Briefing de presă susținut de ministrul sănătății, Nelu Tătaru, și de secretarul de stat Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 6 iulie

06 Iulie 2020

Galerie foto

 

[Check against delivery]

Nelu Tătaru: După cum vă informam și vineri dimineață, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 581 din 2 iulie 2020, articolul 25 din Legea 95/2006, precum și articolul 8 din Ordonanța Guvernului 11/2020 au fost declarate neconstituționale.

Încă de vineri, vă spuneam că, în acest weekend, se va lucra la un proiect de lege care să pună în concordanță deciziile Curții Constituționale. Astăzi a fost aprobat, în ședință de guvern, un proiect legislativ care să inițieze niște măsuri igienico - sanitare pentru situații deosebite de risc epidemiologic sau biologic. De ce este necesar? Este necesar pentru a putea gestiona și controla pandemia prin care trecem. Ați putut observa, de vineri până astăzi, modificările de abordare a tot ceea ce a însemnat carantină, a tot ce a însemnat izolare, chiar și internarea în spital. Noi suntem, în acest moment, într-o evaluare a numărului de cazuri în care s-a solicitat externarea sau a numărului de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară sau pentru cei care nu au respectat izolarea și au solicitat punerea în concordanță cu decizia Curții. Dacă este să facem o evaluare, de ieri până astăzi, deși astăzi avem 250 de cazuri noi la 4600 de teste, avem o diferență de număr de pacienți în spitale de 550. Deci vă gândiți că avem 300 de ieri, cu 250, 550 mai puțini pacienți internați în spitale, în acest moment. Acesta este numărul de pacienți, de la o zi la alta, pe teritoriul României, care a solicitat externarea. Suntem într-un moment în care acest proiect de lege a fost aprobat în ședința de guvern, va merge în regim de urgență în Parlament, sper ca ceea ce spunem și vineri, un interes național, un interes de sănătate publică, sănătatea poporului român să nu lase loc de interpretare politică. O să-l rog pe domnul secretar de stat Arafat să prezinte în detaliu acest proiect de lege.

Raed Arafat: Bună ziua. Prin proiectul de lege la care au lucrat, chiar până astăzi dimineață, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, am dorit, în primul rând, să abordăm problema mai general; nu este problemă numai pentru COVID, este un proiect de lege care poate fi aplicat și în alte situații de risc biologic sau epidemiologic și am încercat să fie cât mai clar, să fie cât mai clare acțiunile și cât mai clari termenii care sunt introduși în legea respectivă. Astfel, proiectul de lege începe prin mai multe definiții. Este o definiție pe care va trebui să o explicăm: termenul ”carantina persoanelor” are o definiție foarte asemănătoare cu cea din regulamentul internațional sanitar. Ea reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată. Deci, carantină de acum încolo  se va referi la persoanele care sunt sănătoase, dar care pot fi expuse, pot fi în perioada de incubație și așa mai departe, iar termenul ”izolare”  reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave, cu o boala infectocontagioasă sau persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate. Și aici se vorbește, în mod deosebit, de internarea pacientului, deci de internarea pacientului la spital, de internarea pacientului într-o unitate care aparține spitalului, unde lucrează personalul spitalului - într-o epidemie majoră dacă luăm spații suplimentare în care lucrează personal sanitar poate să fie izolarea acolo sau, în cazul în care capacitatea este depășită total și condițiile permit și boala permite, izolarea să aibă loc inclusiv la domiciliu. Dar acest lucru, bineînțeles, este o excepție în situația în care, cum am zis, capacitatea integral este depășită.

Pentru carantina persoanelor sănătoase care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat - aici decizia o ia Comitetul Național pentru Situații de Urgență, iar implementarea ei se face de către Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate, care dau dispozițiile de carantinare pentru persoanele care intră în România din diferite țări, indiferent care este țara din care provin.

Bineînțeles, există și posibilitatea instituirii unor măsuri prin ordin al comandantului acțiunii, care după apoi se validează de Comitetul Național. Aici vorbim de situațiile de urgență care necesită o reacție imediată și atunci se supun după asta aprobării în unele condiții Comitetului Național pentru Situații de Urgenţă, dar ca să nu se aștepte întrunirea Comitetului pentru luarea măsurilor respective.

Iar prefecturile prin comitetele județene pentru situații de urgență, la propunerea DSP-ului, pot aproba carantinarea unor zone din județele lor și atunci ordinul se emite cum s-a făcut până acum - asta nu este o schimbare, că așa se făcut până acum - prin ordinul comandantului acțiunii. Dar nimeni nu ia decizia singur.  Și asta vreau să spun, că peste tot o să găsiți, fie că este Comitetul Național, fie că este Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și întotdeauna există și o implicare a părţii științifice, fie că vorbim de direcțiile de sănătate publică, fie de Institutul Național de Sănătate Publică, fie de grupul tehnico-științific, de suport tehnico-științific, care face parte din Comitetul Național pentru Situații de Urgență, toate având în epidemiologi, infecționiști, medici și specialiști din toate domeniile care sunt necesare pentru noi ca să putem să luăm deciziile corecte.

Bineînțeles, legra se referă și la situațiile în care se instituie măsurile care sunt prevăzute, măsurile de carantinare și izolare, și aici sunt situațiile următoare: epidemie declarată prin ordin al ministrului sănătății sau urgență de sănătate publică de importanță internațională, declarată de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății sau pandemie declarată de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății sau eveniment neobișnuit sau neașteptat, identificat și constatat de structurile aflat în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății. La toate acestea pot fi luate măsurile de carantină, de izolare, de limitare a circulației și toate aspectele care sunt necesare pentru prevenirea, combaterea și răspunsul la aceste situații.

Prin excepție, în cazul în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară - și aici vorbim mai ales dacă vine cineva cu o boală care nu este bine identificată, dacă este o boală care se suspicionează să fie ceva foarte contagios, foarte riscant pentru populație - de exemplu, vine cineva dintr-o zona endemică cu o boală unde este o problemă pe care noi nu o avem în România și apare într-un spital în România și medicul sesizează că poate să fie vorba de această boală,  atunci acesta poate decide izolarea în unitatea respectivă și informează Direcția de Sănătate Publică Județeană sau a municipiului București. Adică, el nu trebuie să aștepte ca ministrul să emită un ordin pentru izolare pentru aceste boli și, chiar dacă nu este emis ordinul, medicul poate să ia această decizie până se iau măsurile la nivel zonal sau național.

Acestea sunt principiile acestei legi. Bineînțeles, legea poate suferi modificări la Parlament. Dacă aveți, vă rog, întrebări, vă răspundem aici, concret, la întrebările dumneavoastră.

Reporter: Bună ziua. V-aş întreba dacă în acest proiect de lege există prevederi cu mult diferite față de ordinul de ministru și față de Legea 55, pentru că am observat în proiect că există noțiunea de carantinare a bagajelor și aș fi vrut să vă mai întreb dacă amenzile pentru nerespectarea carantinării rămân la același nivel din Legea 55.

Raed Arafat: Din punct de vedere a ce prevede această lege, de exemplu, ”carantinarea bagajelor” este un lucru obligatoriu care să intre și să fie luat în considerare. Noi, cum am zis, nu vorbim numai de COVID. Când s-a făcut Legea 55, mai mult, mai puțin, era îndreptată spre problema COVID. Aici vorbim de probleme mai multe. Nu numai COVID şi poate și alte epidemii, alte probleme, alte evenimente biologice, care să ne oblige să carantinăm anumite bagaje. Nu vorbim de carantinarea bagajelor celor care vin din alte țări și care merg în izolare pentru că există risc să fie pozitivi sau chiar, dacă sunt bolnavi, nu s-a pus această problemă aici. Cât despre amenzi, legea este corelată cu Codul Penal, din ce știu. Colegii de la Ministerul Justiției au lucrat pe acest aspect și rămâne valabilă luarea unor măsuri, inclusiv cele penale, care sunt corelate cu Codul Penal în legea respectivă.

Nelu Tătaru: Proiectul de lege se referă la măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic. Deci avem un titlu generic, în care intră o patologie mai largă.

Raed Arafat: Adică, când vorbim de risc epidemiologic și biologic, la biologic vorbim și de riscul accidental sau intenţionat, nu numai de partea cu faptul că apare o infecție care undeva și începe să se răspândească și duce la apariția unei epidemii sau pandemii. Şi aici vorbim chiar de un accident într-un laborator, la o situație care se întâmplă cu transportul unor materiale biologice cu risc înalt şi aşa mai departe.

Reporter: V-aş întreba dacă ați văzut imaginile din acest sfârşit de săptămână de la mare, de pe litoral, unde sute de persoane au stat fără nicio respectare de distanțare socială, fără măști, a trecut şi o mașină de poliție în zonă. Cât de periculos este un astfel de eveniment și, până la urmă, cât ne ajută această izolare și carantină, dacă oricum vedem, în acest moment, nu prea se respectă nici măcar limitele acestea de distanțare socială?

Nelu Tătaru: Aceste imagini nu sunt doar din acest weekend. Avem astfel de imagini de vreo patru săptămâni. Am făcut și facem în continuare apel la tot ce înseamnă distanțare fizică, respectarea unor recomandări și precauții. Partea medicală pe care sistemul medical, tot ce înseamnă Comitet național pentru situaţii de urgență putea să o desfășoare, ne-a fost îngrădită, chiar limitată de hotărârea Curții Constituționale. Cred că toată lumea, inclusiv cei care vor trebui să decidă în săptămâna următoare în parlament, /…/cam ce se poate întâmpla atunci când nu avem aceste pârghii. Atât că putem iniția acele izolări ale persoanelor cunoscute, carantinări ale persoanelor care nu au această boală, dar sunt suspecte de contact cu anumite persoane sau venite din anumite zone, pot face ca noi să putem limita acele imagini pe care le-aţi văzut. Stipularea organelor de control, colaborarea noastră cu agenții economici care beneficiază de aceste relaxări, cu populația civilă care beneficiază, la rândul său, de aceste relaxări, ar trebui să fie în contextul acelor norme pe care le-am precizat la fiecare etapă de relaxare.

Nelu Tătaru: În condițiile în care doar noi, ca și parte medicală, ca și parte guvernamentală, respectăm aceste reguli, vom vedea imagini ca cele pe care le-am văzut și în acest weekend.

Raed Arafat: Să completez aici: noi, în lege, am prevăzut posibilitatea de a lua măsuri imediate, inclusiv în regim de urgență. Nu am lăsat să se lege măsurile de chemare a unor grupuri mari de oameni, dar bineînțeles cu validarea ulterioară de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență și de către alte entități, dacă este necesar. Dar mai e un aspect care vreau să-l menționez despre lege, că ea prevede și modalităţile de contestație. Deci orice măsură care este luată prin ordin al ministrului sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, prin diferite acte normative, care este emisă în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, poate fi contestată de cetățeni în instanțe fără nicio problemă.

Reporter: Bună ziua. Întrebarea mea se referă la redeschiderea restaurantelor, dacă luați în calcul posibilitatea redeschiderii lor pe data de 9 iulie, că a apărut şi un astfel de scenariu, și dacă ne puteți spune câteva dintre regulile la care ați lucrat în grupul de lucru pentru redeschiderea restaurantelor. Mulţumesc.

Nelu Tătaru: Orice nouă măsură de relaxare se ia în context epidemiologic, evaluarea pandemiei la nivelul țării noastre. Noi aveam în plan inclusiv la 1 iulie măsuri de relaxare, dar evoluţia pandemiei și mobilizările de forțe atât populaționale, cât și ale noastre, ca și aparat medico-sanitar într-un context de evoluție a numărului de cazuri de trei săptămâni, ne-au făcut să amânăm aceste măsuri de relaxare. Suntem într-un moment în care, încă începând de joi, am inițiat un grup de lucru, atât responsabili din Institutul Naţional de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Asistență Medicală, precum și specialişti din HoReCa, pentru a cădea de acord asupra unor reguli pe care noi, de altfel, le-am și stabilit odată cu deschiderea teraselor, numai că o parte din parteneri respectă mai puțin aceste reguli. Odată cu stabilirea regulilor, care din punctul nostru de vedere, al Institutului Național de Sănătate Publică există, trebuie doar adaptate la restaurante, mai este și respectarea acestor reguli. În măsura în care în zilele următoare vom avea o concluzie în acest grup tehnic de lucru vom aborda, firește tot în context epidemiologic al creșterii număr de cazuri sau nu, al evoluției pandemiei la nivelul României, și momentul redeschiderii restaurantelor. Noi vrem să fie cât mai repede.

Reporter: Bună ziua. Mă interesează în primul rând o precizare: dacă asimptomaticii vor putea sta acasă, potrivit noului proiect de lege adoptat în ședința de guvern de astăzi, dacă asta e dorința lor, şi voiam să vă mai întreb dacă Spania și Portugalia ar putea deveni țări verzi începând de azi?

Raed Arafat: Lista țărilor care se vor deschide urmează să fie dată astăzi după-masă. Deci avem deja datele de la INSP, dar urmează să fie anunțată astăzi, după ce o adoptă Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Nu pot să vă spun acum ceva care să se schimbe în cadrul Comitetului. Deci după-masă veți afla care sunt țările care vor fi relaxate. Aţi văzut, de fapt, ce s-a publicat în ultima hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în care s-a schimbat criteriul. Avem acum un criteriu care vorbește de o cifră egală sau mai mică decât cifra din România în ultimele 14 zile a cazurilor noi la 100.000 de locuitori cumulativ. Noi, înainte, mergeam la cinci cazuri la un milion de persoane medie zilnică în ultimele 14 zile, acum vorbim - şi am luat aici cifra pe care o foloseşte Uniunea Europeană, ca să fim cu o abordare uniformă cu restul Uniunii Europene, şi care s-a decis abia săptămâna trecută - și aici cifra vorbește de numărul cazurilor noi la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Şi, aici, toate țările pe care noi le vedem că sunt egale cu România sau aproape de România, foarte aproape de România, sau sub România acestea toate vor intra. Deci acesta este criteriul care a fost luat. Urmează astăzi să vedem lista definitivă în baza datelor pe care le obținem de la ECDC, care este Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, și în baza lor se supune votului Comitetului Național și se anunță. Anunțul se va face în cursul zilei de astăzi.

Nelu Tătaru: Da, ca să vă răspund vizavi de asimptomatici. După cum știți, acum o săptămână a fost elaborat un ordin de ministru al sănătății în care asimptomaticii sau cei cu simptome ușoare, dar fără simptome în ultimele trei zile, după un test în a șaptea zi, erau externați. A zecea zi, cei care aveau un test pozitiv la externare mai rămâneau în izolare încă patru zile, până la 14 zile. Menționez că, odată cu clarificarea sau concordanța cu Curtea Condițională, ce înseamnă izolarea la domiciliu, rămânem pe criteriile în care un pacient, fiecare pacient, trebuie tratat în mod particular. Există bolnavi, nu există boli. Evaluarea fiecărui pacient - clinică, paraclinică, pe aparate - /.../ medicul curant poate decide evoluţia în timp a externării sau nu. Suntem într-un moment în care fiecare pacient, chiar asimptomatic la început, poate dezvolta din a doua până în zecea zi simptomatologie. Este asumarea medicului curant, dar asumarea medicului curant trebuie să se producă în niște condiții stabilite și prin această lege, dar și prin patologia pe care o prezintă acel pacient. Decizia va fi a medicului curant, dar, la fel, în momentul de față avem acel ordin de ministru care spune că asimptomaticii pot fi externați după ce avem un test în a șaptea sau a opta zi, și cu recomandările în consecință.

Raed Arafat: Şi mai subliniez că legea nu se referă numai la COVID, asta am zis-o înainte și o repetăm, ca să se înțeleagă că prevederile sunt prevederi generale care mâine poate să se aplice unei alte boli, unei alte epidemii sau pandemii.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Domnule ministru, dacă puteți să îmi spuneți câți pacienți au fost externați până în acest moment, în urma deciziei Curții Constituționale și cine îi verifică pe acești pacienți pentru care nu au trecut acele 10 zile când se putea face externarea?

Nelu Tătaru: V-am spus în expunere, de ieri până astăzi sunt cu 550 de pacienți mai puțini în spitale. Dacă au solicitat acea externare, au solicitat-o pe proprie răspundere, fiind avizați de medicul curant ce ar trebui să respecte și în ce condiții ar trebui să se desfășoare perioada lor post-spital. În condițiile în care acceptă acest lucru, monitorizarea se face de către medicul de familie, direcția de sănătate publică, care ia act de faptul că acest pacient a fost externat. Dar condițiile sau neconcordanțele cu Curtea Constituţională fac ca în acest moment să nu avem pârghiile necesare până apare proiectul de lege, să putem urmări și coordona, să spunem, acel pacient care a fost externat.

Raed Arafat: A mai apărut o problemă pe care ne-au sesizat-o colegii de la structurile de primiri urgențe. De exemplu, mi s-a adus la cunoștință cazul unui pacient, chiar în stare serioasă, care a necesitat oxigenare, a necesitat să fie pus sub sistem de asistare pentru ventilație, nu neapărat intubație, și a refuzat internarea la spital, fiind cu nivel de oxigenare scăzut a plecat acasă, fiind simptomatic, pe proprie răspundere. Normal ca o astfel de persoană reprezintă un risc major și pentru familie, și pentru orice altă persoană cu care se întâlnește în perioada respectivă. Plus, este un risc major asupra sănătății sale, având în vedere parametrii cu care a plecat. Toți colegii i-au explicat că probabil va ajunge înapoi cu ambulanța, în stare critică sau poate că o să se agraveze starea şi va fi prea târziu până vor ajunge colegii de la urgențe la el. În astfel de situații, oxigenarea și condiția respiratorie a bolnavului se pot deteriora foarte rapid și să nu aibă cine să îl ajute acasă. Deci astea au fost problemele cu care s-au întâlnit colegii în unele Unități de Primiri Urgențe.

Nelu Tătaru: După cum pot spune că au existat și pacienți în diferite județe care, externați a zecea zi, au solicitat carantinarea voluntară pentru a feri familia de expunerea pe care o pot produce ei.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Înţeleg că dimineață aţi avut o întâlnire, ce aţi discutat cu cei care au nevoie de transplant pulmonar?

Nelu Tătaru: S-a discutat despre situația transplantului pulmonar în România, despre cazurile care se pot transplanta în România, despre evaluarea periodică a fiecăruia dintre aceștia, care în ultimele şase luni a lăsat de dorit, precum și despre stadiul discuțiilor cu terțe țări în care se pot face astfel de intervenții și cu care putem încheia acorduri de transplant pulmonar. Întâlnirea a fost precedată de discuția cu domnul doctor Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant. După ce au plecat de la minister aceștia urmau să meargă pentru lămuriri și pentru stabilirea unor termene cu cei care sunt în cauză.

Reporter: Mulțumim!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe