Briefing de presă susținut de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

27 Iunie 2022

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună seara. Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la Palatul Victoria. Astăzi, în cadrul ședinței de guvern au fost luate o serie de decizii. Una dintre cele mai importante este legată de un proiect așteptat de foarte multă vreme în România: cloud-ul guvernamental. Alături de mine se află ministrul digitalizării, cercetării și inovării. Domnule ministru, mulțumesc pentru prezență și o să vă rog să daţi detaliile necesare acestui proiect aprobat. Mulţumesc.
Sebastian-Ioan Burduja: Şi eu vă mulţumesc, domnule Cărbunaru. Astăzi, în ședința de guvern a fost aprobată ordonanța privitoare la serviciile de cloud guvernamental. Este rezultatul unui amplu efort care a inclus mai multe versiuni puse în transparență, o consultare publică săptămâna trecută, runde de discuții cu experții Băncii Mondiale, ai Comisiei Europene, cu societatea civilă și cu mediul privat. Avem conștiința că această versiune include principalele elemente care au fost solicitate în toate aceste discuții. În primul rând o componentă de cloud hibrid care permite implicarea mediului privat prin soluții inovatoare, prin furnizarea de servicii de cloud pentru instituții publice și printr-o interconectare la nivelul serviciilor cu cloud-ul privat guvernamental. De asemenea, include o componentă, așa cum ea este definită în PNRR, prin care există un cloud privat guvernamental, administrat, gestionat de statul român. Este un jalon important în PNRR. El are are termen de 30 iunie și vine la pachet cu un alt jalon, la fel de important, și anume: semnarea contractului de finanțare pentru această investiție importantă, un contract care va fi semnat până pe 30 iunie între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru digitalizarea României, STS şi SRI, cele patru entități responsabile, prin PNRR, de implementarea acestei investiții. Faptul că acest act normativ mult așteptat, foarte important - și vorbim de o investiţie de peste jumătate de miliard de euro - a fost adoptat astăzi. Ne permite să ne asigurăm că aceste două jaloane vor fi îndeplinite. Alte elemente vitale prevăzute de această ordonanță de urgență includ un element de jurnalizare și audit pentru aceste date. Ce înseamnă acest lucru pe înțelesul tuturor? Înseamnă că, în momentul în care o instituție a statului accesează, prelucrează datele unui cetățean,  acel cetățean va avea acces la un jurnal imutabil, deci de neșters, prin care va vedea cine i-a accesat acele date, când și cu ce motiv și va fi notificat în acest sens. Am preluat acest model de la alte state unde el deja funcționează, inclusiv la vecinii noștri din Republica Moldova, au implementat un astfel de sistem și, în discuțiile pe care le-am purtat cu dânşii săptămânile trecute, au fost de acord să ne ajute și pe noi să implementăm ceva similar. Deci vorbim de un sistem transparent, de un sistem de responsabilitate prin care cetățenii sunt în permanență informați cu privire la datele lor. Sunt și alte elemente ale ordonanței. Mă bucur să le discutăm separat sau în funcție de întrebările dumneavoastră.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru detaliile oferite acestui proiect important care sprijină, pe de o parte, digitalizarea serviciilor publice, dar oferă și oportunități sectorului privat. Dacă aveți întrebări pentru domnul ministru Burduja, vă rog!
Reporter: Bună ziua. Când vor începe achizițiile pentru acest proiect, acum că s-a bifat, să zicem, și acest jalon. Aceasta ar fi o primă întrebare. Şi doi. Am văzut, tot în PNRR, mai există jalon cu demararea licitației 5G despre care n-aţi pomenit nimic. Este tot Q2, deci tot 30 iunie. Mai poate fi lansată licitaţia 5G în acest an? Ştiu că erau probleme cu legea care transpune codul comunicațiilor. Vă rog să ne spuneți. Mulţumesc.
Sebastian-Ioan Burduja: În primul rând mulţumesc domnule Vasilache. Haideți să mă refer la ultima întrebare, că e un răspuns foarte direct acolo. Într-adevăr, Codul comunicațiilor, știți bine, a fost sesizat cu privire la neconstituționalitatea sa la Curtea Constituțională. Curtea a publicat decizia, cred, în 10 iunie. El s-a întors în parlament și a trecut de prima cameră, cred că este Camera Deputaților. Are șanse să treacă și de camera decizională. În lipsa acestui cod al comunicațiilor, procedurile nu pot fi lansate. ANCOM le are pregătite, m-am asigurat de acest lucru în discuțiile cu dânșii, dar nu putem să le lansăm până nu știm exact care este cadrul de reglementare și acesta este într-adevăr definit de acest Cod al comunicațiilor.
Reporter: Codul comunicațiilor a trecut de Camera Deputaților care este cameră decizională și a plecat la promulgare acum.
Sebastian-Ioan Burduja: Ok. Așteptăm termenul de sesizare, pentru că poate fi din nou sesizată. Doamne ferește! Poate fi din nou sesizată la Curtea Constituțională a României. Deci este un termen legal care trebuie să treacă până când acest proiect legislativ va fi promulgat. De îndată ce va fi promulgat, noi suntem pregătiți cu aceste proceduri să poată fi publicat.
Reporter: Mai poate fi îndeplinit jalonul din PNRR care spune demararea licitației 5G până la 30 iunie?
Sebastian-Ioan Burduja: Rămâne de văzut. Cu siguranță, pentru cererea de plată aferentă acestui jalon el va fi îndeplinit, fără doar și poate.
Reporter: De ce va fi îndeplinit pentru cererea de plată?
Sebastian-Ioan Burduja: Pentru că este un ecart între depunerea cererii de plată și jaloanele aferente Q2-ului. Cum s-a întâmplat și acum: s-a depus o cerere de plată pentru Q1. Deci cererea de plată vine la câteva luni distanță de aceste jaloane și în dialogul cu Comisia Europeană, noi să știți, ei știu toate aceste aspecte, noi suntem foarte transparenți și lucrăm foarte îndeaproape și le explicăm tot acest parcurs legislativ, inclusiv pentru ordonanța privitoare la serviciile de cloud. Ca să mă întorc puțin, noi am așteptat un feedback și de la Banca Mondială și de la Comisia Europeană şi abia după aceea am putut să avem o asemenea formă finală. Şi ca să vă răspund, totuşi, la prima întrebare - sunt termenele prevăzute în PNRR privitoare la implementarea acestei investiții, dar este important de spus, în contractul de finanțare, care va fi semnat până pe 30 iunie conform PNRR, vor exista câteva clauze privitoare la documentația tehnică a acestei investiții, deci studii de fezabilitate, proiect tehnic. După finalizarea ei şi aprobarea, conform ordonanței adoptate astăzi în Comitetul Tehnic de Evaluare, în CTE, aferent ADR - Autorității pentru Digitalizarea României - vom putea vorbi despre trecerea la etapa de implementare a acestei investiții.
Reporter: Revenind la 5G, cei de la ANCOM au spus că dacă acest cod al comunicațiilor nu e adoptat până la sfârșitul sesiunii parlamentare, nu se mai poate desfășura licitația 5G şi nici încasa cele 600 de milioane de euro. Ce credeți, mai poate fi lansată licitația sau nu, anul acesta? Licitaţia 5G.
Sebastian Burduja: Odată ce avem această lege promulgată, vom putea să ieșim cu aceste proceduri și să le și punem în practică. Ştiţi bine că e o întreagă discuție cu operatorii din sistem, care reclamă faptul că au costuri adiționale prin, de exemplu, Legea securității rețelelor de 5G, care îi obligă ca într-un interval de 5 ani, respectiv 7 ani, să își schimbe acele componente ale rețelelor, reclamă acest lucru și vom vedea. E un echilibru aici de dus.
Reporter: Apropo de asta, puteți să ne spuneți de ce a fost respinsă Nokia de CSAT pentru a furniza echipamente şi soluții 5G? Nokia fiind producător finlandez, unul dintre lideri. Doar Erikson a primit, Huawei, Zte au probleme că sunt chinezi.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea domnului ministru, aş vrea doar să vă reamintesc faptul că suntem la guvern și pentru chestiunile legate de CSAT, cu siguranţă...
Reporter: Ţine de Guvern.
Dan Cărbunaru: Desigur, CSAT este o altă instituție și, cu siguranță, cei care se ocupă acolo de comunicare vă pot da detaliile necesare.
Reporter: Miniştrii sunt parte din CSAT.
Sebastian Burduja: Eu, personal, nu sunt parte din CSAT şi nu vă pot da alte detalii, decât faptul că a fost respectă legea. Este o lege în baza căreia CSAT-ul emite astfel avize.
Reporter: Se analizează, nu se spune altceva, dar motivele nu le ştiţi?
Sebastian Burduja: Încă o dată, cred că domnul Cărbunaru are dreptate. Este o întrebare care trebuie adresată CSAT-ului. Noi, ca minister...
Reporter: Am adresat-o, dar nu...
Sebastian Burduja: Noi, ca minister, să ştiţi, ce ţine de noi pe aceste spețe, suntem operativi, înaintăm CSAT-ului documentațiile, comunicăm operatorilor care aplică rezultatul acestor evaluări, dar cunoaștem speța și este în analiza şi în atenția noastră.
Reporter: E dat în judecată guvernul pe tema asta. De asta am şi întrebat.
Sebastian Burduja: Sunt la curent. Aş mai pune accent puţin pe "de ce acest cloud guvernamental", pentru că el nu e ușor de explicat, e un sistem tehnic. O dată avem partea de reziliență a acestor sisteme, faptul că datele nu mai stau pe tot felul de sisteme locale, pe servere de sub birourile unor şefi de agenții, cum se întâmpla în trecut sau chiar şi astăzi se mai întâmplă. Datele acestea vor sta pe un sistem centralizat de cloud care va avea niște standarde de reziliență, de operativitate foarte stricte, foarte bine definite. Şi ăsta e un lucru bun, pentru că datele noastre vor fi în siguranță, nu vom risca să le pierdem. Sunt patru centre de date de nivel 3 şi 4, asta înseamnă, din nou, în cazul unor anumite incidente, în contextul geopolitic, în contextul de securitate, ne putem baza că aceste date sunt în mai multe centre date și nu se vor putea pierde. De asemenea, eficiența cheltuirii banului public. În momentul în care tu dai posibilitatea unor instituții publice să apeleze la cloud-ul guvernamental, înseamnă că nu mai trebuie ca fiecare instituție să își achiziționeze propriile servicii de stocare a datelor. Apelează la un serviciu centralizat, sigur, pe care statul român, prin aceste fonduri disponibile din Planul Național de Redresare şi Reziliență, îl pune la dispoziția instituțiilor publice. Şi, nu în ultimul rând, ceea ce am subliniat deja, dar e foarte important, partea aceasta de transparență a datelor.
Reporter: Totuși, aș vrea să merg mai departe cu o întrebare și poate o pun din perspectiva unui om care nu a urmărit foarte atent parcursul acestui proiect. V-aş întreba referitor la scandalul inițial, în care mai multe instituții au refuzat să participe până la urmă: ce s-a schimbat între timp și dacă au fost eliminate anumite instituții din cele care vor face parte din cloud-ul guvernamental?
Sebastian Burduja: Cred că problema e de înțelegere a tehnologiei în sine la nivelul anumitor instituții. A fost implementat un chestionar care s-a transmis instituțiilor de nivel central. Aceste instituții au răspuns, practic a fost o poză în timp a necesităților de sisteme informatice, de date și așa mai departe, pe care ei le au în prezent și în viitor. Unele instituții au ales la momentul respectiv să nu răspundă la respectivul chestionar. Noi avem un dialog continuu și cu aceste instituții, să le explicăm de fapt ce face acest sistem. Nu înseamnă că prelucrează datele în vreun alt fel. Repet, tot tehnologia, prin această aplicație de jurnalizare și notificare, ne asigură de corectitudinea sistemului și cred că e mult mai sigur decât actualele sisteme în momentul în care ai un jurnal imutabil, repet, în care știi exact cine, ce și cum a accesat. Deci e un dialog continuu, e o muncă de a explica aceste lucruri, poate sunt instituții care ar vrea să țină acest control asupra datelor, dar e important de spus că datele nu aparțin unei instituții sau unei alte instituții, aparțin românilor.
Reporter: Şi sunt instituții exceptate?
Sebastian Burduja: Prin textul ordonanței veți vedea că sunt instituții, din motive de siguranță, de securitate, și acesta nu e doar cazul României, să știți, și în alte state care au implementat un asemenea sistem sunt instituții din sistemul de siguranță, de ordine publică exceptate în acest moment de la obligativitatea migrării în acest cloud guvernamental.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, asigurându-vă încă de pe acum de disponibilitatea ministerului pe care îl conduce domnul ministru Burduja de a oferi detalii suplimentare inclusiv pe această temă, v-aş mulțumi, domnule ministru, pentru prezența la briefingul de presă...
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: ...şi aș dori să continui cu câteva decizii luate astăzi de Guvern, trei dintre ele vizând îmbunătățirea ritmului de absorbție a fondurilor europene. În primul rând, prin Ordonanța de Urgență de modificare și completare a unor acte normative în vederea gestionării fondurilor europene nerambursabile destinate dezvoltării regionale. Este practic o completare a cadrului legal necesar pentru ca agențiile de dezvoltare regională, prin intermediul atribuțiilor pe care le au ca autoritate de management în dezvoltare regională și domeniul prevenirii, constatării și sancționării neregulilor. Apoi Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 133 din 2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027, este vorba de fondurile alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european plus și Fondul pentru o tranziție justă, prin acest act normativ fiind stabilită modalitatea de derulare a fluxurilor financiare care asigură cadrul necesar pentru a implementa proiectele finanțate din fonduri europene pentru perioada următoare, 2021-2027, alocate din fondurile amintite, pentru a garanta o absorbție corespunzătoare a acestor fonduri europene.
De asemenea, o altă Hotărâre de Guvern a fost astăzi aprobată pentru a modifica articolul 10 alineatul 2 din Hotărârea de Guvern 399 din 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, de această dată pentru perioada 2014-2020, o perioadă din interiorul căreia România mai poate folosi bani europeni până în decembrie anul viitor. Această Hotărâre de Guvern corelează prevederile Ordonanței de Guvern 80 din 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, așa cum a fost modificată Ordonanța prin Legea 117 din 2022 cu prevederile Hotărârii de Guvern 399 din 2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate de aceste fonduri.
Pentru că am prezentat elemente legate de fonduri, pot să vă confirm că astăzi în guvern a fost aprobată și premierea sportivului român David Popovici. După cum am și comunicat, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire astăzi cu David Popovici şi cu stafful lui și cu familia acestuia. Guvernul a aprobat așadar hotărârea prin care sportivul român va fi premiat cu un milion de lei pentru rezultatele excepționale obținute la Campionatul Mondial de Natație, înot seniori, de la Budapesta.
Cu permisiunea dvs, pe final, aș mai prezenta câteva dintre actele normative aprobate astăzi. În primul rând, actualizarea strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, în contextul situației epidemiologice actuale, pentru a se asigura accesul la vaccinare în condiții de siguranță, eficacitate și echitate pentru prevenirea infecției cu SAR-CoV-2. Hotărârea de guvern stabilește un nou mecanism de coordonare a activităților de vaccinare la nivel național, urmând ca atribuțiile Comitetului Național de Coordonare a acestor activități să fie preluate în integralitate de către Ministerul Sănătății, în corelare cu activitățile derulate în Programul Național de Vaccinare.
De asemenea, guvernul a aprobat astăzi hotărârea privind stabilirea atribuțiilor, organizarea și funcționarea Cancelariei prim-ministrului. Au fost astfel modificate structurile organizatorice, /.../ și competențele cancelariei prim-ministrului. Astfel, pe lângă cele două direcții deja existente, Direcția Protocol și Relații Internaționale, și, respectiv, Direcția de Comunicare și Relații cu Presa, a fost înființată Direcția Asigurări de Resurse, Compartiment Juridic și Serviciul de Evaluare Analiză și Coordonare Strategică. Au fost preluate cu această ocazie elemente din componența Secretariatului General al Guvernului, odată cu atribuții care, de asemenea, vor fi și suplimentate cu necesitatea de a gestiona elementele de coordonare pentru procesul de aderare a României la OCDE. A spus-o și prim-ministru României, guvernul a susținut această chestiune în nenumărate ocazii. OCDE reprezintă un obiectiv de țară extrem de important. După aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană, aderarea noastră la OCDE ne oferă accesul la o platformă globală de resurse de bunăstare - reamintesc, 90% din investițiile străine directe la nivel global sunt realizate de statele membre OCDE, care deja a emis pentru țara noastră foaia de parcurs, așadar suntem în linie dreaptă pentru atingerea acestui obiectiv.
În privința transparenței și consultării publice, guvernul a aprobat astăzi hotărârea de modificare și completare a normelor metodologice de aplicare a Legii 544 din 2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, așa cum erau aprobate prin Hotărârea de Guvern 123 din 2002. Noile reglementări vor facilita accesul cetățenilor la informațiile de interes public și vor asigura respectarea dreptului la informație al cetățenilor, așa cum el este prevăzut de Constituția României în articolul 31, în forma republicată publicată. Sunt introduse norme mai clare pentru a aplica mai coerent reglementările privind accesul la informații de interes public și pentru a soluționa totodată deficiențele existente în practică. Modificările vizează corelarea obligațiilor care revin autorităților administrației publice atunci când trebuie să publice informații de interes public din oficiu, prevăzute în cuprinsul mai multor acte normative, aceste obligații fiind incluse într-un standard unic de publicare pentru a evita situațiile în care acestea fie suntem omise de la publicare, fie prezintă diferențe de conținut între aceleași categorii de informații publicate de autorități diferite, lucru care ar putea induce confuzie în rândul cetățenilor. Câteva exemple privind modificările introduse de acest cadru normativ, solicitările care nu fac obiectul Legii 544 vor putea fi încadrate ca petiție în sensul Ordonanței de Guvern 27 din 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, acestea urmând a fi transmise spre soluționare către compartimentul responsabil cu înregistrarea și rezolvarea petițiilor; în maxim 5 zile de la reîncadrarea cererii, solicitantul este informat în legătură cu cele întâmplate. Dacă, spre exemplu, o solicitare de presă nu se încadrează pentru a primi un răspuns în baza Legii 544, atunci e reîncadrată ca petiție primește răspuns în acest regim în interiorul termenului de 30 de zile. În situația în care există interes din partea cetățenilor pentru un anumit domeniu, autoritatea sau instituția publică poate publica din oficiu informațiile a căror solicitare se dovedește că a înregistrat o frecvență mare din partea publicului, ceea ce denotă și un interes de informare. Ca atare, în funcție de obiectul sau domeniul de activitate, potrivit legii, aceste autorități sunt datoare să facă acest demers. Este o prevedere care nu se regăsea în legislația actuală. Vă pot oferi mai multe detalii. De asemenea și colegii de la presă sunt pregătiți cu elementele tehnice.
Pe final, aş semnala și hotărârea de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 52 din 2003 privind transparența decizională în administrația publică, o hotărâre care vizează uniformizarea și eficientizarea asigurării de transparență decizională la nivelul tuturor autorităților publice și crearea unui set de standarde unitare în întreaga administrație publică, alături de monitorizarea aplicării și efectelor acestei prevederi, în concret - și mai apropii de final - actul normativ prevede clarificarea sferei atribuțiilor persoanelor responsabile de aplicarea prevederilor privind transparența decizională, standardizarea etapelor procedurale și a modului de desfășurare și aplicabilitatea excepțiilor pentru a elimina confuzii terminologice conceptuale și a clarifica toate canalele de comunicare ale acestor documente.
Acestea reprezintă totodată modificări care intră în linia nevoii de a atinge ținta numărul 407 din cadrul PNRR. Așa cum vă spunea și domnul ministru al digitalizării, guvernul face toate eforturile, toate demersurile necesare pentru ca România să continue să își respecte angajamentele din cadrul acestui mecanism care oferă, în egală măsură, reformele necesare administrației publice, dar și resursele de investiții care să poată contribui la o mai bună performanță și în sectorul public, dar și în asigurarea infrastructurii pentru cetățeni și pentru mediul privat. Vă mulțumesc pentru atenție. Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: Bună seara. Vreau să vă întreb despre actul normativ privind reducerea cu 50 de bani a combustibililor la pompă. În ce stadiu se află? A fost elaborat? Poate a fost discutat astăzi într-o primă lectură... Cum stăm?
Dan Cărbunaru: Sunt discuții care deja s-au purtat. Există o decizie anunțată în acest sens la nivelul coaliției. Zilele acestea, cel mai probabil chiar miercuri, în cadrul ședinței de guvern, va fi aprobat actul normativ care va reglementa și mecanismul și va confirma și valoarea deja anunțată public de premierul României. Au fost oferite detalii în acest sens, ca atare, cel mai probabil, inițiatorii vor fi gata să vă prezinte după ședința de guvern, care va aproba această măsură menită să contribuie la sprijinirea mediului privat, dar și a cetățenilor afectați de fluctuația mai degrabă în creștere a prețului carburanților în România.
Reporter: Puteți să ne spuneți, premierul a fost încurcat astăzi, dacă benzinăriile vor fi obligate să facă această reducere de 50 de bani, va exista un mecanism prin care, de vineri, 1 iulie, efectiv vom vedea cu 50 de bani mai puțin pe bon, când facem plinul la pompă?
Dan Cărbunaru: Prudența domnului prim-ministru a fost generată de efecte generate în alte state, nu le voi nominaliza acum, în care anumite măsuri au generat dezechilibre de pe piață și nevoia de a raționaliza consumul de combustibil. Ca atare, Guvernul României este preocupat să găsească echilibrul adecvat între instrumentele pe care le activează pentru a proteja populația și economia și nevoia de a respecta funcționarea unei piețe libere. Tocmai de aceea, acest mecanism, ale cărui detalii vor fi prezentate după ce el va fi aprobat efectiv în ședința de guvern, include, din perspectiva nevoii de solidarizare, o abordare integrată între guvern, care normează această măsură de protecție, și benzinării, practic furnizorii, agenții economici, către cetățeni, de carburanți. Ca atare, în acest sens se explică prudența premierului, deoarece mecanismul concret prin care vor fi angrenați, în egală măsură, factorii din zona sectorului public de reglementare și zona pieței private, respectiv furnizorii de carburanți, vor avea o...
Reporter: De ce e nevoie de prudență la o întrebare simplă: omul va vedea sau nu reducerea de 50 de bani pe bon? Pentru ce este nevoie? Decizia a fost luată în coaliție, a fost anunță...
Dan Cărbunaru: Evident că o va vedea şi o va vedea la pompă, aşa cum s-a şi anunţat.
Reporter: Toate benzinăriile vor reduce cu 50 de bani?
Dan Cărbunaru: Toate benzinăriile care vor aplica acest mecanism vor avea o reducere de 50 de bani la pompă.
Reporter: Sunt şi benzinării care nu vor aplica acest mecanism sau... ? Ați spus: "toate benzinăriile care vor aplica acest mecanism".
Dan Cărbunaru: Este un mecanism care implică o componentă privată. Ca atare, componenta privată care va fi angrenată în acest mecanism va putea oferi această reducere la pompă de 50 de bani.
Reporter: Repet, există vreo componentă privată care să nu aplice această ordonanță?
Dan Cărbunaru: În momentul în care va fi publicată ordonanța și mecanismul în sine va fi descris în detaliu cred că veți primi răspuns şi la această întrebare.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, cu promisiunea că vom reveni cu toate detaliile, inclusiv cele solicitate mai devreme de către domnul Vasilache, căruia îi mulțumesc pentru întrebări, vă mulțumesc pentru prezență, atenție și vă doresc o seară plăcută!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe