Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă, și ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul ședinței de guvern din 31 martie

31 Martie

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua! Săptămâna trecută, în şedinţa de Guvern, am aprobat o serie de măsuri și am spus atunci că aceste măsuri au rolul de a ne ajuta să depășim această perioadă dificilă, de a reduce răspândirea coronavirusului. Cred că este important să explic puțin - v-am spus și atunci, dar poate nu am fost foarte clar - cum am ajuns la aceste măsuri, care a fost procedura pe care am urmat-o. În februarie, în ianuarie, țin minte că tot primeam întrebări de la dumneavoastră, de la jurnaliști sau de la persoanele cu care mă întâlneam, referitoare la diferența sau ce se întâmplă în România relativ la ce se întâmplă în Europa; pentru că în Europa vedeam măsuri din ce în ce mai restrictive și România rămânea cu măsuri relaxate. Şi, de fiecare dată, vă spuneam că mă uit la mai mulți indicatori. Dar erau indicatorii la care ne uităm cu toţii:  la numărul de persoane care sunt cofirmate, de cazuri confirmate în fiecare zi, dar mă uitam și la alți indicatori, mă uitam la numărul de persoane care ajung la ATI; mă uitam la numărul de persoane care sună la 112 în legătură cu coronavirusul; mă uitam la numărul de decese pe care le vedeam zilnice. Şi am spus de atunci că în acel moment nu se justifica nicio măsură, România are o strategie bună. Din păcate, începând cu finalul lunii februarie, a început să crească ușor numărul cazurilor COVID sau al persoanelor care au fost confirmate cu COVID-19, zilnic, a început să crească numărul cazurilor  persoanelor care au ajuns la ATI, a început să crească şi numărul persoanelor care au decedat din cauza coronavirusului şi a început să crească şi numărul apelurilor la 112 legate de coronavirus. Având în vedere toţi aceşti inidcatori, am luat decizia de a avea consultări cu prefecţii din toate județele, cu Asociația Municipiilor și Orașelor, cu Asociația Consiliilor Județene, pentru a găsi soluții pentru perioada următoare. Am vrut întâi să am discuția cu aceşti oameni pentru că ei sunt liderii locali, sunt oamenii cu cea mai mare rată de încredere, sunt oameni în care lumea are încredere.  Și le-am spus din primul moment, așa cum le-am spus și spun de un an de zile: nu vrem să închidem economia, nu am vrut să închidem economia, am vrut să găsesc soluții, soluții care să se folosească pentru fiecare localitate în parte. Şi am venit cu această variantă, împreună, am discutat cu acești oameni, de a avea soluții care să fie implementate, măsuri care să apară atunci când avem un anumit grad, o anumită rată de incidență, de exemplu, este un mod de a calcula lucrurile. Dar am vrut neapărat să nu avem o soluție unitară pentru toată România, să fie lucrurile aplicate pe fiecare localitate în parte, pentru că fiecare localitate are o particularitate a ei. Acesta a fost primul obiectiv al discuțiilor.
Al doilea obiectiv al discuțiilor a fost acela de a mă asigura că, împreună cu cultele religioase, găsim o soluție pentru a sărbători Paștele anul acesta. Şi știţi foarte bine că am avut această discuție și am găsit o soluție și anul acesta, cu măsurile pe care le vom implementa, care trebuie să fie respectate, vom putea sărbători și Paștele catolic, și Paștele ortodox la biserică, chiar și Paștele evreiesc. Deci, pentru toate acestea am găsit soluţii. 
A treia întâlnire pe care am avut-o, pentru că, da, cu toții de uităm la date, dar am vrut să am și întâlnirea, și discuția onestă, cu specialiștii. Și m-am întâlnit cu medici epidemiologi, cu oameni care lucrează în ATI, am avut o întâlnire la Ministerul de Interne, exact pe situația actuală, am vrut să înțeleg exact ce se întâmplă, care sunt diferențele față de celelalte valuri. De exemplu, acum suntem la peste 6000 de cazuri, în decembrie, când situația era dificilă, eram la 4000 de cazuri. De ce am ajuns așa de repede la 1400 de cazuri? Și am aflat câteva lucruri care sunt diferite față de ce s-a întâmplat anul trecut în România. În primul rând - și asta este cel mai îngrijorător - persoanele care ajung la secția ATI, ajung într-o situație mult mai dificilă și mult mai gravă decât anul trecut. Faptul că ne putem testa acasă, avem aceste teste și stăm acasă, e adevărat, când vedem că suntem testați pozitiv, multe persoane nu-și iau medicația, nu sună medicul de familie și atunci ajung într-o situaţie mult mai gravă la ATI. Asta e o mare diferență față de ce aveam anul trecut. Vă spun, trebuie să ascultăm foarte mult ce ne spun medicii, pentru că situația în sistemul medical, presiunea pe specialiştii din sistemul medical este foarte-foarte mare. Nu are sens acum să intrăm discuții despre de ce avem doar 1.400 de paturi în România, 1.500. Vom avea 1.600. Am cerut 1.600, vor fi 1.600. Este un sistem de sănătate care așa a fost construit în ultimii 30 de ani de zile și pe care nu putem să-l schimbăm în două - trei luni de zile sau nici măcar un an. Bineînțeles că alocăm resurse suplimentare - și astăzi am alocat iarăși, şi domnul ministru al sănătății vă va explica unde -, dar nu poți peste noapte să schimbi lucrurile. De aceea era nevoie de aceste măsuri și am cerut soluții de la specialiști ce putem să facem să încetinim răspândirea virusului, o perioadă, ca să ne permită nouă să accelerăm campania de vaccinare. Pentru că trebuie să știm, cu toții, că singura soluție de a ieşi din pandemie o reprezintă de vaccinarea. Nicio altă măsură nu ne ajută să eliminăm pandemia. Suntem conștienți de acest lucru. Tot ceea ce facem este să încetinim răspândirea bolii, ca să putem să ne vaccinăm. Prin vaccinare, după aceea, vom putea să scăpăm de pandemie. Şi au fost multe discuții, e adevărat. Specialiștii au venit cu măsuri mult mai dure. Am venit cu o variantă și am spus și atunci, o spun și acum: am luat această decizie pentru că trebuie să luăm în calcul şi faptul că România și cetăţenii României sunt de un an de zile în această situație dificilă și înțeleg că toți avem această reticenţă pentru noi măsuri care credem că vin împotriva libertăţilor noastre. Dar sunt măsuri care ne ajută - ne ajută pe termen scurt, acum, luna aceasta, luna viitoare - să putem să accelerăm campania de vaccinare. După aceea, veţi vedea că lucrurile se vor schimba. 
Am vrut să știți toate acestea pentru că nu a fost o decizie ușoară. Şi, bineînţeles, putem să discutăm despre decizie. Şi în București, până acum, nu prea discutăm decât de o zi în care au fost aplicate aceste măsuri - doar duminică. Săptămâna aceasta suntem sub gradul de incidenţă de 7,5, deci, doar în weekend se vor aplica aceste măsuri din nou; nu se aplică în timpul săptămânii. 
În același timp, vreau să vă aduc aminte că, în continuare, sunt în vigoare regulile de anul trecut, prin care putem să facem decalarea orarului de muncă, deci oamenii pot să ajungă la muncă la diferite ore - a fost o măsură pe care am aprobat-o anul trecut pentru a nu aglomera transportul în comun; telemunca este în vigoare și pentru cei din sectorul privat, și pentru cei în sectorul public. Anul trecut am funcționat la Ministerul Finanțelor cu 30% din personal foarte mult timp și am funcționat foarte bine. Toți funcționarii publici și toți miniștrii ar trebui să folosească telemunca pentru ministerele respective și, unde este posibil, în sectorul privat, ar trebui să folosim telemunca în această perioadă. Toate aceste măsuri sunt în vigoare. 
Repet, a fost o decizie pe care am luat-o având în vedere toate aceste elemente şi faptul că ceea ce aveam noi până la momentul acesta nu mai oprea răspândirea coronavirusului. România are astăzi, zilnic, peste 6.000 de cazuri; în decembrie aveam 4.000 de cazuri. Era clar că trebuia să luăm o măsură, trebuia să venim cu măsuri suplimentare. Și am venit cu măsuri suplimentare care, și astăzi, sunt cele mai relaxate din Uniunea Europeană. Nu printre cele mai relaxate; sunt cele mai relaxate din Europa! România încă păstrează măsurile cele mai relaxate din Uniunea Europeană, astăzi, dacă le luăm în ansamblu. Pe lângă aceste măsuri și aceste reguli, am venit și cu măsuri care susţin mediul economic. Eu sunt cel mai conștient și de aceea am susținut tot anul trecut și susțin în continuare că nu vreau să închidem economia. Da, avem nevoie de oameni sănătoși pentru a avea o economie puternică, dar avem nevoie de o economie puternică pentru a avea oameni sănătoși. Deci, lucrurile merg mână-n mână. Și am venit cu acele măsuri prin care am prelungit o serie de facilități și în 2022 și pentru sectorul HoReCa, dar și pentru celelalte sectoare din economie, măsuri care au funcționat anul trecut și vor funcționa și anul acesta. 
Vreau să vă spun că cifrele preliminare pentru luna martie arată clar o creștere a veniturilor la buget mai mare de 10% și un deficit bugetar mai mic decât anul trecut, în aceeași lună. Economia funcționează, oamenii își fac treaba, măsurile pe care le-am luat dau rezultate. Trebuie doar să avem puțină răbdare în lunile martie și aprilie. Dacă respectăm măsurile în aceste două luni de zile și vom accelera campania de vaccinare, veți vedea că, așa cum a fost și anul trecut și în ciuda tuturor criticilor, am spus că vom avea o economie care își va reveni și a revenit, am avut cea mai mare creștere economică, vom avea și locuri de muncă și vom avea și resurse ca să putem să plătim toate nevoile pe care le vom avea anul acesta. Aici voiam să vin să explic puțin aceste măsuri, cred că nu au fost foarte bine explicate, o să iau câte o întrebare de la fiecare jurnalist. Mulțumesc.
Reporter: Domnule premier, trei zile la rând am avut mii de oameni în stradă care au contestat aceste măsuri. Cum priviți criticile care v-au fost aduse?
Florin Cîțu: Știți foarte bine că sunt un liberal convins și dreptul de a protesta, de a avea o opinie diferită de a mea, este un drept pe care îl au toți cetățenii României. Un singur lucru cer de la cetățenii României: toți să respectăm legea! Putem să protestăm, puteți să aveți opinii împotriva mea, împotriva a ceea ce fac, dar să respectăm legea, atât! În rest, protestele sau manifestările publice fac parte dintr-o democrație puternică, democrație consolidată.
Reporter: Aș vrea să vă întreb, pentru că vorbeați despre măsuri care ar trebui să fie aplicate, cel puțin luna aceasta, există posibilitatea sau sunt discuții cu privire la modificarea, spre exemplu, a orei de închidere a magazinelor pe timpul weekendului sau în zonele cu peste 7,5 la mie în fiecare zi, și mă refer și la acea oră de circulație, după ora 20:00?
Florin Cîțu: Nu în acest moment. În acest moment, vrem să vedem rezultatele acestor măsuri pe care le-am luat. V-am prezentat situația, am ajuns la peste 100 de decese în fiecare zi legate de coronavirus. Situația în ATI-uri este complicată, am ajuns la peste 1.400 de persoane în ATI, cel mai mare număr de la începutul pandemiei până acum. Mă uit din nou pe cifre, peste 6.000 de persoane zilnic. Este complicat să vorbim acum de o relaxare, dar singurul mod prin care putem să intrăm în relaxare este să putem să discutăm de o campanie de vaccinare de succes. Bineînțeles, toți ne uităm la ce vom face în această vară. Și eu am avut, și am fost primul care a spus, după întâlnirea cu organizatorii de evenimente, de exemplu, când am discutat despre PNRR, am avut o discuție și le-am spus: da, sunt de acord să găsim soluții - acum trei săptămâni de zile -, sunt de acord să găsim soluții în vară, cândva, după ce avem un anumit număr de persoane vaccinate, să putem să redeschidem, toți vrem să redeschidem economia. Eu sunt primul care vrea să redeschidă economia. Nu vorbim doar de astfel de evenimente, vorbim de toată economia. Dar pentru asta ne trebuie o campanie de vaccinare de succes. Trebuie să mergem să ne vaccinăm, avem dozele de vaccin, avem tot ce ne trebuie. Vom avea, în curând, 100.000 de persoane care se put vaccina pe zi, am depășit pragul de două milioane de persoane vaccinate, sunt trei milioane de doze deja făcute, vom accelera. Deci, tot ceea ce ține de noi facem, pentru a avea o campanie de vaccinare de succes. Este important ca toată lumea să se vaccineze, doar așa oprim pandemia. Pandemia nu se oprește prin proteste sau prin măsurile pe care le luăm noi; se oprește prin vaccinare.
Reporter: Și puteți să ne dați și un exemplu de succes, domnule premier, un model prin comportamentul efectiv al dumneavoastră, al membrilor cabinetului? Mă refer la comportamentul care a apărut aseară în spațiu public prin intermediul unor fotografii: ministrul muncii, vorbim de doamna Turcan, care a fost văzută, fotografiată fără mască; susține că, în baza unor teste antigen, a putut să stea în aer liber fără mască. Ne-am dori și noi, cu toții, acest drept, în condițiile în care mulți dintre noi s-au vaccinat. Cum răspundeți opiniei publice revoltate pe această temă, pentru că sunt tot mai mulți membri ai cabinetului și îl văd chiar în sală pe domnul Vlad Voiculescu, ministrul sănătății, care, și el, a fost surprins fără mască. Vi se pare normal un asemenea comportament, dacă tot spuneți că ar trebui cu toții să respectăm? De ce dublul standard din partea autorităților?
Florin Cîțu: Nu este niciun dublu standard. Le-am cerut tuturor, și celor doi colegi, să plătească amendă; pe doamna Raluca Turcan a sunat-o azi-dimineață, i-am spus să se prezinte, să plătească amenda singură. Toți cei care încalcă legea vor trebui să plătească rigorile legii.
Reporter: Acest lucru  l-ați spus și domnului Vlad Voiculescu, prezent aici?
Florin Cîțu: Nu există, e toleranță zero în ceea ce privește membrii cabinetului meu, dar toți românii trebuie să respecte legislația.
Reporter: Dar testele antigen ar putea să fie folosite în alte ocazii?
Florin Cîțu: O întrebare astăzi, mulțumesc.
Reporter: Romania este în mijlocul unui scandal uriaș, cu acuzații de antisemitism, provocat de un mesaj transmis doamnei Maia Morgenstern. Suspectul, în acest caz, a fost prins de două zile, iar autoritățile nu au adus clarificări în acest caz. Nu știm nici etnia domnului, nu știm dacă el face poate dintr-o organizație extremistă. Veți cere clarificări privind acest caz în spațiul public?
Florin Cîțu: Să știți că eu am sesizat, la Ministerul de Interne, imediat situația, am fost informat când au fost prinse persoanele respective, este o anchetă în derulare. Sigur că Ministerul de Interne va comunica public când va avea toate datele...
Reporter: În cât timp?  
Florin Cîțu: Foarte curând, eu știu deja, am văzut cine sunt persoanele, dar lăsați-i pe ei să comunice, la Ministerul de Interne.
Reporter: Ne puteți face un profil al domnului respectiv sau doamnei respective, care a amenințat-o pe doamna Maia Morgenstern și Teatrul Evreiesc de Stat?
Florin Cîțu: Deci, o să vă comunice Ministerul de Interne toate detaliile. 
Reporter: Ați spus că pentru a deschide total economia este nevoie de o campanie de vaccinare de succes; luați în considerare varianta în care, să zicem, ar scădea dorința de vaccinare, să impulsionați oamenii să facă acest lucru prin acordarea de zile libere, de pildă?
Florin Cîțu: Să știți că luăm în considerare orice. Nu știu dacă aceasta este măsura, dar dacă îi ajută pe oameni să plece de la birou și să se vaccineze în ziua respectivă și vor să nu piardă o zi de muncă, ne gândim și la acest lucru. Dar cred că ar trebui, în primul rând, noi să ne gândim la acest lucru. Să ne gândim că această campanie de vaccinare sau vaccinurile ne ajută pe noi, îi ajută pe cei apropiați nouă, ajută familiile noastre și, dacă vrem să avem iarăși o viață normală, depinde doar de noi, depinde de noi să ne vaccinăm. Bineînțeles că guvernul poate să inventeze tot felul, de facilități, dar nu ar trebui să fie așa ceva. Ar trebui pe noi să ne intereseze, în primul rând, să revenim la viață normală.
Reporter: Dar este aceasta o variantă de discuţie, care a fost pusă pe masă sau nu?
Florin Cîţu: Nu.
Reporter: Şi, dacă da, ce alte variante?
Florin Cîţu: Nu. În acest moment, nu.
Reporter: Domnule premier, la protestul care a avut loc luni în Piaţa Victoriei am văzut-o pe reporterul DIGI Ioana Ciurlea agresată, hărțuită, sub privirile impasibile ale jandarmilor. Reporterul a cerut ajutorul jandarmilor, care nu au făcut nimic pentru a o ajuta. Ulterior, autoritățile au transmis că agresorul, cel care a hărţuit-o verbal pe jurnalistă, a primit două amenzi. Nu am văzut însă nicio poziționare oficială față de modul în care au procedat jandarmii, care ar trebui să asigure siguranța pentru toți participanții la un protest, inclusiv pentru presă. Aș vrea să vă întreb cum vedeți dumneavoastră respectivul incident și dacă ați vorbit cu domnul Bode, dacă se vor lua măsuri, ce gen de măsuri? Este de natură să creeze niște precedente periculoase totuși. Mulțumesc.
Florin Cîţu: Vă dau dreptate aici și am vorbit cu domnul Bode și am spus ceea ce spun de foarte mult timp, nimeni nu este mai presus de lege. Eu înțeleg dreptul de a avea o opinie diferită, dar cu respectarea legii și autoritățile sunt acolo pentru a aplica legea de fiecare dată şi asta voi susține în continuare. Şi aici aș vrea să fac și un comentariu, pentru că mă refer şi la acel incident și la mai multe lucruri de la aceste proteste. Cel mai toxic lucru pe care l-am văzut în această perioadă îl reprezintă populismul politicienilor; politicieni, din păcate, de fapt, din toate partidele. Nu este momentul să ne facem, să căutăm capital electoral astăzi. Trecem printr-o situație dificilă, iar aceste mesaje populiste, care de multe ori incită la ură şi la violență, nu își au sensul astăzi. Deci politicienii, avem campanie în 2024, pot să mai aștepte până atunci.
Reporter: Domnule premier, spuneați mai devreme că protestele sunt bune atâta timp cât se desfășoară conform legii și nu este încălcată legea. Cum le puteți spune dumneavoastră oamenilor care stau în casă după ora 22:00 că aceste proteste sunt conform legii, când vedem că aseară erau peste 1.500 de oameni care erau în față la Cotroceni sau în Piața Victoriei? Ce se întâmplă cu aceștia? Cum au intervenit cei din Jandarmerie, de exemplu?
Florin Cîţu: Cu amenzi. Şi, este adevărat, până la urmă, orice persoană care rămâne pe stradă după ora 22:00 trebuie să fie legitimată și trebuie să vedem dacă are un motiv de a fi pe stradă în acel moment. Legea este aceeași pentru toți românii. E adevărat, marea majoritate a românilor respectă aceste restricții, înțelege situația dificilă prin care trece România. Există o minoritate, pe care eu o înțeleg, până la urmă este o perioadă dificilă prin care trece România, și nu numai România, prin care trecea economia globală. Dar nu ne putem permite, în niciun moment, să nu respectăm legea.
Reporter: Domnule premier, Avocatul Poporului s-a autosesizat și spune despre faptul că hotărârile CNSU nu au fost publicate în Monitorul Oficial de la începutul anului, unele dintre ele, Hotărârea 12, 13 și 14, nici nu au fost publicate măcar pe site-ul Guvernului sau pe site-ul stirioficiale.ro. Să ne spuneți de ce nu se mai întâmplă acest lucru, dat fiind faptul că ele stau la baza...
Florin Cîţu: De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Este o singură hotărâre de CNSU care a fost aprobată. Mă surprinde această opinie a Avocatului Poporului. Poate că ceea ce vor să facă colegii mei în parlament acum este justificat, dacă Avocatul Poporului are o astfel de opinie. Este momentul să dăm un restart acolo. Dar hotărârile CNSU se aduc și au fost toate, toate au fost prezentate publicului și au fost comunicate publicului. Şi ăsta este rolul hotărârii CNSU. După cum știți dumneavoastră, sunt sigur și, cum știu și cetăţenii României, prin Hotărârea de Guvern care aprobă măsurile legate de COVID, acestea se publică după aceea în Monitorul Oficial. Era simplu de verificat. Eu îi voi răspunde doamnei Avocatul Poporului oficial. Dar mă surprinde, la acest nivel, să vină o astfel de cerere.
Reporter: Domnule premier ce se întâmplă cu acel proiect de lege care trebuia să suspende activitatea operatorilor economici, baruri, restaurante, care nu respectă regulile? A fost într-o primă lectură?
Florin Cîţu: A fost într-o primă lectură. O să fie aprobat la următoarea şedinţă de guvern şi merge în parlament în procedură de urgenţă. 
Reporter: Dacă îmi permiteţi, este o ultimă întrebare, domnule premier. Domnul Iohannis tocmai a promulgat astăzi legea care scapă de închisoare evazioniștii. Ştiu că PNL a votat împotrivă. Nu vi se pare că e o lege totuși similară cu OUG 13, care scapă de închisoare anumite persoane care încalcă legea?
Florin Cîţu: Mulţumesc, doamnă. Mulţumesc mult! Am spus o întrebare pentru fiecare; nu ar fi cinstit față de colegii dumneavoastră. 
Cătălin Drulă: Mulțumesc! O să încep această declarație de presă cu câteva vești bune din domeniul rutier, pentru astăzi, după care voi continua cu niște lămuriri legate de situația de la Metrorex, pentru că am văzut tot felul de interpretări în spațiul public.
Să încep cu veștile bune: am adoptat în ședința de guvern de astăzi ultimele exproprieri necesare pentru drumul de legătură între Vama Giurgiu și DN 5. Este vorba de acel proiect de drum de 6 km, un drum expres, fără intersecții la nivel, un drum cu separatoare pe mijloc, un drum modern, care pleacă fix de la ieșirea din Vama Giurgiu - sau de la intrarea în țară, depinde cum ne uităm - și ocolește complet municipiul Giurgiu. Un proiect care are ca termen de finalizare promis de constructori sfârșitul acestui an.
Continuăm apoi cu autostrada A 13, unde sunt două vești bune. Una este că am scos în sfârșit proiectul "Sectorul Brașov - Făgăraș" din această autostradă din sertar, unde era de... nu știu, 5-10 ani? Este un sector care inițial a fost prins în Autostrada Transilvania, în acel contract cu Bechtel din 2004, și care rămăsese cumva în aer. Am lansat astăzi licitația pentru completarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic. Are finanțare europeană, este pe coridor european și mergem înainte cu această autostradă. Iar de la Făgăraș la Sibiu, și acolo e o veste bună: este gata studiul de fezabilitate - a durat mult prea mult, e adevărat, dar iată, după cinci ani este în sfârșit finalizat. Luna viitoare, în aprilie, iese și acordul de mediu și vom licita pentru proiectare și execuție - deci de data asta va fi o licitație pentru construirea drumului - și acest sector. Deci vorbim despre Autostrada Sibiu - Brașov,  autostrada Est-Vest din sudul Transilvaniei.
O altă veste bună este legată de drumul expres București - Târgoviște, unde am lansat licitația pentru documentația tehnică a acestui proiect. Aici am spus de la începutul mandatului că soluția nu este dublarea drumului existent, care trece pe 53% din lungime prin localități, ci să facem un drum modern, un drum care pleacă din autostrada de centură a Bucureștiului A0 Nord - care și ea este, la rândul ei, în licitație - cu un nod și care merge până la Târgoviște. 
Deci, doar ca să fie clar pentru toată lumea: un drum expres este aproape ca o autostradă; e diferență de 4 m între lățimea platformei, dar în rest... Are separare pe mijloc, două benzi pe sens, o zonă de acostament asfaltat de 1,5 m în afara celor două benzi și noduri denivelate; și este în afara localităților.
Și ultima veste bună, dar care cred că e poate cea mai importantă pentru toată România, cred: pe Lugoj - Deva, pe Lotul 2, în zona aceea cu tunelele urșilor, suntem de vreo patru ani într-un blocaj. Astăzi, în sfârșit s-a ajuns la un acord pe acest lot cu fostul constructor. A fost o reziliere abuzivă în 2017; constructorul a câștigat anul trecut. A venit o decizie care a căzut ca o secure pe acest proiect, de plată a 270 de milioane către acest constructor, de repunere în contract, și practic acolo lucrurile erau blocate.  Lumea întreabă, pentru că este singurul sector lipsă de pe Autostrada A1 între Sibiu și Arad-Nădlac, și întreabă ce se întâmplă acolo, că avem o zonă lipsă de 9 km de autostradă și se ocolește pe drumul național alăturat. Ei bine, în sfârșit s-a ajuns la un acord cu acel constructor și se poate debloca licitația, care deja este lansată, se depun clarificările acolo și în curând se vor depune ofertele, deci vom avea un constructor care să construiască acele tuneluri și în sfârșit să avem autostrada continuă de la Sibiu până la Bruxelles, dacă vreți. Pentru că este deja conectată rețeaua europeană și lipsesc doar 9 km, și în rest e numai autostradă, de la graniță încolo. 
Bun! Acum, legat de situația cu Metrorex. Au apărut niște povești în spațiu public în ultimele 24 de ore care sunt cam ca la Radio Erevan. Circulă un fake news de la sindicat cum că s-a pus batista pe ţambal - adică, vezi Doamne, nimeni nu pățește nimic, salariile rămân cum sunt, personalul rămâne cum e, totul e bine și frumos.
Nimic mai departe de adevăr.../.../...
Cătălin Drulă: E nimic mai departe de adevăr, este complet fals și vă spun că și acțiunile penale, cele care au fost depuse la DNA și DIICOT, continuă cursul acestor acțiuni. Nu negociem legea și, în acest context, s-a lucrat zilele trecute și le mulțumesc și colegilor de la celelalte ministere, de la Ministerul de Interne, poliția a identificat 350 dintre participanții care au participat la blocarea metroului, pașii următori vor fi stabiliți pentru acești oameni de organele de anchetă, iar în ceea ce ne privește pe noi, la Ministerul Transporturilor și Compania Metrorex, nu există nicio intenție de a da vreun pas înapoi. Nimeni nu scapă de răspundere. Legea, cum spuneam, nu e negociabilă și toate acțiunile merg înainte. Astăzi Metrorex va depune o acțiune la Tribunalul București, pentru despăgubirea Metrorex de către sindicat pentru pagubele de peste 2,8 milioane de lei cauzate în acea zi în care metroul nu a putut circula. Ca să fie foarte clar, acțiunea de despăgubire este îndreptată împotriva Sindicatului USLM, pe românește, vom cere banii de la Rădoi și de la sindicatul pe care îl conduce. Chiar ei au semnat într-un proces verbal că acțiunea de vineri a fost o oprire voluntară a lucrului. Am cerut tribunalului să constate că aceasta este o formă de grevă nelegală și există o acțiune în recuperare prevăzută de lege pentru aceste pagube. În plus, toate celelalte căi de tragere la răspundere a celor vinovați, dar nu toate sunt de competența noastră, a ministerului sau a Metrorex. merg înainte, așa cum spuneam. În cadrul Metrorex, legat de salarizare și de personal, că s-a ieșit şi s-a bătut cu cărămida în piept domnul Rădoi că nu se schimbă nimic, rămâne la fel personalul, rămân la fel salariile, asta este matematic imposibil și contabil imposibil, pentru că bugetul prevăzut și veniturile Metrorex nu acoperă plata salariilor, veniturilor salariale la nivelul actual pentru angajații actuali. Așa că există doar variante matematice simple: ori se acceptă de către angajați, de către sindicat o renegociere și, eventual, acea creștere de 18% de anul trecut să nu mai aibă loc sau să aibă loc cândva în viitor, eșalonat, ori se ajunge la disponibilizări, sau mai există și varianta a treia, care e din punctul meu de vedere cel mai puțin fericită, dar dacă nu există înțelepciune se va ajunge acolo, și anume, insolvența. Iar o companie care intră în insolvență are libertăți mari de a face și concedieri și scăderi de salarii. Nu sunt un scop în sine aceste concedieri sau scăderi de salarii, este vorba doar de sănătatea economică a unei companii căreia îi lipsesc veniturile pentru a acoperi acele salarii. Iar ca urmare a unei creșteri de salarii iresponsabile, nebazată pe date economice de anul trecut, din septembrie, de 18%, aceste salarii sau această masă salarială a crescut cu 200 de milioane de lei, deci, situația pur și simplu doar s-a adâncit. Legat de spațiile comerciale, că, de fapt, se pare că de acolo a pornit acest așa-zis conflict de muncă, din notificările care au fost trimise joi pentru eliberarea acestor spații, care se află pe domeniul public fără acte, există o somație care expiră în data de 2 aprilie, după care mergem înainte cu căile legale, cu evacuare, cu demolarea acelor spații care nu au forme, sau celelalte măsuri prevăzute de lege. Deci, pe niciunul dintre fronturi, fie că vorbim de spațiile comerciale, fie că vorbim de datele economice ale companiei, că până la urmă despre asta e vorba, despre a avea venituri și cheltuieli în proporții echilibrate, o companie nu poate să aibă pierderi, decât prin excepție și temporar, și pe partea de răspundere a celor care au participat la această acțiune ilegală și au blocat pe o zi metroul în București, toate acestea merg înainte. Aceasta este și convingerea mea, nu dăm niciun pas înapoi, nici noi la minister, nici conducerea Metrorex. Dacă sunt întrebări.
Reporter: Domnule ministru spuneți că nu s-a ajuns la o înțelegere, totuși în spațiul public a apărut un proces verbal în care sindicatul a agreat cu Metrorex să nu fie sancționați cei care au protestat, de asemenea să nu existe disponibilizări, iar în ceea ce privește salariile ei spun că se mai discută. Este negocierea care a avut loc între cele două părți.
Cătălin Drulă: Nu. Asta spune Rădoi că e în acel proces verbal. Dacă vă uitați, o să vedeți că au pus subiectul, temele de discuție propuse de ei le-au pus ca și concluzii
Reporter: Este ștampila Metrorex-ului acolo.
Cătălin Drulă: Da, este ștampila Metrorex, dar dacă citiți... Mă lăsați să vă răspund?
Reporter: Da.
Cătălin Drulă: Dacă citiți cu atenție acel document o să vedeți că temele propuse de discuție de sindicat sunt puse ca și concluzii care sunt semnate, dar scrie acolo: astea sunt temele de pe agenda discuției. Bun. Acum, referitor la acțiunile disciplinare, care sunt strict acțiunile disciplinare, da, deci, cercetări interne, nu toate celelalte, penale, cererea despăgubirilor și așa mai departe, asta a fost o știre veche, este de vineri, a fost în acordul de la Prefectură, ca o săptămână, atât, până pe 5 aprilie, să fie suspendate eventualele cercetări disciplinare interne, dar de luni se aplică și aceste măsuri disciplinare. Tocmai de aceea poliția a identificat participanții la aceste măsuri. Deci, este vorba strict de partea asta. Toate celalalte acțiuni, acțiunea penală, că sunt foarte multe fapte penale, acțiunea de cerere de despăgubiri, merg înainte, chiar de astăzi, iar de luni merge înainte și partea disciplinară. Referitor la disponibilizări singurul lucru care este spus acolo este că deocamdată nu sunt făcute, pentru că nici nu se poate, de altfel, există un contract colectiv de muncă în vigoare, da, nu poți să te duci la o companie, fie că e ea de stat sau privată, și mâine să disponibilizezi niște oameni, fără a avea bază pentru restructurare. În momentul de față există un contract colectiv de muncă, din nefericire semnat în septembrie anul trecut, înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar toate acțiunile se fac pe toate căile posibile pentru a aduce compania, conducerea companiei nu stă cu mâinile în sân, pentru a aduce compania într-o zonă de sănătate economică. Asta înseamnă: potențiala desfacere în justiție a acelui contract colectiv de muncă, înseamnă negocieri, așa cum am făcut, adică, le spunem oamenilor acei 18% nu sunt sustenabili, haideți să revenim la situația anterioară, la august anul trecut, când deja salariile erau ok, și să salvăm această companie; sau, dacă nu, se ajunge în insolvență, pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar în insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare.Sau, dacă nu, se ajunge în insolvență. Pe undeva prin vară nu o să mai aibă bani, iar în insolvență, cu administratorul judiciar, sunt căi ample de restructurare.
Reporter: Sindicaliştii spun, de asemenea, că anul trecut s-au făcut angajări pentru a da în folosinţă Magistrala 5, pentru a asigura siguranța feroviară, și aceste disponibilizări nu se justifică acum. Care este poziția dumneavoastră? Vorbim despre oameni angajaţi...
Cătălin Drulă: Eu v-am spus, și aici mai subliniez o dată, referitor la toate întrebările şi la toate intervenţiile mele: eu cred în delegare, în primul rând ăsta este atributul conducerii Metrorex, dar nu mă feresc de răspundere. Eu mă uit la matematică, cred că cea mai rezonabilă soluție este să se renunțe la acea creștere de 18% din septembrie, cu acordul părților - că așa prevăd contractele colective de muncă și legea în vigoare în prezent în România, trebuie și acordul celeilalte părți. Dacă nu există acordul părților, nu e nicio problemă, o societate cu 500 de milioane de lei pierdere intră în insolvență. La disponibilizări se ajunge în momentul în care nu sunt alte căi, dar asta este o analiză pe care o să o facă detaliat compania. Există prezumția şi indicii că această organigramă a Metrorex în prezent este foarte, foarte împănată de foarte multe funcții, de la nu știu câte funcții de zugrav, de traducători, de psihologi și așa mai departe. De altfel, au circulat și în spațiu public aceste informații. Personalul care muncește efectiv - nu știu, pe care îl vedem cel mai în față, cei care întrețin zona de siguranță, mecanicii de tren și aşa mai departe - este o mică parte din cei 5.500 de angajaţi. Deci, toate aceste variante sunt pe masă. Scopul este de a oferi un serviciu bun bucureștenilor și de a avea o companie care să fie profitabilă, care să nu aibă pierderi.
Reporter: Încă o precizare, vă rog. Spunea ministrul de interne că aţi avut această informaţie cu privire la protest încă de joi seară. Joi seara aţi încercat să luaţi legătura cu liderii de sindicat, să îi împiedicaţi să... ?
Cătălin Drulă: Directorul general al companiei a fost toată noaptea de joi spre vineri la sediu, toată noaptea, deci, omul nu a dormit în acea noapte și i-a așteptat pe protestatari să vină la dialog, dar au refuzat, în mod repetat au refuzat. De altfel, și această perioadă de șapte zile, care a fost semnată la primărie /.../, da, expiră acest moratoriu pe 5 aprilie. Toate sunt în spiritul unui apel la înțelepciune. Și, de fapt, apelul în momentul de față nu poate merge către sindicat, către conducerea sindicatului și către domnul Rădoi, că acolo e foarte clar ce se întâmplă, apelul este către angajații Metrorex. Și acolo - după ce informație am eu, că mai vorbim și noi și cu angajații normali ai Metrorex - există această înțelegere. Oamenii își dau seama că acea creștere de 18%, care a pus capac /.../, era nejustificată economic, că nu poate fi susținută. Oamenilor le este teamă pentru locurile lor de muncă și oamenii sunt rușinați, au spus oamenii efectiv asta, că sunt rușinați de ce s-a întâmplat vineri - oameni care nu au participat, care au venit normal la muncă, la asta mă refer.
Reporter: Domnule ministru, dacă joi seara nu aţi reuşit să deblocaţi discuţiile cu sindicaliştii, de ce nu aţi ieşit public să spuneţi acest lucru, pentru ca vineri de dimineaţă bucureștenii să nu mai meargă la un metrou să găsească porțile închise? Nu era firesc să comunicați public că aveți acest conflict cu sindicatul, această neînțelegere?
Cătălin Drulă: Doamnă, nu știu de unde aveţi informația, au coborât la 11:30 pe șine, după ce s-a luat curentul, și au bloca niște tuneluri. Directorul Metrorex a încercat să rezolve situația, adică să discute cu acești protestatari, în cele cinci ore până când pornește metroul, și la ora 5:00 sau la prima oră a dimineții au dat comunicat că metroul nu funcționează, din cauză că a fost ocupat ilegal. Poate mai sunt și colegi care vor să pună întrebări. Îmi cer scuze, am răspuns la cinci întrebări.
Reporter: Domnule ministru, vă rog să ne explicați, totuşi, ce se va întâmpla cu acele spaţii comerciale şi când va începe evacuarea lor?
Cătălin Drulă: V-am spus, se aplică legea, este un termen de somație, care expiră pe 2 aprilie, pentru eliberarea lor. Aplicat legea. Este domeniu public ocupat fără drept, pe care se percepe chirie fără drept de către firma sindicatului, și va fi eliberat. Sau, unde se poate și este cazul - intrarea în legalitate, adică într-o relație contractuală cu statul. Domeniul public este - pentru cei care ne urmăresc - la fel ca trotuarul, adic, aparține statului, nu poate fi înstrăinat și nu poate fi ocupat fără drept. A existat un contract de asociere în participațiune, vechi de 20 de ani, între Metrorex și firma sindicatului, care a expirat din 2018. Deci, de trei ani de zile sunt fără drept ocupate aceste spații publice. Aplicăm legea, asta este ceea ce se întâmplă. 
Reporter: Asta însemnând că din 3 aprilie aveţi dreptul să începeţi evacuarea. 
Cătălin Drulă: Da, vom lua toate măsurile legale. Acum nu îmi cereţi să fiu complet expert în asta, că implică aici și parte de executor judecătoresc, cum s-a trimis acea sesizare, și parte de Poliție Locală și Jandarmerie și așa mai departe. Dar veţi vedea aceste măsuri când vor fi luate. Pe partea care ține de noi, adică, de mine, de premier, de ministrul afacerilor interne, adică, de decizie și de fermitate în a nu negocia legea, lucrurile sunt clare, nu există dubiu.
Reporter: Ați vorbit despre Sibiu, Bruxelles, acei kilometri. Să îmi spuneți cam în cât timp am putea să ajungem de la Sibiu la Bruxelles şi când se va întâmpla acest lucru?
Cătălin Drulă: Asta este problema, că de la Sibiu la Bruxelles lipsesc doar acei 9 kilometri de autostradă, licitaţia va fi deblocată. Nu am în memorie acum timpul de execuție din acea licitație, lansată de vreun an de zile și suspendată pe SEAP, dar o să fiu, ca de obicei, sincer, realist: fiind vorba de două tuneluri la mijloc, mai devreme de patru ani nu va fi gata. Dar important e să fie peste patru ani, nu peste zece.
Reporter: O precizare. Cine se va ocupa de eliberarea acelor spații ocupate ilegal în momentul de față, Jandarmeria, Poliția? Cine va pune... ?
Cătălin Drulă: Cei îndreptăţiţi de lege /.../. Există şi o conducere a Metrorex, în momentul în care spațiul public este ocupat se intervină după o anumită procedură. De exemplu, dacă e domeniu public de la suprafață intervine ADP-ul, sub protecția jandarmilor, nu e prima dată când se întâmplă în București lucrul ăsta. Dar e dincolo de domeniul meu. Dacă se mai poate, două întrebări, vă rog, că așteaptă și domnul ministru al sănătăţii şi vrea să vă spună lucruri  foarte interesante, vă promit.
Reporter: Într-un document obţinut de DIGI 24 reiese că românii de la STRACO cer despăgubiri de 461 de milioane de lei pentru contractul reziliat pe lotul Autostrăzii Transilvania, vorbim de Cheţani - Câmpia Turzii, dacă nu mă înșel. Ştiți despre această despăgubire pe care o cer pentru contractul... ?
Cătălin Drulă: Este vorba despre acel lot de autostradă care, după 5 ani, este la 40% progres. El trebuia să se termine în 12 luni, în ultimele 6 luni s-a făcut 1% progres. Este o firmă în pragul falimentului, în insolvenţă de 4-5 ani de zile, care nu mai poate susţine acest contract. S-au făcut nenumărate încercări, asta a fost. Cred că am primit de 20 de ori întrebarea asta în ultimele luni: când reziliaţi acest contract? S-au făcut încercări de a fi salvat, tocmai în ideea că nu este nicio fericire ca o firmă să intre în insolvenţă, în faliment, sau alţii să sufere pierderi. Dar, efectiv, nu există capacitate financiară, nu există bonitate financiară, nu există credit, că așa se lucrează în construcții, pentru această companie. Fiind această situație dificilă, am reziliat acest contract și îl relicităm. Restul, nu vreau să comentez litigii și așa mai departe. Dar pot să vă spun că sunt foarte, foarte încrezător că statul, chiar și în acele litigii, are dreptate aproape în proporție covârșitoare. În momentul în care ești complet ieșit din contract... În loc de 12 luni sunt cinci ani, în care toată lumea ţi-a întins o mână. Şi aici mă refer și la foști miniștri, foste conduceri. Mă rog, e un lucru normal să încerci să salvezi un contact, decât să dai cu el de perete. Aici se aplică un pic vorba aia: pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești. Asta e cam trist, dar asta este.
Reporter: Toată sesizarea lor a fost acceptată de Tribunalul București.
Cătălin Drulă: Nu, a fost o ordonanță președințială care a suspendat temporar acea reziliere. Este în apel și sunt convins că vom lămuri și acolo lucrurile.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ce măsuri concrete se vor lua pentru a preveni criza de vinerea trecută de la metrou? Ce măsuri concrete veţi lua dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, pentru a preveni criza de săptămâna trecută?
Cătălin Drulă: Criza de săptămâna trecută nu mai pot s-o previn...
Reporter: O eventuală criză...
Cătălin Drulă: Da. Eu am spus şi atunci: oamenii care au participat la acel protest, la acea acțiune ilegală, și-au asumat mari riscuri și au făcut un lucru foarte rău. Şi cred că - și asta mi-au spus și colegii care au participat la discuții cu dumnealor - în afară de stratul acela de conducere profitoare a sindicatului, oamenii s-au speriat de ce au făcut. Tocmai de aceea au încercat să găsească o cale: "să ne păsuiţi", "să nu ne sancționați" ș.a.m.d. În fine, nu sancțiunea e scopul principal, scopul principal este să avem o companie sănătoasă și să avem un serviciu de metrou care funcționează. Oricine își mai permite, și-ar mai permite vreodată /.../, se va lovi de întreaga forță a legii. Și, de fapt, se întâmplă și acum, v-am spus că sunt dosare la DNA, care merg înainte. Nu e un lucru pe care să-l iei ușor. N-are rost să mergi la pușcărie pentru Rădoi, am mai spus asta odată, și oamenii cred că au înțeles asta. Există un cadru în care se poate face dialogul social normal și legal și există această parte de ilegalism, care se tratează conform legii. Sunt forţe de ordine, sunt procurori, există Ministerul Public... Pe asta se axează statul de drept și respectarea ordinii publice.
Vă rog să mă lăsaţi să mai iau o întrebare şi să-l las și pe colegul. Vă rog!
Reporter: Ați vorbit, domnule ministru, despre un plan de reducere a cheltuielilor la Metrorex - reducerea salariilor, restructurare... Altfel, dacă nu se întâmplă aceste lucruri, se va intra în insolvență la Metrorex?
Cătălin Drulă: Da. E matematică simplă și vă las să facem această contabilitate împreună, aici: salarii - 900 de milioane de lei; venituri - 200 de milioane de lei. Dincolo de salarii mai sunt și alte cheltuieli - dacă nu mă înșel, vreo 300-400 de milioane, spun din memorie; alocare de la buget, subvenție - 600 de milioane de lei, care oricum este dublă /.../ față de cât era acum cinci ani. 600+200=800. Adică, vă daţi seama, lipsesc vreo 500 de milioane de lei, dacă am făcut bine calculul mental, și asta nu duce decât la situația de insolvență. Nu mai poţi să-ți plătești ce trebuie să plătești. Asta se întâmplă cu orice companie, nu e o magie. Există doar prezumţia asta, că dacă o companie de stat - și aici sunt perfect de acord cu ce spune premierul - e o gaură fără fund, o să pună cineva bani acolo. Nu, asta nu se mai întâmplă!
Reporter: Deci, ca să ne înțelegem: dacă nu se vor întâmpla aceste lucruri, aveţi de gând să faceți asta, nu? 
Cătălin Drulă: Dar nu am eu de gând, că nu așa se întâmplă! Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile...
Reporter: Este un fel de amenințare, cumva... ?
Cătălin Drulă: Nu este o amenințare, e pur și simplu matematică. Dacă nu mai ai venituri cu care să-ți acoperi cheltuielile, intri în insolvență. Intri în insolvență ca să nu intri în faliment. Asta se întâmplă, de obicei, cu o companie. Vă reamintesc că este o societate pe acțiuni, este o companie comercială, nu e o agenţie sau un departament din Ministerul Transporturilor. Are un bilanț, are pierderi, venituri, credite, are angajați ș.a.m.d. Și se gestionează după regulile după care se gestionează orice societate pe acțiuni din România. 
Mulțumesc mult! Îl las pe ministrul sănătății...
Reporter: Dar planuri pentru creșterea veniturilor la Metrorex aveţi? 
Cătălin Drulă: Planuri de creștere a veniturilor? Da. Unul dintre planurile de creștere a veniturilor este să luăm banii - care sunt ai noștri - pe acele spații care sunt închiriate la prețuri derizorii și bani care intră în buzunarul sindicatului. De exemplu, dacă chiria pentru acele spații intră în buzunarul statului, ăsta e un plan de creștere a veniturilor. Mulţumesc! 
Vlad Voiculescu: Bună ziua! Avem o situație nu mai puțin critică ca până acum în spitale: avem 6.000 de cazuri noi astăzi, avem de asemenea 129 de decese și, din cele 1.567 de paturi, 1.457 sunt ocupate - vorbesc de paturile de terapie intensivă. Situația este în continuare critică, în spitale cu greu se găsește un loc. Colegii de la CNCCI, respectiv de la Ministerul Sănătății, de la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, fac cu greu față la transferurile care sunt solicitate din diverse spitale din țară. De asemenea, în spitale oamenii muncesc din greu, după un an de zile de făcut față pandemiei. Sunt pacienți care nu pot fi tratați în spital imediat, sunt pacienți care sunt consultați de medici în ambulanțe pentru că nu sunt locuri. Sunt foarte mulți pacienți care ajung foarte târziu la spital. Lucrul acesta este profund în neregulă. Parțial, probabil că are de-a face cu informațiile false, cum că oxigenul ar face rău sau că medicii în general ar face rău. Medicii și asistentele, și infirmierele, și ambulanțierii, și toți ceilalți oameni care lucrează în sistemul de sănătate încearcă să ajute oamenii, și îndemn pe oricine are simptome să se testeze, pe oricine a contactat o persoană diagnosticată cu COVID-19 să meargă să se testeze. Dacă testul este pozitiv să meargă cât mai repede fie la spital, fie în primul rând să sune la medicul de familie și să ceară un sfat. Acest sfat ar trebui să vină repede și dacă este vorba de un alt ajutor, dincolo de un simplu sfat, de asemenea acesta ar trebui să vină repede împreună cu instrucțiuni foarte clare sau sfaturi foarte clare, ca atunci când concentrația de oxigen scade, dacă aveți la îndemână un pulsoximetru, de asemenea, sau o farmacie de unde să cumpărați un pulsoximetru, vă îndemn să-l folosiți; dacă concentrația de oxigen scade sub 94, vă îndemn să mergeți la spital, să contactați un medic cât mai curând. Sunt mulți pacienți care ajung prea târziu la spital, foarte târziu, și asta face munca medicilor, a asistentelor, a infirmierelor din spital foarte grea, face recuperarea foarte grea, câteodată imposibilă pentru pacienți. Este esențial ca oamenii să meargă la spital, respectiv să ia legătura cu medicul de familie cât mai repede.
Câteva vești bune avem astăzi din ședința de guvern: Ministerul Sănătății a primit din fondul de rezervă 242 de milioane de lei pentru achiziția de medicamente necesare tratamentului pentru COVID-19. De asemenea, avem prelungirea celor 2.000 de posturi care au fost necesare anul trecut pentru Direcțiile de Sănătate Publică, respectiv Ambulanțe. Este absolut necesar și îmbucurător că acești oameni pot rămâne în sistemul de sănătate și pot ajuta mai departe, așa cum au făcut-o deja. 
O veste foarte bună este, de asemenea, numărul de vaccinări la care am ajuns: 3 milioane - a precizat deja premierul. Peste 2 milioane de oameni au fost deja vaccinaţi cu o singură doză, peste un milion de oameni au fost vaccinați cu ambele doze.
De asemenea, o veste bună vine de la Pfizer/BioNTech: avem teste care certifică că vaccinul este atât sigur cât și eficient pentru copiii între 12 și 15 ani. Înainte ca acesta să fie adoptat în România, să se treacă la vaccinarea copiilor, vom aștepta decizia EMA.
De asemenea, avem vești bune cu privire la disponibilitatea de vaccinuri. Premierul a precizat deja, vor fi milioane de vaccinuri care vor fi disponibile din luna aprilie - vorbim de 500.000 de doze pe săptămână. Din luna iunie, conform programării, vorbim de 800.000 de vaccinuri pe săptămână. Deci, mai mult de 100.000 de vaccinuri pe zi, teoretic; am putea să mergem în acest ritm. Este absolut necesar ca oamenii să respecte regulile - oamenii, companiile, partidele politice în ansamblul lor sau politicienii e necesar atât să respecte regulile, cât și să îndemne pe toată lumea să facă lucrul ăsta. În sensul ăsta, am luat legătura şi m-am cerut amendat; voi contribui la bugetul statului. Şi îmi cer încă o dată scuze pentru o neatenție vinovată, de altfel.
O altă veste bună este că avem prelungirea normelor pentru ceea ce am putea să numim un început de telemedicină. Medicii de familie pot, în continuare, să vadă pacienții online, respectiv la distanță. Au fost prelungite reglementările Casei Naționale de Asigurări de Sănătate până la sfârșitul anului. De asemenea, avem un Ordin de ministru al sănătății care prevede cum se va face secvențierea, cum se va face screening-ul, astfel încât să descoperim în cât mai multe locuri din țară și cât mai rapid care variante sunt în România. Vă reamintesc că avem de-a face, practic, cu aproape un nou virus mult mai agresiv și astăzi, la Matei Balș, a fost identificat un virus cu tulpina sud-africană. Nu este primul în țară, dar cu atât mai mult, regulile trebuie respectate. A vorbit premierul despre acele reglementări care să permită autorităților suspendarea activităților unor entități, terase, restaurante, care nu respectă regulile; vă asigur că acest lucru s-a întâmplat pentru trei terase în București și se va întâmpla în continuare. Baza legală permite suspendarea activităților până la șase luni și vă pot asigura, din partea autorităților sanitare, că lucrul acesta se va întâmpla dacă regulile nu vor fi respectate. Repet, activitatea poate fi suspendată până la șase luni. 
Avem, de asemenea, testarea în farmacii. Am avut o Ordonanță de Urgență publicată în Monitorul Oficial, la începutul săptămânii. Avem, de asemenea, un Ordin de ministru care a fost în transparență, este publicat, pentru reglementarea testării în farmacii. Ne bazăm pe farmacii, pe farmaciile independente, pe farmaciile de lanț, pe farmaciști în general, să sprijine activitatea de testare. Lucrul acesta probabil că va dura o perioadă până când acele schimbări de infrastructură, respectiv micile aranjamente din cadrul farmaciei sau imediat în afara farmaciei, sunt puse în operă. Avem, de asemenea, câteva lucruri în Ministerul Sănătății, câteva proiecte la care lucrăm pentru pregătirea desfășurării de evenimente, evenimente culturale;  vom avea, de asemenea, alte feluri de evenimente și lucrăm la reglementări pentru redeschiderea economiei, asta, sigur, odată ce situația epidemiologică ne-o va permite. Deja avem grupul de lucru format, deja ne pregătim pentru punctul acesta. Dacă există întrebări? Și aș propune să rămânem la o întrebare pentru fiecare dintre dumneavoastră. Dacă timpul ne va permite, atunci o să o luăm și pe a doua. Vă mulțumesc frumos!
Reporter: Domnule ministru, în primul rând, aș fi vrut să vă întreb ce se întâmplă cu consilierul dumneavoastră onorific, Ștefan Voinea, dacă ați luat vreo decizie în privința lui, pentru că știm că a criticat măsura de a se închide magazinele la ora 18:00, în funcție de rata de incidență?
Vlad Voiculescu: Beneficiază de multă atenție consilierul meu, probabil pentru că ieri a fost ziua dânsului. Nu o să comentez o postare a unui consilier onorific. Vă pot spune, însă, că am toată încrederea în dânsul. În speța respectivă nu suntem de acord, iar poziția ministerului și poziția Guvernului este cât se poate de clară și o susțin.
Reporter: Deci, va rămâne consilierul dumneavoastră în continuare.
Vlad Voiculescu: Oricine poate să vină sau să plece din minister. 
Reporter: Dar dumneavoastră...
Vlad Voiculescu: E deja a treia întrebare, am promis că răspund la o întrebare și mai târziu la a doua.
Reporter: Este o întrebare de follow-up.
Reporter: O întrebare, atunci, mai complexă dacă se poate, ca să pot să cuprind două întrebări într-una: spuneați că aveți un număr foarte mare - și vedem cu toții - de locuri ocupate la ATI și vă întreb de ce nu încercați degrevarea locurilor de la Terapie Intensivă, mă refer aici la ce aveți la DSU, vorbim de barocamerele pentru tratamentul cu oxigen, sunt patru astfel de barocamere; patru milioane de euro au costat acestea și le-aţi putea folosi, au fost achiziționate după incendiul de la Colectiv. Şi, în același timp, mai avem camerele cu presiune negativă, care sunt de această dată la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, 84.
Vlad Voiculescu: Cred că întrebarea trebuie să o adresați Departamentului pentru Situații de Urgență.
Reporter: Eu vă întreb pe dumneavoastră, ca ministru al sănătății, puteți cere folosirea... 
Vlad Voiculescu: Cred, de altfel, domnul doctor Arafat a răspuns la aceste întrebări deja și, de asemenea, a și accentuat faptul că trebuie să tratăm conform protocoalelor internaționale, conform bunelor practici. Vă mulţumesc.
Reporter: Nu mi-aţi răspuns la întrebare, dacă dumneavoastră ca ministru al sănătății aţi solicitat acest lucru Departamentului pentru Situații de Urgență, conducerii sau conducerii...
Vlad Voiculescu: Nu, nu am solicitat Departamentului pentru Situații de Urgență tratarea pacienților în barocamere, dacă aceasta este întrebarea, aceasta este răspunsul.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru se vorbește des despre presiunea care este pe medici în spitale, au, pe de o parte, atât pandemia, cât și bolnavii care... nu au dispărut restul bolilor, evident, totuși medicii care muncesc din greu de ceva vreme au avut neplăcuta surpriză să audă luni că li se strigă: "Asasinilor!" Cei de la AUR au pasat responsabilitatea pentru acest lucru, care s-a întâmplat în timpul unor proteste pe care ei le-au promovat, la guvern, la autorități, guvernul care nu vine cu explicații și, mai exact, autoritățile care nu vin cu explicații despre abuzurile care au loc în spitale, ceea ce ar explica faptul că, uite, au ajuns oamenii să strige "Asasinilor!" medicilor. Aș vrea să vă întreb cum se vede situația de la dumneavoastră și ce credeți că ar trebui făcut ca să se restabilească această punte de încredere?
Vlad Voiculescu: Nu fac parte dintre cei care spun că tot ce se întâmplă în spitalele din România este perfect sau că a fost perfect în ultimii ani. Din contră, spun că multe lucruri pot fi îmbunătățite. Nu este cazul în acest moment să vorbim despre acuzații întemeiate, într-un fel sau altul, iar ceea ce se strigă şi s-a strigat în stradă sau chiar în curțile unor spitale este de neacceptat. Este de neacceptat că oameni care chiar depun eforturi semnificative pentru a-i salva pe alții să fie acuzați de una sau de alta, și asta la grămadă. Repet, dacă punctual există probleme într-un spital sau altul, atunci acestea trebuie verificate și trebuie luate măsurile, măsuri în consecință. Dar învinovățirea la grămadă, ieșirea pe stradă fără mască de protecție, toate celelalte fapte care nu fac decât să îi pună în pericol în primul rând pe cei de pe stradă, apoi pe toți cei care intră în contact cu aceștia și, apoi, să creeze această stare de tensiune și, mai mult decât atât, e un lucru care poate să ne întristeze sau să ne înfurie, în funcție, sigur, de starea psihologică pe care o avem fiecare dintre noi. Dar, în sine, în sine e de neînțeles. Virusul există, chiar dacă strigăm că nu există. Virusul există și îmbolnăvește și omoară oameni. Şi am mai spus-o deja, o repet, nici măcar în război nu sunt atacați de către adversari medicii, asistentele și, în general, cei care salvează alți oameni, nici măcar în război. 
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Vă readuc în atenție situaţia de la Clinica Dacia din Timișoara. Cum vă explicați faptul că datele pe care le-a trimis ieri secretarul de stat Monica Althamer sunt diferite de cele pe care documentele noastre le arată, cu privire la decedați, mă refer? Şi cum vi se par șase morți, în trei luni, mulți, puțini?
Vlad Voiculescu: Nu știu la ce documente faceți referire, dacă aveți documente care sunt relevante vă invit să le discutăm. Dacă mă întrebați cum mi se pare șase morţi, mi se pare prea mult. Mi se pare prea mult. Mi se pare că e cu siguranță necesar să verificăm ce s-a întâmplat acolo și vă asigur că atât conducerea spitalului, cât și Ministerul Sănătății are în curs lucrurile astea.
Reporter: Noi avem documente care arată că sunt opt morți, de fapt. 
Vlad Voiculescu: Iertați-mă, nu pot să mă pronunț asupra unor documente pe care nu le-am văzut.
Reporter: Şi totuşi este o anchetă în desfășurare acolo?
Vlad Voiculescu: Am cerut informații. Ministerul Sănătăţii a cerut informații atât de la Direcția de Sănătate Publică, cât și de la managementul spitalului.
Reporter: Dacă îmi permiteţi, aveţi încredere în datele pe care le-a transmis spitalul?
Vlad Voiculescu: Nu am niciun motiv să nu am încredere în datele pe care le-a transmis spitalul.
Reporter: Mulțumesc.
Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc.
Reporter: Domnule ministru, Pfizer a anunțat astăzi că vaccinul său este 100 de procente eficient la copiii cu vârsta între 12 și 15 ani. Întrebarea este: aveți un plan pentru vaccinarea acestei categorii de populație? Când în România ar putea să fie vaccinați copiii între 12 și 15 ani, dat fiind faptul că, iată, avem un vaccin care confirmă că este eficient?
Vlad Voiculescu: Este întâmplător sau nu şi vaccinul din care o să primim cele mai multe doze și am primit deja foarte multe doze. Deci, avem premisele pentru a trece la vaccinarea copiilor. De îndată ce vom avea aprobarea EMA şi, apoi, aprobarea ANMDMR, adică a Agenției Naționale a Medicamentului. Detalii despre acest lucru vieții auzit cu siguranță de la premier, respectiv, de la CNCAV. 
Reporter: Într-un spațiu de timp, până la finalul anului, până în vară?
Vlad Voiculescu: Cred că mai degrabă mai repede, decât mai târziu.
Reporter: /.../ Cu ce vaccin aţi spus, al nostru? Pfizer?
Vlad Voiculescu: Singurul vaccin aprobat este Pfizer. Mi-ar plăcea să avem un vaccin al nostru.
Reporter: Bună ziua! Vă rugăm o clarificare: săptămâna trecută vorbeați despre paturile de la ATI, astăzi avem un record la ATI. Ce s-a făcut pentru amenajarea celor până la 1.600 de paturi? Au fost sau nu amenajate?
Vlad Voiculescu: În fiecare zi sunt amenajate noi patru, în fiecare zi purtăm discuții despre creșterea infrastructurii. Am mai spus-o și o să repet, amenajarea unui nou pat de ATI, care înseamnă echipamente, nu e cel mai greu lucru din lume și, dacă ne uităm la situația de acum un an și situația de astăzi, vedem că, la nivelul dotării, dotarea pentru aceste paturi de ATI este aproape la un nivel dublu. Deci, s-au făcut foarte multe la nivelul mobilelor și a echipamentelor, nu ai cum să dublezi numărul de medici. Poți să faci detașări dintr-un loc în altul sau poți să iei resursă umană de la o secție din spital și să o duci ca să ajute într-o secție de infecțioase, de pneumologie, de terapie intensivă, dar asta înseamnă că iei medicii din altă parte, asta înseamnă că aceeași resursă medicală fie o folosești mai bine, mai mult, atât cât se poate omenește, fie nu o lași să se mai ocupe de anumiți pacienți și o duci să se ocupe de alți pacienți. 
Reporter: Dar în momentul de față câte paturi de ATI sunt amenajate şi care pot fi folosite avem?
Vlad Voiculescu: 1.567 sunt paturile de ATI, care corespund tuturor normelor. Asta înseamnă că au și personal. Altfel, numărul de paturi pe care l-am putea amenaja, dacă nu am avea restricții vizavi de resursa umană, vă asigur că ar fi mult mai mare.
Reporter: Bună ziua! Aş reveni puțin, dacă se poate, la subiectul paturilor la terapie intensivă, pentru că vorbeați despre acei 1.600, aveți un plan, ați prezentat premierului un plan, un termen până la care ați putea totuși să ajungeți la acest număr?
Vlad Voiculescu: Repet, se lucrează în fiecare zi, suntem aproape de numărul de 1.600, dar este pur și simplu un număr. Încercăm să facem şi mai mult decât atât, dar ce pot să vă spun este că în fiecare zi, dacă zece paturi sunt disponibile astăzi în București, acele zece paturi vor fi ocupate cel mai probabil în următoarea jumătate de zi.
Reporter: Şi aş reveni puţin la ordonanța despre testele în farmacii, pentru că în proiectul cel puțin pe care l-am văzut se menționează inclusiv administrarea de vaccinuri. Aici nu am înțeles exact despre ce e vorba.
Vlad Voiculescu: Administrarea de vaccinuri în farmacii este ceva ce era deja reglementat, nu este reglementat prin această ordonanță de urgență, ce apărea deja într-un articol din legea farmaciei, teoretic acest lucru este posibil. Tot în legea farmaciei spune că acest lucru trebuie să fie reglementat la nivelul normei inferioare, prin ordin de ministru. Nu există intenția să reglementăm în acest moment vaccinarea în farmacii, dar nu exclud acest lucru pentru viitor.
Reporter: Deci, este o posibilitate, analizați această posibilitate.
Vlad Voiculescu: Dacă există în legea farmaciei, atunci legiuitorul s-a gândit că la un moment dat ar putea să fi o variantă, da.
Reporter: Domnule ministru, vorbeați despre o posibilă vaccinare a copiilor. Ar putea fi ea obligatorie? Şi aș vrea să vă reamintesc că avem o lege a vaccinării, care, în continuare, este ținută la sertar în parlament.
Vlad Voiculescu: Așa e, avem o lege a vaccinării care este în parlament în continuare. Nici măcar în acel proiect de lege nu este prevăzută o obligativitate a vaccinării - cel puțin din câte știu eu. În forma actuală, nu vorbim despre obligativitatea vaccinării cu vaccinul împotriva COVID-19. Deci, vreau să spun foarte clar: vaccinarea este voluntară. Altfel însă, este de dorit; și este singura soluție pe care o avem ca să depășim tot ce înseamnă această pandemie.
Reporter: Aţi cerut partenerilor de coaliție să ducă la bun sfârșit acel proces din parlament, să avem o lege a vaccinării în acord cu realitățile pe care...?
Vlad Voiculescu: Cred că în momentul acesta avem vaccinuri, avem capacitate de vaccinare și vom avea o comunicare din ce în ce mai bună și o mobilizare din ce în ce mai bună, așa încât să încercăm să ajungem la cât mai mulți oameni. O lege în momentul acesta nu ne ajută.
Reporter: Deci nu aveți nevoie de legea vaccinării care este în parlament.
Vlad Voiculescu: Nu. Pentru vaccinarea împotriva COVID-19 cu siguranță avem toate normele legale necesare.
Reporter: Dar pentru alte boli, care și ele încă sunt...?
Vlad Voiculescu: În principiu, vaccinurile sunt de dorit şi pentru alte afecțiuni, nu numai pentru COVID-19, și pentru asta o anumită formă a legii vaccinării probabil că va fi votată la un moment dat de către parlament. Nu e ceva care să fie în mâinile acestui guvern.
Reporter: Seara trecută, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a afirmat la o emisiune televizată că la începutul lunii mai, elevii se pot întoarce fizic în clase. Din punctul dvs de vedere, acest scenariu este viabil? Potrivit analizelor pe care le efectuați la Ministerul Sănătății în acest moment, acest scenariu este plauzibil?
Vlad Voiculescu: Mi-ar plăcea să pot să văd viitorul. Cred că în momentul acesta... Repet, suntem într-o situație critică; e bine să ne concentrăm cu toții pe depășirea ei. Odată ce situația epidemiologică o va permite, toți ne dorim ca toți copiii să se întoarcă la școală.
Reporter: Dar politicile publice se fac pe predicții, dvs, la Ministerul Sănătății, aveți o predicție privind epidemia de COVID-19 în România?
Vlad Voiculescu: Politicile publice se fac pe baza datelor. Datele nu pot fi citite într-un glob de cristal. Nu vreau să fac acum asumpții despre cum va fi peste o lună.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Domnule ministru, mâine Institutul Cantacuzino împlinește 100 de ani. Ultimul vaccin produs acolo s-a întâmplat prin 2013 - vaccin antigripal. Domnul premier spunea că și-ar dori ca institutul să producă unul dintre vaccinurile anti-COVID. Până la urmă, este gata institutul să producă vaccinul anti-COVID anul acesta, sau o altă fabrică din România să poată produce anul acesta vaccinuri anti-COVID?
Vlad Voiculescu: Cu toții ne-am dori ca vaccinuri anti-COVID să fie produse în România, mai devreme sau mai târziu. Şi nu numai anti-COVID, în general ne-am dori ca vaccinuri și alte medicamente să fie produse în România. În toate discuțiile pe care le avem, și la Ministerul Sănătății, dar știu că și la nivelul altor ministere, respectiv cu premierul, ne exprimăm această dorință. Invităm companiile internaționale să vină în România inclusiv pentru a produce medicamente, nu numai pentru a le distribui. Nu cred că avem șanse mari ca până la sfârșitul acestui an să avem producție de vaccinuri în România, respectiv un vaccin românesc, dar mi-ar plăcea. Însă dacă am avea discuții care să ducă cel puțin către ambalarea unor vaccinuri în România, lucrul acesta ar fi posibil.
Reporter: Dacă mai permiteți o întrebare: știm că ați luat decizia la minister să nu mai existe spitale COVID şi non-COVID. Voiam să vă întreb dacă aveți semnale că spitalele care în momentul de față pot organiza acele fluxuri separate au ajuns deja să poată să preia bolnavi COVID.
Vlad Voiculescu: Din câte știu, lucrurile sunt cel puțin avansate. Cred că deja au început la câteva spitale în București. De fapt, lucrurile acestea se întâmplă deja: spitale care nu preluau pacienți COVID preiau pacienți COVID acum.
Reporter: O clarificare, dacă se poate, în privința a ceea ce a spus premierul mai devreme cu privire la amenda pe care ar trebui s-o plătiți, și aţi spus şi dvs că o veţi plăti și veţi contribui la bugetul de stat, dacă ați fost contactat telefonic de premier în acest sens, după imaginile care au apărut cu dvs.
Vlad Voiculescu: Din câte ştiu, premierul nu dă amenzi; dar...
Reporter: Nu, a spus că vă solicită tuturor miniștrilor să respectați legea și să și plătiți amenda, și a contactat telefonic miniștrii care au fost filmați în spațiul public.
Vlad Voiculescu: Nu, nu a spus premierul că a contactat telefonic miniștri; miniștrii mai degrabă au contactat autoritățile menite să amendeze, acolo unde este cazul. Voi primi amendă, vă asigur.
Reporter: Ok.
Reporter: Pe cine aţi sunat...?
Vlad Voiculescu: Îmi cer scuze!
Reporter: Spuneți și nouă, pe cine suni ca să plătești o amendă?
Vlad Voiculescu: Cred că echipa mea a luat legătura cu cineva la poliție, sau la prefectură.
Reporter: Şi acea amendă a fost emisă? Ce valoare are?
Vlad Voiculescu: Nu știu. Ştiu doar că voi primi o amendă. Sper să fie cât mai mică.
Reporter: Şi o clarificare: în ceea ce privește AstraZeneca, știm că Germania nu mai face vaccinul pentru persoanele sub 60 de ani. Ce ne puteți spune? Dacă va fi o recomandare în acest sens și pentru România.
Vlad Voiculescu: Asta este o decizie pe care trebuie să o luăm la nivelul Comitetului de coordonare a vaccinării. O să vă anunțe domnul colonel Gheorghiță, dacă va fi cazul.
Reporter: Dar e în discuție, din câte știţi? Că aveți acces la informații mult mai mult decât avem noi, cu siguranță.
Vlad Voiculescu: Cu siguranţă, e o discuție care trebuie purtată. Vă mulțumesc frumos!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe