Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke, ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, președintele CNAS, Adrian Gheorghe, și secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, la finalul ședinței de guvern din 24 iunie

24 Iunie 2021

Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîțu: Bună ziua! În ședința de guvern de astăzi au fost adoptate mai multe acte normative. Eu am să prezint câteva dintre ele, iar celelalte o să fie prezentate de miniștri, pentru că vreau să vă răspund, dacă sunt detalii. În primul rând, guvernul a stabilit majorarea alocației de stat pentru copii începând din anul 2022 și indexarea anuală a acesteia cu rata medie a inflației începând din anul 2023. Detaliile - cuantumul alocației de stat pentru copii începând cu drepturile lunii ianuarie 2022 - 486 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; 243 de lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale; 486 de lei pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și 18 ani în cazul copilului cu handicap. Alocația de stat pentru copii se cumulează cu indemnizația lunară, stimulentul lunar sau stimulentul de inserție. Un alt act normativ, astăzi aprobat - o hotărâre de guvern. Știți foarte bine, au fost inundații în ultima perioadă; astăzi aprobăm o hotărâre de guvern cu ajutoare de urgență pentru familiile afectate de inundații în cursul anului 2021, în limita sumei de cinci milioane /.../Ajutoarele de urgență se acordă astfel - am schimbat puțin sumele față de ce am prezentat inițial, sunt mai mari  - câte 6.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 75% și peste acest procent; câte 4.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 50% până la 75%; câte 2.500 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 25% până la 50%; câte 1.500 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de până la 25% și câte 1.000 de lei pentru familiile și persoanele singure ale căror bunuri de locuință au fost deteriorate, indiferent de numărul sau tipul bunurilor. Suplimentar, 7.500 de lei în cazul în care, urmare a inundațiilor, alunecărilor de teren și fenomenelor meteorologice deosebite, se înregistrează persoane decedate, sumă care se acordă familiei indiferent de numărul victimelor. Aceste două acte normative au fost adoptate astăzi. În ceea ce privește efectele inundațiilor, este în circuit de avizare o hotărâre de guvern pentru sume din fondul de rezervă pentru mai multe localități din România. Știți foarte bine că am avut inundații, cred că în luna martie, în Bihor; au fost afectate mai multe localități acolo. Am avut și la începutul anului în alte zone din țară, și atunci luăm toate aceste zone care au fost afectate - sunt drumuri, sunt poduri care au fost distruse în această perioadă - și avem o hotărâre de guvern pentru a aloca autorităților locale sumele din fondul de intervenție. Tot astăzi a fost adoptată - domnul ministru al energiei nu a putea să vină, așa că îmi revine mie această sarcină - o ordonanţă de urgență a guvernului prin care modificăm Ordonanța 69/2019. Este vorba de categoriile de persoane disponibilizate - vorbim de cele din Valea Jiului sau din zona minieră - care să beneficieze de măsuri de protecție socială, din cadrul operatorilor economici care sunt afectați de politica de decarbonare a Uniunii Europene întrucât utilizează combustibili fosili, precum și persoanele care urmează a fi disponibilizate din cadrul exploatărilor miniere de uraniu neperformante din cadrul Companiei Naționale a Uraniului SA. Este un program pe care l-am prezentat deja, care se derulează până în 2030, și prin acest act normativ începem și alocăm sumele respective pentru persoanele disponibilizate. În acest moment, numărul estimat de persoane disponibilizate până în 2025 este de 9.000 de persoane - 2.239 la societatea Complex Energetic Hunedoara și 282 de persoane la Compania Națională a Uraniului, 6.484 de persoane la societatea Complexul Energetic Oltenia. Repet, este vorba de politica de decarbonare a Uniunii Europene, de aceea avem aceste disponibilizări în aceste zone. Eu vă mai prezint încă un act normativ, dar detaliile le va prezenta domnul Arafat. Astăzi am modificat Anexele 2 și 3 la HG 636 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 iunie. Este vorba de noi relaxări. Sunt mai multe. Aici aș vrea să vă prezint câteva: în spațiile deschise sau închise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, în anumite condiții; un număr mai mare de participanți la spectacole, concerte, festivaluri publice și private sau alte evenimente culturale organizate în aer liber - 2.500 spectatori. Bineînțeles, peste această cifră toate persoanele trebuie să fie vaccinate. Se permite organizarea festivalurilor, desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de spectatori, cu asigurarea unei suprafețe de un metru pătrat pentru fiecare persoană - inițial erau 2 metri pătrați, am redus și acest număr -, precum și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului. Deci, peste 2.500 de persoane, suprafața - un metru pătrat pentru fiecare persoană, vaccinare și mască. Mai multe persoane la evenimente private - nunți, botezuri, mese festive: 150 de persoane în exterior și 100 de persoane în interior și se permite un număr mai mare de persoane la evenimente private organizate în interior - nunţi, botezuri -, limita acestora în saloane, cămine la maximum 300 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de 2 metri pătrați pentru fiecare persoană şi cu persoane care sunt vaccinate. Tot la acest capitol - activitatea operatorilor economici este acum extinsă până la ora 2:00, deci de la ora 5:00 dimineața până la ora 2:00 dimineața; activitatea din baruri, cluburi și discoteci este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și intervalul orar 5:00 - 2:00, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2. Se elimină limitarea gradului de ocupare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, deci acum nu mai avem nicio limitare. Și tot pentru turism, astăzi am adoptat un nou text într-o ordonanță a Finanțelor care nu era pe ordinea de zi. Acest text nu era pe ordinea de zi. Scutim de plata impozitului specific domeniul HoReCa până la finalul anului, până la 25 decembrie. Această scutire expira în această lună și, atunci, o prelungim pentru domeniul HoReCa până la finalul anului - a fost aprobată și aceasta în ședința de guvern de astăzi. Sunt mai multe măsuri, domnul Arafat este aici pentru a le explica pe fiecare în parte. Acestea sunt actele normative pe care vream să vi le prezint eu, pentru celelalte avem mai mulți miniștri, și pentru cel din sănătate, și pentru dezvoltare, cu ANL și așa mai departe. Și domnul Cîmpeanu este aici pentru a vă da o veste bună pentru educație. O să iau niște întrebări acum, câte o întrebare de fiecare, ca să putem după aceea să dăm voie și domnilor miniștri să prezinte actele normative care sunt de foarte mare interes.

Reporter: Bună ziua. În luna decembrie a anului trecut, guvernul condus de dumneavoastră a trecut în programul de guvernare respectarea legislației adoptate în anul 2020. Vedem anul acesta ați prorogat termenul de acordare a alocațiilor cu 20% de la 1 ianuarie 2022, vor fi acordate și tranșeele IV și V de 20% anul viitor, până când se va ajunge la dublarea alocațiilor, asumată prin programul de guvernare de către cabinetul condus de dumneavoastră, în Parlament?

Florin Cîțu: O să vedem care o să fie evoluția viitoare. În acest moment, știm foarte bine că alocațiile vor crește la începutul anului 2022. În același timp, în coaliție sunt mai multe propuneri de modificare a modului în care se calculează sau cresc aceste alocații. Una dintre ele vine la colegii noștri de la UDMR care doresc - și așteptăm această propunere - să facă o legătură directă între scutirea impozitului pe venit și alocații. Exemplul pe care l-am primit a fost acela că, nu știu, dacă la al treilea copil să poată să fie dedusă suma din impozitul pe venit, cumva să susținem prin acest lucru. Deci, lucrurile se vor clarifica. În acest moment știm foarte clar care va fi cuantumul alocației la începutul unui 2022. Vă mulțumesc!

Reporter: De ce a fost nevoie de această prorogare a termenului, ținând cont că v-ați asumat prin programul de guvernare, întreaga coaliție, creșterea alocațiilor de la 1 iulie 2021 cu 20%?

Florin Cîțu: Vă mulțumesc, am spus o întrebare pentru fiecare, ca să respectăm toți colegii, dar cred că această ordonanță clarifică lucrurile.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, noi, la Observator, am arătat că la Timișoara au fost multe nereguli, la o clinică de arși. Inspectorii Corpului de Control al Ministerului Sănătății au mers acolo, sunt 10 oameni care au murit. Au găsit foarte multe nereguli, în schimb au dat niște amenzi de câteva mii de lei. Și v-aș întreba în felul următor: cine ar trebui să răspundă pentru tăcerea managerului, pentru minciunile pe care le-a zis, pentru tăcerea DSP-ului? Cât costă o viață a unui om și ce le spuneți dumneavoastră familiilor acelor oameni care și-au luat pacienții în sicriu, deși erau la spital?

Florin Cîțu: Lucrurile aici trebuie să fie foarte ferme. Legislația trebuie să fie aplicată. Iar toți cei responsabili trebuie să plătească conform legislației în vigoare. Și am spus de fiecare dată: când noi considerăm, ca societate, că legislația în vigoare pentru astfel de situații este prea blândă, eu voi susține în Parlamentul României, forul legislativ, să modificăm această legislație. Dar, în acest moment, cei care sunt responsabili să răspundă conform legislației în vigoare. Mulțumesc.

Reporter: Deci este suficient cum au răspuns, cum au plătit în fața legii? Cu câteva amenzi, pentru niște vieți?

Florin Cîțu: Conform legislației în vigoare. Dacă este nevoie să modificăm legislația în vigoare, o voi susține pentru toate aceste situații. Noi, ca societate, să decidem ce vrem să facem. Și forul legislativ este Parlamentul României.

Reporter: Și considerați că este nevoie de modificarea legislației, având în vedere cele spuse?

Florin Cîțu: Mulțumesc.

Reporter: V-ați declarat foarte supărat după votul care scoate educația sexuală din școli, însă în lista cu votul înregistrat la Senat, inclusiv dumneavoastră ați votat pentru respingerea cererii de reexaminare a preşedintelui Iohannis, care ceruse reintroducerea educației sexuale în școli. Cum este până la urmă?

Florin Cîțu: Este așa cum am anunțat: o decizie pe care am luat-o cu domnul ministru înainte de votul din parlament și am spus foarte clar că nu se poate face curricula în Parlamentul României, se face la Ministerul Educației. În Parlamentul României, având în vedere situația votului prin telefon, astfel de erori vor mai exista, și, din păcate, există, până ne întoarcem la un parlament care votează... Și chiar și atunci când suntem în parlament, mai apar câteodată erori. Este doar o eroare. Opinia mea a fost prezentată public și înainte, și după, și îmi pare bine că am găsit o soluție foarte clară care să nu depindă de votul parlamentului. Domnul ministru este aici ca să explice exact cum va funcționa din toamnă această oră în școală.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Vi se pare oportună ideea liderului USR, Dan Barna, ca adresa să nu apară pe actul de identitate?

Florin Cîțu: Nu am în acest moment argumentele care susțin o astfel de idee. Nu am avut o discuție cu domnul Dan Barna pe acest subiect, dar sunt deschis, vreau să ascult, să văd care sunt argumentele și apoi vom lua o decizie. În acest moment, nu știu exact care sunt argumentele pentru a elimina această informație de pe cartea de identitate din România. Mulțumesc.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Domnule premier, ce s-a întâmplat cu acea ordonanță privind coplata și de ce ați susținut-o în această formă? Sunt îngrijorări că o să scadă calitatea actului de sănătate în sistemul public.

Florin Cîțu: A trecut această ordonanță astăzi. Doamna ministru și domnul preşedinte al Casei Naționale de Sănătate sunt aici să explice exact. Nu are cum să scadă calitatea actului de sănătate în sistemul public. Acolo avem mult de muncă și o să îl creștem în perioada următoare, prin reformele pe care le facem împreună la Ministerul Sănătății. Iar doamna ministru este aici să vă explice.

Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă la nivelul guvernului pregătiți vreun proiect de act normativ prin care să puneți administrațiile locale efectiv să facă deratizarea în Bucureşti. Mai exact, noi am obținut niște imagini cu șobolani la doi pași de guvern, pe Calea Dorobanților, cu blocuri, care au ajuns la etajul 1, lângă oameni, în pat. Nu vi se pare cumva o urgență? Gândiți o soluție pentru această problemă a Bucureştiului?

Florin Cîțu: Nu doar că mi se pare o urgență, este o urgență, dar este o urgență a aleșilor locali, a celor care au fost aleși pentru a administra Bucureştiul și trebuie să își ducă la îndeplinire sarcina pentru care oamenii i-au votat. Din punctul meu de vedere, dacă e vorba de buget  - dar până acum nu a discutat nimeni cu noi că ar avea nevoie de buget - asta e ce putem noi să facem. Nu a venit nimeni la noi cu o propunere de act normativ care să simplifice lucrurile. De aceea, responsabilitatea este la autoritățile locale; dar dacă autoritățile locale doresc sprijinul nostru și noi putem să îl dăm și avem cadrul legal, bineînțeles că ne vom implica. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, certificatul digital european ar trebui să fie operațional din data de 1 iulie, asta înseamnă exact o săptămână, începând de astăzi. În ce stadiu sunt pregătirile în țara noastră, cum o să poată să călătorească românii care vor pleca din țară după 1 iulie?

Florin Cîțu: O să fie operațional și o să fie exact ca în alte țări, o să călătorească cu certificatul verde exact în condițiile care sunt scrise acolo. Am avut o întâlnire cu secretarul general adjunct al guvernului care se ocupă din partea noastră de acest certificat, care este de fapt o aplicație, și am avut un update ieri, am luat ultimele decizii, o să fie gata săptămâna viitoare. Deci o să fie operațional de la 1 iulie.

Reporter: E gata platforma, practic.

Florin Cîțu: O să fie operațional de la 1 iulie.

Reporter: Bună ziua! De ce l-ați numit iar ulterior demis din funcție pe domnul Marian Murguleț? Ați avut acordul BEx când ați făcut această nominalizare... această numire în funcția de secretar de stat?

Florin Cîțu: În primul rând, aveți o informație greșită, nu acordul BEx este, se face acordul BPN. În același timp, numirile acestea sunt politice. Eu am spus de fiecare dată că îmi voi rezerva dreptul ca, atunci când o numire, chiar dacă a trecut de BPN, nu este o numire care ne reprezintă ca guvern, să am o altă opinie față de BPN, și au fost mai multe situații. Iar aici, cum am aflat o informație care mergea în această direcție, am revenit asupra deciziei. Sunt foarte ferm în ceea ce privește oamenii care vin și pe care îi numesc în guvern. Dacă aș fi avut informația la momentul respectiv, nu aș fi făcut numirea, dar, de fiecare dată...

Reporter: Ce informație? Puteți să ne spuneți?

Florin Cîțu: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneți despre ce informație este vorba. E o întrebare.

Florin Cîțu: Este o informație care mi-a venit după aceea. Multe informații nu sunt publice, să știți. Fac verificări pentru toată lumea, nu sunt informații publice, unele sunt publice, dar de fiecare dată... Pot să fie...

Reporter: Ați primit de la preşedintele Iohannis vreun telefon, e... e vreo nemulțumire transmisă de dumnealui?

Florin Cîțu: Nu am primit așa ceva. Vă mulțumesc.

Reporter: Atunci, dacă pot să... Ați spus că, atâta vreme cât va exista votul prin telefon, astfel de erori vor mai exista. La ce v-ați referit, mai exact?

Florin Cîțu: Pot să existe astfel de erori; poate să nu se audă bine ceea ce spui prin telefon, poate să nu se audă, de exemplu, dacă spui pentru sau împotrivă. Aici a fost o recomandare a grupului despre care am înțeles că este pentru ceea ce preşedintele României a trimis în Parlamentul României. De fapt, era pentru un raport, cum se mai întâmplă, care venise din comisie. Deci, se mai pot întâmpla astfel de erori, este doar o eroare. Au fost erori la vot și în trecut și le-am recunoscut. Opinia mea pe acest subiect este foarte clară, am spus-o, este foarte bine că avem o decizie care nu ține cont de votul Parlamentului și susținem această decizie. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să ne spuneți care sunt următoarele etape în ceea ce privește creșterea alocațiilor, în afară de cea pe care ați anunțat-o, până la dublarea lor, așa cum prevede legea.

Florin Cîțu: V-am spus ce se întâmplă anul viitor; în același timp, am spus că există mai multe soluții pe care le discutăm în coaliție de a avea un mod transparent prin care alocațiile să crească în fiecare an. Eu susțin ca alocațiile să fie cumva legate de dinamica economiei, de veniturile din economie. Există o variantă pe care UDMR o propune, la care ne vom uita foarte atent; este o variantă interesantă, care este legată cumva de o deducere din impozitul pe venit. Avem mai multe variante. În acest moment, știm foarte bine cu cât cresc alocațiile anul viitor, este o sumă considerabilă. Venind după o perioadă de criză economică, cred că lucrurile sunt foarte bune și foarte transparente. După aceea, vom vedea care vor fi creșterile următoare.

Reporter: Deci nu sunt clare, nu sunt încă stabilite până la dublare, practic, mai e un procent de 40% de acoperit.

Florin Cîțu: Dar nu știu de ce ne legăm de dublare. Noi vrem să crească, poate, mult mai rapid. Ceea ce vreau eu să fac este să beneficiem de această creștere economică de anul acesta de 7%. S-ar putea să ajungem mai repede la o alocație mai mare. Deci, nu doar dublare, poate să fie triplare. Haideți să nu rămânem în ceea ce a făcut PSD-ul, să venim cu o formulă transparentă, clară, prin care să putem să creștem sustenabil, în fiecare an, alocațiile.

Reporter: Bună ziua, domnule premier. Președintele Iohannis spunea anul trecut că PNDL nu ar trebui sistat, ci modificat, pentru a nu mai fi folosit ca instrument politic. Primarii cu care am discutat astăzi despre PNRR spun că așteaptă cu mare interes rectificarea bugetară. În acest sens...

Florin Cîțu: Nu sunt legate, să știți. PNRR nu are legătură cu rectificarea bugetară.

Reporter: Aveți în intenție de a modifica într-un fel PNDL și felul în care criteriile în care se atribuie și ce se întâmplă cu investițiile care sunt în derulare acum?

Florin Cîțu: În primul rând, toate investițiile care sunt în derulare vor merge mai departe și vom plăti facturile pentru cele care au cheltuieli eligibile. Această guvernare și guvernarea de anul trecut, din care am făcut parte, au plătit la timp facturile, un lucru pe care nu-l făcuseră alții de mai mulți ani. În ceea ce privește următoarele programe, deja am anunțat că am scos din lista de proiecte de la CNI toate acele proiecte care vizează drumuri județene și comunale care nu se pot finanța nici prin fonduri europene, nici prin PNRR, nici prin alte surse. Pentru acele proiecte deja vom face un program special de investiții, nu știu, programul acestei guvernări - unul de investiții, pentru că România trebuie să treacă la etapa următoare, să avem drumuri asfaltate în toată România - și drumuri județene, și drumuri comunale. Este vorba de 7 miliarde de lei. La rectificarea bugetară vom anunța exact cum se va derula acest program, care bineînțeles va crea și motivații pentru anumite unități administrativ-teritoriale, un program care are și niște priorități. Aceste drumuri vor fi făcute cu prioritate în acele zone unde deja există canalizare și apă, pentru că altfel lucrurile trebuie din nou refăcute. Deci asta este una dintre condiții. Vor mai fi și altele, pe care le vom discuta. Când avem detaliile, bineînțeles că vom veni și le vom prezenta. Domnul ministru al dezvoltării este aici și cu siguranță vi le va prezenta atunci.  

Reporter: Dacă îmi permiteţi o precizare: PNDL se axează strict pe comunităţile mici, care nu se pot susţine. Interferează asta cu planurile dumneavoastră de investiţii şi reformă, faptul că pompaţi bani în acele comunităţi care nu se susţin?

Florin Cîţu: Nu. Dumneavoastră spuneţi că sunt unităţi din România care ar trebui să rămână în sărăcie. Eu vă spun că doar prin liberalism şi prin investiţii putem să scoatem toată România din sărăcie. Vă mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, un studiu recent al "Transparency International" finanţat de UE indică faptul că Poliţia Română este pe locul 2 în Uniunea Europeană la capitolul mită şi corupţie în percepţia oamenilor; doar bulgarii ne mai întrec. Potrivit studiului respectiv, 7% dintre repondenţi au declarat că au dat mită unui poliţist, numărul fiind dublu faţă de cel al cetăţenilor din Uniunea Europeană. Aş vrea să vă întreb cum se vede situaţia aceasta de la dumneavoastră, ca premier, dacă aţi vorbit cu domnul ministru de interne şi dacă există un plan de măsuri concrete?

Florin Cîţu: Domnul ministru de interne a început un program de reformă amplu în MAI; am văzut şi câteva numiri. Cred că a fost primul plan de reorganizare care a fost prezentat în guvern, la MAI. Suntem în acest proces de reformă a întregului sistem.

Reporter: Dar măsuri concrete pe segmentul acesta de corupţie...?

Florin Cîţu: Ele vor face parte din programul de reformă de implementat la MAI. Cu siguranţă!

Reporter: Mulţumesc!

Florin Cîţu: Mulţumesc!

Reporter: Într-un interviu recent aţi criticat practic activitatea parlamentului cu privire la cum se raportează la guvern şi măsurile guvernului. Unde scârţâie, mai exact, relaţia dintre executiv şi parlament? Până la urmă, în parlament este o coaliţie de guvernare care ar trebui să susţină măsurile guvernului. Şi înţelegem de la colegii dumneavoastră parlamentari că nici la coaliţie n-aţi mai fost dumneavoastră. Ar fi aceasta o explicaţie pentru lipsa de comunicare între guvern şi parlament?

Florin Cîţu: Nu ştiu de unde luaţi această informaţie. Colegii parlamentari nu merg la coaliţie; eu merg la coaliţie de fiecare dată când este nevoie să îmi susţin argumentele. La coaliţie au fost luate unele decizii, şi nu acolo este problema. Nu ştiu unde este problema cu adevărat. Eu am semnalat acest lucru, pentru că este un guvern care are o susţinere a unei coaliţii, este un guvern politic care şi-a asumat reforma. Şi vreau să arătăm că putem să facem această reformă. Nu a fost o critică la adresa parlamentului. Este o observaţie că ne mişcăm mai repede în guvern şi am vrea cam acelaşi ritm şi în Parlamentul României.

Vă mulţumesc! Cred că domnul Arafat...

Mulţumesc mult de tot!

Raed Arafat: Bună ziua! O să prezint măsurile pe scurt și după care dacă sunt întrebări, măsurile care se vor aplica începând cu 1 iulie. În spațiile deschise sau închise, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor până la 50%. Până acum era 25%, va urca de la 1 iulie la 50%. Bineînțeles, aici participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate, testate sau care au trecut prin boală. Se permite desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României cu participarea spectatorilor peste 50% din capacitatea maximă a spațiului și până la capacitatea maximă a spațiului doar pentru situațiile în care persoanele sunt toate vaccinate, bineînțeles, respectând ordinele comune ale ministrului tineretului și ministrului sănătății. Se permite un număr mai mare de participanți la spectacole, concerte, festivalurile publice și private sau alte evenimente culturale organizate în aer liber până la 2.500 de spectatori. În prezent este permis numai până la 1.000, deci va urca la 2.500, participarea fiind corelată cu faptul că persoanele sunt vaccinate, testate sau trecute prin boală. Se permite organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale cu participarea unui număr mai mare de 2.500 de persoane, și aici a fost o modificare față de Hotărârea CNSU, unde era menționat cu asigurarea unei suprafețe de doi metri pătrați, acum este un metru pătrat, a fost modificarea făcută în cadrul ședinței de guvern, pentru fiecare persoană, precum și cu purtarea măștii de protecție, participarea este permisă în această situație doar pentru persoanele care sunt vaccinate și care au completat schema de 10 de zile de așteptare după ce au făcut vaccinul, fie cu doza unică sau cu cele două doze. Se permite un număr mai mare de persoane la evenimentele private, și aici vorbim în mod deosebit de nunți, botezuri, cum ar fi, fără a se limita la ele, în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli, corturi de evenimente, la maximum 150 de persoane în exterior sau maximum 100 de persoane în interior. În prezent, erau 70 în exterior și 50 în interior. Se permite un număr mai mare de persoane la evenimentele private organizate în interior, cum sunt nunți și botezuri, la maxim de 300 de persoane, dacă ele sunt testate, dacă ele sunt vaccinate sau dacă au trecut prin boală. Se permite un număr mai mare de persoane la cursurile de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene la maxim 150 de persoane în interior și 200 de persoane în exterior; în prezent erau 70 de persoane în interior și maxim 200 de persoane în exterior. Se permite un număr mai mare de persoane la conferințe, maxim 150 de persoane, în prezent era 100 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de doi metri pătrați. Circulația persoanelor în grupuri de pietoni limitată la 10 persoane a fost eliminată în cadrul ședinței de guvern, deci nu mai există limită la circulația persoanelor în grupuri de persoane pe stradă

Sunt puncte de trecere a frontierei care se vor deschide; aici vorbim de Moldova Nouă, județul Caraș- Severin, Vălcani și Stamora Moravița, Lungă și Foeni, județul Timiș. Activitate cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum și la terase, este permisă până la capacitate maximă a spațiului și în intervalul orar între 5:00 și 2:00. Deci se prelungește până la 2:00, acum era între 5:00 și 24:00. Activitatea în baruri, cluburi și discoteci și este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului, între ora 5:00 și 2:00, dacă toate persoanele sunt vaccinate. Deci, rămâne condiționarea de vaccinare pentru cluburi, discoteci și baruri, și, bineînțeles, cu respectarea regulilor de sănătate publică. Se elimină limitarea gradului de ocupare, cum a zis domnul prim-ministru, a structurilor de primire turistice, cu funcțiuni de cazare turistică, din zona de litoral. Deci, în prezent era de 85%, va fi până la 100%, dar, atenție, se păstrează masca în spațiile publice din zonele respective: lifturi, holuri, coridoare și așa mai departe. Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitate în spații închise în domeniul sălilor de sport și/sau fitness este permisă până la capacitatea maximă a spațiului, în județele, localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică de 3 la mia de locuitori, cu asigurarea unei suprafețe de 7 m pătrați pe persoană. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă până la capacitatea maximă a spațiului în județele, localitățile unde incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței respective; în prezent, este permisă numai până la 70%, dar, atenție, aici este și ordinul ministrului sănătății care va stabili purtarea măștii obligatorie în sălile de jocuri. Activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 5:00 până la 2:00, în județele și localitățile unde incidența este mai mică sau egală cu 3 la mie, dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 .Deci, activitatea operatorilor care administrează sălile de joc este permisă fără a depăși 70% din capacitatea maximă a spațiului, până la 70% este permisă, cu condiția ca să fie persoanele vaccinate, și este între ora 5:00 și 24:00. Se redeschid târgurile, bâlciurile și talciocurile. Deci asta a fost o solicitare care era programată și se deschid, iar dacă mai aveți întrebări, bineînțeles că vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună ziua! Am dori să știm ce trebuie să facem noi în calitate de clienți atunci când mergem în restaurant și de cealaltă parte ce trebuie să facă cei care se ocupă de acel restaurant, patronii, pentru că știm, de exemplu, că în anumite zone ale țării, în continuare, patronii iau numerele de telefon ale celor care intră și vrem să știm dacă aceste reguli se mențin sau nu, sau este vorba doar despre /.../?

Raed Arafat: Aici este stabilit, dacă nu mă înșel, prin ordinul ministrului sănătății. Deci ordinul ministrului sănătății a stabilit unele reguli. Cât timp acest ordin este în vigoare, aceste lucruri se respectă.

Reporter: Așadar, numărul maxim de persoane la o masă și această păstrare a numerelor de telefon?

Raed Arafat: Rolul acestui număr de telefon este în cazul unei anchete epidemiologice să fie mai ușor pentru direcțiile de sănătate publică să găsească persoanele care au intrat în contact. Dar cum v-am zis, sunt prevederi care nu sunt în hotărârea de guvern, sunt prin ordinul, dacă nu mă înșel, prin ordinul comun, care este stabilit de ministrul sănătății și de ministrul economiei, dacă nu greșesc și asta, bineînțeles, dacă se renunță, dacă se modifică ceva, se modifică în ordinul respectiv.

Reporter: Mulțumesc!

Raed Arafat: Mulțumesc!

Reporter: Aș vrea să vă întreb despre cazul pilotului mort de..

Raed Arafat: Vă rog! Asta e un subiect la care nu răspund.

Reporter: Pot să vă pun o întrebare măcar?

Raed Arafat: Alte subiecte, vă rog, dacă mai aveți. Alte teme pe acest subiect.

Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb, pentru că sunteți șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, de ce nu au fost raportate decesele de coronavirus, în sensul în care înţelegem că există raportări și după un an și cumulate sunt peste 2.000 de decese?

Raed Arafat: Nu. Deci aici pot să vă spun la acest moment că nu Departamentul se ocupa de raportarea deceselor, decesele se raportează de spitale, sunt luate de la Direcțiile de sănătate publică, sunt introduse în sistem. S-au făcut din ce am înțeles, şi aici dacă greșesc cu ceva poate să mă corecteze colegii de la sănătate, s-a făcut o evaluare, s-au găsit cazuri care nu erau raportate și s-au luat și s-au raportat, și s-au raportat zilnic, s-au introdus aceste cazuri. Asta este explicația, dar încă o dată, nu Departamentul pentru Situații de Urgență se ocupă de aceste cazuri de raportare. Noi ce facem la Departament, la Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, luăm datele din aplicațiile comune care sunt și le punem, bineînțeles, în forme de tabel, de tot și le dăm mai departe. Raportarea din fiecare județ o face unitatea sanitară și o face, bineînțeles, inclusiv DSP-ul o controlează sau o coordonează și intră pe anumite aplicații. Au mai fost și alte țări care au corectat din urmă și au reevaluat situația și au venit cu unele cazuri care nu au fost raportate la un moment anume și le-au raportat. E mult mai bine decât să închidem ochii să spunem nu au fost. Deci faptul că le-au raportat acum este un gest de transparență, pentru că se recunoaște că au fost cazuri care nu au fost ca raportate. Faptul că sunt raportate zilnic și în raportarea noastră se vede diferențierea, se spune: astăzi au fost, sau ultimele 24 de ore au fost trei, patru, cinci decese, la care se adaugă cazurile care sunt venite din urmă prin reevaluarea făcută de Direcțiile de sănătate publică. Acum, dacă mă întrebați de ce nu au fost raportate la timp, chiar nu pot să vă spun, nu am răspunsul. Poate că au fost întârzieri, poate lipsa de personal, poate cineva a scăpat și nu a introdus și după astea prin analiză s-a găsit cazul neraportat şi acum se raportează, astea pot fi explicații de ce nu au fost raportate.

Reporter: Birocrația înţelegem.

Raed Arafat: Nu neapărat birocrația. Deci poate că din nou s-a întâmplat ceva, că cineva nu a raportat la timp sau s-a întâmplat ceva în sistem. Deci faptul că s-a reanalizat și s-au găsit aceste cazuri și se raportează este totuși un semn că nu se ascund, ele se raportează.

Reporter: Bun, dar poate ar trebui îndreptate greșelile astea, având în vedere...

Raed Arafat: Păi tocmai, tocmai, la un moment se va opri această raportare, pentru că am înțeles că e un număr care în final se va finaliza în cursul acestei luni, cel mai probabil. Cazurile respective, care se introduc zilnic, se vor finaliza și vom rămâne numai cu decesele care sunt în ultimele 24 de ore.

Reporter: Mulţumesc!

Raed Arafat: Şi eu mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Având în vedere faptul că această tulpină indiană este o provocare deja pentru multe țări sau capitale și că este cu 60%, înțelegem, mai contagioasă decât cea britanică, care oricum era cu 50% mai contagioasă decât tulpina inițială, în cazul izbucnirii unui focar pregătiți în acest moment un scenariu care să cuprindă măsuri care nu au mai fost luate până acum pentru a evita ca tulpina să se răspândească în România?

Raed Arafat: Vă dați seama că dacă apare un focar toate forţele - și de la Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, DSU - vom face tot posibilul ca acest focar să fie limitat. Măsurile care se iau depind; ce înseamnă focarul? Dacă știm sigur că este într-adevăr această tulpina și orice focar trebuie să îmi atragă atenția. Dacă apare un focar, trebuie să ne atragă atenția și să fie secvențiaţă, să vedem dacă este tulpină nouă. Avem Delta, avem Delta Plus, acum. Este o tulpină care este numită Delta Plus și care se pare că este mai agresivă decât tulpina Delta. Deci asta este o problemă cu care ne vom confrunta în continuare cât este pandemie pe plan mondial. Clar că există măsuri care se iau. Aici, se iau la nivel DSP, pe plan județean, INSP pe plan național, bineînțeles, împreună cu Ministerul Sănătății și împreună cu DSU, acolo unde trebuie să ne implicăm.

Reporter: A fost, totuși, o provocare izolarea focarelor când ne-am confruntat cu celelalte valuri? Vă permite legislația în acest moment să luați măsuri mai stricte?

Raed Arafat: La acest moment, legislația așa cum este, Legea 55, Legea 136 are prevederi care ne permite să luăm măsuri chiar imediate, dacă este necesar, dar, bineînțeles, este o procedură care trebuie să fie respectată, dar legea permite.

Reporter: Bună ziua! Ținând cont că am ajuns la 4,6 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, ne putem aștepta din toamnă la un val patru, ținând cont că aţi spus că există varianta Delta Plus, Delta, varianta care este foarte contagioasă?

Raed Arafat: Am înțeles. Eu o să parafrazez ce a zis domnul prim-ministru într-o altă discuție, când a zis că nu ar trebui să ajungem la val patru, pentru că vaccinuri avem, capacitate să vaccinăm este și ar trebui să ne vaccinăm și atunci cu cât ne vaccinăm mai mulți, reducem acest risc. Dacă rămânem mai puțin vaccinaţi și rămânem cu un număr mai mic și dorința de a se vaccina rămâne una scăzută, coexistența vaccinurilor și tot - adică nu există nici o limitare - posibilitatea la un moment să avem un val nou există. Nimeni nu poate să o nege, mai ales că acest lucru depinde de evoluția pandemică, nu numai în România, vorbim de evoluția pandemică pe plan internațional, pe plan mondial. Mai apare o tulpină nouă, mai apare ceva care poate să aibă un impact regional sau internațional, adică pe plan mondial să fie.

Reporter: Înţelegem. Există riscul în momentul de faţă ca vaccinurile existente să nu poată combate noile tulpini?

Raed Arafat: La acest moment, din fericire, vaccinurile au eficiență în acest sens și poate că nu e egală cu varianta inițială, dar există, adică cine se vaccinează, cel puțin, probabil că va limita posibilitatea să aibă o îmbolnăvire gravă sau o formă gravă a îmbolnăvirii. Poate că vă face o formă mai ușoară, așa că sfatul de a se vaccina, la acest moment, rămâne sfatul numărul unu pentru noi, dacă vrem chiar să nu ajungem într-o fază nouă, de un vârf nou în următoarea perioadă. Dacă mai sunt alte întrebări, vă rog.

Reporter: Bun, dar în eventualitatea unui val patru, aveți deja experiența unui an și jumătate de pandemie, ar fi unele măsuri pe care nu le-ați intuit mai demult și ar putea fi aplicate acum? Ați învățat ceva în urma pandemiei ce trebuia aplicat și nu a fost aplicat?

Raed Arafat: Doamnă, fiecare situație ne învață. Scoatem lecții, încercăm să aplicăm măsuri mai bune, adică acum poate că vom fi mai eficienți ceva, în modul în care le implementăm mai repede, dar nu pot să spun că erau măsuri pe care le-am luat şi pe care acum nu o să le luăm. Poate adaptăm unele măsuri. Nu-mi vine acum în cap să vă spun: uite, măsura asta o adaptăm, dar la fiecare pas pe care l-am făcut, am reușit să învățăm ceva și chiar ne-am îmbunătățit modul de reacție pe parcursul timpului și cu siguranță dacă apare ceva, experiența este și la Ministerul Sănătății, și la noi, și cu siguranță că o s-o aplicăm. Mulțumesc, că mai sunt alți colegi. Mulțumesc!

Sorin Cîmpeanu: Bună ziua! Astăzi au fost adoptate trei hotărâri de guvern inițiate de către Ministrul Educației. Prin hotărârea de guvern a fost creat Institutul de Cercetare - Dezvoltare în Genomică, o instituție de cercetare-dezvoltare în structura Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila". Doi - a fost înființată structura Universității Babeș-Bolyai, Centrul de Cercetări în Biologie de la Jibou. Trei - pe baza recunoașterii, nevoii de susținere a activităților remediale a fost adoptată o Hotărâre de Guvern, de modificare a HG 251 din anul 2015, prin care programul „Sprijin pentru Bacalaureat, acces la facultate” va fi extins cu doi ani. Suma disponibilă pe următorii ani va fi de 120 de milioane de euro. Este vorba de sprijin pentru elevii din ciclul liceal. Va trebui să găsim forma de continuare și pentru sprijinul acordat în Programul Național de Ore Remediale elevilor de învățământ primar și gimnaziu. Pe scurt, acestea au fost cele trei hotărâri de Guvern adoptate astăzi.

Reporter: Bună ziua! Astăzi, Curtea Constituțională a admis sesizarea Avocatului Poporului privind bugetul Academiei Oamenilor de Știință din România. De ce această academie nu a primit bani de la bugetul de stat și a fost obligată să se autofinanțeze? Știu, sunteți un susținător al oamenilor de știință, al cercetătorilor. De ce această academie nu a primit bani din partea Guvernului, ținând cont că legea bugetului a fost aprobată în forma trimisă de Guvern Parlamentului?

Sorin Cîmpeanu: Îmi este greu să vă răspund din această perspectivă. Din punctul meu de vedere, trebuie susținută orice activitate de educație și cercetare științifică viabilă. Au fost argumente care au generat această decizie în Parlament, dincolo de poziția Ministerului Educației.

Reporter: Adică să înțelegem foarte clar, dumneavoastră ați dorit în momentul înfăptuirii bugetului bani către această asociație, dar Guvernul nu a dorit să dea bani acestei agenții, pentru că în spațiul public au apărut informații potrivit cărora coaliția de guvernare dorea să dizolve această agenție, această asociație.

Sorin Cîmpeanu: N-aș vrea să intru în detalii despre Academia Oamenilor de Știință, nici pro, nici contra. Eu, ca ministru al educației și ca profesor, voi susține întotdeauna orice activitate viabilă, serioasă în domeniul educației și științei.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, așa cum știți, modificările metodologiei pentru analiza plagiatului au stârnit vii polemici în spațiul public. Ați făcut o nouă serie de modificări la sfârșitul săptămânii trecute care au stârnit și ele controverse. Doamna Șercan spunea, citez că „inclusiv ultimele modificări sunt tot pentru a amnistia individual unii plagiatori esențiali pentru securitatea națională”. Se referea dumneaei la faptul că posibilitatea de a face noi sesizări pentru plagiat este limitată. Aș vrea să vă întreb dacă veți menține aceste modificări, dacă veți renunța la ele sau la o parte dintre ele. Cum vedeți situația? Ce vă propuneți mai exact?

Sorin Cîmpeanu: Mie îmi place foarte mult când dați citate din clasici. Aș vrea să vă precizez că proiectul de modificare a regulamentului CNATDCU și a celor trei metodologii de susținere abilitare, susținere doctorat și analiză sesizată plagiat au fost inițiate în urma discuțiilor cu Consiliul General CNATDCU, Ministerul Educației și Consilliul General CNATDCU în data de 18 februarie. Au urmat toate celelalte etape pe care le-am precizat. Această schimbare inițiată din discuțiile cu Consiliul General CNATDCU este în curs. Ea va fi analizată începând cu ziua de mâine, într-o manieră integrată între Ministerul Educației, CNATDCU, reprezentanții universităților și reprezentanții studenților. După ce vom face această analiză, în interiorul sistemului, între cei care sunt direct vizați, va fi pus în dezbatere publică. Deocamdată nu am pus în dezbatere publică niciun proiect, el este în curs. Modificările sunt absolut normale și obligatorii. Doi: aș vrea să întreb și nu retoric ce nu este bine în introducerea unei precizări prin care tezele de doctorat vor fi analizate integral, in integrum, în urma oricărei sesizări de plagiat? De-acum încolo, toate aceste teze vor fi analizate in integrum. Nu numai pentru a identifica acele porțiuni în care s-a înregistrat un furt de cuvinte, ci pentru a se vedea prin analiza integrum dacă s-a înregistrat un furt de idei. Trei: ce nu este bine în respectarea principiului legalității? Ce nu este bine în respectarea principiului transparenței, ce nu este bine în respectarea principiului bunei administrări, ce nu este bine în respectarea principiului responsabilității? Patru: ce nu este bine în reglementarea utilizării soft-urilor de detectare a similitudinilor care până acum au fost utilizate la nivelul fiecărei sesizări de plagiat în afara procedurilor, fapt care a diminuat șansele de câștig în instanță? Sesizările cu privire la plagiat au fost întotdeauna analizate utilizând soft-urile de detectare a similitudinii. Acest lucru nu era prevăzut. Acum este prevăzut, alături de prevederea clară, expresă privind nevoia de completare a rezultatelor în mod obligatoriu - subliniez obligatoriu - de către specialiștii CNATDCU. Ce nu este bine în precizarea condițiilor de admisibilitate din perspectiva legalității? Orice act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate, în România şi în orice alt stat de drept, după cum în penal există prezumția de nevinovăție. Aștept răspunsuri bazate pe texul propunerii, care a fost făcută publică nu de noi. A transmis-o Ministerul Educației  către toate universitățile, către CNATDCU. A ajuns în spațiul public, dar nu a fost inițiativa Ministerului Educației. Ministerul Educației va pune pe site-ul propriu un proiect, la finalul acestor dezbateri interne, la nivelul celor implicați.

Reporter: Deci, nu ne puteți spune la momentul actual câte dintre modificări le veți prelua, veți renunța? Principala critică care se aducea era legată de faptul că se limitează condițiile în care se pot face noi sesizări - trebuie venit cu elemente noi - şi se atrăgea atenția că există şi posibilitatea să fie teze de doctorat analizate in integrum, dar o comisie de rea-credință să fi ignorat ...

Sorin Cîmpeanu: Tocmai ce v-am răspuns că un act administrativ beneficiază de prezumția de legalitate. Dacă există o comisie de rea-credință, înseamnă că toți cei trei membri ai comisiei de lucru sunt de rea-credință. Înseamnă că mai apoi este rea-credinţă la nivelul comisiei de specialitate. Apoi, este rea-credinţă la nivelul panelului. Apoi, este rea-credinţă la nivelul Consiliului General. Deci, dacă se ajunge prin atâtea etape de rea-credinţă, spre deosebire de instanță, în care numărul de apeluri este limitat, aici, odată cu decizia CNATDCU, bazată în această situație excepțională pur teoretic, în care trei membri s-au înșelat, comisia de lucru s-a înșelat, comisia de specialitate, panelul şi Consiliul General s-au înșelat, ai la dispoziție toate căile de atac în instanță.

Reporter: Şi dacă tot ...

Sorin Cîmpeanu: Doi, iertați-mă, mulțumesc pentru întrebare.

Reporter: Scuze, nu am ştiut că mai aveţi ...

Sorin Cîmpeanu: Este deosebit. Există o sesizare prin care Ionescu, în teza de doctorat, l-a copiat pe Popescu dintr-o carte. Odată introdusă această obligație de analiză in integrum a softului, comisia descoperă că l-a copiat nu numai pe Popescu, ci şi pe Georgescu şi pe Grigorescu. Acest lucru va fi specificat în raportul de analiză. Există o obligație de precizare expresă. Dacă vine o altă sesizare prin care același Ionescu se spune că nu l-a copiat pe Popescu, pe Georgescu şi pe Costescu, l-a copiat pe Johnson, este admisibilă. Dacă vine o altă sesizare şi spune că l-a copiat pe un autor al unei teze de doctorat din anii '70, care nu este disponibilă în format online, scrie clar că este admisibilă. Dacă vine şi spune că l-a copiat pe un autor care a publicat într-o limbă de circulație restrânsă, iarăși este admisibilă. Singurul caz în care nu este admisibilă, precizez, este când avem aceeași sesizare pentru aceeași persoană, pentru aceeași teză şi se reclamă copierea din aceleași surse care au mai fost deja sesizate. Trebuie să înţelegem bine că este un organ consultativ la Ministerul Educației, este cel mai înalt for științific, din această perspectivă, şi nu este un joc de loto, la care îţi iei bilete de câte ori vrei până când câștigi. Acesta este principiul.

Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, pentru că aţi menționat de instanță, câte procese are CNATDCU, după informațiile dumneavoastră, în instanță cu persoane care au contestat decizii de plagiat şi câte dintre aceste procese au fost pierdute de către CNATDCU?

Sorin Cîmpeanu: Am sesizat o fractură în plan logic, conform căreia, din cauza acestor modificări pe care încercăm să le inițiem acum nu s-au rezolvat sesizări de plagiat vechi de patru şi cinci ani. Deci, din cauza a ceva ce încercăm să facem acum, nu s-au rezolvat sesizări în urmă cu cinci ani. Lista sesizărilor din urmă cu cinci ani o vom pune la dispoziție, numărul acestor sesizări. Sunt mult prea multe nerezolvate. Nevoia de reglementare, de clarificare a acestor reglementări vine tocmai pentru a rezolva şi acest aspect de celeritate în analiza sesizărilor şi de susținere cu maximum de șanse în instanță, pentru că în instanță Ministerul Educației susține toate deciziile CNATDCU. Mulţumesc.

Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă rog să ne spuneţi în ce constă acest program "Sprijin pentru Bac" şi cât de eficient a fost el în anii trecuți?

Sorin Cîmpeanu: Constă în acțiuni remediale, constă în acțiuni de consiliere, constă în acțiuni de coaching, constă în acțiuni de susținere a abilităţilor socio-emoţionale din perspectiva nevoilor elevilor, la modul general. Cu atât mai mult în această perioadă, în care alături de pierderile în plan educațional au fost şi aceste pierderi în plan social, emoțional, comportamental. Este un program binevenit. El trebuie să fie încă și mai eficient decât până acum. Resursele pe care le avem la dispoziție pentru acest program la nivelul liceului sunt generoase, nu sunt atât cât ne-am dori pentru a putea compensa volumul extrem de mare de pierderi, dar sunt un program care contează foarte mult. Să vă răspund concret: în anul 2015, când am dat acea Hotărâre de Guvern, am spus: este un program excepțional, dacă se va face ceea ce prevede. Acum, la un moment de bilanț, la care am propus extinderea cu doi ani a acestui program, am constatat că rezultatele au fost bune, dar ar fi trebuit să fie mult mai bune decât au fost.

Reporter: Concret, ce înseamnă rezultate bune? Ce s-a întâmplat cu acești elevi care au beneficiat de acest program, ce spun cifrele din 2015 până în prezent?

Sorin Cîmpeanu: Un raport asupra programului pot să vă fac aici, dar mă tem că nu e cadrul, în momentul în care.

Reporter: Punctual, punctual, dacă avem un procent de elevi care au promovat, cu cât a crescut promovabilitatea, dacă au rămas în facultate.

Sorin Cîmpeanu: Punctual, au fost achiziționate 60.000 de laptopuri care au fost deja distribuite în școlile românești. Aceste 60.000 de laptopuri au fost extrem de importante pe parcursul acestei perioade de predare online. Au fost în program înscriși un număr de peste 80-90.000 în fiecare lună pentru acțiuni remediale la nivelul liceului. Sunt convins că, fără acest program, rata de înscriere pentru examenul de Bacalaureat ar fi fost încă și mai mică. Acum aveți 77% rată de înscriere din promoția curentă, acei 114.163 de elevi înscriși din promoția curentă, la care se adaugă 19.520 din promoțiile anterioare. Rezultatul se vede în acest fel, rezultatul se vede și va trebui să se vadă în compensarea creșterii ratei de abandon școlar.

Reporter: Domnule ministru, astăzi a fost a doua probă a Evaluării Naționale, cea la Matematică. Dacă ne puteți spune dacă au fost incidente în diverse școli. Noi știm despre un incident de la o școală din capitală, "Nicolae Labiș", unde subiectele au ajuns cu 40 de minute mai târziu decât a început examenul respectiv, invocând o problemă tehnică acolo. Dacă au fost și altele și?

Sorin Cîmpeanu: Nu au fost, din fericire, incidente majore. Au fost doar trei elevi eliminați din examenul de matematică, astăzi, la Evaluarea Națională. Am fost împreună cu toată Comisia națională, încă de la 4:00 dimineața, Ministerul Educației pentru extragerea variantei pentru asigurarea tuturor condițiilor de confidențialitate. A se vedea incidentele de luni, în care au fost trei cazuri, în care au apărut în presă variantele de subiecte înainte ca ele să poată fi făcute publice. Astăzi, nu s-a mai întâmplat acest lucru. Am verificat formularea subiectelor, am verificat baremul. Toate lucrurile au fost în ordine. Au fost doar trei elevi eliminați. 123.523 de elevi au fost prezenți la examenul de Matematică, astăzi.

Reporter: Şi totuși, am avut la "Nicolae Labiș" elevi care au așteptat 40 de minute până au primit subiectele, o problemă de soft, înțeleg sau problemă tehnică, dacă v-au informat, și ministerul cu privire la acest delay la începerea examenului.

Sorin Cîmpeanu: 3.842 de centre de examen, astăzi, în țară, în care s-a organizat examenul de matematică. Datele se centralizează, toate incidentele sunt cunoscute. Atâta vreme cât au fost rezolvate aceste incidente, nu sunt considerate incidente majore. Ele arată, în același timp, nevoia de profesionalizare a managementului guvernanței în școlile românești. Există deficiențe la acest nivel, există deficiențe din perspectiva abilităților digitale în școlile românești. Există situații în care, pe baza unor inabilității flagrante, au fost descărcate, luni, și distribuite zece subiecte de la simulare, în condițiile în care, în mod evident, există două niveluri de securizare pe care se transmit aceste subiecte și nu aveau cum să confunde, dacă aveau un minim minimorum de abilități digitale.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, la școala, la Colegiul "Gheorghe Asachi" din capitală, doar zece elevi de clasa a XII-a au reușit să se înscrie la examenul de Bacalaureat. Pentru ceilalți 90 din cei 100, înțelegem că profesoara de matematică i-a picat la această disciplină, înainte de a se putea înscrie, practic în examenul de Bacalaureat. Părinții reclamă chiar faptul că profesoara a lipsit o lună și jumătate de la cursuri. Știați acest caz și ce măsuri veți lua?

Sorin Cîmpeanu: Am repetat accentuat și apăsat în toate întâlnirile cu inspectorii generali și cu directorii de școli să dea dovadă de empatie și de înțelegere în această perioadă și să nu încerce descărcarea pe elevi a tuturor neajunsurilor de care suntem responsabili în primul rând, noi, decidenții din educație, apoi poate sunt responsabili profesorii și ultimii sau deloc responsabili sunt elevii. Am cerut acest lucru în mod repetat și îmi place să cred că nu au fost astfel de situații. Dacă, totuși, sunt semnalări de genul celor pe care le-ați făcut acum, vă asigur că vor fi verificate personal aceste situații.

Reporter: Deci dumneavoastră nu aţi fost informat de Inspectoratul Școlar al municipiului București de acest incident, dacă îi putem spune aşa? Nu știați de el?

Sorin Cîmpeanu: Sunt 114.163 de elevi înscriși la Bacalaureat din seria curentă. Nu cunosc repartiția pe fiecare școală eu personal.

Reporter: Bun, dar nu e o școală, este o școală specială, în condițiile în care doar zece elevi din cei 100 s-au înscris la BAC.

Sorin Cîmpeanu: Deci, încă o dată, vă spun...

Reporter: Bun, o singură întrebare mai am ...

Sorin Cîmpeanu: 77% din promoția curentă s-a înscris la Bacalaureat. O bună parte nu s-au înscris pentru că nu au îndeplinit condițiile chiar dacă Ministerul Educației a flexibilizat la maximum condițiile de încheiere a situațiilor școlare, micșorând la minimum două numărul de ore necesar, în loc să fie numărul de note egal cu numărul de ore alocat săptămânal acestei discipline. Din punct de vedere administrativ, s-au făcut toate eforturile. Din punct de vedere al discuțiilor de comunicare, s-au făcut toate eforturile. Dacă sunt astfel de situații, vor fi analizate. Cei 23% care nu s-au înscris, fie nu au putut să își încheie situația școlară, fie după o perioadă lungă de timp în care au pierdut contactul cu școala au renunțat la a se mai înscrie și au renunțat la școală, fie au dorit să se înscrie, dar, într-adevăr, au avut impedimente la nivelul acesta de comunicare cu cadre didactice. Situația vă garantez că va fi analizată.

Reporter: Mulţumesc! Deci faceți o analiză şi sperăm să o şi rezolvați. Referitor la...

Sorin Cîmpeanu: Cum aţi vedea dumneavoastră rezolvarea?

Reporter: Referitor la incidentul de la Ciolpani, o fată de 15 ani ar fi băut alcool în școală și a fost chiar închisă în sala de sport de un profesor. Cum a putut să intre un elev cu alcool în școală?

Sorin Cîmpeanu: Da, este ceva absolut inadmisibil. Îmi place să cred că este singura școală din România în care s-a întâmplat acest lucru. Am solicitat o informare completă la Inspectoratul Școlar Ilfov. Am primit această informare, am solicitat soluții. În urma analizei, Inspectoratul Școlar Ilfov a solicitat demisia doamnei director din Școala Gimnazială nr. 1 Ciolpani, iar, ieri, după-amiază, doamna director și-a înaintat demisia pentru grave deficiențe, în care se înscrie, printre altele, și ceea ce ați menționat, Da, dar trebuie să înțelegem că este o culpă comună a elevei, este o culpă a colegilor care au distribuit pe rețele sociale fotografii care nu ar fi trebuit distribuite, a profesorilor și a directorului care și-a prezentat demisia. Este un exemplu prin care trebuie să înțelegem nevoia de profesionalizare și de susținere a acelor concursuri care să aibă criteriu unic: profesionalizarea, competența și nici un alt criteriu, început pe 14 septembrie. Directorii sunt coloana vertebrală a unui sistem de educație. Atunci când ai o coloană bolnavă, degeaba poți să încerci să pui orice, pentru că nu îți va rezista coloana, îți va ceda, cum cedează în astfel de puncte pe care le-aţi menționat. Dacă nu mai sunt...

Reporter: E singura soluție pe care aţi găsit-o, să cereți demisia directorului? Pe viitor, începe un nou an școlar în toamnă, la ce soluții vă gândiți, astfel încât să nu mai intre elevi cu băuturi alcoolice în sala de clasă?

Sorin Cîmpeanu: Tocmai ce v-am precizat. Soluția de bază este una singură: organizarea relevantă, cu unic criteriu competența la nivelul directorilor unităților de învățământ. Apoi toate celelalte măsuri care vor trebui să fie implementate la nivel de cadru legal și mai apoi în realitate. Consilierea școlară este un lucru, de asemenea, foarte important. Suntem în tratative cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru obținerea unei finanțări care să facă posibilă angajarea a 1.000 de consilieri școlari în cele mai dezavantajate 1.000 de școli din România, dezavantajat din perspectiva abandonului școlar, a apariției fenomenului de bullying, a comunicării deficitare cu comunitatea și părinții, a rezultatelor slabe la învățătură. Cele mai defavorizate 1.000 de școli să aibă încă din acest an acces la 1.000 de consilieri școlari cu dublă competență, asistență psihopedagogică și orientare școlară, cu condiția să găsim acești 1.000 de oameni care să dorească să se angajeze în sistemul de învățământ.

Reporter: Dacă îmi permiteți o ultimă întrebare cu privire la meditațiile să fie plătite de către stat. Aţi anunțat în urmă cu câteva zile un proiect la care lucrați. Când va fi gata acest proiect privind meditațiile plătite de către Ministerul Educației și ce urmărește acest proiect mai exact?

Sorin Cîmpeanu: Nu pot să cred aşa ceva! Nu am lansat niciun proiect. Ministrul Daniel Funeriu a fost într-adevăr un ministru foarte bun al educației, la fel de bun ca ministrul actual al educației. Este ideea lui, pe care o respect. Am întrebat public dacă mai există vreun stat în care sistemul de meditație este finanțat public. Nu am primit încă răspunsul. Am spus că este nevoie de acțiuni remediale mai mult decât oricând după această criză sanitară. Am spus, de asemenea, că meditațiile nu sunt un lucru de blamat, pentru că ele au loc și în Franța, și în Germania, și în Japonia, și multe alte state. Cunosc nemijlocit situația. Deci este o /marotă/ această acuză că în România se fac meditații. Da, se fac meditații poate mai mult decât trebuie. Statul, acesta este proiectul meu, trebuie să susțină programul de ore remediale și de aceea am venit să prezint această hotărâre de guvern, care este un pas important în susținerea meditațiilor organizate sistemic în școală, pentru că aceste ore remediale sunt mai degrabă mai apropiate de meditații decât de orele clasice.

Reporter: Să înţelegem foarte clar, aceste...

Sorin Cîmpeanu: Nu, am vrut să clarific. Nu este un proiect la Ministerul Educației prin care statul să plătească meditații.

Reporter: Orele remediale se vor susține doar la sălile de cursuri în școli, nu şi acasă la profesori sau în alte medii? Luați în calcul să propuneți un proiect prin care să fie înființate centre pentru meditații prin fonduri europene ca meditațiile să fie fiscalizate, ținând cont că sunt bani negri?

Sorin Cîmpeanu: Este alături de multe alte probleme cronice ale sistemului de educație. Este într-adevăr o problemă. Eu o să susțin întotdeauna că școala este despre elevi și profesori, iar lucrurile trebuie să se întâmple în școală. În același timp, școala trebuie să manifeste deschidere față de comunitate. Chiar dacă profesorul va trebui să aibă o componentă importantă de facilitator al învățării în condițiile diversificării surselor de informare, el trebuie să fie profesor. Profesorul române în școală, elevul rămâne în școală, meditațiile se fac în școală. Mulțumesc! Sper că nu mai sunt întrebări. Mulţumesc!

Cseke Attila: Sărut mâna! Bună ziua! Aș vrea să vă prezint câteva elemente legate de Ordonanța de urgență a guvernului prin care s-a modificat Legea 152/1997 privind înființarea și funcționarea Agenției Naționale a Locuinței. Este un proiect de act normativ promovat de Ministerul Dezvoltării, care vine să rezolve acea creștere exponențială de preț intervenită anul trecut, în vara anului trecut, la prețul de vânzare a locuințelor pentru tineri. Am regândit întregul sistem în așa fel încât acesta să fie cât mai accesibil tinerilor, tinerii să aibă posibilitatea de a accesa inclusiv în proprietate prin achiziție aceste imobile în care sunt deja ca și chiriași. Anul trecut, după cum știți, datorită formulei existente până în prezent la sfârșitul lunii iulie a avut loc o creștere exponențială a prețului de vânzare a apartamentelor destinate tinerilor cu 60-70%. Deci practic de pe o zi pe alta prețul a crescut cu 60-70%. Reglementare aflată în vigoare vorbea de o valoare de înlocuire care se aplica, era un alt mecanism care avea în vedere întotdeauna și valoarea prețului de construcție al imobilelor din anul anterior vânzării, drept urmare în 2020 a intervenit efectul Ordonanței 114 cu creșterea prețului materialelor de construcții, respectiv creșterea finanțării resursei umane din domeniul construcțiilor şi acest lucru s-a evidențiat în această creștere a prețului. Ceea ce am propus noi este o întreagă regândire a mecanismului de determinare a prețului de vânzare a locuințelor astfel încât pe baza acestui mecanism prețurile să revină acolo unde au fost în 2019. Nu se mai ia în considerare această valoare de înlocuire. Vă rog să vă gândiți că sunt și apartamente construite acum 20 de ani. Ele au o anumită valoare, ele s-au amortizat într-un fel sau cel puțin parțial. Și atunci, mecanismul pe care noi l-am propus și Guvernul l-a aprobat are în vedere prețul de construcție al imobilului respectiv, al apartamentului pe care-l ocupă tinerii din care se scade amortizarea, adică nivelul chiriei aplicate pentru că este un venit care deja s-a încasat de-a lungul timpului, se aplică un coeficient de indice a localităților pentru că nu este, nu poate fi același preț sau un preț foarte asemănător în municipiul București, în capitala țării cu un oraș din provincie. Și de asemenea, se aplică o inflație la acest mecanism. Ca să înțelegem ceea ce am făcut, o să vă dau câteva exemple de locuințe și prețurile lor din 2019, din 2020, pe mecanismul de până acum, respectiv pe ceea ce, în estimarea noastră, va fi în 2021. Vreau să menționez că această ordonanță de urgență vine în întâmpinarea prevederilor care trebuiau date luna viitoare. Legea spune că în fiecare an, prin ordinul ministrului dezvoltării, se determină această valoare de înlocuire pe metru pătrat a locuințelor, pe baza căruia se determină prețul. Deci, la sfârșitul lunii iulie, dacă această ordonanță de urgență nu era aprobată, trebuia emis un nou ordin de recalculare a prețurilor care ducea probabil la o creștere și față de anul 2020 a prețului de vânzare a locuințelor. Guvernul dorește să sprijine tinerii și drept urmare această reglementare a fost aprobată. Vă dau câteva exemple: un apartament de 88 de metri pătrați în municipiul Alba Iulia, în 2019, prețul de locuință a fost de 129.615 lei, în 2020, vorbim de același apartament, prețul simulat, nu s-a vândut apartamentul, toate sunt simulări , prețul în 2020 a urcat la 220.047 de lei. În urma aprobării acestei ordonanțe de urgență, prețul de locuință 2021 va fi 129.712 lei. În municipiul Bacău, apartament de 84 de metri pătrați construit în 2006, 127.649 în 2019, în 2020 - 214.806, în 2021 - 115.915. În județul Hunedoara, municipiul Lupeni, 71,47 metri pătrați, 2013 construcție - 111.375 lei în 2019, în 2020 - 184.678, în 2021 - î108.364. Încă două exemple dacă-mi permiteți: În Timișoara apartament de 77,36 metri pătrați, 2007 anul de construcție, 114.660 lei preț locuință în 2019, 194.838 lei în 2020, în 2021 - 119.278 de lei. Prețul diferă de la un apartament la altul pentru că are în vedere valoarea de construcție de la momentul dării în folosință, pe de o parte, și contează foarte mult și amortizarea, în sensul în care ce nivel al chiriei și cât timp s-a încasat la aceste locuințe. Drept urmare, în baza acestei ordonanțe de urgență, în 90 de zile se vor emite norme metodologice, prețurile imobilelor, apartamentelor destinate vânzării tinerilor care sunt chiriași în blocurile ANL nu va mai crește anul acesta, iar prețul va reveni în jurul valorii din anul 2019, de la prețul care a crescut în 2020. De asemenea, aș vrea să vă informez că Guvernul a aprobat și o altă ordonanță de urgență, pentru rezolvarea problemei finanțării proiectelor existente astăzi, valabil încheiate, în fonduri de dezvoltare și investiții. Este vorba despre un fond în care mai există 99 de contracte în execuție.

Conform legislației în vigoare, se decontează lucrările efectuate și cheltuielile eligibile până în data de 9 ianuarie 2020 când s-a emis Ordonanța I, pe baza căreia acest fond de dezvoltare și de investiții s-a închis. Prin această ordonanță de urgență s-a creat temeiul legal și finanțarea necesară pentru ca Ministerul Dezvoltării să plătească cheltuielile eligibile efectuate de autoritățile locale pe fonduri de dezvoltare și investiții, pe cele 99 de proiecte, 99 de obiective de investiții. Ele în mare parte sunt drumuri de interes local, respectiv sunt lucrări de apă, canalizare și de introduceri de gaze. În 15 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, aceste UAT-uri care au aceste contracte, vor trebui să aducă documentele justificative, le analizăm, le verificăm dacă sunt în regulă. Avem resurse necesare să putem să plătim aceste lucrări efectuate. Dacă aveți întrebări, vă rog!
Reporter: Domnule ministru, despre PNDL aș vrea să vă întreb. Cum s-a întâmplat de s-au epuizat banii în primele 6 luni. Aveați o previzionare?
Cseke Attila: Aici sunt două aspecte. În primul rând, ministrul dezvoltării a respectat legea. Legea spune că în momentul în care creditele bugetare se epuizează, chiar dacă plățile nu s-au epuizat, Ministerul Dezvoltării plătește în continuare și estimez că până în 20 iulie va plăti facturile care au ajuns până în 15-17 iunie, perioada de planificare de analiză e de 3-4 săptămâni. Deci până în 20 iunie vom avea în continuare plăți efectuate de Ministerul Dezvoltării, urmând ca în august la rectificare să primim sumele necesare pentru a continua aceste plăți. Vreau să vă mai dau câteva elemente și să vă spun că în ultimii 4 ani, niciodată bugetul inițial al Ministerului Dezvoltării pe acest fond nu numai că nu a fost de ajuns, dar întotdeauna cel puțin s-a dublat. Ceea ce arată că în fiecare an, acest program a avut această ciclicitate. Nu este absolut nimic surprinzător sau întâmplător din acest punct de vedere, pot să liniștesc toate UAT-urile, toți constructorii. Noi nu am temporizat nici o plată în aceste 6 luni, pot să vă spun că în luna martie am plătit peste 1,1 miliarde de lei facturi, exact pentru a nu temporiza aceste plăți. Deci în 2018, bugetul inițial pe PNDL a fost de 2,3 miliarde, buget votat în Parlament. Cel final cu care s-a închis anul a fost 4,6 miliarde. În 2019 - 2,5 miliarde inițial, 6,9 miliarde la finalul anului, în 2020 - 2,2 miliarde inițial și s-a închis cu 6,5 miliarde. Iar în 2021 a început cu 3,8 miliarde. Foarte important pentru noi în aceste 6 luni a fost să deblocăm aceste investiții pentru că știți că aveam facturi restante, le-am adus la zi, va fi maxim o lună în care Ministerul Dezvoltării va analiza facturile care se pot depune în continuare, constructorii pot să lucreze și pot să garantez că în august plățile vor continua, oricum ele continuă până în 20 iunie în mod cert.
Reporter: Bun, ați menționat rectificarea bugetară. Premierul tocmai a spus că n-au legătură. Cât intenționați sau cât credeți, la cât se va închide la finalul anului bugetul PNRR, cât mai cereți?
Cseke Attila: Nu, deci domnul prim-ministru s-a referit la faptul că în întrebare s-a strecurat o eroare. Ați vorbit de PNDL și apoi de PNRR. Domnul ministru s-a referit că PNRR-ul nu are treabă cu rectificarea bugetară. Aceasta a fost remarca dânsului. Vom face o evaluare, o analiză cât este necesar. Dar de aceea, am și prezentat cifrele din anii anteriori ca să vedem amploarea acestui program, care din punctul nostru de vedere, atât al Ministerului Dezvoltării, cât și al Guvernului, este un program care aduce dezvoltare locală, care va fi continuat, care va fi finanțat fără niciun fel de discuții. Cum v-a spus și domnul prim-ministru, chiar de gândim să lansăm alte programe de finanțare pentru dezvoltare locală.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule ministru, au apărut informaţii că, astăzi, primarii vor merge la dumneavoastră, la minister. Dar ne puteţi spune care vor fi temele abordate cu aceștia și dacă vezi discuta și despre PNDL cu ei.
Cseke Attila: Vă rog să-i întrebaţi pe dânşii. Eu n-am vorbit cu dânşii, nu ştiu.
Reporter: Deci nu veţi avea astăzi o întâlnire cu ei.
Cseke Attila: Nu, nu ştiu de această informaţie, nu cunosc.
Reporter: V-au transmis că vor să aibă o discuţie cu dumneavoastră? Vorbim despre primarul Capitalei și mai sunt și alți primari care vor să discute astăzi cu dumneavoastră.
Cseke Attila: Eu am fost la ședința de guvern. Probabil că nu a ajuns informația la mine.
Reporter: Şi dacă nu a ajuns, înseamnă că este posibil ca totuși în cursul zilei să discutați aceste aspecte de...
Cseke Attila: Deci eu vorbesc cu foarte mulți primari. Să știți că ieri s-au împlinit șase luni de guvernare și săptămâna trecută am terminat 21 de județe pe care le-am vizitat. Am fost în jumătate din țară, din județele țării în șase luni. Discut foarte mult cu autoritățile locale. În fiecare județ am întâlnire cu toți primarii, indiferent de culoarea politică. Puteți să verificați acest lucru, nu există nici o excepție în care ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației să nu discute cu toți primarii, indiferent de culoarea politică, astfel încât, evident, sunt deschis la discuții pe care primarii doresc să le aibă cu ministrul de resort.
Reporter: Aş vrea să vă întreb dacă, în urma discuțiilor cu primarii, în cele șase luni, referitor la proiectele derulate prin PNDL, au fost cazuri sau v-au adus primării la cunoștință faptul: constructorii cer majorarea contractelor ca urmare a creșterii prețurilor materialelor de construcții. Înțeleg se întâmplă asta pe partea de infrastructură. Aș vrea să știu dacă se întâmplă asta și pe partea de proiecte finanțate prin PNDL.
Cseke Attila: Deci pot să vă spun că acest Guvern, din care fac parte, a fost primul Guvern în istoria PNDL-ului care a dat o ordonanță de urgență, prin care a dat posibilitatea suplimentării de sume pentru lucrări. A fost Ordonanţa 214 la finalul anului trecut, printre primele ordonanțe de urgență ale actualului guvern, prin care am creat posibilitatea ca pe PNDL 1 lucrările să fi suplimentate și efortul bugetar prin care s-au suplimentat aceste lucrări nu a fost unul nesemnificativ. Este vorba de 800 de milioane de lei la nivel național, prin care practic am deblocat aceste lucrări și am asigurat finanțare pentru execuția și terminarea lor. Aceeași discuție este, categoric, valabilă și pentru PNDL 2. Autoritățile locale cu care am avut întâlnire, în județele în care am fost pus să confirm acest lucru, le-am spus și lor exact acest lucru, suntem în analiza impactului financiar legat de o asemenea suplimentare de sumă. În ce privește creșterea prețului la materiale de construcții, o să vă spun că nu este o problemă specifică României, este o problemă europeană, chiar mondială. Deci nu suntem singuri în această problemă, și toate țările sunt în analiza acestui fenomen. Eu, cel puțin, sau noi, la Ministerul Dezvoltării, încă nu am identificat stat membru al Uniunii Europene care să vină cu o soluție. Suntem și noi în analiză, avem un grup de lucru pe această temă, și în funcție de rezultatul analizei și soluțiile care pot fi propuse... discuțiile sunt pe mai multe planuri: pe partea de fonduri europene, pe partea de finanțări, contracte din fonduri europene este un anumit tip de discuție. Contractele acolo pe reglementările europene sunt contracte stricte, pe prețuri stricte, în timp ce pe contractele pe finanțare de la bugetul Ministerului Dezvoltării - cu privire la acesta pot să mă pronunț - sunt două situații: o situație în care contractele au o execuție până la 12 luni, în care prețul este fix, și unul în care avem un indice care poate să ne ajute. Toate acestea sunt analizate la zi, în momentul în care avem rezultatul acestei analize și soluții propuse, vom ieși în public cu ele.
Reporter: Şi când estimaţi că o să fie gata această analiză? Pentru că trebuie să țineți cont de ea, eventual şi pentru suplimentarea de fonduri, pe care ar trebui să o aveţi la rectificare, nu?
Cseke Attila: În curând, dar nu vreau să antamez un termen, o dată, evident că nu înseamnă luni.
Reporter: Tot referitor la PNDL, dacă îmi puteţi spune la cât s-au ridicat facturile restante pe care le-ați avut de plătit din cei 3,8 miliarde de lei pe care le-ați primit prin bugetul de stat în momentul de față.
Cseke Attila: Este vorba de 2 miliarde de lei.
Reporter: Ok, şi dacă ne puteţi da, dumneavoastră, ceva mai multe detalii despre fondul despre care vorbea premierul referitor la cele 7 miliarde de lei, proiecte care nu pot fi de drumuri în principal, infrastructură locală - care nu pot fi finanțate, de exemplu, prin fonduri europene.
Cseke Attila: Da, este vorba despre proiecte de aproape, aproape 3.000 de proiecte pe drumuri de interes local depuse de autoritățile locale la Compania Națională de Investiții, din care aproape 500, mai exact 572 de proiecte, situație valabilă săptămâna trecută, 572 de proiecte au documentație tehnică, adică au tot ceea ce trebuie pentru a putea fi promovate. Suma aferentă acestor documentații tehnice pe săptămâna trecută deja depășea opt miliarde de lei. Nu există posibilitate de finanțare pentru asemenea sumă la Compania Națională de Investiții. Aceste tipuri de investiții nu pot fi incluse nici în PNRR și atunci soluția despre care a vorbit și domnul prim-ministru este aceea de a găsi o finanțare națională printr-un program de dezvoltare locală, în care aceste categorii de investiții, drumuri locale, să poată fi inclus. În momentul în care PNRR-ul este aprobat de Comisia Europeană putem să vedem exact ce s-a aprobat în PNRR, ceea ce lipsește ca și finanțare în PNRR, urmând ca acesteia să-i căutăm soluție și o să-i găsim soluție de finanțare în bugetul național.
Reporter: N-am putea avea un astfel de fond funcțional, de exemplu, mai devreme de anul viitor, adică după aprobarea PNRR-ului?
Cseke Attila: Există această posibilitate. Bun, vă mulțumesc! Vă doresc o zi frumoasă!
Ioana Mihăilă: Bună ziua! Astăzi a fost promovată Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Articolului 230 din Legea 95 pe 2006, ordonanță care propune un mecanism gradual de implementare a contribuției personale suportate de asigurați, în condițiile acordării serviciilor medicale în cadrul unor furnizori privați, furnizori privați aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Pentru detalii privind modul în care această contribuție personală este aplicată și beneficiile pe care pacienții pot să le aibă ca urmare a implementării corecte a contribuției personale, îi voi da cuvântul domnului președinte Adrian Gheorghe.
Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Bună ziua! Voi începe prin a prezenta principalele reglementări care au făcut subiectul ordonanței de urgență. Practic, la 1 iulie intră în vigoare măsura contribuției personale pentru serviciile medicale oferite de furnizorii privați aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate, anume, specific, serviciile medicale de spitalizare continuă, cazuri acute, cele care sunt rambursate din fond prin sistemul Diagnosis-related group (DRG). De asemenea, textul ordonanței prevede, conform Legii 95, intrarea în vigoare a aplicării măsurii contribuției personale pentru serviciile medicale de tip ambulatoriu de specialitate și ambulatoriu paraclinic în anul 2022, mai exact la 60 de zile după adoptarea bugetului de stat pe anul 2022. Practic este vorba de o prorogare, o amânare a implementării contribuției personale pentru segmentul de ambulator. În continuare voi prezenta care sunt noutățile concrete pe care le aduce măsura contribuției personale de la 1 iulie 2021 pentru serviciile medicale de spitalizare continuă acuți, repet, pentru care ea intră în vigoare acum. În primul rând aș vrea să punctez faptul că vorbim despre contribuție personală și nu despre coplată. Coplata este altceva decât contribuție personală. Contribuția personală reprezintă o diferență dintre: pe de o parte, tariful decontat din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate pentru rezolvarea unui caz și tariful perceput de un furnizor privat de servicii medicale pentru rezolvarea aceluiași caz. Un alt lucru pe care aș vrea să îl clarific este că și în acest moment o persoană care este asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România se poate trata la privat, dacă privatul este în contract cu casele de asigurări de sănătate. Contribuția personală nu modifică, nu aduce o noutate în acest plan, este posibilă deja și astăzi. Ce nu este posibil astăzi, dar această măsură a contribuției personale va face posibil, acoperă un spectru mai larg. În primul rând, ce nu este posibil astăzi este ca furnizorul privat să perceapă sume în plus față de ceea ce decontează Casa din Fondul Unic al Asigurărilor de Sănătate pentru rezolvarea cazului. Asta nu înseamnă, cum am mai spus-o și săptămâna trecută în conferința comună cu doamna ministru, asta nu înseamnă că nu se percep pe căi ilegale alte sume de către furnizorul privat într-un fel justificat, deoarece tarifele decontate din Fond nu acoperă costurile reale, însă există în acest moment o masă importantă de neclaritate privind o zonă gri, să îi spun așa, pe care o admit şi au admis-o public inclusiv furnizorii privați, privind faptul cum se percep aceste sume în mod legal, din nou, care să acopere diferența dintre ce acoperă Fondul și costul real reflectat de tariful perceput de furnizorul privat. Asta se întâmplă acum. Ce aduce nou, cu adevărat nou măsura contribuției personale de la 1 iulie este transparență, foarte multă transparență. Mai exact, există un deviz estimativ care are un format standard pe care furnizorul privat va trebui să îl ofere oricărui pacient asigurat care vine să se trateze și să detalieze foarte clar începând cu cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului și ce sume se percep în plus de către furnizorul privat, în plus peste cât acoperă Fondul pentru rezolvarea cazului, detaliat pe categorii de cheltuieli: medicamente, materiale sanitare, hrană, resursa umană și așa mai departe. Astfel încât asiguratul care ia în considerare să acceseze aceste servicii la furnizorul privat va avea o imagine completă înainte de a lua decizia dacă să urmeze această opțiune sau nu, va avea toate informațiile privind cât acoperă Casa din Fond și ce percepe furnizorul privat în plus. Repet, modelul de deviz estimativ cu toate categoriile de cheltuieli este standard, este prevăzut în normele de aplicare ale contractului cadru. În plus, acest deviz estimativ va fi valabil cinci zile lucrătoare. Practic din momentul în care pacientul asigurat se prezintă la, să spunem un spital privat și solicită o ofertă pentru, să spunem, efectuarea unei intervenții chirurgicale, i se oferă un, un deviz estimativ pe acest model standard și detaliat, acest deviz este valabil cinci zile lucrătoare, timp în care pacientul are timp să se gândească, să caute alte oferte și să ia decizia dacă dorește să continue sau nu, în funcție de contextul său. A treia măsură este că odată ce pacientul ia o decizie, pacientul asigurat ia o decizie, nu poate merge mai departe decât dacă își oferă consimțământul scris că este de acord, practic acceptă oferta. De câte ori devizul estimativ inițial se modifică pe parcursul internării - deoarece pot apărea complicații, situații medicale neprevăzute și așa mai departe - pacientul sau aparținătorul acestuia trebuie să își ofere de fiecare dată consimțământul scris, iar la final se oferă un decont care, din nou, prezintă detaliat cât a suportat Casa din Fond și ce se percepe în plus de către furnizorul privat pentru acoperirea costului total, din nou, detaliat pe categorii de cheltuieli, un model identic cu cel al devizului estimativ. Considerăm că aceste măsuri aduc o mult mai mare transparență și ajută asiguratul care ia în considerare să se trateze în privat, să aibă mai multă informație, astfel încât să ia cea mai bună decizie.
Ioana Mihăilă: Întrebări dacă sunt.
Reporter: Doamna ministru, aș avea o întrebare legată tot de cazul de la Timișoara. Inspectorii au mers acolo, au aplicat niște amenzi și v-aș întreba la fel și pe dumneavoastră. De ce mai funcționează această clinică? De ce n-a fost demis managerul? Cunoașteți situația?
Ioana Mihăilă: Cunosc, am primit raportul Inspecției Sanitare de Stat care a constatat varii deficiențe în unitatea funcțională de arși de la Casa Austria din Timișoara. Unele dintre deficiențe sunt de infrastructură, unele dintre deficiențe sunt de raportare, iar cei care au fost identificați ca fiind sursa acestor deficiențe de raportare au fost amendați corespunzător. Paturile de arși din România sunt insuficiente. E clar că este nevoie ca numărul de paturi să fie crescut. În acest moment, la nivelul Ministerului Sănătății sunt în desfășurare trei proiecte pentru construirea a trei centre de arși, proiecte care sunt finanțate prin Banca Mondială. Unul din centrele de arși aflat în desfășurare este la Timișoara, al doilea la Târgu Mureș, al treilea la București. Aceste centre de arși sunt proiectate așa încât să fie în concordanță cu normele europene care reglementează circuitele și condițiile de funcționare a acelor centre de arși și care duc la reducerea la minim a riscurilor pentru pacienții cu arsuri.
Reporter: Ați spus și dumneavoastră că se fac schimbări. După cum am văzut, există probleme de infrastructură. Pentru că acolo există probleme de infrastructură, această clinică poate să mai funcționeze și să trateze pacienți arși?
Ioana Mihăilă: Ar fi foarte bine ca în cei 30 de ani de când trăim în democrație să fie rezolvate toate problemele de infrastructură. Din păcate, închizând o clinică nu rezolvăm problema de infrastructură. Construind noi clinici, sau noi centre, sau noi spitale rezolvăm problema de infrastructură. Lucrurile care n-au fost făcute până acum încercăm să le demarăm și să le facem de acum încolo.
Reporter: Și cine credeți că este vinovat pentru moartea acelor oameni?
Ioana Mihăilă: Cred că cei care trebuie să ancheteze trebuie să continue anchetele. Acestea au fost constatările Inspecției Sanitare de Stat. Rapoartele Inspecției Sanitare de Stat și ale tuturor organelor de control de la nivelul Ministerului Sănătății sunt puse la dispoziția organelor de anchetă, ele trebuie să dea verdictul. Cred că aș vrea să luăm și alte întrebări.
Reporter: Bună ziua! Aș dori să vă întreb cum va fi ales șeful Agenției Naționale pentru Infrastructura în Sănătate. Va fi numit politic sau prin concurs?
Ioana Mihăilă: Propunerea din forma actuală de ordonanță de urgență, formă care a fost convenită la nivelul Ministerului Sănătății este ca directorul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate să fie ales prin concurs, iar publicitatea și anunțul acestui concurs să se facă la nivel național și internațional.
Reporter: În urmă cu ceva timp ați pornit un parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București și veți analiza situația spitalelor din țară cu privire la riscul seismic, eficiența energetică și riscul de incendiu. Aș dori să vă întreb care mai este stadiul acestui proiect, când vom avea primele date cu privire la situația spitalelor din țară?
Ioana Mihăilă: Colegii de la Universitatea Tehnică au identificat deja 150 de experți la nivel național, iar acești experți au început deja să facă evaluările în unitățile sanitare din țară. Încă nu avem niște rezultate parțiale, dar în momentul în care le vom avea, evident, le vom face publice și vi le vom pune la dispoziție.
Reporter: Doamna ministru, România a înregistrat astăzi primul deces al unei persoane infectate cu tulpina indiană. Aș vrea să vă rog să ne spuneți ce vârstă are această persoană, de unde a contactat virusul și ce vă indică ancheta epidemiologică până în acest moment? Rudele, apropiații au fost izolați, ce se întâmplă, vorbim de un focar?
Ioana Mihăilă: Voi reveni cu datele pe care mi le solicitați. Centralizările secvențierilor care se fac în cele două centre de secvențiere, adică cele care identifică tulpinile noi, se fac la Institutul Național de Sănătate Publică. Voi solicita un raport Institutului Național de Sănătate Publică și voi reveni cu detalii.
Reporter: Aș vrea să vă întreb cât de mare e pericolul în continuare cu tulpina indiană. Am văzut astăzi primul deces. Ce ar trebui să facem în perioada următoare ca să nu fie mai multe decese?
Ioana Mihăilă: Să ne vaccinăm.
Reporter: Şi în legătură cu subiectul de astăzi v-aş întreba ce se va întâmpla dacă factura va fi mai mare decât devizul estimativ, deși nu au apărut complicaţii. Se întâmplă acest lucru în mediul privat.
Adrian Gheorghe: În acest moment, rolul devizului estimativ detaliat și al consimțământului exprimat de fiecare dată când apar modificări conform reglementărilor explicite și foarte clare în normele de aplicare ale contractului cadru, au rolul tocmai pentru a preveni aceste situații. Noi vom monitoriza la nivelul Casei Naționale cum se implementează măsura și vor fi luate toate măsurile, dacă există astfel de derapaje, precum aţi menționat.
Reporter: Şi de ce nu se pot deconta serviciile pentru asigurați la valoarea lor reală?
Adrian Gheorghe: Din două motive principale: unul este că tarifele care au fost stabilite au fost stabilite acum foarte mult timp și ele nu au fost actualizate deloc, nici măcar cu inflația, de foarte mult timp. Un motiv legat de acesta este faptul că structura costurilor a evoluat foarte mult și în acest moment nu se mai știe cu exactitate care este costul real, ca să zic așa. Presupunerea de bun simț, să spun, este că, într-adevăr, tarifele reflectă doar o fracțiune din costul real, însă este nevoie să știm cam care este această fracțiune. Pentru acest scop există un studiu mare, la care m-am referit, și doamna ministru, de asemenea, care trebuie să se încheie la finalul anului viitor și să ofere date privind costul real al serviciilor de spital, cel puțin, în România, în acest moment. Odată ce avem dimensiunea bugetară lipsă se pot gândi măsuri care să acopere această diferență. Probabil că diferența este substanțială, de ordinul miliardelor, însă până nu știm care este exact volumul sunt greu de gândit măsuri.
Reporter: Doamna ministru, Partidul Social Democrat spune că prin această ordonanță prin care introduceți contribuția personală ați făcut primii pași spre privatizarea, practic, a sănătății. Cum comentați această acuzație?
Ioana Mihăilă: Partidul Social Democrat este cel care a introdus în Legea 95, printr-o ordonanță de urgență, această contribuție. Noi nu am introdus contribuția, noi avem grijă să aplicăm treptat, cu un control clar al posibilelor consecințe a aplicării acestei contribuții, cu scopul de a permite accesul pacienților la servicii de spitalizare care se derulează în sistemul de stat. Acesta a fost scopul nostru atunci când am reglementat în acest mod contribuția: permiterea accesului pacienților la sistemul de stat acolo unde contribuția personală nu există. Şi reamintesc, pentru corectitudine istorică, Partidul Social Democrat a introdus contribuția personală în 2019.
Reporter: De asemenea sunt mai multe voci care spun că prin această ordonanță, imediat ce ea va intra în vigoare, spitalele publice, care sunt deja subfinanțate, vor primi și mai puține fonduri ca urmare a creșterii decontărilor făcute de CNAS către privat, ceea ce va însemna că pe termen lung o parte din acestea ar putea să se închidă?
Ioana Mihăilă: Voi răspunde scurt, după care îl las pe domnul Gheorghe să continue. În primul rând, spitalele publice primesc bani din Fondul național pentru servicii și primesc influențe salariale pentru plata personalului, deci spitalul public are mai multe surse de finanțare de la bugetul de stat. Acesta este un lucru. După aceea, în această ordonanță, exista o prevedere care permitea plafonarea numărului de paturi finanțabile către sectorul privat așa încât să nu existe o mișcare bruscă și necontrolată a paturilor din sistemul public în sistemul privat. Această prevedere nu a trecut astăzi în ședința de guvern. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va reveni cu o propunere la care deja se lucrează, care are la bază ideea de a plafona raportul dintre numărul de paturi contractate de către furnizorii de servicii de spitalizare privați și furnizorii publici așa încât această migrare a paturilor finanțabile de la public la privat la nivel național să nu mai poate să existe.
Adrian Gheorghe: Nu am nimic de adăugat. Doamna ministru a exprimat clar.
Reporter: O precizare. Ce se întâmplă cu această plafonare de 10%? A trecut, nu a trecut în ședință?
Ioana Mihăilă: Exact asta am explicat. Acel articol care se referea la plafonarea de 10% nu a trecut în ședință. Ceea ce am convenit la nivelul guvernului, este că vom reveni cu o metodă de control a numărului de paturi între public și privat. Deja Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări lucrează la o astfel de propunere, iar în acest moment propunerea va fi de tipul păstrării unui raport constant, nemodificării raportului dintre paturile private și publice care sunt finanțate din Fondul Național al Asigurărilor de Sănătate.
Reporter: Concret, ce înseamnă acest raport constant? La ce număr de paturi ne mai putea aștepta?
Ioana Mihăilă: Concret, dacă acum raportul între privat și public este de 5%, practic 5% din paturile contractate la nivel național aparțin furnizorilor privați de sănătate, tot 5% să rămână contractabile de către furnizorii privați de servicii de sănătate.
Reporter: Buna ziua! Doamna ministru, când va fi înfiinţată Agenţia pentru Investiţii în Infrastructura de Săntate? Va fi înfiinţată la începutul lunii iulie, ţinând cont că liderii coaliţiei nu au convenit o formă a acestei agenţii?
Ioana Mihăilă: La nivelul Ministerului Sănătății se lucrează la forma finală a ordonanței de urgență care va sta la baza înființării Agenției pentru Infrastructura în Sănătate. Ea a fost deja prezentată liderilor coaliţiei, urmând ca atunci când avem din nou forma finală să o discutăm și să treacă prin aprobarea guvernului.
Reporter: S-a convenit în interiorul coaliţiei ca această agenție să fie înființată chiar dacă a fost criticată cu vehemență de către Ludovic Orban şi de către premierul Florin Cîțu?
Ioana Mihăilă: Nu a fost criticată vehement de către premierul Florin Cîțu și de către domnul Ludovic Orban. Am avut discuții în coaliție și concluziile la care am ajuns sunt că vom prezenta și vom discuta pe baza formei ordonanței de urgență pe care o prezentăm coaliției și guvernului.
Reporter: Când va fi gata ordonanţa de urgenţă, dacă ne puteţi da o dată estimativă?
Ioana Mihăilă: Nu pot să vă dau o data estimativă. Mulţumesc!
Reporter: Doamna ministru, ne apropiem de data de 1 iulie, atunci când vor intra în vigoare noi măsuri de relaxare. Nu vi se pare că este prea devreme, că sunt prea devreme aprobate aceste măsuri în contextul în care noi nu am îndeplinit pragul de vaccinare nici măcar pentru data de 1 iunie de 5 milioane de persoane? Pragul pentru1 iulie era de 6 milioane de persoane și noi în continuare avem doar 4 milioane de persoane vaccinate.
Ioana Mihăilă: Măsurile de relaxare se iau în funcție de evoluția pandemiei. În momentul acesta cifrele de infectare ne permit să luăm aceste măsuri de relaxare.
Reporter: Şi atunci de ce aţi mai făcut aceste obiective, mă iertaţi?
Ioana Mihăilă: Dar suntem pregătiți pentru creșterea și recrudescența pandemiei, situație în care pe lângă măsurile de relaxare care vor fi întrerupte avem pregătite și mijloace de acțiune la nivelul spitalelor.
Reporter: Şi atunci de ce au mai fost trecute, doamna ministru, aceste praguri de vaccinare?
Ioana Mihăilă: Au fost trecute praguri de vaccinare și au fost trecute cifre legate de situația infecțiilor. Mulţumesc! Atât am avut.
Reporter: Doamna ministru, ce rol va avea până la urmă Agenția Națională de Infrastructură în Sănătate? Suport tehnic, așa cum spunea domnul Orban, sau va gestiona și fondurile, prin PNRR?
Ioana Mihăilă: Agenția pentru Infrastructura în Sănătate va avea pe de o parte rolul de a gestiona anumite proiecte majore de infrastructură, și vorbim în principiu de construcția spitalelor regionale, care așa cum știm cu toții este întârziată, dar și de preluarea în portofoliul de proiecte al Agenției al altor proiecte de infrastructură sanitară cu impact major. Vorbim de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, institute oncologie, institute cardiologice. Un al doilea domeniu de activitate este posibilitatea de a asigura asistență tehnică autorităților locale care vor să deruleze proiecte de infrastructură în sănătate. Această asistență tehnică poate lua, de exemplu, forma unor acorduri cadru încheiate cu firme de proiectare, acorduri cadru care stau la baza unor contracte subsecvente, pe care autoritățile locale pot să le semneze în vederea derulării mai rapide și la standarde de mai mari de calitate a elaborării documentelor tehnice. Un al treilea rol al agenției este acela de a elabora standarde, standarde care privesc cum sunt construite spitalele, cum sunt construite și menținute instalațiile din spitale, de exemplu.
Reporter: Referitor la contribuția personală, ce efecte concrete va avea atât la stat, cât și la privat și dacă ați făcut calcule cât vor intra în sistemul privat. Mulţumesc!
Adrian Gheorghe: Mulțumesc! Este vorba despre o măsură nouă, iar ceea ce a precizat doamna ministru este foarte important - etosul, atât la nivel de principiu, cât și la nivel de reglementare al acestei măsuri, a avut două aspecte: unul, prudența - astfel încât să ne asigurăm că măsurile potențial benefice, că potențialele avantaje, consecințele potențial benefice ale măsurii se realizează, și doi, să prezerve infrastructura publică drept infrastructura de bază care oferă servicii medicale, mai ales spitalicești în România. Acum, legat de beneficii, pe unul dintre ele l-am menționat deja, transparența, un nivel de transparență pentru asigurat, care în acest moment nu există. Al doilea este competiția: atunci când există informații suficiente accesibile asiguratului, atât ca timp, cât şi ca format, el poate să iau o decizie, iar comportamentul furnizorilor pe piață așteptăm să se adapteze în mod corespunzător. Iarăși, așa ceva nu avem în acest moment, tocmai pentru că lipsește claritatea, însă, din nou, acestea sunt beneficii potențiale, care pot fi importante. Noi vom urmări măsura în care aceste beneficii se realizează.
Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghe, o întrebare pentru dumneavoastră. Spuneați că un pacient se duce în sistemul privat la un furnizor care are contract cu dumneavoastră, primeşte un deviz estimativ, îl acceptă, vine intervenţia respectivă şi, dacă sunt necesare operaţiuni, mă rog, suplimentare, pacientul sau aparţinătorul, după caz, trebuie să-şi dea consimţământul. Ce se întâmplă într-o situaţie de forţă majoră, când e, să zicem, un stop cardiac, o hemoragie internă şi pacientul nu-şi poate da consimţământul şi nici aparţinătorul nu poate fi găsit, îl lasă pe masa de operaţie, până când işi dă cineva consimţământul sau se merge mai departe cu procedura, caz în care cine plăteşte la final?
Adrian Gheorghe: Normele de aplicare ale contractului cadru prevăd o astfel de situație. Desigur, de sub spectrul rezonabilului nu poate ieși nimeni în nici un fel de situație, și aici ne putem pune de acord că, dacă este vorba de o situație de salvare a vieții sau semnarea unui formular, salvarea vieții primează. Vom vedea măsura în care se materializează astfel de situații și, dacă este nevoie, vom îmbunătăți reglementarea. În acest moment, reglementarea considerăm că este suficient de acoperitorie, astfel încât să prevină astfel de situații. Noi vrem să prevenim, de fapt, potențiale interpretări nelalocul lor. Ce înseamnă urgență și forță majoră? Considerăm că reglementarea este rezonabilă și suficient de acoperitorie în acest moment, însă ea se va putea revizui ca orice reglementare. Însă aș vrea să mă leg de alt aspect al întrebării dumneavoastră. Este foarte important nu doar pentru Casa Națională, în general, dar și pentru această măsură, în particular, ca asiguratul să fie un partener în acest act și să raporteze la Casele de Asigurări de Sănătate și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, atunci când această măsură a contribuției personale cu tot ceea ce comunicăm public nu se implementează aşa cum s-a agreat şi cum s-a reglementat, pentru că, repet, Casa Naţională va urmări foarte atent cum se implementează această măsură, însă avem nevoie de, pe scurt, feedback din piaţă de la oameni, ca să vedem dacă modul în care ea s-a reglementat îi ajută.
Reporter: Mă scuzaţi, dar ca să fie foarte limpede: în situaţiile pe care le-am menţionat, cele de forţă majoră, cine plăteşte, până la urmă, operațiunea aceasta de forță majoră, cine decontează? Scoate pacientul din buzunar sau dumneavoastră sau suportă clinica?
Adrian Gheorghe: Tariful de contact de fond, normele prevăd cum se calculează acest tarif decontat de fond, și el este unul fix, până la urmă, în funcție de... Acum, dacă el este nevoie a fi ajustat în funcție de forță majoră, nu cred că este cazul în momentul ăsta. Dar, de exemplu, dau un exemplu foarte concret: dacă forța majoră despre care discutați presupune o reîncadrare clinică a cazului, formula de calcul prevede, este flexibilă, astfel încât, dacă se ajustează diagnosticul și complexitatea, în anumite condiții există posibilitatea ca tariful decontat de fond să se modifice, da, însă dacă nu este cazul de așa ceva, și încadrarea cazului din punct de vedere clinic rămâne același, cu același tarif, atunci pacientul ar fi suportat diferența oricum, indiferent ce s-ar fi întâmplat.
Reporter: Mulțumesc!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe