v-am dat eu este doar un rezumat al rezumatelor acum. Deci, există o notă de fundamentare care poate să explice de ce s-a propus prelunigrea stării de alertă şi o să vedem ce se întâmplă mai departe. De speculat, de văzut..., lăsăm lucrurile să se resolve, fiecare la momentul lui.
Reporter: Dacă se poate, concret, să ne spuneţi două sau trei motive pentru care ar trebui prelungită starea de alertă în următoarele 30 de zile.
Raed Arafat: V-am zis, în primul rând, pentru o coordonare unică naţională. Asta este extrem de important, din punctul nostru de vedere, ca să putem păstra Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi centrele judeţene. Pentru că, aşa cum am explicat, noi avem trei stări în situaţiile de urgenţă: starea de normalitate, starea de alertă, starea de urgenţă. Am fost în starea de urgenţă. Cert este că noi nu ne întoarcem la o stare de normalitate acum şi încă mai este o perioadă până suntem siguri că putem să gestionăm situaţia în cadrul unei stări de normalitate. Este necesară prelungirea stării de alertă, pentru ca, de exemplu, să justificăm rămânerea deschisă a centrelor, a cheltuielilor care se fac cu personalul din centrele de coordonare şi conducere, ca să putem să luăm deciziile rapid. Sunt decizii pe care le luăm şi la miez de noapte uneori, sunt decizii pe care le luăm şi în cursul weekend-ului, sunt decizii care se iau nu cum se iau deciziile obişnuite într-o stare de normalitate; ca să putem să luăm decizii rapide în privinţa izolării şi carantinării unor locaţii, unor zone care necesită acest lucru, la propunerea comitetelor judeţene, ca să putem să luăm decizii pe distribuire de materiale, de echipamente, dacă este nevoie, pe redistribuire de materiale, pe detaşare de personal. Una dintre problemele majore pe care noi le-am văzut a fost problema detaşării personalului. Pentru că la starea de urgenţă a fost posibil să detaşezi personalul între spitale, între unităţi, cu condiţia să le asiguri locul de cazare, masa şi toate cheltuielile de detaşare. Putem să facem acest lucru în cadrul stării de alertă, cu condiţia, bineînţeles, a acceptului angajatorului şi al angajatului, şi am detaşat - ultimele ordine sau avize pe detaşare de personal s-au dat chiar seara trecută -, iar în starea de normalitate devine mult mai greu să faci acest lucru. Deci, este necesară prelungirea pentru a putea gestiona situaţia într-un mod mai eficient. 
Reporter: În ce regim vor fi făcute achiziţiile? Au cerut mai mulţi parlamentari, nu doar cei din PSD, să fie transparente. Aţi modificat cumva cadrul legislativ? Aţi găsit o cale de a face achiziţiile transparente?
Nelu Tătaru: Se vor face achiziţii în limitele legii. Nu se mai fac achiziţii directe. 
Reporter: În ceea ce priveşte cadrele medicale şi nu numai, vorbeaţi de o serie de modificări care au fost făcute faţă de formele vechi ale măsurilor. Mă refer aici la numiri, numiri inclusiv la conducerea spitalelor, şi nu numai. Se păstrează în continuare această coordonare la nivelul Ministerului Sănătăţii?
Nelu Tătaru: După cum aţi ştiut, modificarea ultimei hotărâri de guvern privind alerta, modificarea din Parlament, a specificat că aceste numiri, eliberări din funcţie sau suspendări se fac de către autorităţile locale.
Reporter: Deci au rămas la autorităţile locale, n-aţi mai revenit.
Nelu Tătaru: La autorităţi, da.
Reporter: Domnule ministru, în momentul de faţă ştim că nu există ordine, deci trebuie emise altele noi, conform hotărârii de guvern. Ce vom face de mâine, în lipsa acestor ordine?
Nelu Tătaru: Dacă aţi putut urmări, încă de vineri, au început să apară ordinele, chiar publicate în "Monitorul Oficial".
Reporter: Şi mai sunt valabile, chiar acum, începând de mâine?
Nelu Tătaru: Sunt, fiindcă noi am luat nişte hotărări care au rămas - şi de la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, de joi; sunt aceleaşi pe care le aveţi şi astăzi. Şi atunci, astăzi vom modifica doar... vom aduce doar ordine comune ale Ministerului Sănătăţii, Secretariatului pentru Culte - cel pentru biserici, va apărea cel pentru mall-uri, cu Ministrul Economiei, a apărut cel pentru grădiniţe, creşe şi afterschool-uri, apar şi cele pentru sălile de fitness, după cum am elaborat şi ordinul pentru turism balnear. 
Realizator: Şi pentru cele... nu ştiu, transport în comun şi aşa mai departe?
Nelu Tătaru: Urmează să le modificăm şi să le aducem în comun cu Ministerul Transporturilor.
Reporter: Şi asta înseamnă că de mâine aceste reguli care au fost impuse până astăzi prin ordin de ministru - mă refer la transporturi sau la alte domenii, de exemplu la terase - nu mai sunt în vigoare.
Nelu Tătaru: Sunt în vigoare, ele rămân, vor fi republicate, iar cele care... odată cu modificarea ţărilor din care venim şi reluarea transportului aerian, se va face un ordin nou în comun cu Ministrul Transporturilor.
Reporter: Şi când vor fi publicate aceste ordine, toate?
Nelu Tătaru: Mâine cred că le veţi avea.
Reporter: Deci mâine vom avea cadrul legal pentru tot, inclusiv pentru cele pentru care aveam înainte un ordin, da?
Nelu Tătaru: Exact.
Reporter: Şi în cazul în care nu se publică, ce vom face? Adică se vor da...?
Nelu Tătaru: Luăm cazul în care vor publica.
Reporter: Aş vrea să vă întreb, în privinţa restaurantelor şi a teatrelor - pentru că social-democraţii au ridicat nişte semne de întrebare -, de ce nu se deschid şi aceste activităţi, în condiţiile în care se petrec tot în spaţii închise ca altele, care deja au fost permise? De ce aţi ezitat să includeţi în lista activităţilor reluate şi pe cele din restaurante sau din teatre?
Raed Arafat: Noi am zis un lucru, şi vreau să îl subliniez. Nu putem relaxa totul deodată  - lăsând la o parte orice dezbatere - , pentru că toată lumea dorește ca totul să fie relaxat. Este imposibil acest lucru, pentru că asta înseamnă să vii să spui că, gata, ne întoarcem la normalitate, ca înaintea virusului. Haideți să vedem alte țări, țări care au avut probleme mari, dacă ele au luat astfel de măsuri. Toată lumea ia măsurile treptat și ia măsurile cu observarea asta, de 14 zile. Unii au început mai devreme decât noi, alţii încă nu au început tot ce am început noi. Așa că poate că e logic să spui: de ce nu asta, de ce nu cealaltă, dacă începe acolo de ce nu poate să înceapă și dincolo? Pentru că asta înseamnă un număr mult mai mare de oameni expuşi unui risc, pentru că nimeni nu poate garanta un risc zero la oricare dintre măsurile de relaxare pe care noi le dăm. Risc zero nu există. Așa că este normal să le facem treptat. Ce nu s-a relaxat acum, se relaxează în următoarea perioadă. Este imposibil să le relaxezi pe toate, deodată. Şi mesajul către populație rămâne: dacă se respectă măsurile de distanțare și de compensare, gen mască, toate aceste măsuri care s-au cerut, igienă, șansa să putem să relaxăm restul lucrurilor care sunt restricționate este mult mai mare. Dacă nu se respectă și dacă cădem victime ale dezinformărilor care pun sub semnul întrebării existența bolii, existența virusului şi începem să spunem că și așa nu există nimic și nu respectăm nimic, riscul este să ne trezim că avem probleme mult mai serioase pe care trebuie să le confruntăm și să luăm măsuri pentru limitarea, din nou, a răspândirii virusului. Iar exemple mondiale există destule.
Reporter: În cazul în care, totuşi, în parlament vor fi operate aceste modificări în sensul deschiderii...?
Raed Arafat: Nu speculăm. Deci nu intru în speculații, vă rog. Lăsăm să vedem ce va fi. 
Reporter: Tot social-democrații au acuzat guvernul că "a cosmetizat datele privind numărul îmbolnăvirilor, privind raportările legate de infectările cu coronavirus"... Există posibilitatea să fi fost niște date care să...?
Nelu Tătaru: Nu există nicio posibilitate și, după cum știți, menționăm de vreo două luni de zile, de când a început să apară și în media și în diverse publicații, acest lucru. Poate cei 1.400 de decedați nu există, poate medicii și asistentele care au trecut, personal medical fiind, prin îmbolnăvire şi au trăit aceste momente nu s-au îmbolnăvit, poate că n-am avut decese nici rândul cadrelor medicale. Am ales, ca Minister al Sănătății, ca Institut Național de Sănătate Publică, să fim transparenți și să raportăm fiecare caz, fiecare deces, fiecare pacient aflat în terapie intensivă. În acest moment suntem pe panta descendentă, vom continua cu aceeași raportare, vom continua, ca corp medical, să ne ocupăm cu aceeași sensibilitate de tot ce înseamnă pacient infectat cu COVID sau non-COVID.
Reporter: Dacă îmi permiteți: pe baza estimărilor actuale, când am putea să ajungem în scenariul în care am avea doar cinci cazuri la un milion de locuitori? Ştiu că domnul Arafat a venit cu această cifră inclusiv la discuțiile purtate cu domnul Ciolacu şi cu alţi lideri politici parlamentari. Când am putea, pe baza actualelor evoluţii şi estimări, să ajungem la un scenariu mai blând de răspândire a acestui virus? 
Nelu Tătaru: Suntem în jur de indice 8, România. Gândiți-vă că toate măsurile de relaxare aduc și o creștere a numărului de cazuri noi. Suntem într-un moment în care putem gestiona acest număr de cazuri noi, mergând, după o primă perioadă de creșteri ușoare, la scăderea numărului de cazuri. Rămâne - și depinde doar de noi cum gestionăm și de populație cum respectă regulile și condițiile de igienă - distanțarea fizică și acele norme și măsuri pe care le adoptăm cu fiecare ordin de ministru, pentru fiecare activitate la care am procedat la relaxare.
Reporter: Dacă îmi permiteți, încă o întrebare. Dacă după această stare de alertă, noua stare de alertă de 30 de zile, mai este posibil să se vină cumva și cu emiterea unor documente pentru stare de alertă la nivel zonal sau județean. Există şi acest scenariu pe viitor...?
Raed Arafat: Da.
Nelu Tătaru: Suntem într-o evaluare zilnică, evaluare săptămânală; evoluția ne va spune ce decizii vom putea lua.
Reporter: Domnule ministru, avem primul bebeluș din România născut infectat cu noul coronavirus. Ce știți despre acest caz, ce formații aveți din ancheta epidemiologică?
Nelu Tătaru: Este o anchetă în desfășurare. Urmează să evaluăm această anchetă. Tratăm orice pacient, că este bebeluș, ca este adult, într-un context de pandemie.
Reporter: Asta înseamnă că bebelușul s-a infectat în timpul sarcinii...?
Nelu Tătaru: Să așteptăm ancheta și să vedem ca evoluție.
Reporter: Am putea vorbi despre o schimbare a tulpinii acestui virus? Că s-a tot vorbit despre...
Nelu Tătaru: Nu discutăm aşa ceva. Specialiștii, după anchetă, vor face şi o evaluare și vor da și o concluzie.
Reporter: Există în continuare temeri din zona politică că în această perioadă a stării de alertă vor mai fi spitale închise. Dacă puteți să ne explicați dacă mai avem astfel de spitale şi cum se va rezolva acest lucru.
Nelu Tătaru: Sunt spitale care sunt spitale fază 1 - spitale de boli infecțioase, spitalele de fază 2 - pneumologie, spitalele-suport sunt spitalele medii şi spitalele de fază 3 - spitalele județene. Spitalele județene de fază 3 tot timpul au fost deschise pentru patologie non-COVID, chiar şi în contextul în care bolile cronice sau intervențiile cronice au fost reduse la 50% sau 100%. În acest moment ele funcționează sau ar trebui să funcționeze la capacitatea lor maximă. Spitalele-suport COVID au primit încă de acum trei săptămâni indicații, precum şi directorii de sănătate publică, de a fi judecat particular fiecare caz în parte, pentru a putea vedea ce patologie COVID mai există în acel spital, dacă acea patologie poate fi dirijată către spitalele de fază 1, fază 2 sau dacă există un pavilion separat unde pot fi tratate aceste cazuri, iar corpul mare, sau spitalul suport COVID rămas, după evaluarea DSP, după refacerea structurii şi a circuitelor pentru patologie non-COVID să fie redate acestei patologii. Dar, repet, sunt cazuri particulare. Fiecare județ, fiecare spital suport COVID din fiecare judeţ este judecat în parte şi DSP va da această avizare.
Ionel Dancă: Bună ziua! Dați-mi voie să vă prezint în continuare alte acte normative aprobate în ședința de guvern de astăzi, respectiv noi reglementări în domeniul măsurilor fiscale și economice pentru perioada următoare. 
Așa cum ați putut observa, concomitent cu măsurile de relaxare din punct de vedere sanitar, în funcție de evoluția situației epidemiologice, guvernul este concentrat pentru adoptarea măsurilor economice și fiscale de sprijin pentru reluarea activităților economice. Mai mult, acolo unde este posibil, în domeniile unde au fost reluate o serie de activități economice, guvernul a adoptat astăzi o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru acordarea de noi facilități la plata unor impozite și taxe, respectiv prelungirea unora dintre acestea sau prorogarea unor termene pentru obligațiile de plată. Astfel, prin ordonanța de urgență propusă astăzi, inițiată de Ministerul Economiei, în domeniul HORECA au fost adoptate două reglementări importante, respectiv scutirea de la plata impozitului specific pentru acest domeniu pentru o perioadă de 90 de zile, care se adaugă la perioada anterioară de 60 de zile, perioada stării de urgență, perioadă pentru care au fost scutiți de la plata impozitului specific. Mecanismul în baza căruia se va aplica această scutire este următorul: impozitul acesta este un impozit anual datorat de către operatorii economici din zona "hoteluri, restaurante, cafenele", și din cuantumul impozitului anual, calculat la 365 de zile, se scade perioada de 90 de zile pentru operatorii economici care beneficiază de această facilitate în baza acestui act normativ, la care se adaugă cele 60 de zile anterioare pentru care au fost scutiți la plată. Plata acestui impozit calculat în acest fel se va face până la data de 25 octombrie 2020. A fost astfel amânat termenul de plată de la 25 iulie 2020 la 25 octombrie. 
De asemenea, tot pentru domeniul HoReCa și în special al operatorilor economici din zona turistică și de hoteluri, restaurante, cafenele care dețin în administrare proprietăți pe plajă, astăzi, în baza acestui act normativ, aceștia au fost scutiți de una dintre cele trei tranșe de plată la care aveau obligația pentru anul 2020, pentru anul în curs. Operatorii economici care desfășoară activități pe plajă, care au în administrare aceste spații, erau obligați la plata unor taxe de administrare a acestor plaje, în număr de trei tranșe. Potrivit acestui act normativ, sunt scutiţi de una dintre aceste tranșe, pentru cei care aveau obligația de plată în trei tranșe; iar pentru cei care aveau obligația în două tranșe sunt scutiți de 30% din cuantumul datorat.
În baza aceluiași act normativ spuneam că au fost prelungite sau prorogate unele termene în ceea ce privește obligațiile de plată. Pe perioada stării de urgență, plus un număr de alte zile ulterior acestei stări de urgență operatorii economici au beneficiat de posibilitatea suspendării unor obligații de plată și pentru această perioadă nu erau calculate dobânzi și penalități de întârziere. De asemenea, aveau posibilitatea solicitării reeșalonării obligațiilor de plată scadente în această perioadă. Potrivit noului act normativ, perioada până la care ei beneficiază de această facilitate, respectiv de suspendarea obligației de plată fără a se calcula dobânzi și penalități, se prelungește până la 25 octombrie. 
Tot în cadrul aceluiași act normativ, la facilitatea privind acordarea unor bonificații pentru cei care au plătit impozitul pe profit sau alte impozite specifice pentru primul trimestru al anului, au fost adăugate două noi perioade care pot face obiectul acestei bonificații, respectiv trimestrul II și trimestrul III al anului. Respectiv, pentru cei care plătesc până la 25 iulie impozitele aferente trimestrului II și cei care plătesc până la 25 octombrie impozitele aferente trimestrului III -bonificație de 10% din impozitul datorat.
Un alt normativ adoptat în ședința de guvern de astăzi vizează obiective de investiții în domeniul educației. Printr-o hotărâre de guvern au fost aprobate cheltuielile de capital, prin transfer între bugetul Ministerului Educației și bugetele autorităților locale, în sumă de 31 de milioane de lei pentru modernizarea, reabilitarea sau dotarea unui număr de 375 de unități școlare, în vederea conformării acestora în ceea ce privește grupurile sanitare, în vederea obținerii autorizațiilor sanitare de funcționare. Practic, prin acest proiect de act normativ se alocă banii către autorități locale pentru dotarea școlilor fără grupuri sanitare, un număr de 375, sau modernizarea, reabilitarea celor care necesită astfel de lucrări. Este un proiect important, în această perioadă, în vederea pregătirii noului an școlar și pentru a asigura conformarea acestor unități școlare cu dotările necesare din punct de vedere al autorizaților sanitare de funcționare în ceea ce privește grupurile sanitare. Acestea au fost câteva dintre actele normative adoptate astăzi în ședința de guvern. Dacă sunt întrebări.
Reporter: Dacă tot vorbeaţi de autoritățile locale, una dintre problemele pe care în momentul de față cei de la autoritățile locale le ridică se referă la faptul că au promisiuni de la guvern, ne referim la cele 350 de milioane de euro pe care îi menționa și ministrul fonduri europene, Ioan Boloș, care vor fi utilizați pentru decontarea unor sume care au fost deja investite de autoritățile locale pentru cheltuieli cu echipamente sanitare și nu numai la nivelul unităților spitalicești locale. Deocamdată nu s-a întâmplat încă nimic în acest sens. În același timp, susţin că au investit atât de mult din bugetele locale şi așteaptă bani de la guvern ca să poată să-și mai susțină finanțarea.
Ionel Dancă: Da. Situația a fost discutată în ședința de guvern anterioară, când ministrul fondurilor europene, domnul Marcel Boloș, a făcut o informare în ședința de guvern cu privire la numărul de solicitări pentru decontarea acestor cheltuieli. Vorbim, într-adevăr, de un buget de aproximativ 350 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor cu echipamentele sanitare sau cu protecția sanitară desfășurată de diverse autorități publice centrale sau locale. 
Din păcate, până la nivelul săptămânii trecute, numărul solicitărilor a fost unul destul de redus, însumând aproximativ 400 milioane lei, solicitări care sunt în procesare la Ministerul Fondurilor Europene. Se aşteaptă în continuare ca până la 1 iulie, aceasta a fost solicitarea premierului, toate autorităţile publice, în mod special cele din aparatul central, să trimită şi să fundamenteze solicitările privind decontarea acestor cheltuieli. O mare parte dintre aceste cheltuieli vor fi solicitate de către Ministerul Sănătăţii şi de către Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Reporter: Dar de la bugetul de stat, din această sumă, cât reprezintă partea pe care ar pune-o, iniţial, guvernul până când vor veni banii de la UE...?
Ionel Dancă: Pai toată suma este iniţial acoperită de la bugetul de stat, urmând ca aceasta să fie decontată ulterior de către Comisia Europeană din fonduri europene.
Reporter: Pe lângă aceste fonduri, mai veniţi în sprijinul UAT-urilor cu alţi bani în perioada următoare sau aşteptaţi rectificarea bugetară, pentru că susţin, cum spuneam, pe lângă aceşti bani care au fost investiţi, au avut cheltuieli destul de mari în ultima perioadă şi multe sunt în pragul falimentului?
Ionel Dancă: Suntem în analiză cu solicitările autorităţilor locale, în permanenţă avem un dialog constant. Săptămâna trecută au fost discuţii avute cu reprezentanţii asociaţiilor municipiilor, aşa cum avem de altfel şi cu reprezentanţii celorlalte categorii de unităţi administrativ-teritoriale. Multe dintre chestiuni sunt deja în curs de rezolvare. Aşa cum menţionam anterior, problema decontării pentru echipamente sanitare şi cheltuieli de protecţie sanitară: a fost alocată, la rectificarea bugetară din luna aprilie, o sumă importantă tot în acest scop către autorităţile locale şi, evident, la următoarea rectificare bugetară se vor analiza diverse posibilităţi de acoperire a acestor cheltuieli. De asemenea, fondul de rezervă aflat la dispoziţia prim-ministrului a fost folosit în această perioadă pentru acoperirea diverselor cheltuieli la nivelul autorităţilor locale, inclusiv cheltuieli determinate de situaţiile de carantină şi de izolare la domiciliu, cheltuieli care au fost centralizate de către Ministerul Sănătăţii şi care, la rândul său, a făcut solicitare de alocare din fondul de rezervă afla la dispoziţia primului-ministru, lucru care s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, dacă nu mă înşel.
Reporter: Aş reveni puţin la proiectul pe care l-aţi prezentat la început. Aţi vorbit despre facilităţi pentru domeniul HoReCa, despre impozite, nu aţi spus nimic despre afacerile legate de jocuri de noroc. Există facilităţi fiscale şi pentru acestea?
Ionel Dancă: A fost o propunere aflată în primă lectură, urmează să se analizeze într-o şedinţă de guvern ulterioară modul de aplicare a unor astfel de măsuri. Dar şi aici se impune o precizare, vorbim despre facilităţi pentru unii operatori economici pentru perioada în care aceştia au avut activitatea întreruptă parţial sau temporar pe perioada stării de urgenţă. O astfel de măsură a răms în analiză pentru o şedinţă de guvern ulterioară.
Reporter: Rectificarea bugetară - în luna iulie?
Ionel Dancă: De regulă, după încheierea primului semestru al anului, în funcţie de datele privind evoluţia economică, financiară, bugetară a României în primul semestru, în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, se face propunerea de rectificare bugetară pentru semestrul II al anului în cursul lunii iulie.
Reporter: Şi o ultimă întrebare, cel puţin din partea mea, fiind vorba de o prelungire a stării de alertă, aţi luat în calcul să nu mai solicitaţi acordul parlamentului?
Ionel Dancă: Nu cunosc o astfel de decizie.
Reporter: Nu am înţeles foarte bine, din acea ordonanţă de urgenţă, care a fost pusă şi în transparenţă decizională prin decizia Ministerului de Finanţe, a fost aprobată ordonanţa fără acel punct referitor la jocurile de noroc?
Ionel Dancă: Corect!
Reporter: Ok!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe