Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul energiei, ministru interimar al economiei, antreprenoriatului și turismului, Virgil Popescu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, la finalul ședinței de guvern din 15 septembrie

15 Septembrie 2021

Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîţu: Bună ziua. Am avut astăzi, în ședința de guvern, două ordonanțe în primă lectură, dar despre care sunt sigur că vom avea dezbateri în perioada viitoare. De aceea am adus și i-am adus și pe cei doi miniștri, ai Muncii și Energiei și Economiei, să vină cu detalii. În primul rând, am discutat despre un proiect de ordonanță de urgență care stabilește că angajații din instituții publice din zona asistenței sociale vor trebui să facă dovada vaccinării sau, în caz contrar, să prezinte un test negativ sau dovada faptului că au trecut prin boală. Acesta este un proiect de ordonanță în primă lectură. Avem aici mai multe detalii pe care ministrul le va prezenta.

Şi al doilea subiect, a doua ordonanță în primă lectură - este vorba despre compensarea prețurilor la energie și gaz și am avut o discuție foarte bună, în şedinţa de guvern de astăzi, am mandatat Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor să vină cu o formă finală. Aș vrea să fie completată forma și schema cu soluții pentru compensarea clienților non-casnici, până acum am vorbit de clienții casnici, aș vrea să vorbim și de clienți non-casnici, în special IMM-uri, şi aici de aceea este nevoie de cele trei ministere. Ministerul Muncii trebuie implicat pentru că e vorba de compensare a consumatorului casnic și ne gândim cum să facem acest lucru cât mai simplu.

Şi tot în ședința de guvern de astăzi am avut discuții despre plafonarea prețului la gaze. Am introdus această temă în dezbatere în guvern. Domnul ministru, împreună cu Consiliul Concurenţei, va discuta şi cu Comisia Europeană, sunt mai multe variante la care ne gândim, dar am vrut să avem și această variantă. Deci căutăm cele mai bune soluții pentru această perioadă în care prețurile au crescut, prețurile la energie și gaz au crescut pentru consumatorii casnici și cei non-casnici, în special până în 31 martie. În același timp este important, bineînțeles, am discutat despre un proiect pe termen mediu, pe care l-am mai discutat cu domnul ministru, să vedem cum creștem capacitatea de producție, conectivitatea, pentru că acestea sunt de fapt soluțiile pentru a avea prețuri mai mici pe termen mediu și lung. Acum încercăm sau acum venim cu soluții pentru această iarnă. Acestea sunt cele două ordonanţe de urgență pe care voiam să le prezint și pe care le-am dezbătut mult timp în ședința de guvern. Cei doi miniştri sunt aici, vor da detalii după aceea. Dacă sunt întrebări, în acest moment, pentru mine...

Reporter: Bună ziua! Daţi-ne mai multe detalii legate de plafonarea prețului gazelor. Este o variantă pe care mergeți în continuare? La ce nivel s-ar plafona preţul...?

Florin Cîţu: Aici este o discuție. Repet, am pus, de-abia acum, am început să ne uităm și la această soluție, avem deja soluții pentru compensare și asta voiam să avem - să ne asigurăm că în special clienții non-casnici şi casnici, deci IMM-urile şi persoanele fizice, nu vor plăti toată factura în această iarnă, și aici soluțiile le avem, eu zic că suntem 90%, urmează doar să ne gândim care e forma cea mai simplă, ca să nu trebuiască oamenii să completeze tot felul de formulare și așa mai departe.

În ceea ce priveşte plafonarea la gaze, vreau să ne uităm la această soluție, dar pentru mine este important să nu distorsionăm foarte mult piața, pentru că, în momentul când introduci o astfel de măsură, distorsionezi piaţa, motivația de a investi dispare pentru companii şi atunci vreau să vedem cum luăm această măsură să fie cât mai puțin invazivă în piață, dar trebuie să recunoaștem că, în acest moment, există o situație specială, care necesită măsuri speciale. Eu cred că cele trei ministere vor veni, până săptămâna viitoare, cu o soluție de compensare pentru clienții casnici şi non-casnici. Discuția despre plafonarea prețului la gaze, împreună, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței, Comisia Europeană vor discuta. După cum știți, sunt mai multe țări din Uniunea Europeană care au discuții cu Comisia Europeană pe acest subiect.

Reporter: La ce nivel s-ar plafona...

Florin Cîţu: Nu avem încă aceste detalii. Haideţi să le luăm pe rând.

Reporter: Domnule premier, președintele Senatului a sesizat Curtea Constituțională, a făcut anunțul astăzi, pentru că nu aţi venit cu propuneri de miniștri în 5 zile, așa cum prevede Codul administrativ pentru portofoliile rămase goale. Conform procedurii, vă rog să ne spuneți de ce nu aţi făcut aceste propuneri, în afară de faptul că, știm, interimatul poate dura 45 de zile și cum comentați demersul făcut de Anca Dragu.

Florin Cîţu: Eu cred că doamna preşedintă a Senatului vrea să scoată USR de la guvernare, pentru că asta cere, de fapt. Constituţia este foarte clară şi înţeleg că doamna spune că trebuie să vin cu numiri de noi miniștri. Dacă se schimbă configurația Guvernului, nu pot fi miniştri de la USR PLUS. Deci doamna preşedintă ne spune să scot USR de la guvernare. Este un demers ilar cel puțin, dar – succes!

Reporter: Bună ziua! Astăzi, Nelu Tătaru a avut niște afirmații destul de tranșante în ceea ce privește valul 4. În primul rând, a spus că țara noastră este luată prin surprindere, ca și în cazul valului 3, că ar trebui redirecționată atenția spre o testare sau vaccinare obligatorie pentru a evita supraaglomerarea a paturilor de terapie intensivă. De ce suntem din nou luați prin surprindere, având în vedere că era un val anticipat încă de acum câteva luni și campania de vaccinare știam deja că nu a mers bine în perioada asta?

Florin Cîţu: Domnul ministru al sănătăţii interimar m-a asigurat că deja sunt în plus 200 de paturi, din momentul în care a preluat acest mandat. Ştiţi foarte bine că am spus, chiar de la încheierea valului 3, că nu vreau să se modifice nimic în ceea ce privește paturile COVID și secţiile ATI. Am aflat, bineînţeles, după aceea că s-au modificat, sunt mai puține paturi decât erau inițial. Domnul ministru Cseke are acelaşi mandat din partea mea, să meargă către 1600 de paturi cât mai rapid în secțiile ATI. Bineînțeles, toate resursele, așa cum am făcut și până acum, vor fi alocate Ministerului Sănătății, dacă este nevoie. În Legea bugetului scrie foarte clar că Misterul Sănătății poate să realoce resurse în interiorul ministerului, dacă sunt cheltuieli pentru vaccinare. De exemplu, dacă au rămas 400 de milioane de lei necheltuiți, sunt alocați pentru campania de vaccinare prin intermediul medicilor de familie; aceștia puteau fi redirecționați pentru altceva. În același timp, m-am asigurat că se va face plata în această săptămână pentru centrele de vaccinare, se va face plata la zi și vom continua în acest sens în perioada următoare.

Reporter: Deci practic spuneați că nu este nepregătit sistemul, ci pur și simplu nu s-a vaccinat destulă lume?

Florin Cîțu: Nu... Eu am spus tot timpul să fie 1.600 de paturi, nu suntem acolo, domnul ministru se va asigura că vor fi 1.600 de paturi. Dar domnul ministru abia a preluat acest minister, va corecta dacă sunt probleme, le va corecta într-o perioadă cât mai scurtă.

Reporter: Domnule premier, voiam să vă întreb despre certificatul... Surse guvernamentale spuneau că astăzi va fi aprobat. V-ați răzgândit în privința...?

Florin Cîțu: Nu.

Reporter: Sau de când ar urma să fie aprobat și, mai ales, dacă va fi extins și pentru restaurante, de exemplu, ca să poată primi mai mulți clienți, pentru cafenele sau doar pentru evenimentele private, cum sunt nunți, botezuri?

Florin Cîțu: În primul rând, trebuie să fie adoptată hotărârea CNSU, ca apoi să fie hotărâre de guvern în ședința de guvern. Direcția în care mergem este următoarea: nu vreau să mai închidem activitățile economice peste 3 la mie și atunci, ca să rămână deschise aceste activități, trebuie să avem o formă de monitorizare. Certificatul verde, mai ales că acum avem și se poate verifica prin acest cod QR foarte simplu, este una dintre propuneri, încât aceste activități să rămână deschise. Deci restaurantele pot să rămână deschise, pe baza unui certificat verde - este o propunere, vedem dacă va fi aprobată în CNSU. Bineînțeles, vorbim după aceea de personalul din restaurant - de exemplu trebuie să poarte mască tot timpul, deci sunt câteva condiții, dar pornind de la ideea de bază că nu vrem să mai închidem activitatea economică peste 3 la mie. Acum avem și vaccin, avem și un mod de a verifica dacă cineva a fost vaccinat, dacă a fost testat sau dacă a trecut prin boală, avem acest certificat verde. Este un mod de a menține economia deschisă, dar, în același timp, de a păstra și anumite reguli.

Reporter: Dar această propunere - indiferent de rata de incidență?

Florin Cîțu: Am spus peste 3 la mie.

Reporter: Doar peste 3 la mie.

Florin Cîțu: Peste 3 la mie, da.

Reporter: Şi, dacă îmi permiteți o clarificare la întrebarea colegei mele: câte locuri, câte paturi disponibile sunt în acest moment la ATI în țară și în București?

Florin Cîțu: Dl. ministru mi-a spus că a suplimentat cu 200 numărul de paturi. Ştiu că erau 864, deci ar trebui să fie peste 1000 de paturi libere, în acest moment. Analiza o primesc la ora 3:00 în fiecare zi și o să văd atunci.

Reporter: Şi în capitală știți cumva?

Florin Cîţu: Ieri, cred că erau 20 de paturi în capitală libere, dar vă dați seama că lucrurile se modifică, pentru că se adaugă în fiecare zi paturi suplimentare, deci sunt locuri libere. Dar să știți că nu ar trebui să mă vorbim despre paturi la ATI, trebuie să discutăm despre campania de vaccinare. Ca să nu avem nevoie de paturi ATI, să nu avem nevoie de suplimentare, trebuie să avem lume să se vaccineze, e singura soluție. Noi putem să punem resurse, în continuare, pentru a avea paturi ATI, secţii COVID şi aşa mai departe, sau punem certificatul verde, dar nu aşa rezolvăm. Rezolvăm prin vaccinare, este singura soluție de a scăpa de pandemie, dacă vrem să scăpăm cât mai repede.

Reporter: Dar apropo de vaccinare, vom vedea în perioada următoare şi alte ordonanţe de urgență prin care, spre exemplu, medicii, profesorii ar urma să fie obligaţi fie să se vaccineze sau să se testeze periodic? Tot prin ordonanţă de urgenţă?

Florin Cîţu: Da, mergem în această direcţie. Vom vedea care este cea mai bună măsură. Clar vom cere testare. Înțeleg că personalul medical este deja vaccinat în proporție de 70%, dar vom dori să fie testați cel puţin. Vom vedea cea mai bună variantă. Acum, discuția este despre actul normativ care va fi preluat. Avem astăzi această ordonanță de urgență, câteva măsuri, vedem după aceea.

Reporter: Deci tot prin ordonanţă de urgenţă. Asta era întrebarea.

Florin Cîţu: Este o discuție.

Reporter: Dacă îmi permiteţi o completare. Testare pe banii lor?

Florin Cîţu: În acest moment, aceasta este varianta.

Reporter: Aceasta este, bun. Aş vrea să vă întreb legat de opiniile separate pe care le au preşedinţii celor două camere cu privire la acea sesizare la Curtea Constituțională. Aţi văzut cu siguranță ce s-a întâmplat în parlament, avem şi o opinie a doamnei Dragu şi opinia domnului Orban trimise către Curtea Constituională, nu cele ale parlamentului, practic. Cum s-a văzut de aici, de la guvern, această diferență și cum se vede și în PNL, v-aş întreba?

Florin Cîţu: Din punctul meu de vedere, trebuie respectată Constituția și vom vedea ce decide Curtea Consituţională.

Reporter: Aşa zice şi domnul Orban.

Florin Cîţu: Vom vedea, şi atunci vom merge la Curtea Consituţională, care ne va spune cine respectă Constituția.

Reporter: Şi o mică precizare. Domnul Nazare spunea că, atunci când au fost discuțiile pe PNRR, nu l-aţi luat şi pe el la negocieri. Adică era la Bruxelles, dar nu a mers şi el cu dumneavoastră la negocieri. Aşa s-a întâmplat sau ce s-a întâmplat mai exact cu privire la acele discuţii, că nu a participat şi el? A făcut o declaraţie.

Florin Cîţu: Nu am ce să comentez aici, chiar nu am ce să comentez. Îmi pare rău. Nu aţi spus nimic atunci, spune acum, mi se pare bizar, după nu știu câte luni de zile să vii să te plângi de ceva, când nu ai spus nimic atunci. Mulţumesc. Este OK.

Reporter: Singura ieșire din această criză politică în care suntem în acest moment ar putea s-o rezolve președintele Klaus Iohannis, cu o discuție tête-à-tête. Este declarația pe care a făcut-o astăzi președintele PNL, Ludovic Orban. Ați avut vreo discuție tête-à-tête cu președintele sau considerați că este necesară o astfel de discuție tête-à-tête cu președintele Klaus Iohannis, astfel încât să se iasă din această criză?

Florin Cîţu: Domnul președinte decide dacă vrea să aibă o discuţie şi cu cine să aibă o discuție. Eu am spus și, vedeţi, de fiecare dată, soluția era una foarte simplă: un ministru al justiției, imediat, care să își facă treaba și să nu obstrucţioneze actul guvernamental. Nu a fost acea soluție. Foarte bine. Era o altă soluție - retragerea moţiunii. Nici aceasta nu s-a întâmplat. Vedem după aceea care sunt soluțiile pe masa, în viitor.

Reporter: A fost pentru dumneavoastră o soluție să vă retrageți din fruntea Guvernului?

Florin Cîţu: Niciodată. Eu nu sunt un om iresponsabil. Să arunci România în aer, să lași România fără guvern în prag de iarnă, când avem deja vedeți câte probleme - valul 4, prețul la energie, urmează discuția despre salariul minim, bugetul pentru anul viitor. Să arunci România în aer… Nu sunt iresponsabil, nu voi face acest lucru. Metoda Dragnea văd că este adoptată de alți colegi, dar nu va fi niciodată adoptată de mine.

Reporter: Câteva completări pe un alt subiect, vă rog. Referitor la certificatul verde pentru evenimente, dacă ne puteți spune măcar de când ar putea să intre în vigoare, având în vedere că sunt persoane care au evenimente programate în perioada următoare și vedem că tot mai multe localități intră în carantină.

Florin Cîţu: Cel mai târziu săptămâna viitoare.

Reporter: Să fie adoptat în guvern?

Florin Cîţu: Da, da.

Reporter: Bună ziua! Aţi menționat restaurantele și de faptul că nu doriți să fie închise afacerile, dar mergem în direcția în care au mers alte state. Italia, de exemplu, în mijloacele de transport în comun este solicitat acest certificat. Şi, dacă da, de când vom avea o decizie pe acest subiect?

Florin Cîţu: Am spus, săptămâna aceasta vom mai avea discuții, în special cu INSP, cu Ministerul Sănătății, să vedem care este cea mai bună formulă. Vă spun preferința mea: așa cum am spus și în ceea ce priveşte școala, că vreau să fie cu prezență fizică, să găsim măsurile astfel încât să avem școală cu prezenţă fizică,  așa vă spun că nu vreau să închidem economia, nici înainte de valul 3, v-am spus că vom fi ţine economia deschisă. Este una dintre variante. Cât mai curând trebuie să venim cu această decizie, pentru ca oamenii să știe exact care sunt măsurile pentru atunci când depășim un anumit prag sau 3 la mie.

Reporter: Şi o completare, pentru că aţi spus că testarea se va face pe banii oamenilor...

Florin Cîţu: În această variantă, în prima lectură.

Reporter: Mulţi nu vor avea de unde să plătească, mai ales că sunt periodice, săptămânale.

Florin Cîţu: În această variantă, suntem în primă lectură, asta înseamnă că mai dezbatem și vedem, așteptăm și alte soluții, din altă parte.

Reporter: Soluţia ar fi ca statul să deconteze aceste...?

Florin Cîțu: Statul oferă gratuit vaccinarea. Este gratuită în România și nu este obligatorie, dar este gratuită.

Reporter: Bună ziua. Domnule premier, în luna august ați avut tot așa o întâlnire cu ANRE, ministrul energiei, Consiliul Concurenței /.../și ați dat asigurări că nu veți plafona prețurile. Ați spus din capul locului: nu vom plafona prețurile, dar că veți definitiva o soluție pe termen scurt, cea de compensare a facturilor, care ați spus că va fi săptămâna viitoare.

Florin Cîțu: Da.

Reporter: Ce s-a schimbat de atunci până astăzi? Are vreo legătură cu PSD, care a inițiat un proiect de lege pentru plafonarea prețurilor sau a anunțat că va iniția?

Florin Cîțu: Nu, nu are nicio legătură. PSD copiază. Multe dintre măsurile pe care le-am văzut la PSD sunt copiate după noi. Nu. Este ceea ce văd la nivel european. În Uniunea Europeană sunt mai multe țări, deja șase țări cred că sunt care vorbesc despre plafonarea prețurilor. Dacă se plafonează prețurile în toate țările din Uniunea Europeană și rămâne România cu prețul cel mai mare, ar fi ciudat ca noi să fim țara care are cel mai mare preț și să suportăm noi toate costurile în această piață. Nu mai este o piață liberă, atunci. Dacă avem deja țări care își plafonează prețurile, România nu poate să stea să se uite. Asta este diferența care s-a întâmplat de atunci și până acum.

Reporter: Şi, dacă îmi permiteți o altă întrebare, tot legată de creșterea prețurilor. Mai este o creștere alarmantă a prețurilor în piață asigurărilor. Este o criză foarte mare acum, încă un mare asigurator, liderul pieței asigurărilor și de RCA, City Insurance, este aproape de faliment. ASF ar fi trebui să supravegheze cumva. Astăzi se aștepta o decizie, nu a fost luată, de săptămâna trecută...

Florin Cîțu: Sunt două ordonanțe de urgență în avizare. Am discutat și astăzi cu Consiliul Concurenței. Ar trebui să fie pe masa Guvernului săptămâna viitoare, o ordonanță care se referă la prețuri și una care se referă la această situație a City Insurance, dacă se ajunge acolo, pentru a asigura că oamenii nu vor rămâne să nu poată să-și... sau să că sau să aibă un claim și să nu poată fi acela plătit, deci ne asigurăm că vor merge mai departe, să plătească banii din fondul de garantare.

Reporter: Două ordonanțe de urgență, ați zis?

Florin Cîțu: Da, sunt două, una pentru prețuri, este vorba despre prețurile... este în avizare, am înțeles, la Consiliul Concurenței, că este una în analizare și cealaltă...

Reporter: Prețurile asigurărilor RCA?

Florin Cîțu: Polițele asigurărilor, da.

Reporter: Ce vreți să faceți mai exact cu ele?

Florin Cîțu: Încă nu a ajuns la mine, vreau să văd forma finală și apoi vă spun ce vrea să facă. Este Consiliul Concurenței, m-a asigurat că sunt în avizare, când o să văd forma finală, o să vedem despre ce este vorba exact.

Reporter: Şi a doua, legată de City?

Florin Cîțu: Legată, dacă se întâmplă ceva, să ne asigurăm că toți clienții sunt protejați, de fapt asta este ideea.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua. Domnule premier, recent, încă un avion presupus al contrabandiștilor din Ucraina a survolat neoprit de nimeni spațiul aerian român și dacă data trecută avionul ucrainean se pare că ar fi fost depistat de poliția de frontieră, acum nici măcar nu a fost observat. Nu doar avioanele intră nederanjate de nimeni în țară, vedem și cocaină care trece de Constanța, care ajunge în cutii de banane etc. Aș vrea să vă întreb, în aceste condiții, ce șanse avem să convingem partenerii europeni că merităm să intrăm în Schengen, dacă aţi discutat cu miniştrii de resort și ce măsuri se vor lua pentru ca astfel de incidente să nu se mai repete?

Florin Cîţu: Am discutat de fiecare dată cu miniştrii de resort, m-au asigurat că alocă mai multe resurse şi că vor veni cu soluţii în perioada următoare. Aceasta este, de fapt, discuţia. Dar ştiţi foarte bine că pe partea de ANAF, de exemplu, este acea problemă cu scanerele și tot avem o discuție. Eu am propus de fiecare dată, şi cred că până la urmă aceasta este soluţia, să ducem această discuție în CSAT și acolo să luăm o soluție care să fie implementată cât mai rapid.

Reporter: Şi aş mai vrea să vă întreb pe un subiect care a inflamat destul de tare opinia publică. La deschiderea anului şcolar aţi apărut alături de primarul Popescu Piedone. Pentru multă lume şi în special pentru supraviețuitorii incendiului Colectiv, pentru rude, pentru victime, dânsul este un simbol al lui impunității și al cinismului autorităților române care gestionează lucrurile de o asemenea manieră, astfel încât tinerii ard de vii. Aș vrea să vă întreb dacă erați informat că dânsul va fi la respectiva ceremonie și de ce nu aţi refuzat, puteaţi să participați la deschiderea anului școlar într-o școală unde primarul de sector nu ridica atâtea semne de întrebare.

Florin Cîţu: Nu am fost informat. Am fost invitat de ministrul Cîmpeanu și de doamna director la Gheorghe Lazăr, un liceu de elită, care şi-a asumat un program pilot. Așa a fost făcută invitația către mine, am luat-o ca atare şi am mers la eveniment. Mai multe nu am să comentez.

Reporter: Aveţi vreun mesaj pentru rudele supravieţuitorilor care au...

Florin Cîţu: Am spus și înainte şi o spun şi acum, justiţia trebuie să își facă datoria și așteptăm cu toții ca justiţia să își facă datoria.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aş reveni puțin la creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Cum veți ajuta companiile să treacă peste această creștere mare a prețurilor la gazele naturale și la energia electrică? Această lege privind consumatorul vulnerabil se referă doar la utilizatorii casnici şi această ordonanţă de urgenţă la fel...

Florin Cîţu: Corect. Această ordonanță de urgență în această formă. Discuția pe care am avut-o astăzi, în şedinţa de guvern, a fost să completăm ordonanţa de urgență și cu consumatorul non-casnic, în special IMM-urile, pentru că există facilităţi pentru marii consumatori. Și va veni soluția și pentru consumatorul non-casnic, în aceeași ordonanță, când va fi aprobată.

Reporter: Ce compensare vor putea primi aceştia, ne puteţi spune?

Florin Cîţu: Care dintre ei?

Reporter: IMM-urile sau marile companii. Aceste creşteri se vor revedea şi în preţul alimentelor şi al bunurilor şi serviciilor...

Florin Cîţu: Aici este ideea. Vom vedea care va fi forma finală. Ştim ce putem să facem pentru consumatorul casnic. Aștept soluţia de la Ministerul Energiei pentru consumatorul non-casnic, dar să fie în aceeași ordonanță. Da, trebuie să fie semnificativ până la urmă. Şă știți, compensarea nu ajută scăderea prețurilor pentru că ele, costurile, sunt aceleași, doar cine ajustează... Plafonarea ajută, dar pe termen scurt, pentru că dacă prețurile continuă să crească în altă parte, există şi această soluție pe termen scurt. Până la urmă, singura soluție pe termen lung este de a crește capacitatea de producție de energie în România și, de aceea, e nevoie de investiții. Și aţi văzut că sunt anul acesta. Deşi am avut un memorandum prin care am cerut 90% din dividendele tuturor companiilor, atunci când au venit companii, și în special din energie, și au spus că vor pune la dispoziția Guvernului doar 50% din dividende, pentru că restul vor fi pentru investiții, am fost de acord. Dar am cerut, în același timp, ministerului să monitorizeze foarte bine ca acești bani să se ducă în investiți și nu vor rămâne în cont până la finalul anului. Dacă se întâmplă așa ceva, anul viitor nu se va mai întâmpla, din partea mea, să reduc acea contribuție.

Reporter: Şi dacă îmi permiteţi o întrebare despre conflictul dintre Guvern și Parlament. Ce punct de vedere aţi transmis judecătorilor CCR astăzi sau ieri?

Florin Cîţu: Guvernul a transmis un punct de vedere judecătorilor şi o să fie făcut public după această conferinţă de presă. O să îl vedeţi public pe site-ul Guvernului, deci toată lumea poate să îl citească.

Reporter: A fost deja transmis?

Florin Cîţu: Da, l-am semnat și Guvernul a transmis punctul de vedere către CCR. Este foarte simplu, veți vedea acolo. Mulțumesc mult de tot! Domnii miniștrii, dacă... Vă rog, doamna ministru al muncii pentru detalii pe ordonanţă. Mulţumesc!

Raluca Turcan: Bună ziua! Înainte de a prezenta proiectele discutate astăzi în ședința de guvern, cred că sunt utile câteva mențiuni. Ştiu că există multă critică față de politică și nemulțumire, că există așteptări ale oamenilor pentru a trăi mai bine și sunt mulți oameni care încă o duc foarte greu în România. Şi ştiu asta pentru că de opt luni de zile vorbesc cu angajatori, cu angajați, cu şefi de instituții, cu simpli angajați sau funcționari în Ministerul Muncii sau instituțiile din subordine. Și vreau pentru toată lumea care astăzi așteaptă guvernare eficientă să transmit un mesaj și anume că prioritatea Guvernului și a Ministerului Muncii este să reducem sărăcia, să creăm bunăstare și să îmbunătățim serviciile publice. În fața creșterilor de prețuri și a inflației cu care nu ne confruntăm doar noi, ci se confruntă toată Europa, singura soluție este să sprijinim rapid cu bani persoanele vulnerabile, să creăm locuri de muncă și să dezvoltăm investiții. În felul acesta putem absorbi șocul creat de creșterea prețurilor. Avem o revenire economică după cea mai grea criză din ultimii 100 de ani și, în acest context, avem 120.000 de locuri de muncă nou-create, avem cea mai mare sumă alocată investițiilor - de 21,3 miliarde de lei și, de asemenea, cu 33% mai mulți bani alocați investițiilor decât anul trecut. Şi acestea sunt cifre, nu sunt doar vorbe, sunt realizări concrete ale acestui guvern. Aceste lucruri le-am realizat împreună cu guvernul Cîțu şi pentru români. Ştiu că există dezamăgire față de clasa politică și că toată dezbaterea politică pare că trece într-un con de umbră lucrurile importante, însă la Guvern, la Ministerul Muncii și la celelalte ministere lucrurile importante sunt urmărite. Direcția corectă pe care suntem este confirmată inclusiv de  Standard&Poor’s care spune în aceste zile că această criză politică nu va afecta consolidarea fiscală. Şi chiar dacă sunt probleme, acestea vor fi îndreptate și nu pot fi îndreptate decât cu creștere economică, investiții și locuri de muncă. Şi este esențial ca și societatea și Guvernul să urmărească marile probleme de pe agenda publică: vaccinarea și creșterile de prețuri - pe care le are toată Europa - dar, în același timp, în spate să meargă proiectele concrete și anume investiții și locuri de muncă. Primul proiect dezbătut astăzi în primă lectură în ședința de guvern este cel legat de centrele rezidențiale pentru servicii sociale. În ciuda accesului facil la vaccin, am constatat că există o diferență semnificativă între gradul de vaccinare în rândul personalului din centrele rezidențiale și cel al beneficiarilor.  Și vorbim de angajați care intră în contact direct cu persoane care au probleme de sănătate, cum sunt persoanele cu dizabilități sau vârstnicii, sau intră în contact cu copiii. Și, prin urmare, pot apărea situații în care persoane vulnerabile aflate în grija statului să fie puse în pericol exact de persoane care sunt plătite de stat pentru a le proteja. În cadrul serviciilor rezidențiale, de exemplu, destinate adulților cu dizabilități, aflate în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului 90% dintre beneficiari sunt vaccinați, în timp ce personalul vaccinat este doar de 57%. Din numărul copiilor instituționalizați cu vârste de peste 16 ani, 88% sunt vaccinați, în ceea ce privește personalul din centrele pentru copii, gradul de vaccinare fiind însă de 54%. Vaccinarea a redus numărul deceselor și al cazurilor grave. Virulența valului patru al pandemiei ne obligă să luăm absolut toate măsurile necesare pentru a proteja viața și sănătatea persoanelor aflate în centrele de persoane cu dizabilități, copii și bătrâni. Prevederile nou introduse în ordonanța de urgență, care, în funcție de discuțiile cu Ministerul Justiției, poate să devină un proiect de lege, se referă la următoarele: obligația furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, de a solicita personalului din centrele rezidențiale, care desfășoară activități în contact direct cu persoanele beneficiare, să prezinte o dovadă a vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 sau a vaccinării cu prima doză, rezultat negativ săptămânal pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în urma efectuării unui test PCR sau cu antigen rapid. Și costurile testării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 vor fi suportate de către angajat, dacă persoana în cauză se poate vaccina. În cazul persoanelor care suferă de boli cronice sau alte afecțiuni pentru care nu se recomandă vaccinarea, atunci acestea trebuie să prezinte dovadă de la medicul de familie și costul aferent se suportă de către Direcțiile de Sănătate Publică. De asemenea, furnizorii de servicii sociale pot să solicite și confirmarea infectării cu virusul SARS-CoV-2 prin care se dovedește că angajatul se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării. Fac un apel la responsabilitate în rândul angajaților din centrele sociale. Fără documente care să ateste una dintre cele trei situații - vaccinare, test săptămânal cu rezultat negativ sau dovadă că au trecut minimum 15 zile de la confirmarea infectării - angajații fie nu vor avea acces în centrele de servicii sociale, fie nu vor putea desfășura activități directe cu beneficiarii. Actul normativ de asemenea mai prevede posibilitatea ca angajatorul să poată să modifice temporar, în condițiile legii, atribuțiile din fișa postului. Nerespectarea de către furnizorii publici și privați a acestor prevederi reprezintă contravenție. Aș vrea să menționez că, în momentul de față, numărul persoanelor vulnerabile care beneficiază de servicii sociale în centrele de cazare este de peste 66.000 de persoane, dintre care peste 9000 sunt copii și peste 16.000 sunt persoane cu dizabilități. Al doilea proiect adoptat astăzi în ședința de guvern se referă la formarea și angajarea persoanelor care beneficiază de venit minim garantat, precum și a tinerilor care nu se află în sistemul de educație sau de ocupare. Această ordonanță de urgență a rezultat în urma campaniei destinate persoanelor vulnerabile desfășurate la începutul anului, în urma căreia am constatat că mulți dintre beneficiarii de ajutor social, apți de muncă, nu se pot integra pe piața muncii pentru că fie nu au suficientă școală pentru a urma cursuri de calificare, pentru că nu au posibilitatea urmării unor cursuri de calificare sau poate că nu au nici motivația necesară pentru a se integra pe piața muncii. Prin reglementările adoptate astăzi, venim în sprijinul celor care vor să iasă din starea de vulnerabilitate și facem lucrul acesta prin acces la educație, calificare și prin două forme de ajutor: una este decontarea transportului pentru cei care doresc să meargă la școală și a doua este prelungirea ajutorului social pentru cei care se angajează pentru 24 de luni. Așadar, această ordonanță de urgență adoptată astăzi prevede menținerea acordării ajutorului social pe o perioadă de încă șase luni de la data încadrării în muncă a unei persoane aptă de muncă, cu condiția încheierii unui contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni. În cazul în care contractul de muncă al unui beneficiar încetează din inițiativa angajatorului, în mai puțin de 24 de luni, sumele acordate cu titlu de ajutor social nu se constituie debit, însă dacă acest contract de muncă se încheie înainte de 24 de luni din motive imputabile angajatului, sumele acordate cu titlu de ajutor social vor fi recuperate din întreaga perioadă.

De asemenea, se oferă posibilitatea ca persoanele din familiile beneficiare de ajutor social, în funcție de recomandările formulate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, să urmeze programe de tipul "A doua şansă" sau "Şansă la şcoală". Vreau să știți că refuzul de participare la cursuri de educație puse la dispoziție de către AJOFM, în acord cu inspectoratele școlare județene, conduce la suspendarea ajutorului social. De asemenea, dacă există astfel de cursuri și necesarul sau cerința este mai mare decât numărul de cursuri "A doua șansă", atunci în comun cu inspectoratele școlare județene, în anul următor se suplimentează cursurile de tipul "A doua șansă".

De asemenea, vreau să menționez faptul că vom deconta transportul pentru cei care urmează cursul de tipul "A doua șansă" pentru o distanță mai mare de 5 km de locuință. Această sumă este de 500 de lei pe persoană per semestru școlar și am mai introdus, de asemenea, obligativitatea prezentării la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, atunci când aceste persoane beneficiare de ajutor social sunt solicitate și când li se oferă posibilitatea urmării de cursuri "A doua șansă" sau de angajare. Refuzul de a se prezenta la AJOFM-uri, de asemenea, conduce la suspendarea ajutorului social. Vreau să știți că numărul potențial de beneficiari este de 10.000 de persoane anul acesta și estimăm ca pentru anul viitor se fie de 5.000 de persoane.

Tot în aceeași ordonanță de urgență am extins grupa de vârstă pentru categoria tinerilor din afara sistemului de educație și de ocupare, în loc de 16 - 25, am extins la 16 - 30 de ani, ceea ce le dă posibilitatea urmării unor cursuri de calificare și de formare finanțate pe fonduri europene atât în actualul exercițiu financiar, cât și în următorul exercițiu financiar și aici vorbim de aproximativ 5 milioane de lei anul acesta, bani pe care îi va suporta Ministerul Muncii prin bugetul asigurărilor de șomaj, din proiecte europene. Anul acesta vor fi angajate 2.000 de persoane care vor primi compensare la salariu de 2.250 de lei, iar pentru anul viitor avem deja antamate proiecte pentru angajarea a 12.000 de persoane. Închei spunându-vă că această prioritate de creștere a ocupării este necesară, întrucât rata neocupării în rândul persoanelor tinere în România este cu patru procente peste media Uniunii Europene. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, nu ştiu ce revenire economică vedeţi când ne uităm la deficitul uriaş, datoria publică, de asemenea, în creștere, mă mai uit la salariile și pensiile care au înghețat și multe alte măsuri, dar, în fine, ideea e următoarea: pentru că vorbeaţi și de măsuri bune pe care le-ați aprobat astăzi, mă gândesc acum la prețul pentru testele rapide, de exemplu, pentru că vor fi obligaţi acești oameni din centrele rezidențiale să se testeze periodic. Sunt plafonate, vor fi plafonate prețurile pentru aceste teste? Pentru că ne așteptăm ca evident ele să crească.

Raluca Turcan: În primul rând vreau să accentuez mesajul pe care l-a transmis și premierul. Pentru angajații centrelor de asistență socială vaccinarea este gratuită și ei sunt plătiți de către statul român sau sunt plătiți pentru a avea grijă de persoane aflate în situații dificile, cu probleme de sănătate, de abandon. Așadar vaccinarea este gratuită. Dacă se refuză vaccinarea din motive care nu țin de sănătate, fără să existe recomandare de la medicul de familie, atunci costul acestor teste va fi suportat personal. Acesta este sensul ordonanței pe care noi am discutat-o astăzi în prima lectură și este în acord cu ceea ce se întâmplă în toate statele din jurul nostru. Vaccinarea este gratuită și s-a demonstrat științific că vaccinarea contribuie la scăderea deceselor și, de asemenea, la scăderea numărului de cazuri grave. Deci este obligația noastră să apărăm sănătatea oamenilor care se află în grija statului sau care sunt beneficiari de asistență socială. Vă rog, dacă mai aveți altă întrebare.

Reporter: Sigur, voiam să vă întreb și despre pensia medie a care a crescut cu 11 lei, câștigul salarial mediu brut, salariul brut deci mediu pe economie cu un leu. Cum vi se pare, de unde pot plăti oamenii toate aceste facturi uriaşe și mâncarea din ce în ce mai scumpă, în condițiile în care pensia a crescut cu 11 lei? Ce puteţi lua dvs. de 11 lei?

Raluca Turcan: Aș vrea să clarific câteva lucruri. Creșterile de prețuri sunt valabile în toată Europa, nu sunt valabile doar pentru România. România, însă, spre deosebire de alte state, are creștere economică, are 120.000 de locuri de muncă nou create de la începutul anului. De asemenea, are proiecte demarate pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice și pentru marile reforme în sistemele de pensii și de salarizare. Acestea sunt lucruri concrete. Pentru cei aflați în situație de vulnerabilitate, la solicitarea noastră expresă, Parlamentul s-a mobilizat și a reușit să voteze o lege, pe care noi am trimis-o la Parlament în luna martie, care a zăcut blocată în Parlament din luna martie, astfel încât să putem să îi sprijinim direct, țintit pe cei aflaţi în situație de maximă vulnerabilitate, în situație de sărăcie energetică. Iar Legea consumatorului vulnerabil, pentru prima dată într-o țară aflată în situație dificilă economic, a fost pregătită pe masa decidenților să fie pusă în practică. Ce mă deranjează însă mai mult - și aici sper să beneficiem de sprijinul dvs. - este că această lege a fost votată în urmă cu o săptămână şi jumătate cu mare tam-tam făcut de către toate partidele politice, însă nici acum raportul final votat în Parlament - și v-o spune un om care are experiență politică parlamentară de 16 ani - nu este public asumat, astfel încât fiecare să știe ultimul detaliu din această lege care a fost votată în Parlament. Deci vă cer, prin intermediul dvs., să ne mobilizăm ca această Lege a consumatorului vulnerabil să fie transmisă rapid la promulgare, astfel încât noi să putem să venim cu normele de aplicare și, ulterior apariției acestei legi, prin Ministerul Energiei să completăm partea de sprijin pentru consumatorul casnic care nu intră în categoria persoanelor vulnerabile și de asemenea pentru consumatorul non-casnic. Dacă mai aveți alte întrebări...

Reporter: Eu întrebam dacă vi se pare...

Raluca Turcan: V-am răspuns.

Reporter: Dacă vi se pare echitabilă creşterea veniturilor pensionarilor şi salariaţilor din România în raport cu creşterea preţurilor.

Raluca Turcan: V-am răspuns la întrebare.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi o singură întrebare. Dacă aţi transmis astăzi sau dacă aţi avut o opinie în şedinţa de guvern vizavi de acest proiect de lege, proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează aceste compensaţii pentru energie şi care cumva se învârt în jurul unui consum mediu de 55 kilowaţi, ceea ce înseamnă foarte puțin din calculele analiștilor, adică vreo 30 de lei pentru o factură.

Raluca Turcan: Toate detaliile legate de partea de consum de energie vor fi oferite de colegul meu, domnul Virgil Popescu, iar astăzi, în ședința de guvern, da, am accentuat ceea ce am transmis și aici, la această conferință de presă și anume că cele trei ministere - Ministerul Muncii, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor - au obligația să se mobilizeze pentru un cadru normativ coerent, astfel încât toţi cei care sunt afectați direct de aceste creșteri de prețuri să poată să primească sprijin din partea statului.

Reporter: Nu m-aţi lămurit dacă considerați că trebuie sau nu.

Raluca Turcan: Am răspuns. Mulțumesc!

Reporter: Vizavi de ordonanță, în mediul rural cel mai mult sunt afectați... Vorbeați de niște cursuri pentru tineri peste 16 ani, cei care au abandonat școala pentru că nu îşi permit în continuare să urmeze acele cursuri, care oricum ar fi acoperite de stat, lucrează ca zilieri și foarte mulți intră în zona de activități ilegale sau chiar, știu eu, se lasă angrenați în tot felul de alte joburi care nu pot fi urmărite de stat. Exact, cum vor fi atrași acești tineri la alte cursuri, la fel de gratuite ca și urmatul școlii? Sunt tot felul de școli profesionale, ei le abandonează din cauza sărăciei, din cauza lipsei de bani, din cauza lipsei de încurajare din partea familiei. Cum vor fi angrenați înspre tot un tip de cursuri?

Raluca Turcan: Mulțumesc pentru întrebare! Răspunsul este simplu: prin concentrare pe necesitatea atragerii acestor oameni în piața muncii.

Reporter: Deci li se va promite o slujbă, practic, la finalul...

Raluca Turcan: Pentru că prin toate proiectele pe care le-am demarat la Ministerul Muncii, structura instituțională funcționează în felul următor: Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă radiografiază necesarul de locuri de muncă, în urma discuțiilor cu angajatorii, analizând cererea de locuri de muncă. Cei care așteaptă un loc de muncă și se manifestă în diferite forme, fie sunt în sistemul de șomaj, fie sunt în sistemul de asistență socială, fie nu sunt înregistrați, primesc direct prin informație rapidă de la Agențiile Județene toate datele legate de cursurile de calificare existente și care pot fi folosite pentru a accesa locurile de muncă așteptate de angajator. Această platformă și acest dialog va fi realizat în format digital, pentru că proiectul deja este definit în Planul Național de Redresare și Reziliență și deja conturat. Noi am început în acest moment cu resursele pe care le avem, în sensul în care stăm de vorbă cu angajatorii și, dacă vedeți în fiecare zi fac asta, angajatorii, angajații radiografiem necesarul și îi ducem spre piața muncii. Însă partea cea mai bună este că tot acest dialog va putea fi realizat în format digital și atunci, firesc, că și cei care se află în mediul rural și sunt în căutare de loc de muncă vor putea fi direcționați spre piața muncii.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi o completare...

Raluca Turcan: Vă rog!

Reporter: Ca o clarificare, vă dau un caz concret al unui adolescent, caz pe care l-am documentat personal, abandonase școala pentru că nu era încurajat nici de familie și nu a fost nici de profesorii de la școală, lucra ca zilier în construcții. Câștiga mult mai bine lucrând ca zilier la negru în construcții decât la stat. Cum veţi atrage un astfel de adolescent în sistem? Avea undeva pe la 3.000 de lei pe lună, lucrând la negru, lucrând ilegal și fără niciun fel de calificare și fără niciun fel de curse și negândindu-se nici la viitor.

Raluca Turcan: O să fiu foarte tranșantă, sper să nu mă coste, imprimându-le bine în cap că munca la negru le dăunează profund, pentru că ei nu rămân tineri o veșnicie. Ei vor ajunge pensionari, iar muncind la negru nu contribuie la sistemul de pensie, muncind la negru nu pot să acceseze un credit ca să se dezvolte personal, de asemenea muncind la negru îl pun în dificultate și pe angajator, care creează o competiție neloială cu alți angajatori și care poate să fie amendat de campaniile intense pe care le face Inspecția Muncii în teritoriu pentru a combate munca la negru. Și, de asemenea, vreau să știți că vom veni cu un act normativ prin care definim foarte clar ceea ce înseamnă muncă subdeclarată, pentru că, în afară de munca la negru, există și munca la gri, să creștem atribuțiile inspectoratelor teritoriale de muncă, să poată să acționeze mult mai prompt în teritoriu, și, de asemenea, să creștem și nivelul sancțiunii pentru cei care acceptă să folosească munca la negru.

Reporter: Doamna Turcan, referitor la ordonanța de urgență discutată astăzi în primă lectură cu centrele rezidențiale, aș vrea să vă întreb dacă nu încalcă Constituția, în primul rând, această prevedere.

Raluca Turcan: Nimeni nu își dorește să încalce Constituția, însă cu toții ne dorim să salvăm vieți și să apărăm sănătatea oamenilor, mai ales a oamenilor care se află în sistemul de stat. Și vreau să știți că discuțiile cu Ministerul Justiției sunt foarte aplicate, astfel încât varianta legislativă cu care venim să fie una constituțională. Noi, din toată jurisprudența, să spunem, creată până acum, avem convingerea că poate fi luată această măsură prin ordonanță de urgență. Dacă există cel mai mic risc de a nu fi constituțională o ordonanță de urgență, atunci luăm în calcul să ne asumăm un proiect de lege care, sper eu, să fie susținut rapid în Parlament de către o majoritate parlamentară responsabilă.

Reporter: Din punctul dvs. de vedere, îngrădește dreptul la muncă această ordonanță de urgență pentru angajații din centrele rezidențiale?

Raluca Turcan: Exclus. Atât timp cât noi permitem angajatorilor să poată să redimensioneze schema de angajați, pe o perioadă temporară, înseamnă că noi dăm posibilitatea și angajatorilor, și angajaților...

Reporter: /.../ centrele rezidențiale care vor avea nevoie de certificat verde, doamna ministru...

Raluca Turcan: Vă rog să nu mă întrerupeți, că nu ne înțelegem și nu pot... Vă rog.

Reporter: Păi, tocmai. Aș vrea să revenim la centrele rezidențiale, unde angajații vor fi nevoiți efectiv să aibă certificatul verde în momentul în care merg la muncă.

Raluca Turcan: Mulțumesc că mă lăsați să îmi închei ideea și vreau să fie foarte limpede: acest act normativ dă posibilitatea angajatorilor să își reașeze schema de personal, astfel încât cei care nu sunt vaccinați, dar, să spunem, sunt în imposibilitate să își plătească testul, dar vor să lucreze în continuare, eventual să aibă și acces la beneficiari, să se ducă să lucreze temporar în altă parte. În funcție de cât durează acea mutare temporară, ei au posibilitatea să se vaccineze. Au posibilitatea să se vaccineze.

Reporter: Adică să se facă un soi detașare într-o altă instituție...?

Raluca Turcan: Nu, în aceeași instituție. Cred că am fost foarte limpede...

Reporter: Păi, nu, nu se înțelege foarte bine dacă merg în aceeași instituție, într-un alt departament, unde pleacă angajații care nu vor efectiv să se vaccineze și nici nu au posibilitate financiară să își facă test săptămânal?

Raluca Turcan: Răspunsul este același, și nu mă veți determina să dau un alt răspuns, pentru că textul legal este unul foarte clar. Angajatorul are posibilitatea ca, în urma discuției cu angajatul, să reașeze temporar schema de personal, astfel încât să dea posibilitatea angajatului ca într-o perioadă scurtă de timp să se vaccineze.

Reporter: Angajatorul, adică statul, cum verifică fiecare angajat în parte care este vaccinat, care a trecut prin boală, și odată la cât timp se face acest lucru?

Raluca Turcan: Tocmai am explicat, o iau de la capăt? Se verifică pur și simplu. Sunt obligați, așa cum am menționat de la început, am vorbit jumătate de oră. O iau de la capăt. Am spus că sunt obligați să facă dovada unor documente, angajații.

Reporter: Când? în momentul în care intră ordonanța de urgență în vigoare, săptămânal, lunar, o dată la șase luni...?

Raluca Turcan: Evident, niciun act normativ nu se aplică retroactiv. Mai aveți alte întrebări?

Reporter: Aș vrea, dacă îmi permiteți, o întrebare legată de ce spune colega mea. Deci, dacă aproape jumătate sunt nevaccinați...

Raluca Turcan: 57%...

Reporter: ... da, și unii dintre ei nu vor avea sau nu vor vrea să plătească aceste teste, ați luat în considerare posibilitatea să nu mai aibă cine să lucreze cu acei oameni cu dizabilități? Adică o să fie un deficit mare de personal.

Raluca Turcan: Noi avem convingerea că, așa cum s-a întâmplat și în alte sisteme, conștientizarea oportunității de vaccinare va da rezultate și că numărul angajaților vaccinați va crește în centrele rezidențiale.

Reporter: Deci vă bazați pe faptul că ei se vor vaccina, totuși ca să poată să continue să lucreze.

Raluca Turcan: Opțiunea pentru vaccinare este una deschisă, pe care orice om rațional este obligat să o ia în considerare, întrucât asta este soluția pentru a salva vieți, pentru a diminua impactul unei boli. Mulțumesc!

Virgil Popescu: Așa cum am promis, astăzi, în prima lectură am venit cu proiectul de ordonanță de urgență cu privire la compensarea sau subvenționarea consumatorilor casnici. Înainte de ora 12:00, am avut o întâlnire la ora 11:00 cu Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii tocmai pentru a discuta împreună cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitățile și schemele de ajutor pentru și pentru IMM-uri, așa că suntem în discuții, contact permanent. Am solicitat asociațiilor furnizorilor, așa cum au venit cu profilul consumatorilor pentru clienți casnici, să vină și cu profilul consumatorilor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, pentru că pregătim și o schemă de ajutor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Dar, astăzi, am prezentat în guvern schema de ajutor, de subvenționare, de compensare, cum vrem să îi zicem, pentru energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici. Am plecat de la ideea că în piața concurențială avem o ofertă minimă, un preț minim de referință, este prețul minim de referință pe care eu l-am spus de atât timp, este prețul oferit de către o companie, nu îi mai dau numele astăzi, care este mai mic decât prețul reglementat la 31 decembrie 2020, deci vorbim de un preț concurențial mai mic decât prețul reglementat la sfârșitul perioadei de reglementare. Avem o bază de pornire, o bază minimă și avem un preț mediu în piață, care este la în jurul cifrei de 82 de bani pe kilowatt, vorbim cu toate taxele incluse, deci practic avem un preț mediu și sunt foarte mulți, inclusiv mari furnizori de energie sub acest preț, puteți verifica pe comparatorul de prețuri, cu oferte începând cu data de 1 noiembrie, vorbim de 1 noiembrie. Deci avem două referințe: referință minimă, cel mai mic preț din piața concurențială, care este 64 de bani prețul mediu și prețul mediu din piața concurențială care este 82 de bani. Această diferență de 18 bani pe kilowatt la consumator, această diferență va fi subvenționată în totalitate de către stat din bugetul statului și avem mai multe tranșe de consumatori. Avem consumatori între 30 de kW și 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru românii care consumă între 30 și 200 de kW. Poate vă întrebați de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW înseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuințe de vacanță, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenționăm case nelocuite sau case de vacanță, deci nu stau acolo, cu un consum atât de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Am încercat să facem un echilibru, o egalitate între consum mediu și venitul mediu. Între 30 de kW și 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă înmulțim cu - vă  dau statisticile de la Ministerul Muncii, 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de români care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Cine nu va beneficia în afară de cei sub 30 de kW consum, practic nu vor beneficia consumatorii vulnerabili, lor li se va aplica Legea consumatorului vulnerabil, deci cei sub 30 de kW și cei care sunt vulnerabili nu vor beneficia de efectele acestei ordonanțe și vulnerabilii vor merge pe Legea consumatorului vulnerabil și vor primi de acolo această subvenție. Cum vrem să funcționeze practic întreg acest mecanism? Atât la energie electrică cât și la gaze - o să vă spun și despre gaze cum va fi subvenția - practic la sfârșitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferențiat în factură, vor întocmi niște borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta în declarațiile de la buget, de la ANAF, în declarațiile de taxe și impozite și li se vor scădea direct din declarațiile la taxe și impozite. Practic, nu dorim ca cineva să fie pus pe drumuri, nu dorim ca românul să fie pus să se ducă după adeverințe ca să demonstreze că are un venit mediu sau un consum mediu, automat toți cei care sunt încadrați între această plajă de consum între 30 și 200 kW, vorbim de 13 milioane de români vor beneficia de această subvenție.

La gaze naturale, am luat un preț de referință, care este un preț mai mult decât dublu față de anul trecut, de 255 de lei pe kW, ca preț de referință, iar acolo avem alte tranșe de consum. Avem tranșă de consum de la 100 la 300 de metri cubi consum anual. Trebuie să știți că dintr-un consum anual la gaze naturale, vorbim de 60-70%, se consumă pe perioada de iarnă, restul, în perioada de vară, consumul este foarte mic, spre deosebire de energie electrică, unde vorbim de consum cât de cât liniar. Între 100 și 300 de metri cubi vorbim de o garsonieră, între 300 și 600 de metri cubi vorbim de un apartament cu două camere, între 600 și 900 de metri cubi vorbim de un apartament cu trei camere, între 900 și 1.100 de metri cubi vorbim de un apartament cu patru camere până în 100 de metri pătrați, în jur de 100 de metri pătrați, și între 1.100 și 1.200 de metri cubi vorbim de locuințe, inclusiv case individuale, până în 120 de metri pătrați. Toate aceste tipuri de locuințe, unde locuiesc români care au veniturile, zicem noi, până în plaja medie, vor beneficia de un ajutor în sumă procentuală fixă de 25% din valoarea facturii. Pentru gaze naturale, deci vorbim de 25% suma fixă, în funcție de consum, se aplică la fel, la final, pe factură și tot dând în jos, stornând 25% din valoarea facturii cu tot cu TVA. Pentru energie electrică avem această diferență între prețul mediu din piață și prețul minim din piață. Această referință de preț mediu atât la gaze naturale, cât și la energia electrică poate fi, evident, updatată în funcție de evoluția pieței. În ordonanța de urgență am propus, prin ordin comun al miniștrilor, plus Autoritatea de Reglementare în Energie, pentru că acolo se știu exact, se centralizează toate datele de prețuri. Pe scurt, cam acesta este sistemul pe care l-am propus. Nu mi se pare un sistem destul de complicat, mi se pare un sistem foarte simplu. Încerc, așa am încercat tot timpul, să găsesc cea mai debirocratizată soluție în așa fel încât să nu punem oamenii pe drumuri și în așa fel încât totul să se poată face cât mai ușor. Dacă dumneavoastră aveți întrebări. Ştiu că sunt multe întrebări, de aceea vă aștept.

Reporter: Bună ziua! Vă rugăm, la electricitate, pentru că este un pic mai dificil de înțeles mecanismul, să ne dați un exemplu concret. Cât dintr-o factură...

Virgil Popescu: Prețul în piața.... și un avantaj și încă un lucru bun prin acest mecanism pe care îl facem la electricitate va fi că toți cei care au un furnizor de electricitate, care are preț mai mare de prețul mediu, care, v-am spus, la 1 noiembrie este 82 de bani, care are prețul mediu de 82 de bani pe kilowatt sau 820 de lei pe megawatt, dar nu vorbim de consumul de megawați aici, va fi stimulat să își caute și în piața concurențială - și găsește foarte mulți, credeți-mă, găsește foarte mulți și nu vorbim numai de cel mai mic, vorbim de foarte mulți - va fi stimulat să își găsească şi să se mute la un alt furnizor care are prețul mai mic. De ce este stimulat? Pentru că valoarea fixă de 18 bani va fi procentual mult mai mare din factură dacă prețul lui de energie electrică este mai mic. Valoarea va fi mai mică per total, valoarea lui de energie electrică, dar discountul va fi, din punct de vedere procentual, mai mare. Deci dăm inclusiv un avantaj pentru românii care vor să se mute, care își caută un furnizor, să plece de la furnizorul pe care îl are, care este peste prețul mediu din piață, să se mută sub prețul din piață. De exemplu, la un consum, să zicem, de 100 de kW, factura la un consum de 100 de kW la 82 de bani kilowatt-ul este de 82 de lei, cu tot cu TVA, 82 de lei. Din această factură se scad 18 bani înmulțit cu 100 de kW, se scade 18 lei. Deci, practic, el la 100 de kW plătește 64 de lei, atât cât ar fi plătit dacă ar fi în portofoliul celui mai mic furnizor din piață.

Reporter: /.../

Virgil Popescu: Practic, el, la 100 de kilowați, plătește 64 de lei, atât cât ar plăti dacă ar fi în portofoliul celui mai mic furnizor din piață.

Reporter: Dacă este la cel mai mic furnizor?

Virgil Popescu: Dacă este la cel mai mic furnizor, i se scad în continuare 18 lei.

Reporter: /.../...

Virgil Popescu: Da, exact, exact, da. Îi stimulăm să își caute cel mai bun furnizor, stimulăm și concurența în piață, în așa fel încât să poată să conștientizeze că, dacă găsește un furnizor mai bun, și câștigă în această perioadă de iarnă. Stimulăm și concurența în piață.

Reporter: Și v-aș mai ruga să ne spuneți care este situația pe care o aveți în momentul de față legat de câți oameni sunt acum în concurențială și câți au rămas pe sistemul vechi, pentru că știm că a fost o întreagă nebuneală cu trecerea pe piața concurențială...

Virgil Popescu: E vorba de serviciul universal. Prețul serviciului universal este sub acest preț mediu pe care vi l-am dat acum, de 82 de bani. Beneficiază absolut toți românii, indiferent că au un furnizor în piața concurențială sau un furnizor pe serviciu universal. Deci, absolut toți beneficiază, nu are absolut nicio importanță că sunt în serviciul universal acum sau în serviciul concurențial, să îi spunem așa.

Reporter: Pentru că ați făcut un calcul...

Virgil Popescu: Am făcut un calcul simplu la 100, ca să fie exact...

Reporter: ... la 100, ați făcut și pe cât, până unde ar putea merge acest discount?, ca procent?

Virgil Popescu: Păi, nu, discount-ul este fix, discount-ul este fix de 18 bani de kilowatt, în funcție de cât consumă, dă o anumită valoare. Valoarea aceea de consum se scade dintr-o sumă de factură care este mai mare sau mai mică. Dacă suma de factură, și aici colega dumneavoastră a spus foarte bine, dacă este la cel mai mic furnizor, 18 bani din 64 - scade sub prețul acela minim, 18 lei din 82 te duce la 64. Deci, plătește mai puțin cu cât are un furnizor mai bun.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Aș reveni cu întrebarea adresată premierului: cum veți ajuta firmele pentru a trece peste aceste scumpiri, ținând cont că prețul gazelor naturale și al energiei electrice se văd în prețul produselor bunurilor și serviciilor?

Virgil Popescu: Aveți perfectă dreptate, aici vorbim de două linii. O linie pe termen mediu și o linie pe termen scurt. Linia pe termen mediu am gândit-o deja și am lansat acel program care este în finalizare de evaluare - Electric-Up. În sensul, companiilor, IMM-urilor, în acel Electric-Up, li se subvenționează 100% până la 100 de kilowați, pentru autoconsum, să își instaleze panouri fotovoltaice, în așa fel încât să scadă consumul. Practic, le dăm bani să își instaleze o unitate de producere a energiei electrice, care, evident, are cost zero din punctul de vedere al prețului energiei. Asta vorbim de termen mediu, și aici vreau să dau o veste bună: am luat decizia, la nivelul ministerului, să finanțăm absolut toate proiectele care au fost depuse, deci nu numai cele pentru care a fost alocat inițial un buget, o să mărim bugetul, pentru că, prin creșterea certificatului de CO2, au crescut și banii alocați pe aceste proiecte. Și, vom dezvolta proiecte de acest tip, de eficiență energetică, în așa fel încât să încercăm să îi ajutăm să își adapteze inclusiv instalațiile de producție, să investească în echipamente mai puțin energofage. Pe termen scurt, trebuie să trecem această iarnă. Și, atunci, gândim și lucrăm, în momentul de față, la o schemă de ajutor, și o să avem o întâlnire și cu Consiliul Concurenței, pentru că la întreprinderile mici și mijlocii, la companii în general, trebuie să avem grijă să respectăm regulile concurenței, și o să scoatem o schemă de ajutor. Nu pot să vă zic că va fi exact ca aceasta, pentru că vreau să știu exact și am cerut furnizorilor profilul de consum al IMM-urilor, pe clase de consum, pentru că sunt convins că nu găsim IMM-uri cu consum de 50 de kilowați, și atunci trebuie să ne ducem în alte plaje. Și o să venim cu un ajutor pe fiecare clasă de consum, în funcție de datele pe care le vom avea și de numărul total de întreprinderi mici și mijlocii. Cert este că suntem hotărâți ca, începând cu data de 1 noiembrie, să avem două legi care intră în vigoare - una pentru consumatorul casnic și una pentru întreprinderile mici și mijlocii. După cum știți, marii consumatori de energie au deja o schemă de ajutor.

Reporter: Această schemă de ajutor va fi un proiect de lege care va merge în parlament sau va fi o...

Virgil Popescu: Nu, nu. Vorbim de ordonanță de urgență pentru că este urgență să protejăm atât românii, cât și întreprinderile mici și mijlocii în această iarnă. Nu stăm. Ea va ajunge ulterior în parlament, putem discuta pe baza ei în parlament. Și, dacă e cazul, în parlament și sunt idei bune, eu sunt foarte receptiv și o putem ajusta din mers.

Reporter: Dvs. sunteți de acord cu plafonarea prețurilor. Astăzi, Partidul Social Democrat a inițiat un proiect de lege, premierul a spus că a deschis acest proiect în ședință; dvs. personal sunteți de acord cu plafonarea...

Virgil Popescu: Eu mi-am spus punctul de vedere. După mine, dacă vorbim strict de plafonarea prețului, înseamnă un semnal în piață că nu se dorește investiție. O plafonare a prețului înseamnă o descurajare a investitorilor de a veni să investească în România și de a produce atât energie electrică, cât și a extrage gaze naturale, știind că nu pot să vândă la prețul pieței. Deci eu, personal, nu sunt un adept al plafonării prețului. Acum, că vorbim, până la urmă, indirect, modalitatea pe care am făcut-o, putem spune așa: că este o plafonare a prețului la consumator. Haideţi să vedem și proiectul, că așa, în spațiul public, am văzut descrierea proiectului, se spune proiectul PSD, că vorbim de o medie a prețurilor până în septembrie la energie electrică și la gaz şi de subvenție a jumătate din această creștere. Noi aici vorbim, pentru consumatorul casnic, de o diferență, deci de o creștere între media prețului și cel mai mic preț, până la urmă, dar subvenționăm pentru consumatorul casnic, e adevărat, doar pentru cei cu venit mediu, cam toată diferența. E o diferență de opinie. Și mai am o problemă de ce nu sunt de acord cu o plafonare pe totalitate: pentru că nu mi se pare just și moral ca și cei cu venituri mari și foarte mari să beneficieze de o plafonare. Desigur, dacă vorbim de explozii de preţuri, atunci putem gândi altfel. Haideți să vedem cum evoluează piața. Dar eu sunt deschis, în general, la orice tip de discuție și să alegem cea mai bună variantă pentru români.

Reporter: Când credeţi că se va calibra piaţa energiei în România?

Virgil Popescu: În România să ştiţi că piaţa energiei este robustă. Și la energie, şi la gaze, am văzut tot felul de discuții, că vom rămâne fără gaze la iarnă, am tot văzut în spațiul public. Infirm categoric așa ceva. "Am văzut că nu există stocuri". Eu nu știu unde au văzut colegii mei din zona de energie că nu există stocuri, în condițiile în care în România, în momentul de față, avem capacitățile de stocare la 70% din capacitatea maximă. Or capacitatea maximă...

Reporter: Şi anul trecut pe vremea asta cât era?

Virgil Popescu: Tot atât. Deci nu vorbim de diferențe. Când am avut capacitate maximă, am rămas cu mai mult de o treime din capacitate în pământ după iarnă, iar depozitarea, ca să știți, presupune niște costuri - costuri de introducere și costuri de extragere. Asta înseamnă un cost în plus la prețul gazului. Deci trebuie să fii foarte atent când faci nivelul de stocaj în așa fel încât să nu rămâi cu foarte mult gaz în urma perioadei de iarnă, care este mai scump decât gazul care poate va fi pe perioada de vară. Iar eu am văzut, m-am uitat pe bursa de la Viena, pe bursa de la Baumgarten, astăzi, adevărat, prețul a intrat în vrie. Dar prețurile de vânzare pentru iarna 2022 sunt undeva la 25-27-28 de euro, adică arată o tendinţă în piață că își revine. Există un optimism în piață și trebuie să fii foarte atent când faci aceste stocuri. În România, în momentul de față  - dar până la 1 octombrie se va face injecție în depozit, sunt convins că vom ajunge la 2,4 miliarde - avem 2,1 miliarde de metri cubi, care e mai mult decât suficient, va rămâne inclusiv de pe această iarnă. Deci nu avem probleme cu sistemul energetic național, cu gazele naturale, cu depozitele de gaze naturale și nu putem compara situația României cu situația Spaniei. România este producător de gaze naturale, Spania este importator de gaze naturale. Când luăm niște măsuri pentru piața respectivă, sigur trebuie să ne gândim și la particularitățile pieței. Noi suntem, totuși, producători de gaze naturale și trebuie să gândim în sensul de a nu bloca nici noile exploatări de gaze naturale, pentru a avea gaze în continuare, dar și de a proteja consumatorul român, de a proteja românii și firmele în România. De aceea, v-am spus, sunt deschis la toate variantele. Am făcut astăzi o propunere care mi se pare bună. Evident, am lucrat la ea şi e normal să o susțin, dar sunt dispus să discut cu absolut toată lumea pentru a o îmbunătăți, dacă e cazul, și a găsi o soluție. Cert este că la 1 noiembrie ea trebuie să fie pusă în practică și nu vreau să existe birocrație şi să trimitem oamenii pe drumuri să își caute adeverințe sau altceva.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, deci încă o dată cu finalizarea Balkan Stream, acea conductă de gaze, România ar putea să aibă acces doar la gaze rusești și doar via Ungaria, care, pe lângă faptul, înțeleg, spun specialiștii că prezintă o capacitate mult redusă și sub necesarul de import al României, ar putea să ne aducă gaze cu preț mult mai mare. Ne așteptăm ca preţurile la gaz în această iarnă să continue să crească în acest context?

Virgil Popescu: România este conectată cu Ungaria, cu Bulgaria, cu Ucraina, deci, România are interconectări cu absolut toate statele vecine. Gazul în România poate să intre prin Bulgaria, prin Ucraina și prin Ungaria. România are BRUA. Prin BRUA circulă în momentul de față sută la sută, este plină sută la sută, este tranzit, sunt și capacități și molecule de gaz care rămân în România. Deci nu vorbim că poate să intre doar prin Ungaria. Poate să intre și prin Bulgaria, și prin Ucraina. Are o capacitate de interconectare cu mult mai mare faţă de ce avea în urmă cu cinci, şase, şapte ani de zile, când capacitatea cu Ungaria era foarte limitată, aşa e, aveţi dreptate, dar asta era în urmă cu ceva timp. În momentul când s-a dat în folosinţă BRUA, Faza 1, capacitatea de interconectare a crescut foarte mult, la 1,7 miliarde de metri cubi pe an, cu Ungaria.

Reporter: Dar din analizele şi datele pe care le aveţi dumneavoastră, preţul gazului ar putea să crească în continuare în această iarnă?

Virgil Popescu: Preţul gazului, din păcate, cred că nicio ţară europeană nu poate să îl dicteze, să îl spună. Preţul gazului, în momentul de faţă, o repet, o spun de fiecare dată, este direct influenţat de către Federaţia Rusă prin Gazprom. Au redus livrările prin Ucraina, au redus livrările către Europa, îşi respectă doar contractele, nu suplimentează, au crescut livrările prin Asia. Eu cred că este o modalitate prin care doresc să grăbească conducta Nord Stream ca să introducă gaze prin Nord Stream. Când va porni porni conducta Nord Stream, ea este finalizată, am văzut toți în presă că este finalizată, urmează o perioadă de verificări, de reglementări ale reglementatorului german. Eu cred că nu e o criză a gazului, ci a prețului gazelor, să îi spunem, este făcută ca să grăbească acest Nord Stream. Când va fi Nord Stream funcțională, sunt convins că prețul gazelor va scădea și v-am dat exemplul pieței futures, pentru iarna viitoare, de la Viena, când prețurile se întorc către unde au fost.

Reporter: Am înţeles, dar ele pot să mai crească. Pentru că spuneați că nu sunteți adeptul plafonării prețului la gaze naturale, premierul vorbea însă despre această măsură. Nu a fost clar însă dacă se va aplica doar pentru companii sau și pentru consumatorii casnici.

Virgil Popescu: Premierul a spus că explorează, așa am vorbit și în... Aceeași...

Reporter: E una dintre soluțiile la care /.../

Virgil Popescu: E una dintre soluţiile sau o soluție mixtă, de ce nu, până la urmă, e soluție mixtă asta pe care v-am propus-o. Este o soluție, putem spune, și de plafonare a prețului cu acest discount. Dar v-am mai spus de ce nu sunt adeptul plafonării, pentru că nu mi se pare nici fair ca absolut...

Reporter: Poate fi făcută sau nu, că nu e clar?

Virgil Popescu: Evident, dacă există o decizie.

Reporter: Şi doar pentru companii sau şi pentru populaţie?

Virgil Popescu: Deci nu, din ce din ce am înțeles, din proiectul Partidului Social Democrat, că vor să plafoneze prețul pe piață. E cam greu să plafonezi un preț pe piață. Nu am văzut textul, până la urmă. Haideţi să vedem, să ne uităm pe niște texte, să vedem... Cert este că suntem într-o piață...

Reporter: Pai premierul spunea ca e ideea proprie, nu că ați luat-o de la PSD.

Virgil Popescu: Deci, nu. Acum, premierul a spus că discută inclusiv scenarii de plafonare a prețului. Haideți să vedem acele scenarii cum sunt, să ne punem la masă se vedem acele scenarii. Cert este că nu poţi plafona un preț într-o piață așa, pur și simplu. Trebuie să te gândești la anumite reglaje care trebuie făcute ca să nu dezechilibrezi complet producția de gaze, că, până la urmă, e foarte ușor să spui - în România nu se vinde decât cu X lei gazul sau energia electrică. Bun. Trebuie să şi ai această marfă pentru că, la un moment dat, s-ar putea să ai criză de marfă în piață și să nu ai de unde să o cumperi și atunci degeaba spui tu că plafonezi, că cel care ți-o dă nu ţi-o poate da decât la un anumit preț, iar diferența aceea trebuie să o suporți tu. Cam așa au făcut spaniolii, ei fiind importatori, nefiind producători, au spus: noi, stat, plătim diferența între prețul cu care achiziționăm și prețul pe care l-am impus. Dar ei sunt sunt importatori net. Haideţi să ne punem la masă să vedem exact despre ce este vorba.

Reporter: Şi dacă îmi permiteți... Sunteţi sigur că această măsură, compensarea unui procent din factură, nu o să eşueze în condițiile în care cei care furnizează energie ar putea să majoreze prețurile tocmai cu aceste procente?

Virgil Popescu: Păi acum, conform legii, fiecare şi-a făcut ofertele. Uitaţi că avem această discuţie. Eu am vorbit din ofertele publice care sunt. Adică, mă gândesc că există și Autoritatea de Reglementare în Energie, și Protecția Consumatorului, și Consiliul Concurenței care vin în spatele unei metode. Adică nu facem un mecanism pentru români și avem de aici alții care beneficiază pur simplu, ridicând de mâine prețurile. Ofertele sunt deja date în sistem, sunt cu data de 1 noiembrie. Eu pe acelea le-am luat în calcul, nu am luat oferta de astăzi sau oferta de...

Reporter: Păi şi am mai văzut contracte unde /.../

Virgil Popescu: Așteptați să vedeţi rezultatul investigaţiilor.

Reporter: Dar de la 1 ianuarie /.../ poate să schimbe /.../

Virgil Popescu: De aceea, am pus la un moment dat, v-am zis. Am pus această referință, se poate modifica. Dacă condițiile de piață de la 1 ianuarie vor spune că va fi altceva, noi o să putem interveni în așa fel încât acea limită să o coborâm sau să o ridicăm, în funcție de evoluția prețului, inclusiv acea limită minimă putem să o urcăm sau să o coborâm. Deci nu am spus că acesta este fix așa, am lăsat posibilitate și flexibilitate în funcție de piață. Dar anul acesta eu cred că toată lumea e serioasă și şi-a dat ofertele în piață, sunt publice, sunt deja oferte și pe ianuarie anul viitor, deci ele sunt deja – ofertele acestea. /.../

Reporter: În primul rând, o clarificare. Dacă se va plafona prețul gazelor, se va acorda în continuare și compensarea de 25%?
Virgil Popescu: Nu. Eu sunt adeptul acestei compensări. Acum, știți cum e, povestea cu drobul de sare. Haideți să vedem unde ajungem. Eu am venit să prezint ce am făcut în această ședință de guvern și v-am spus că nu sunt adeptul plafonării de principiu, v-am dat și motivele, dar asta nu înseamnă că nu putem să discutăm, să vedem care e cea mai bună măsură. Oricum, plafonarea, cert este, nu vorbim de ea decât pe Legea concurenței, pe o perioadă limitată de timp, iar legea spune foarte clar: șase luni.
Reporter: Dacă ne amintim bine, acum câțiva ani au mai fost plafonate prețurile la gaze, iar la revenirea din plafonare s-a observat o creștere destul de semnificativă. 
Virgil Popescu: Nu a fost o plafonare acolo, a fost...
Reporter: ... înghețare.
Virgil Popescu: A fost așa, obligarea furnizorilor, a producătorilor să vândă la un preț mic și furnizorii au avut o marjă mult mai mare, deci, practic, acolo s-a luat de la producător și s-a dat la furnizor. Eu nu cred că se dorește din nou aceeași greșeală, adică nu cred că se dorește mutarea profitului de la producătorii care, și la gaze, și la energie, sunt firme românești, să le mutăm către companii furnizoare de energie electrică direct către români. Nu cred că... ăsta e principiul. Din ce am văzut, cel puțin proiectul de lege, e cu totul altceva. Vorbim de un preț mediu care cam seamănă cât de cât și de plata diferenței și suportarea a jumătate din această diferență.
Reporter: Da, dar dacă timp de șase luni prețurile sunt ținute la un nivel fix, dar pe piață, acolo unde prețul se formează în mod natural între cerere și ofertă, prețurile cresc, nu?, după cele șase luni, acea diferență între piața reală și prețul plătit nu va fi mai mare?
Virgil Popescu: Toată această diferență între prețul pieței și prețul pe care un guvern îl impune va trebui suportată de undeva, de la buget. Asta este evident. Deci, o plafonare presupune un efort bugetar pentru a plăti această diferență, pentru că nimeni nu îți dă la prețul ăla, că vrei tu să îți dea la prețul ăla, poate să îți spună: ok, tu vrei la acel preț, dar eu nu pot să îți dau la acel preț.
Reporter: Din punctul de vedere al consumatorului care va avea deodată un salt mai mare, pentru întreaga această perioadă cu posibile scumpiri pe piață.
Virgil Popescu: Referitor la ce ați spus dvs. referitor la ce a fost înainte, nu a fost un salt de preț. Evident că în momentul când poți să ridici această... dacă condițiile din piață se mențin, evident că va avea și nu mai poți să iei aceeași măsură încă o dată. Îți interzice legea, evident. Oricum, săptămâna viitoare eu voi merge la Consiliul de Miniștri, la Ljubljana, și acolo vom discuta foarte clar și de prețul certificatului de CO2, care se duce, se duce, vrem energie verde, sunt de acord cu energie verde, dar haideți să vedem ce facem până ajungem la dezideratul acela, că în ritmul ăsta, cu certificatul de CO2 crescând, a ajuns la 61-62 de euro, prețul se tot duce în sus. La fel, o să vedem care este strategia Uniunii Europene vizavi de aprovizionarea cu gaz, pentru că suntem producător de gaze, da, avem gaze. Noi am putea oricând lua o măsură de genul acesta, dar nu cred că e fezabilă. Eu prefer - eu sunt liberal și prefer, dacă există profit mare, speculativ al companiilor, să îl luăm, să îl ducem către un fond, către buget, și, de acolo, să ajutăm românii, nu să intervenim, să mutăm profitul de la producător către altă companie care să dea mai...
Reporter: Când putem să vedem pe hârtie ordonanța de urgență, pentru că e destul de complexă și când credeți că o veți aproba în guvern?
Virgil Popescu: Eu vreau să fie aprobată cât mai repede în guvern; cu certitudine trebuie să intre la 1 noiembrie în funcțiune. Odată ce e aprobată, ați văzut că mecanismul este simplu, adică nu trebuie pus nimeni pe drumuri, se poate aplica imediat, din punctul acesta de vedere. Eu sper că într-o săptămână-două vom avea formula finală și o vom aproba în guvern. Ordonanța este deja scrisă. Suntem co-inițiatori, Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii. Finanțele pentru că vorbim de datorii la bugetul de stat, vorbim de buget, vorbim de ANAF; Ministerul Muncii pentru că vorbim de persoane...
Reporter: E pe site-ul Ministerului Energiei?
Virgil Popescu: Nu,  urmează să o postăm pe site. Am venit astăzi în prima ședință.
Reporter:  O să vă rog să dezvoltați puțin, pentru a fi foarte clar pentru toată lumea,  cine anume se va încadra pentru acest tip de ajutor, de când pot fi depuse actele, ce trebuie exact să se întâmple, ce pași trebuie să urmeze...
Virgil Popescu: Ce trebuie să înțeleagă românii: pentru acest tip de ajutor, vorbim de aceste 13 milioane de români, 5.000.172 de gospodării, iar în partea cealaltă - nu v-am dat cifra la gaze naturale - vorbim de 2.326.551 de gospodării, dintr-un total de 3,6 milioane, ca să fim foarte clari. La gaze vorbim de 3,6 milioane, la energie electrică vorbim de 8 milioane, în jur de 8 milioane de gospodării, deci nu trebuie să fac absolut nimic. Pur și simplu, va apărea în funcție de consumul pe care îl au, în funcție de aceste tranșe de consum va apărea în factură direct, iar furnizorii vor fi cei care vor face borderourile centralizat şi se vor duce către administrațiile financiare să își recupereze banii, pentru că, până la urmă, este un discount pe care furnizorii îl pun direct în factură și trebuie să îl recupereze după aceea de la bugetul de stat. Deci, nu trebuie să facă absolut nimic nimeni.
Reporter: V-am întrebat pentru că e foarte natural ca mulţi să se gândească ce anume vor trebui să...
Virgil Popescu: Nu, chiar nu. Asta am încercat, să fie cât mai ușor de pus în practică, să fie cât mai puțin birocratic. Toți cei care știu că au un consum - şi se va vedea la sfârşitul lunii - între 30 de KW şi 200 de KW sau între 100 de metri cubi pe an și 1.200 de metri cubi pe an; noi avem împărțit și pe luni - deci în luna noiembrie se consumă mai puțin, în decembrie - ianuarie - februarie mai mult, în martie, iar mai puțin, deci avem toate simulările, pentru că ne-au trebuit aceste tranșe de consum când am făcut bugetul, estimarea de buget.
Reporter: Gazprom a publicat un raport pe opt luni, pe 2021. Spuneați că România produce gaz și, în principiu, nu vom fi dependenți de importuri. Totuși, suntem pe primul loc, cu un procent foarte mare, de 334%, ei au avut o creștere foarte mare. Şi mă uit, Turcia mai este într-o situație în care importă foarte mult, o creștere de 173% din tot ce a însemnat ultimele opt luni la Gazprom, iar alte țări 50%, 20% creștere. Deci, în opt luni, România a avut o creştere foarte mare.
Virgil Popescu: Haideţi să ne lămurim un pic. Contează şi de unde ai plecat. România importa și importă în fiecare an în jur de… anul trecut a importat 20% sau 23% din necesar, pentru că în perioada de iarnă nu este suficient, în general, nu este suficient gazul din producţia internă, deci nu ne acoperim în totalitate din producția internă, toată capacitatea. Credeți dumneavoastră că este acum de 300% față de 23%?  Nu știu de unde au apărut acele date...
Reporter: E raportul publicat.
Virgil Popescu: Eu vă cred. Eu cred că a fost luat în calcul inclusiv tranzitul de gaze, care intră prin BRUA, prin Bulgaria, și se duce către Ungaria, pentru că noi importăm în fiecare an în jur de 20%, iar 300% înseamnă că înmulţim de 30 de ori, deci nu.... E adevărat, a crescut...
Reporter: Dar sunt şi celelalte ţări incluse în raport.
Virgil Popescu: E adevărat, a crescut şi exportul din România, pentru că este un pic mai ieftin decât în rest, dar a crescut exportul. La șase luni de zile, exportul era 4%, dar putem spune că a crescut față de un an în urmă cu 40% sau 400%, pentru că nu era, era 1% înainte. Cam așa stăm. Acum este undeva pe la 14%, adică a crescut și exportul, probabil a crescut şi importul, dar nu cifrele acelea.
Reporter: Gazprom vorbea de cererea ţărilor acestora....Era făcută o situaţie internaţională..
Virgil Popescu: Eu am înţeles. Am înţeles acel raport, l-am văzut inclusiv eu. Ca să spui că a crescut 300 și ceva la sută sau de trei ori nu se justifică, pentru importam 20% înainte și nu cred că.... Mai este posibil ca în anii anteriori să fi importat gaz rusesc, dar pe ruta Ungaria, de la companii din Ungaria sau pe altă rută, dar nu de la Gazprom și acum să fi cumpărat direct de la Gazprom. E posibil şi asta, dar tot gaz rusesc... Cifrele sunt aceleaşi, nu se duce mai mult gaz în România decât are nevoie România. Consumul este cam același.
Reporter: Spuneaţi că a fost considerată ca ţară de tranzit şi calculat tot...
Virgil Popescu: Acesta este un aspect. Pe de altă parte, în anii anteriori, s-ar putea ca gazul rusesc al Gazprom să fi venit prin terţe companii, care nu erau rusești....
Reporter: Şi doar acum să se fi contorizat exclusiv la nivelul companiei...
Virgil Popescu: .... şi acum să se fi contorizat, e posibil, pentru că nu are cum să fie... Asta e o explicație pe care am găsit-o. Oricum, nu are cum să crească de trei ori și ceva, dacă 300 și ceva sută, deci de trei ori și ceva.... Vă spun cât este importul în România, este în jur de 20%. În fiecare an importăm. Acum, probabil, o să avem un pic mai mult spre 30%, 28-30%, a scăzut și producția, dar s-a dus şi o parte din gazul românesc, s-a dus către export.
Reporter: Aş dori o clarificare. Până la urmă, se mai ţine cont de venitul mediu despre care suneaţi....?
Virgil Popescu: Nu, nu. Gândiţi-vă ce ar însemna să punem 13 milioane de oameni pe drumuri, să se ducă să își aducă adeverințe, unde să se ducă să își ducă aceste adeverințe? Nu. Am mers pe principiul: consumator mediu este, în general, un român cu venit mediu.
Reporter: Deci, automat, la factură se vede reducerea...
Virgil Popescu: Automat, la factură, deci...
Reporter: Şi rezultatele controalelor despre care spuneaţi când le vedem?
Virgil Popescu: Cred că ar trebui să întrebați instituțiile - ANPC-ul, ANRE-ul, Consiliul Concurenței. Ei demarează acele contracte, nouă nu ne-au înaintat încă nimic.
Reporter: Și până la urmă, apropo de ANRE, credeți că vor reuși să urmărească, să reglementeze, să controleze ceea ce...
Virgil Popescu: Eu sper.
Reporter: Știu că erați nemulțumit, de-asta vă întreb.
Virgil Popescu: Eu sper să facă acest lucru. Tocmai de aceea am votat acea comisie pentru prețuri, pentru că, probabil, în parlament, acolo unde venim toți să ne spunem părerea despre această creștere a prețului, probabil că acolo vom veni mai mulți cu documente și vom putea vedea. Nu avem ce să ascundem. Eu merg în parlament, astăzi nu am putut să merg în parlament, că am lucrat la acest lucru. Am văzut că mă duc pe 27, am cerut pe 27 că e congresul pe 25. Păi, săptămâna viitoare sunt la Consiliul de Miniștri, toată săptămâna, sunt plecat, nu am cum să ajung. 
Reporter: V-au certat?
Virgil Popescu: Da, m-au certat colegii de la USR că am spus după 27...
Reporter: /.../.
Virgil Popescu: Nu pot, săptămâna viitoare sunt.... și chiar vreau să ridic problema certificatului de CO2, a consumatorului vulnerabil european, să încercăm să ridicăm această problemă la nivel european, prețul gazelor... Sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate. Mulțumesc!

 

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe