Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, la finalul ședinței de guvern din 19 martie

19 Martie

Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîțu: Bună ziua! În ședința de guvern de astăzi -  o şedinţă mai specială -, a doua importantă din anul acesta, în primul rând, am aprobat Hotărârea de Guvern prin care se acordă plafonul pentru ”Noua Casă”, un program important. Este ultimul an din acest program, 2017 -2021, un plafon de 1,5 miliarde de lei. Sunt sigur că foarte mulţi români aşteptau continuarea acestui program şi astăzi a fost aprobat în şedinţă de guvern. Al doilea lucru discutat azi, în şedinţă de guvern, este Programul Național de Redresare și Reziliență. Vreau să spun că, după bugetul României, a fost cel de-al doilea test al acestei coaliţii, care arată foarte clar că această coaliţie este unită, este puternică și este pusă pe treabă pentru următorii ani de zile, având în vedere că PNRR trebuie implementat până în 2026; se pare că trebuie să fim aici și după 2024, ca să ne asigurăm că este implementat. Vreau să mulțumesc colegilor cu care am lucrat, domnului ministru Ghinea - o treabă foarte bună -, domnului vicepremier Barna și tuturor colegilor miniștri și în coaliția de guvernare, președintelui PNL, Ludovic Orban - toți au fost și am lucrat împreună. Şi avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național de Redresare şi Rezilienţă care reprezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante, pentru infrastructură rutieră și feroviară, dar vrem să facem, prin acest program, și autostrăzi. Bineînţeles, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi, spunem foarte clar în acest program și, bineînțeles, și măsuri sociale. Deci acordăm o importanță tuturor priorităților, o reformă de care România avea nevoie, iar reformele costă și avem această finanțare, o șansă pe care nu o putem rata. Detaliile le va prezenta bineînțeles domnul ministru. Eu doar vreau să vă spun că astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program de guvernare. Câte o întrebare, vă rog, pentru că aș vrea să îi dau șansa domnului ministru să vă prezinte în detaliu programul și, după aceea, puteţi să aveţi întrebări pe program. Vă ascult!

Reporter: Domnule premier, la Craiova, un pacient bolnav de coronavirus și- pierdut viața, în așteptarea unui pat la terapie intensivă. Este al doilea caz. În continuare sunt persoane care așteaptă. Ce se întâmplă acolo? Cum se poate debloca situația și dacă aveți un plan și pentru suplimentarea paturilor la nivel național?

Florin Cîțu: Sunt sigur că există un plan, el va fi prezentat. Am avut o discuție chiar acum câteva minute și cu ministrul sănătății și cu domnul Raed Arafat. Vom avea câteva întâlniri în acest weekend pentru a evalua situația și vom vedea exact elementele care pot fi adăugate perioada următoare. Aștept Ministerul Sănătății să ne spună câte ceva despre ce se întâmplă la Craiova, nu știu exact situația, dar repet, eu am spus că trebuie să facem o inspecţie în fiecare spital, zilnic, să vedem exact situația reală a paturilor și, cu siguranță, Ministerul Sănătăți va prezenta planul pentru această perioadă, în zilele următoare.

Reporter: Dar sunt zeci de pacienţi care așteaptă un pat la terapie intensivă și care nu mai au timp. Aveţi o celulă de criză?

Florin Cîţu: Aș vrea  să verificăm aceste informații, pentru că eu am mai trecut și anul precedent printr-o perioadă de... erau două valuri, știți foarte bine, și multe dintre informații nu erau verificate. Dar, repet, Ministerul Sănătății sigur se ocupă în acest moment de suplimentarea paturilor pentru ATI.

Reporter: Domnule premier, aţi spus că s-a dezbătut astăzi, în primă lectură, Planul Național de Redresare și Reziliență, va urma să fie aprobat săptămâna viitoare de către guvernul pe care îl conduceți. Veţi merge cu acest Plan și în Parlament pentru a putea fi dezbătut și de către plenul reunit al celor două camere, după solicită Partidul Social-Democrat?

Florin Cîţu: Planul a fost prezentat în Parlamentul României, în comisii, și va fi prezentat, înțeleg de la domnul ministru, din nou, în Parlamentul României, deci este prezentat și în Parlamentul României. Dar aprobarea, dezbaterea se face în Guvernul României.

Reporter: Spuneați că ați vorbit mai devreme cu ministrul sănătății, Vlad Voiculescu. În acest context, vă întreb dacă devine o problemă tulpina britanică în România, în contextul în care o clinică privată a făcut 94 de teste aleatoriu - nu este prima oară când se întâmplă lucrul acesta - iar din 94 de teste, 88 dintre acestea sunt cu tulpina britanică.

Florin Cîţu: Ar trebui să ne concentrăm pe lucrurile care rezolvă problemele și eu mă concentrez foarte mult pe campania de vaccinare. Ştim foarte bine că, în acest moment, singura modalitate de a ieși din această situație și de a reveni la normalitate o reprezintă campania de vaccinare de succes. Deci, ne concentrăm pe continuarea campaniei de vaccinare. Am avut  mai devreme o discuţie cu domnul ministru al apărării  și mi s-a spus că, din 5 aprilie, ar putea suplimenta cu 10% locurile sau numărul persoanelor care pot fi vaccinate în centrele militare. Ştiți foarte bine că ele, din etapa a treia, sunt deschise tuturor persoanelor, exact cum am decis din primul moment, când am aprobat aceste centre militare. Deci, vom face tot ce este posibil să accelerăm. Ştim și faptul că vom primi mai multe doze de vaccin în aprilie decât erau programate, deci soluția pentru a ieși cât mai repede o reprezintă o campanie de vaccinare de succes și, bineînțeles, să respectăm normele. Ca de fiecare dată spun: masca este obligatorie în spațiul public, la distanțare socială ar trebui să fim mult mai atenți.

Reporter: Dar aveţi semnale că devine o tulpină majoritară între cazurile de COVID aceasta britanică, care știm că se răspândește mult mai repede?

Florin Cîţu: Nu am aceste semnale în acest moment, dar vom avea câteva discuţii.

Reporter: Cum vedeți dumneavoastră acel amendament depus la legea de desființare a SIIJ, prin care procurorii și judecătorii pot fi trimiși în judecată doar cu avizul CSM-ului? Nu le oferă, practic, lor o superimunitate, dar e și un motiv de neconstituționalitate?

Florin Cîţu: Eu am spus de fiecare dată că îmi doresc ca proiectul de lege să iasă din Parlamentul României cât mai aproape de forma pe care am adoptat-o în Guvern. În continuare discut cu colegii mei, proiectul merge la Senat şi vom încerca şi acolo să avem o modificare care s-o aducă cât mai aproape de forma pe care am aprobat-o în şedinţa de Guvern. Rămân la opinia că aceea este forma cea mai bună pentru România astăzi.

Reporter: Dar nu credeți că este totuși un motiv de neconstituționalitate acest amendament adăugat?

Florin Cîţu: Îi las pe specialişti să se pronunţe pe neconstituţionalitate.

Reporter: Domnule premier, astăzi avem înregistrate cele mai multe persoane internate la ATI, peste 1.300. Aș vrea să vă întreb dacă, în discuția cu domnul Raed Arafat și cu domnul Voiculescu, v-au informat despre faptul că nu mai există paturi de ATI în București și când s-ar putea rezolva problema. Și dacă ne aflăm deja la limita sistemului sanitar, cel puțin în zona de COVID?

Florin Cîţu: În acest moment, tot personalul Ministerului Sănătății, cei de la DSU și așa mai departe trebuie să își ducă la îndeplinire obiectivele pe care le-am spus săptămâna trecută. Este nevoie de 1.600 de paturi. Din discuția pe care am avut-o cu domnul Arafat, a reieşit că se va suplimenta numărul de paturi, 10-12 în următoarele zile în București, deci există soluții pe termen scurt;  acum se caută și soluții pentru termen lung pentru a ajunge la cele 1.600 de paturi, ținta pe care am cerut-o de la Ministerul Sănătății săptămâna trecută. Sunt sigur că vom ajunge la acel obiectiv în curând.

Reporter: Dar aţi dat şi un termen-limită sau v-au spus dânşii când ar putea...?

Florin Cîţu: Este urgent acest lucru. Nici nu trebuie să dai un termen-limită. Lucrurile trebuie să se întâmple foarte urgent, pentru că vedeți că avem nevoie de paturi ATI.

Reporter: Deci zilele viitoare 10- 12 paturi de ATI doar în București. Ne puteți spune și unde vor fi...?

Florin Cîţu: Nu. Domnul Arafat are toate informațiile și cu siguranţă le va face publice.

Reporter: Spuneați că aţi dori să să rămâneți până în 2026 pentru implementarea acestui plan care este gândit până atunci.

Florin Cîţu: Trebuie.

Reporter: Pe de altă parte, PSD a anunțat pentru săptămâna viitoare o altă moțiune simplă împotriva ministrului agriculturii, Adrian Oros, este vorba de alocarea unor fonduri europene, îi reproșează mai multe lucruri printre care și proiecte legislative și au anunțat că tot în această sesiune vor depune și o moțiune de cenzură. Întrebarea este: având în vedere că vorbiți în acest plan, de școli din comunități dezavantajate sau spitale, lucruri care trebuie făcute în colaborare cu unele administrației locale PSD, cum vedeți acest această comunicare cu moțiuni de cenzură aproape în fiecare săptămână și implementarea PNRR-ului în continuare?

Florin Cîțu: Eu îmi aduc aminte că anul trecut am făcut parte dintr-un guvern care a guvernat România într-o perioadă dificilă, cu un parlament majoritar condus de PSD care încerca să ne oprească în fiecare zi și am reușit să facem față; și nu numai asta, dar am reușit să guvernăm România bine anul trecut. Anul acesta o să-i ignorăm.

Reporter: Având în vedere că astăzi avem un record al numărului de cazuri de la ATI, peste 1.300 de cazuri, și că în continuare numărul de îmbolnăviri este foarte mare, vă gândiți să introduceți noi restricții, să înăspriți măsurile care să se aplice la nivel național și dacă ați auzit de posibilitatea ca Bucureștiul să fie introdus în carantină?

Florin Cîțu: Îmi place și mie să mă uit la date foarte mult și aș vrea să vă aduc aminte că cifrele pe care le vedem astăzi le aveam și în noiembrie și în decembrie anul trecut, dar astăzi avem puțin mai multe restricții. Ştiți foarte bine că am redus ora de circulație noaptea, de la 23.00 la ora 22.00. În același timp, creșterea numărului de persoane care a mers la ATI este mai mică decât vedeam creștere în valul anterior. Atunci mergeam de la 600 la 1200, acum mergem de la 950 la 1300, deci oarecum lucrurile sunt puțin diferite. Iar astăzi avem un lucru în plus pe care nu îl aveam acum  câteva luni de zile: o campanie de vaccinare. Avem vaccinul! Deci lucrurile acestea trebuie luate toate în calcul, înainte de a a lua o decizie despre ce facem cu restricțiile. Eu zic că, în acest moment, trebuie să evaluăm situația, să vedem cum merg lucrurile, dar prioritar pentru mine este să accelerăm campania de vaccinare, cu toate posibilitățile pe care le avem, pentru că este singura soluție de a putea ieși cât mai repede din pandemie. Orice alte lucruri sunt doar temporare și poți să rezolvi problema pe termen scurt. Campania de vaccinare și vaccinul este singura soluție pe termen lung.

Reporter: Deci nu luați în considerare alte restricții.

Florin Cîțu: În acest moment, nu.

Reporter:  D-le prim-ministru, știam despre valul trei încă din luna decembrie. Sunteți șeful Guvernului, șeful campaniei de vaccinare, principalul responsabil, să îmi spuneți ce a făcut concret Guvernul Cîțu ca să nu depășim acest val trei și ați vorbit despre faptul că vrei să suplimentați paturile la ATI, să îmi spuneți de unde mai luați doctori pentru acest lucru, pentru că avem 1.800 în total și peste 3000 de paturi.

Florin Cîțu: Dvs. ați spus foarte bine: sunt șeful Guvernului și responsabilul campaniei de vaccinare, o campanie de vaccinare care merge foarte bine, care a fost apreciată în Uniunea Europeană și va merge foarte bine și în perioada următoare. În ceea ce privește numărul de personal, bineînțeles că întrebările ar fi trebuit să fie adresate Ministerul Sănătății, dar vă spun că, în discuțiile pe care le-am avut cu dl Raed Arafat, ca și anul trecut, folosim rezidenții și avem motivații pentru acești rezidenți pentru a trece și a fi folosiți în centrele de ATI.

Florin Cîțu: Bineînțeles că sunt și alte soluții de a avea centre ATI mult mai mari, unde ai nevoie de mai puțini doctori. Deci ne uităm la toate soluțiile.

Reporter: Vă rog să-mi spuneți totuși ce ați mai făcut în calitate de șef al Guvernului, pentru ca valul trei să îl depășim mai ușor sau chiar să nu ajungă în România?

Florin Cîțu: Repet, din funcția, din poziția de șef al Guvernului, m-am ocupat de campania de vaccinare care este singura soluție de a elimina pandemia. Alte soluții sunt doar pe termen scurt. O campanie de vaccinare de succes, și vedem și în Israel, și vedem și în alte țări, au fost singurele care au putut să reducă valul de numărul de infectări. Restul, nu au folosit decât pe termen scurt. În același timp noi am păstrat restricțiile pe care le-am avut din noiembrie, nu ne-am relaxat, nu am introdus alte restricții și am avut o situație foarte bună.

Reporter: Voiam să vă întreb când este gata raportul Corpului de control pentru Vlad Voiculescu și pentru accesarea bazei de date și când îl veți prezenta public, dacă veți face acest lucru?

Florin Cîțu: Îl vom prezenta public când este gata. Mulțumesc mult de tot! Îi las pe colegii mei acum să vă prezinte PNRR. Mulțumesc mult! O zi bună!

Dan Barna: Este o zi foarte importantă astăzi pentru România pentru că avem în sfârșit cel mai important program pentru următorii ani, pentru următorii șase ani, cu siguranță dar eu îndrăznesc să spun pentru următoarele decade din dezvoltarea României pentru că acest program acest Plan Național de Redresare și Reziliență înseamnă de fapt șansa concretă de dezvoltare și de reformă în România. Rezultatul pe care îl prezentăm astăzi în dezbatere publică și care a fost prezentat în prima lectură în Guvern vine în urma celui mai complex și celui mai consistent exercițiu de consultare publică și de consultare a factorilor interesați pe care l-a avut România pentru un astfel de program și vreau să îl felicit pe Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, echipa lui de acolo pentru anduranță ca, timp de peste o lună de zile, să reușească să poarte aceste consultări, au fost practic primite peste 1.700 de propuneri și de asemenea să-i mulțumesc premierului Florin Cîțu pentru susținerea acestui demers care iată ne aduce astăzi cu programul în fața cetățenilor. Eu o să prezint doar câteva linii mari, câteva direcții principale și sumele corespunzătoare și îl voi lăsa apoi pe ministrul Ghinea să detalieze și partea de reforme și partea de direcții concrete. Practic, la acest program, după cum știți, sunt șase piloni sunt șase axe principale pe care sunt alocate aceste aproape 30 de miliarde disponibile pentru România de la nivel european. Vorbim de tranziția verde, vorbim de transformarea digitală, vorbind departe cea de competitivitate și dezvoltare inteligentă. Mai este un pilon legat de coeziunea socială, foarte important, partea de sănătate - tema cea mai acută în dezbaterea publică în această perioadă și bineînțeles , şi un pilon dedicat politicilor pentru generațiile următoare, partea cea mai vizibilă și explicită de viitor. Programul e descompus în 30 de componente, iar alocările sunt, spuneam, pe domenii printre cele mai importante de fapt de care a beneficiat România: vorbim la educație de peste 4,4 miliarde de euro, pentru ,,România educată,, pentru reducerea abandonului școlar. La partea de sănătate vorbim de 3,4 miliarde de euro care cuprind și componenta de infrastructură, de spitale noi, dar și componenta de dezvoltare a accesului la servicii de sănătate corecte și de bună calitate.

La transport, drama României de peste de peste 30 de ani, vorbim, în acest moment, de o propunere, care va fi transmisă Comisiei, de 9,5 miliarde de euro, dintre 4,5 miliarde sunt pe ceea ce înseamnă infrastructura rutieră și alte 5 miliarde pe ceea ce înseamnă calea ferată și dezvoltarea infrastructurii feroviare.

Partea de mediu, o altă temă importantă și din ce în ce mai importantă pentru noile generații, avem 6,8 miliarde de euro de la managementul apei la componenta de păduri.

Mai există și o alocare foarte importantă și așteptată și rezultată în urma negocierilor pentru autoritățile locale. Sunt patru miliarde de euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ale orașelor sau ale municipiilor din România, tocmai pentru că există, și înțelegem lucrul acesta, și nişte proiecte particulare care nu încap neapărat sub o umbrelă sau alta, dar care sunt importante pentru oamenii din orașele și comunele din România. Aceasta este, spuneam, structura mare, structura care a fost propusă astăzi, în Guvern. O să-l las, în continuare, pe Cristian Ghinea, căruia îi mulțumesc și îl felicit pentru rezultat, să prezinte partea de reforme și detaliile subsecvente. Felicitări, domnule ministru, şi succes!

Cristian Ghinea: Mulțumesc, domnule vicepremier! Cum ne-a spus domnul președinte Iohannis la întâlnirea pe care am avut-o săptămâna asta, este al doilea mare succes al acestei coaliţii de guvernare, după trecerea bugetului de stat. O coaliție care a fost capabilă să se pună de acord pe priorități importante pentru România, cu discuții multe. Mulțumesc tuturor colegilor miniștri cu care am stat multe, multe ore în discuții și am realizat cât de mari sunt nevoile de investiții ale României pe diverse sectoare.

Pe lângă investiții însă, pe care le-a prezentat și premierul și vicepremierul, PNRR este despre reforme, este un plan național de relansare și fără reforme, cu bani, nu rezolvi totul, trebuie și schimbări. Şi de asta sunt mândru că am inclus în această versiune a documentului niște reforme esențiale pentru modernizarea României. Vorbim de o reformă a sistemului de pensii care, printr-o nouă legislație, trebuie să așeze sistemul pe baze echitabile. Mă aștept de la această reformă să diminueze problema, pe care toți românii o resimt, a pensiilor speciale. Mă aștept să ne îndreptăm spre acel principiu, care trebuie să fie sfânt, pensie după contributivitate. De asemenea, reforme fiscale - conectarea caselor electronice de marcat, astfel încât să avem, în timp real, prin mijloacele digitale volumul de încasări și să creștem, fără a crește impozitele, ratele impozitelor, de a crește veniturile la bugetul statului.

Vorbind pe partea de educație, pe lângă investițiile prezentate de Dan Barna, vorbim de o reformă a guvernanței școlilor, de atribuții mutate spre nivelul școlilor, astfel încât să putem să lăsăm inițiativa locală să vină cu prioritățile adevărate; vorbim de o reformă a Casei Naționale de Asigurări, de o digitalizare completă a relației dintre pacient și medic.

Pe partea de formalizare a muncii încă suntem ţara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare grad de muncă în zona în zona gri sau zona neagră. Trebuie să creăm sistem de stimulare a acestor oameni, să poată să muncească legal, să beneficieze de acoperire de sănătate și de pensii, vom legifera tichetele de muncă, care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti pe oamenii care muncesc în zona de zilieri în agricultură, în servicii prestate la domiciliu.

De asemenea, implementăm, în sfârșit, reforma profundă a asistenței sociale care este legea venitului minim de incluziune, care creează, practic, aceste stimulente pentru oamenii aflați la baza de jos a veniturilor să intre în câmpul muncii formalizate.

Este o lege dată de Parlamentul României în 2016 care nu a fost implementată, o reformă socială, lucrată împreună cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială și vom începe implementarea ei prin acest program, din care acoperim o parte din șocul bugetar pe primii trei ani.

Pe partea de păduri suntem o țară care suntem sub media europeană de împădurire și, pe de o parte, vom angaja mijloace moderne, digitale de urmărire a masei lemnoase, a camioanelor care transportă lemnul, deci un sistem complet digital; pe de altă parte, vom reorganiza sistemul astfel încât companiile prelucrătoare să nu mai intre ele în pădure să taie lemn, pentru că acolo apare o diferență mare între ce se raportează oficial și ce se taie în mod efectiv, şi atunci vom organiza aceste depozite și bursă a lemnului astfel încât tăierile ilegale să nu mai ajungă în industrie; și, de asemenea, o reformă profundă a Companiei Romsilva, la care Ministerul Mediului s-a angajat, și am mare încredere că o va duce la îndeplinire.

Nu credem că ministerele, că agențiile centrale, sunt singurele care pot să relanseze și să modernizeze România. Dimpotrivă, credem că România comunităților trebuie încurajată, că trebuie ca o parte din sarcina, dar și din beneficiile și din obiectivele PNRR, trebuie date spre actori mai flexibili, locali, actori la firul ierbii, cum le-am spus aici, fondul pentru localități, care este propus a fi de 4 miliarde de euro în această primă iterație de buget, program de capitalizare a economiei și încurajare a inovației prin instrumente financiare pe care îl negociem cu BEI, 2,2 miliarde de euro, Fondul pentru dezvoltare comunitară, încurajarea grupurilor de acțiune locală să desfășoare activități sociale, educaționale, comunitare în sensul larg al cuvântului, Fondul pentru societatea civilă şi granturi pentru tineret şi sport. Toate aceste linii de investiţii sunt sub această logică a României comunităților, care au fost profund afectate de criza COVID şi care pot, repet, să contribuie la obiectivele noastre ca ţară.

Pe partea de administrație, justiție, dialog social, sunt din nou reforme: salarizarea unitară, cum a anunţat şi doamna ministru al muncii, Raluca Turcan, vom lucra la o nouă lege a salarizării unitare care să îndrepte nedreptăţile din sistem, apoi eliminarea pensionării anticipate a magistraţilor, reformele asumate de domnul ministru al justiţiei, Stelian Ion, desființarea Secției Speciale, reforma Inspecției Judiciare pentru a garanta independența, sistemul de digitalizare completă a justiției, consolidarea capacității tehnice a DNA și DIICOT.

Pe partea de funcție publică, vom introduce, în regim pilot la început şi apoi extinderea sistemului naţional de examene pentru funcționarii publici în sistemul EPSO folosit de Comisia Europeană. Asta înseamnă că intri pe baze meritocratice în sistem. E o barieră dură, odată trecută această barieră, poți să alegi să mergi în diverse ministere și diverse agenții pe o recrutare din interiorul celor care au trecut acest examen.

Şi în fine, ca să nu creadă cineva că dăm sarcini de reformare numai altor ministere, la ministerul pe care îl conduc vom fi foarte fermi în a simplifica fondurile europene și a introduce costurile simplificate în toate programele operaționale. Asta înseamnă o schimbare pentru beneficiari, de la a raporta hârtii de proces la a raporta impact real pe o schemă de costuri simplificate.

Sunt pe diverse componente multe reforme şi nu vă ascund faptul că, trebuind să trecem de la 41 de miliarde, câte sunt acum programate, la 29,2 miliarde, un indicator va fi și acela al seriozității și al profunzimii reformelor la care ministerele și agențiile se angajează, deci cu cât avem mai multe reforme cu atât șansa ca suma alocată inițial să rămână în PNRR final crește.

Şi, dacă ar fi să am un regret legat de acest PNRR, este acela că ne-am concentrat foarte mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj și că nu am reușit, cel puțin până acum, poate că vom reuși până săptămâna viitoare, când îl aprobăm, să îi dăm un titlu care să spună ceva, care să spună ceva românilor. Și aș vrea să vă spun cum se numesc planurile de relansare în alte țări: France Relance, Espagna puede, Spania poate, Recuperar Portugal. Sunt mesaje pe care guvernele acestor țări le-au dat către populația lor și poate găsim unul și pentru România. Ce cred eu că ar trebui să spunem românilor despre acest PNRR este că suntem într-un moment de restart ca națiune, suntem într-un moment, deși dificil cu criza COVID, în care avem șansa să reașezăm lucrurile pe alte baze; din cauza asta, această insistență pe reformă și pe schimbări.

PNRR, împreună cu programele operaționale viitoare, ajunge spre 80 de miliarde de euro, pe care le programăm în acest an la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și care vor pune baza de dezvoltare pentru următorii 10 ani. Tocmai de aceea intenționez să nu contribui și să fac tot ce depinde de mine și de noi pentru ca PNRR să nu fie motiv de gâlceavă politică. Voi merge în Parlament pe 30 martie, la Comisia de afaceri europene a Camerei Deputaților, pentru a prezenta ceea ce am aprobat în guvern. Voi merge în Parlament de câte ori este necesar pentru a explica ceea ce vrem să facem, pentru că sunt foarte mândru de ceea ce am pus în acest document, sunt foarte mândru de alocări, sunt foarte mândru de reforme și cred că nimeni din clasa politică nu poate să reproșeze ceva la modul în care am gândit alocările și la modul în care am gândit reformele. Poate că nu am fost destul de ambițioși, dar dacă puteam să fim și mai ambițioşi în reforme sunt gata să merg în această direcție.

A fost un proces deschis, a fost un proces de consultare pe alocuri epuizantă, în care am vorbit cu foarte mulți oameni, unii dintre ei sunt nemulţumiţi acum, îi înțeleg, pentru că și eu aș fi vrut să avem la dispoziție 200 de miliarde, dar până la urmă bugetul este mereu mai mic decât așteptările. Mă aștept ca în perioada următoare cei care sunt mulțumiți să nu zică nimic, pentru că așa suntem noi, mulțumiții tac, cei care sunt nemulțumiți să fie foarte vocali. Vreau să mă văd din nou cu toți oamenii care au contribuit la consultări ca să le explic cum anumite idei se regăsesc aici, de ce anumite idei nu se regăsesc aici, tocmai pentru că trebuie să fie un efort conștient în direcția schimbării și asumat şi schimbarea durează mai mult decât sau presupune mai mult decât investiția unor bani.

Înțeleg, pe de altă parte, și sceptismul justificat care se poate manifesta atunci când vedeți oameni politici care vin și prezintă cifre. Am trăit şi eu această frustrare ca cetăţean, vreau însă să ne vedem peste câțiva ani și să vorbim, efectiv, dacă există spitalele, dacă există perdelele forestiere, dacă există mai mulți români care muncesc pentru că au primit stimulente prin VMI și toate celelalte componente pe care lucrăm.

Am un sentiment de neliniște în ceea ce privește capacitatea administrativă. Este o chestiune pe care și Comisia Europeană o ridică frecvent în discuțiile cu noi.  Aş vrea ca întreaga administrație publică să fie conștientă de efortul pe care îl presupune cheltuirea acestor bani. Este un mod cu totul nou, cu care nu suntem obișnuiți în administrație de lucru, în care primești bani, pe rezultate care se văd. Mă aștept ca în următorii ani, ministerul coordonator - MIPE, să aibă probleme în a trage de realități legale care ne încurcă, de lipsa de asumare a proiectelor. Şi vreau să creez o echipă acolo care să urmărească toate aceste proiecte. Mulțumesc foarte mult, și asta e ultima frază, echipei cu care am lucrat la acest document. Sunt aici prezenți: Ioana Morovan, Vlad Ilina, Marius Vasiliu, Septimiu Szabo, Liana Goran - care au coordonat, din partea Cabinetului, tot acest efort care a presupus implicarea a mai mult de 35 de oameni la nivel tehnic, ministerul pe care îl conduc și a sute de oameni din ministere de linie şi de agențiile naționale. Trebuie să avem încredere că putem. Mulțumesc. Întrebări.

Reporter: Domnule ministru, am văzut fondul pentru localități, 4 miliarde de euro. Să îmi spuneți, totuși, cum rămâne cu cei 7 miliarde pe care i-a cerut Nicușor Dan, 2,3 miliarde despre care a vorbit domnul Chirica și 3 miliarde despre care a vorbit domnul Boc. Îi vor avea din PNRR sau nu?

Cristian Ghinea: Nu pe toți.

Realizator: Cât?

Cristian Ghinea: Nu suntem la momentul de a discuta despre proiecte concrete. Sunt proiecte concrete trecute cu titlu de exemplificare la partea de transporturi, pentru că acolo chiar sunt pregătite. Şi trebuie să spunem românilor din Moldova că PNRR este șansa de a lega Moldova cu autostrăzi, că proiectul A7 este înaintat și va fi finanțat din PNRR şi că vom începe A8. Acum, eu am primit cu admirație fișele de idei trimise de acești primari, ca locuitor al Bucureștiului, chiar am admirat propunerile pe care le-a făcut primăria, acel plămân verde al Bucureștiului ar fi o idee superbă. Trebuie, evident, să contribuie și  județul Ilfov la acest plămân verbe. Ideea refacerii Dâmboviței într-un stil verde, din nou, ca locuitor al Bucureștiului, m-ar bucura. Nu este momentul trecerii, acum, a proiectelor pe localități, cu excepţia, aţi vorbit de domnul Boc, metroul din Cluj este în continuare propus spre finanțare. Fiecare UAT va avea o bucățică a sa pe care se poate baza și asta este înțelegerea cu domnul Cseke Attila, astfel încât să nu mai apară suspiciuni că dăm la anumite partide și nu dăm la alte partide. Fiecare UAT va avea o bucată a sa, prin care să poată să.., va fi o împărțire pe categorii de localități și în interiorul localităților vor lua toți. Cei care nu pot, vor urma să piardă banii la o redistribuire către cei care pot. Dar, inițial, șansa va fi a fiecărui UAT.

Reporter: Aș vrea să vă rog să lămurim un aspect, pentru că au apărut în spațiul public acea informație conform căreia pe autostrada A7, care leagă Moldova de București, ar putea exista piste de biciclete. Este o informație corectă sau este o informație incorectă?

Cristian Ghinea: Este o informație pe care domnul ministru Drulă a infirmat-o. Cred că cineva a făcut exces de zel acolo. S-a spus cândva, în trecut, că autostrăzile trebuie să fie verzi. Ele nu pot fi verzi ca atare, pe anexa de la regulament. Investiția, eventuală, în perdele sau în piste de biciclete este verde, dar nu autostrada ca atare, deci A7 va avea perdea forestieră, prima autostradă care va avea așa ceva. A7 va avea stații de încărcare a autovehiculelor electrice. A7 nu va avea pistă de bicicletă, pentru că ar fi stupid să construiești piste de bicicletă de-a lungul autostrăzii. Eu sunt biciclist, nu m-aș plimba pe lângă o autostradă unde îmi trece camionul cu 120 la oră. A fost o idee care a rămas în sistem de a se face autostrăzi la genul ăsta. Nu se va întâmpla. Avem însă România Velo. Ne propunem 3.000 de km de piste pentru turismul pe bicicletă, prin locurile unde nu trec autostrăzi, în mod evident. Velo 6 înseamnă traseul Velo european care intră în România odată cu Dunărea și se termină în Delta Dunării. Este un traseu care, dacă luați hărți din Germania de acum câțiva ani, apare acolo ca fiind, ca existând în România - nemții au crezut că l-am făcut, nu l-am făcut. Este o întârziere care trebuie să ne pună pe gânduri. Deci EuroVelo 6 ar trebui făcut din PNRR, este trecut ca atare ca proiect. Via Transilvanica, un proiect superb început de comunitățile locale, din care a început să se construiască pe bani privați ar trebui preluat prin PNRR, astfel încât în 2026 să ne putem plimba cu bicicleta pe trasee dedicate bicicletelor în jurul țării.

Reporter: Când vedeți finalizată această autostradă?

Cristian Ghinea: Care dintre ele?

Reporter: A 7.

Cristian Ghinea: Toate autostrăzile din  PNRR trebuie finalizate până în 2026 și ministrul Cătălin Drulă mă asigură că proiectele sunt mature și că pot intra la finanțare la construcție destul de rapid încât să termină în 2026, plus două capete din A8 care leagă Iași de Transilvania.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, aţi spus că această variantă a PNRR va fi varianta de negociere a Guvernului de la București cu Comisia Europeană. În urma negocierilor, România va putea să obțină mai mulți bani, în urmă negocierilor cu Comisia Europeană și cu oficialii de la Bruxelles?

Cristian Ghinea: Fiecare stat membru are o alocare fixă de granturi. România are 14,2 miliarde granturi și o alocare de împrumuturi, care sunt împrumuturi cu rating "AAA", rating-ul Comisiei Europene, cel mai bun rating existent. Această zonă de împrumuturi, această alocare de împrumuturi depinde de anumiți indicatori statistici ficși. În acest calcul de moment sunt 14,9 miliarde, deci asta este alocarea României.

Reporter: Dar s-ar putea ca România să primească mai mulți bani din împrumuturi pentru viitoarele proiecte depuse de Guvernul de la Bucureşti.

Cristian Ghinea: Există posibilitatea teoretică să se depășească plafonul, dar e doar teoretic în acest moment. Deocamdată, fiecare stat are această alocare pe care trebuie să o cheltuim. Haideți să îi cheltuim pe ăștia 29,2 miliarde întâi.

Reporter: Şi aș dori să revin puțin la planul prezentat de dumneavoastră. Despre educație, în momentul de față există un plan concret, exact, o strategie a Guvernului prin care aceşti bani să fie cheltuiți de către Ministerul Educației? Adică să ne dați câteva exemple despre proiecte mature, în desfășurare, aflate la Ministerul Educației.

Cristian Ghinea: Pe partea de infrastructură, care presupune două miliarde de euro în şcoli sigure și verzi, vorbim de un program al Ministerului Educației, o parte din el a început printr-un împrumut de la o bancă internațională, care va fi acoperit din PNRR, iar lucrările propriu-zise vor fi făcute, probabil, de CNI, de compania de la Ministerul Dezvoltării. Deci, practic, acolo sunt autoritățile locale care voi veni cu proiecte pentru școli, pentru repararea școlilor. Dacă vorbim de digitalizare, strategia de digitalizare a educației a fost pusă în dezbatere publică, este una foarte ambițioasă. Întrebarea care se pune este cum se vor aloca bani? Ce am pus acum, preferința noastră este ca fiecare școală să primească o alocare în funcție de numărul de elevi, cu un procent mai mare pentru școlile care sunt dezavantajate, care erau în pericol de abandon școlar și așa mai departe. Deci, și o notă socială în modul de distribuție și, din nou, preferință ar fi ca la nivelul școlii să fie decis modul de alocare, pentru că diferențele sunt foarte mari, o școală din mijlocul Bucureștiul, dacă îi dai tablete, probabil copiii au deja tablete mai bune acasă, o școală din alte părți, tableta aceea chiar poate să facă diferența. Deci, trebuie să fim flexibili și cu alocare în funcție de numărul de elevi. La fel, partea de abandon școlar va fi gestionată la nivelul școlii. Aici nu e nevoie de proiecte mari în sensul /.../ sunt pur și simplu niște alocări care vor fi gestionate la nivelul școlii dintr-un meniu de opțiuni. La nivelul școlii se decide de ce are nevoie copilul respectiv, ca să nu abandoneze școala. Deci este un program de prevenție a abandonului școlar.

Reporter: Bună ziua. În primul rând, aș vrea să vă întreb, că vorbeați de Autostrada 7, dar și despre metroul de la Cluj, cât ar costa aceste proiecte din PNRR?

Cristian Ghinea: Metroul de la Cluj avea un miliard în versiunea anterioară, în versiunea pe care o prezentăm astăzi nu atașăm prețuri de proiecte, pentru că urmează procedura aşă-numită de costing în care, până când finalizăm negocierile cu Comisia Europeană, trebuie să prezentăm modul în care am ajuns la fiecare dintre aceste proiecte și, de altfel, ăsta este și modul în care vom reduce de la 41 de miliarde la 29. Să spunem că trecem la etapa de duș rece. Până acum am fost la etapa în care s-au pus dorințe pe hârtie și cu un început de proiect. De-acum înainte trecem spre partea efectiv de evaluare a costurilor. Pentru A7 nu pot să vă spun un preț, pentru că nu avem studiile gata acolo.

Reporter: Înțeleg că vom merge în continuare cu o listă de proiecte care înseamnă mai mulți bani decât sunt alocați. Vă întreb asta în contextul în care astăzi comisarul european Adina Vălean a criticat acest lucru, a spus că România ar trebui să meargă cu proiecte mai concrete și că "nu se poate merge așa" legat de o finanțare mai mare decât banii care ne sunt alocați.

Cristian Ghinea: Am citit și eu declarația. Este mai puțin dramatică decât suna titlul respectiv. Spunem explicit acest lucru, că urmează perioada de reducere a costurilor prin această evaluare, unul, de costing și doi, de impactul asupra mediului; este o cerință separată a regulamentul european în care fiecare proiect, bucată cu bucată, trebuie să treacă de această evaluare și să răspundă la întrebarea dacă afectează sau nu mediul și aici mă aștept ca unele proiecte să aibă probleme. Nu suntem singura țară care a făcut acest lucru. Mai sunt și alte țări, deci nu este nimic dramatic aici.

Reporter: Voiam să vă întreb cu ce ați venit astăzi la muncă, fiind vinerea verde?

Cristian Ghinea: Cu mașina de la minister.

Reporter: Electrică sau...?

Cristian Ghinea: Nu Nu știu pe ce merge, dar nu este electrică.

Reporter: Au fost mulți colegi de-ai dumneavoastră care au venit astăzi fie cu metroul, fie cu autobuzul, fie cu mașina electrică. Ce trebuie făcut ca aceste măsuri de 'vinerea verde' să nu rămână doar o imagine de PR, ci să se și simtă cu adevărat în mediu.

Cristian Ghinea: Eu am o scuză pentru că ministerul meu este departe, dincolo de Casa Scânteii şi era foarte greu să merg cu trotineta astăzi, când aveam de aprobat PNRR-ul, cum fac în alte dăți. 20% din alocările pentru UAT-uri vor trebui date pentru proiecte de calitatea aerului și mă aștept de la primari să vină cu proiecte care să dezvolte în mod realist transportul electric și trebuie nu doar să cumpărăm autobuze, asta este ușor de făcut până la urmă, vom condiționa aceste alocări pentru autobuze electrice de crearea unor benzi de circulație dedicate, astfel încât chiar să fie fezabil pentru foarte multă lume să ia autobuzul. Deci 20% vor fi pentru calitatea aerului din alocările către orașe și municipii, nu și către comune că acolo sunt alte probleme.

Reporter: Multe dintre aceste proiecte care se regăsesc în PNRR sunt discutate de ani de zile. Voiam să vă întreb dacă au fost luate în considerare, știu eu încă un an de zile sau poate chiar doi de pandemie, în care sunt restricții de circulație, în care forța de muncă se găsește mai greu, firmele nu se prezintă neapărat cu mult entuziasm la licitații, mai ales în perioada asta, pentru că nu știu cum vor desfășura proiectele și dacă ajunge timpul de implementare până în 2026, dacă sunt proiecte sensibile?

Cristian Ghinea: Ăsta va fi un criteriu de selecție acum, în a doua etapă, acolo unde avem îndoieli, fie vom împărți proiectul în bucăți mai mici, astfel încât să fie gata. Nu există posibilitatea de prelungire după 2026, este foarte ferm. Acum, dacă se va ajunge un fel de criză la nivel european, că mai multe state vor întârzia și se va modifica regulamentul, este cu totul altă discuţie, dar nu ne permitem să lucrăm pe un scenariu în care "lasă că ajungem la un moment dat să se amâne". Nu, vom prioritiza acele proiecte care chiar pot fi gata.

Reporter: Şi o a doua întrebare: dacă ne puteți da un exemplu cel mai rapid, mai ușor de implementat proiect și când va fi acesta gata.

Cristian Ghinea: VMI, care presupune pur şi simplu implementarea unei legi existente, care are nevoie doar de un sistem informatic și de o decizie politică pe cât să fie suma care să acopere diferența între ce primesc oamenii acum și salariul lor. Proiectul privitor la abandonul școlar este unul care poate fi dat foarte flexibil la nivel de școală foarte rapid. Tot ce înseamnă intervenție care nu presupune un proiect, să spun aşa autostrada presupune un proiect, că pleacă de aici, ajunge aici, atât costă, este un proiect. Sunt și măsuri care sunt de reformă ca atare și de implementare prin mecanismul legal fără să fie un proiect, deci astea pot să înceapă foarte, foarte rapid. Casele de marcat - se pot deconta antreprenorilor costuri deja făcute și să faci sistemul informatic care să lege cu sistemul informatic al ANAF, nu poate fi făcut rapid. Sunt foarte multe care pot fi făcute rapid.

Reporter: Deci până la finalul anului, să spunem, odată ce sunt primiți banii... Un an şi jumătate?

Cristian Ghinea: Va fi o prefinanțare de 13% de 29,2 miliarde. Aceşti 13% intră în țară, imediat ce avem PNRR aprobat, dar atenție, în cel mai bun caz, el va fi adoptat la toamnă pentru că așa spune regulamentul. Mai, iunie - sunt negocierile cu Comisia. Iulie, august - negocierile din Consiliu. Acum, dacă se va mai întârzia în negocierile cu Comisia, se duce tot termenul mai încolo.

Reporter: Deci primii bani ar putea intra în această toamnă pe finanțarea 13%?

Cristian Ghinea: Da.

Reporter: Care ar fi un termen la care oamenii să poată să vadă ceva concret, cum ar fi centrele medicale din zonele rurale? Când ar putea acestea să fie construite sau școli moderne realizate? Trebuie să așteptăm până în 2026 sau mai repede?

Cristian Ghinea: Nu. Anul viitor. De pildă, am pus pentru prima oară în România acest Program Național pentru Creșe, care presupune, pe de o parte, schimbarea cadrului legislativ. Nu știu dacă știți, dar normativele de creșe sunt din 1995, presupun să ai câte 100 de metri pătrați pentru fiecare copil - o sută de metri pătrați este aberant. Nu e potrivit pentru orașele moderne în care costurile sunt altele la costul de imobiliare. Deci Ministerul Dezvoltării, împreună cu Ministerul Educației vor face modificarea legislativă. Din acel moment, din banii de prefinanțare, putem plăti creșe, care creșe au început să fie deja licitate de către Compania Națională de Investiții, deci pe bugetul național, am început unele proiecte. Acelea care sunt fezabile și acceptate de Comisia Europeană vor putea să fie plătite, imediat în această prefinanțare.

Reporter: Şi deci la anul ar trebui să vedem niște construcții realizate din acești bani?

Cristian Ghinea: Absolut, dacă se aprobă PNRR la toamnă.

Reporter: Şi ce se  întâmplă cu proiectele care nu sunt finalizate până în 2026? Trebuie să dea înapoi finanțarea obținută până în acel moment și rămân să fie finalizate pe bugetul național sau...?

Cristian Ghinea: Nu. Acesta este un mecanism de la fondurile structurale. Aici este exact invers. Noi le facem din bani naționali și când le avem gata cerem bani pe ei. Dacă nu sunt gata nu cerem bani pe ele, le luăm pe buget.

Reporter: Am înțeles. Mulţumesc!

Cristian Ghinea: Şi sperăm să fie cât mai puține asemenea cazuri.

Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă întreb care vor fi criteriile după care comunitățile locale vor primi bani din PNRR, dacă va fi, nu știu, eventual un concurs de proiecte sau care vor fi efectiv criteriile după care comunitățile locale vor putea accesa acești bani?

Cristian Ghinea: Dacă vă uitați în documentul care, cred că a fost deja publicat pe site-ul ministerului, la fișa respectivă, fonduri pentru UAT-uri, sunt acolo exact tipurile de proiecte care pot fi...

Reporter: Aş prefera să mi le spuneți dumneavoastră, doar câteva cele mai importante.

Cristian Ghinea: Deci practic fiecare UAT are pus deoparte o bucată a sa. Din această bucată, Ministerul Dezvoltării, care va gestiona programul, trebuie să se asigure că per total alocare, 20% sunt pentru calitatea aerului. Deci, aici vor favoriza proiectele care vin pe biciclete, autobuze electrice, transport, transport în comun, parcuri industriale digitale, de pildă. Toate acestea sunt eligibile şi, practic, dacă eu aș fi primar, știu că am x euro pentru următorii cinci ani și vin cu aceste proiecte la Ministerul Dezvoltării și îmi iau banii. Acesta este mecanismul.

Reporter: Și dacă nu vin cu aceste proiecte, eu ca primar....

Cristian Ghinea: Şi dacă nu vin cu aceste proiecte, la runda a doua, banii care rămân se distribuie celor care au proiecte. Nu poți să îi obligi pe niște oameni care nu vor să facă proiecte.

Reporter: Președintele Iohannis spunea că vor fi alocați bani şi pentru "România educată". Ne puteți da câteva exemple de proiecte care sunt incluse în "România educată" și care vor fi finanțate prin PNRR?

Cristian Ghinea: Da. Digitalizarea, pe care am menționat-o, programul de reducere a abandonului școlar și cele două miliarde de euro pentru infrastructura școlară. Deci, aici, practic, din acest moment, primarii care au partea de infrastructură pentru sistemul de educație trebuie să pregătească proiecte de modernizare a școlilor, plus mai este și o parte de dotare cu laboratoare de știință, astfel încât această linie de investiție probabil că va fi gestionată la nivel central, astfel încât toate școlile din România să aibă astfel de laboratoare.

Reporter: Adică Ministerul Educaţiei va fi cel care va decide unde vor fi făcute, spre exemplu, laboratoare, în ce școli vor făcute aceste laboratoare.

Cristian Ghinea: Da.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Referitor la zona de sănătate, spuneați că vom avea inclusiv construcția unor noi spitale. Ne puteți spune ce spitale vor fi făcute și unde vor fi construite?

Cristian Ghinea: Nu vă pot spune, pentru că decizia nu a fost luată. Deși am crescut foarte mult alocarea pe spitale față de varianta precedentă, suntem la mai mult de 2,5 miliarde de euro, de fapt, 2,6, pardon, nevoia este mult mai mare. Vreau să vă spun că din cele foarte multe întâlniri pe care le-am avut în perioada asta, dintre primarii care au venit la mine, cei mai mulți au pe această zonă de investiții. Ştiu situația, este dramatică. Până la urmă, trebuie să urmăm o strategie. Ministerul Sănătăţii va avea o unitate de investiții în sănătate, în infrastructura de sănătate, care va lua decizia. Şi nu creăm birocrație nouă, ăsta a fost alt criteriu pe care l-am pus. Apropo, am respins destul de multe cereri de a crea o agenție, o ceva anume. Am spus: creăm noi structuri birocratice, doar dacă reorganizăm. Vlad Voiculescu s-a angajat să reorganizeze cele trei direcții de investiții care există în acest moment în Ministerul Sănătății, într-o agenție de investiții în sănătate unde se va lua decizia de prioritizare.

Reporter: Ne garantați că, în 2026, vom avea un spital, măcar un spital nou la noi în țară, făcut prin PNRR?

Cristian Ghinea: Da.

Reporter: Şi cât de mare va fi el sau cum îl vedeţi? Pe cine va servi?

Cristian Ghinea: Ca să fie foarte clar: spitale regionale, cele mari care sunt în pregătire, rămân pe Programul Operațional Sănătate. Aici vorbim de alte spitale de nivel județean, dar care sunt tot mari. Nu vreau să vă dau nume pentru că ar însemna să mă antepronunț, dar vor fi spitale județene mari, suficient de avansate ca maturitatea proiectului să fie gata până în 2026, acesta va fi criteriul.

Reporter: Am înțeles corect, cele trei spitale regionale nu sunt finanțate din PNRR?

Cristian Ghinea: Ele sunt finanțate, sunt prinse la finanțare, trimise la Comisie, prin Programul Operațional Sănătate. Au un miliard de euro a lor, pentru că acolo fiind foarte mari, există posibilitatea de a se prelungi până peste 2026, deci vorbim de spitale noi, pe lângă cele trei regionale mari. Domnule ministru, s-a vorbit în ultima perioadă foarte mult de banii de PNRR, însă mai există circa 50 de miliarde de euro care ar trebui să vină în ciclul bugetar 2021-2027. Când vom vedea cum atragem și acești bani?

Cristian Ghinea: Tot anul ăsta. Este aici domnul Vasiliu, secretar de stat care se ocupă cu programarea. Primele variante de programe operaționale au fost trimise la Bruxelles. Au existat 8 runde de negociere și ne-am propus să le finalizăm anul ăsta. Ca să fie foarte clar, tot anul acesta se face și programarea pentru toate programele operaționale, se face la ministerul pe care îl conduc, mai puțin partea de agricultură, care se întâmplă la Ministerul Agriculturii. Vor fi însă modificări, pentru că au apărut anumite necesități evidente din dezbaterile pentru PNRR și care își au locul în programele operaționale, vă dau un exemplu: siturile contaminate. Sunt foarte multe situri în România, foarte multe locuri poluate istoric și care trebuie să fie curățate. Avem şi infrigement pe acest subiect. Ministerul Mediului a luat o decizie grea. Ministerul Mediului care a avut foarte multe propuneri. A trebuit să luăm o decizie grea, ce facem cu această parte de investiții. Este deja o promisiune pe care i-am făcut-o domnului ministru, că vom mări alocarea din programul operațional viitor pentru mediu, pentru aceste situri decontaminate, pentru că este chiar nevoie acolo.

Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă întreb dacă există posibilitatea de cuplare între PNRR şi fondurile din ciclul 2021-2027, dacă va exista un proiect foarte mare care n-ar putea să fie acoperit din Planul Național de Redresare și Reziliență?

Cristian Ghinea: Da, se poate. Va trebui să modificăm programul la momentul respectiv. Dar eu sper să nu fim nevoiți să facem asta, pentru că vom include aici proiecte care trebuie să fie finalizate. Teoretic, se poate ce spuneți, dar aș prefera să nu ajungem în situația asta. Bun. Vă mulțumesc frumos! Toate bune!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe