Briefing la finalul sedinței de guvern susținut de ministrul muncii, Marius Budăi, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul dezvoltării, Attila Cseke, ministrul agriculturii, Petre Daea, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Mihai Diaconu, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Dragan și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Este ultima ședință de guvern din acest an și alături de noi se află membri ai cabinetului, care vor oferi detalii legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat. Desigur, vă vor sta la dispoziție fiecare dintre domniile lor pentru răspunsuri la întrebările pe care veți dori să le formulați. Vom începe, așa cum am convenit, cum am anunțat, cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi, pentru a vorbi despre decizia pe care astăzi Guvernul a luat-o în privința sistemului de pensii. Mă refer la pensiile speciale. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Marius Budăi: Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor și vă mulțumesc frumos pentru prezență! Astăzi, Ministerul Muncii. a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două hotărâri de guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de România exact în 2019, când am avut președinția Consiliului Uniunii Europene, ce ține de echilibrul dintre viața profesională și viața particulară, și a doua privitoare la zilele libere de anul viitor și, bineînțeles, proiectul de lege care, așa cum au promis în spațiul public liderii coaliției, președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și premierul Nicolae Ciucă, că nu va fi vorba de o ordonanță de urgență, ci de un proiect de lege, adoptat în primă fază în Guvern, după care supus aprobării, dezbaterii, aprobării în Parlamentul României, așa cum este și normal. Prin proiectul de act normativ se ține cont de prevederile din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, din deciziile Curții Constituționale, care au fost elaborate pe parcursul anilor, privitor la sistemul de pensii, dar și de lipsa transparenței care a fost reclamată la perioada scrierii PNRR de către partenerii sociali, societatea civilă şi, bineînțeles, partidele de atunci, din opoziție. În decembrie anul trecut, după cum bine știți, a fost aprobat un memorandum în Guvern, în care toți miniștrii de resort au fost cuprinși în echipa de lucru a acestui proiect. Le mulțumesc în primul rând liderilor coaliției pentru înțelegere și le mulțumesc și colegilor miniștri pentru aportul dumnealor și al tehnicului din ministere la acest proiect de act normativ. Proiectul de lege, după cum știți, va fi depus de acum în Parlament și va fi supus aprobării odată cu începerea dezbaterilor cu data de 1 februarie. Liniile principale sunt următoarele: în primul și în primul rând, ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Mă refer la cele șase categorii de legi, două în domeniul justiției - navigatorii, Curtea de Conturi, diplomații și, bineînțeles, pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziei Curții Constituționale. Însă și aici este o ajustare, o dată de vechimea necesară în magistratură, strict în magistratură, dar și o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate și nu va mai exista după aprobarea acestui proiect și publicarea lui în Monitorul Oficial și după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut în lege, nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul. De asemenea, la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent. Mă refer la acele prime acordate, în unele cazuri, în ultimele 6 luni sau la câștiguri de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Mai mult de atât, nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni dacă vorbim de magistrați din ultimii 10 ani. Și tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani. De menționat, că toți miniștri de resort sunt co-inițiatori. Co-inițiator nu este doar Ministerul Muncii, pentru că reglementările în vigoare care duc, de exemplu, către sistemul militar nu puteau să fie inițiate decât de ministerele de resort. În justiție, la fel, pentru personalul navigant - Ministerul Transporturilor, sau pentru diplomați - Ministerul Afacerilor Externe. Toți acești miniștri, care au fost prinși și în memorandumul la care am făcut referire la început, au semnat ca și co-inițiatori acest proiect. Un impact bugetar pozitiv nu există în acest proiect, deci va fi doar impact suplimentar prin reducere de cheltuieli, am spus de modul de calcul. De asemenea, pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate. Perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectului de act normativ în Monitorul Oficial va fi de minim 20 de ani, care va crește gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an să scadă perioadele: 20 cu 5 asimilați, după care 21 cu 4 și așa mai departe, până ajungem la strict 25 de ani. Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. Şi dau exemplul auditorii Curţii de Conturi, care aveau posibilitatea ca o vechime între 4 şi 14 ani să benficieze de același drept, acum trebuie să aibă minim 15 ani, funcționarii publici parlamentari la fel, de asemenea şi diplomaţii. La diplomaţi a existat şi o creştere a vârstei de pensionare şi la personalul navigant la fel, astfel încât să aliniem pe cât posibil în România vârsta de pensionare cu vârsta standard din sistemul public de pensii. În mare, acestea sunt prevederile, deci se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o iesire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieșirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special, va fi o economie la bugetul de stat. Vreau să menționez că pe toată perioada acestui an am fost într-o strânsă legătură cu reprezentanți ai Comisiei Europene, cu specialiști de la Washington de la Banca Mondială. Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar care așa cum arată proiectul, există reduceri, vor exista ulterior adoptării reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuții finale, astfel încât odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie să fie totul foarte, foarte clar. Eu vă mulțumesc frumos pentru atenție și dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Referitor la pensiile magistraților, există chiar foști magistrați care spun că această lege ar putea să pice la CCR dacă va fi sesizată Curtea, deoarece ați introdus acea prevedere privind recalcularea pensiilor magistraților și pentru foștii magistrați. Asta înseamnă că legea ar urma să se aplice retroactiv, ceea ce nu ar fi chiar legal.

Marius Budăi: Există avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care combate această teză și, mai mult decât Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură independența sistemului, am spus... dacă nu am spus, cu alte dăți cu siguranță v-am comunicat că, inclusiv la elaborarea acestui proiect, au fost prezenți toți din toate sistemele, nu numai miniștrii, ci și specialiștii și mai ales ne-am asigurat că asigurăm - scuzaţi-mi repetiţia - independența, în principal în sistemul juridic, în sistemul de justiţie, dar şi a tuturor celorlalte sisteme. Avizul CSM face referire foarte clar la acest subiect și arată că proiectul, așa cum este scris acum, nu are risc de neconstituționalitate.

Reporter: Și aș mai avea încă o întrebare referitoare la vârsta de pensionare.

Marius Budăi: Iar vizavi de retroactivitate, îmi cer scuze, vizavi de retroactivitate, proiectul nu produce efect retroactiv pentru că nu se recuperează veniturile deja încasate. Nu, vorbim de un drept care va fi stabilit de acum încolo în baza prevederilor legale pe care atât Guvernul, cât și Parlamentul au dreptul constituțional de a interveni.

Reporter: Și despre vârsta de pensionare, în analiza Băncii Mondiale, dacă nu mă înșel, era acolo prevăzut să crească această vârstă de pensionare etapizat cu 6 luni pe ani, timp de 5-10 ani, până când s-ar ajunge la 65 de ani. Cum este, până la urmă, în forma adoptată astăzi?

Marius Budăi: Pentru cei, de exemplu, pentru magistrații care au între 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut vârsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar vârsta de pensionare gradual va crește, prin ceea ce v-am explicat vizavi de nepermiterea asimilării profesiilor și începerea acelei vechimi minime de cel puțin 20 de ani, după care, gradual, câte un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta înseamnă și o împingere în sus a vârstei de pensionare.

Reporter: Mulțumesc.

Marius Budăi: Mulțumesc frumos!

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să ne explicați puțin. Deci, practic, de când această lege intră în vigoare, vârsta de pensionare pentru magistrați crește automat de la 60 la 65 de ani...

Marius Budăi: Doar pentru cei care nu au o vechime de 25 de ani, am explicat acum colegii. Vorbim de acele persoane care au vechimea între 20 şi 25 de ani, pentru acele persoane, după care, treptat, în funcție de perioada lucrată strict în magistratură, da, ca și procuror sau judecător, va fi o perioadă de minim 20 de ani, după care asta înseamnă iarăși o creștere a vârstei de pensionare, pentru că până acum se permiteau asimilări mai mari, după care treptat, an de an, crește acest stagiu până la 25 de ani obligatoriu strict în magistratură. La elaborarea - și cu asta închid, vreau să mai fac o mențiune - la elaborarea acestui proiect de act normativ pe lângă cele precizate anterior și adică consultări, discuții, Banca Mondială, Comisia Europeană și toate cele precizate, s-a ținut cont și de legislația europeană în fiecare domeniu legiferat prin această lege.

Reporter: Am văzut recent, președintele Klaus Iohannis a semnat 20 de decrete de pensionare în rândul magistraților într-o singură zi. Ne-am putea aștepta la plecări din sistem, până când legea o să intre în vigoare, până la 1 februarie, când ajunge în dezbatere în Parlament, de exemplu.

Marius Budăi: Mulțumesc frumos pentru această întrebare. Eu cred că acest proiect de act normativ, una din grijile principale pe care le-am avut împreună cu colegii mei miniștri, dar și cu specialiștii din cadrul ministerelor, a fost ca să nu dezechilibrăm instituțiile statului. Exact acest lucru propune și acest proiect. Şi dacă o să observați, eu vă spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiție de către specialiștii de acolo, au fost foarte multe discuții publice și eu am preferat să nu mă angrenez în aceste discuții, câteodată poate spre supărarea dumneavoastră, dar nu am vrut să induc în spațiu public elemente care nu erau conforme cu realitatea. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect care este adus și care a fost adus la cunoștință sistemului judiciar și deja, din spusele celor din sistemul judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită.

Reporter: Domnule ministru, dacă această lege este atacată la Curtea Constituțională și are într-adevăr un viciu de neconstituționalitate, am putea să vedem că România pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență?

Marius Budăi: Dacă această lege va fi atacată la Curtea Constituțională, în primul rând trebuie să să așteptăm decizia curții și să vedem motivarea. Nu pot să mă pronunț eu acum despre ce motivare, ce se va scrie și care va fi decizia Curții Constituționale. Noi suntem în strânsă legătură, nu avem nici un pericol, v-am comunicat anterior că inclusiv Comisia Europeană a spus să nu ne grăbim cu acest proiect și să finalizăm acest proiect până la următoarea cerere de rambursare de cheltuieli din cadrul PNRR, cerere de finanțare. Şi atunci suntem în această perioadă. Ce o să fie, dacă o să fie atacat sau nu, vedem decizia Curții Constituționale, vedem motivarea și procedăm ca atare, astfel încât să nu punem în pericol implementarea PNRR, bineînțeles.

Reporter: O singură întrebare. S-a discutat în ultima perioadă despre salariul minim voluntar, să permiteți firmelor să crească cu 450 de lei salariile între 3.000 și 5.000 de lei și să scutiți 200 de lei. Nu l-am văzut azi pe ordinea de zi acest proiect și aș vrea să vă întreb dacă mai există această discuție cu sindicatele și patronatele.

Marius Budăi: A fost această discuție cu sindicatele și patronatele, a fost prezidată de domnul prim-ministru. Avem în continuare aceste discuții. Îmi pare rău că nu este domnul ministru de finanțe aici, este o chestiune de oportunitate fiscală, nu este o chestiune care ține de Ministerul Muncii, dar ca cel care convoc și care prezidez Consiliul Naţional Tripartit atunci când nu este prim-ministrul, vă spun că suntem în strânsă legătură cu partenerii sociali. S-a făcut într-adevăr această propunere și probabil într-un act normativ ulterior o să regăsim și această propunere.

Reporter: /.../

Marius Budăi: Ordonanțe de urgență, nu știu dacă colegii de la Ministerul de Finanțe au o abilitare în ianuarie să dăm o asemenea ordonanță de urgență pe codul fiscal, dacă nu, imediat, în luna februarie.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! În cazul pensiilor militare, v-aș întreba cum va rezolva noua lege situația pensionarilor militari care așteptau o serie de actualizări, acele, hai să zicem, ajustări și să se ajungă la același plan? Pentru că sunt pensionari militari care din urmă nu aveau recalculate, legat de soldă și de toți acei indicatori, cum se va ajunge la o soluție echitabilă pentru pensionarii militari care deja au pensii și care așteptau aceea...

Marius Budăi: Ceea ce dumneavoastră mă întrebați va face obiectul unui alt act normativ. Nu puteam să introducem în acest proiect această reglementare și nici nu este rolul ministrului muncii sau Ministerului Muncii acest subiect. Trebuie să vină propunerea de la ministerele de resort, să o discutăm. Bineînțeles, suntem coaliția politică care susține Guvernul, să luăm decizia și să procedăm ca atare. Dar, obiectul acestei propuneri legislative care va merge în Parlament la adoptare nu era acesta.

Reporter: Și nu aveți niciun orizont de timp. Deci, undeva, la un moment dat.

Marius Budăi: Sunt aspecte pe care trebuie să le discutați cu miniștrii de resort. Vă repet, eu nu fac decât să implementez ce au scris alții în PNRR, incorect din punctul meu de vedere, pentru că aceste legi nu sunt ale Ministerului Muncii. Inclusiv pensiile militare sunt pensii care sunt stabilite și plătite în baza Legii 223/2015, care n-are nicio legătură cu Ministerul Muncii.

Reporter: Mulțumesc!

Marius Budăi: Mulțumesc și eu!

Reporter: Bună ziua! Există o întrebare în acest moment și în spațiul public, de ce prin reforma pensiilor de serviciu nu au fost trecute pe contributivitate?

Marius Budăi: Ele au parte de contributivitate și tocmai am spus, adineauri, că ne-am folosit la elaborarea acestui proiect - tot ceea ce înseamnă, că vorbim de pensiile militare, de reglementările NATO și de existența acestor tipuri de pensii de serviciu, pentru că eu a fost tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale, de existența acestui tip de indemnizații, de pensii de serviciu și în statele Uniunii Europene. Toate acestea au fost în coroborare directă cu prevederile europene. Parte de contributivitate există.

Reporter: Va crește vârsta de pensionare și pentru militari și cei din MAI?

Marius Budăi: Nu este prevăzut în acest proiect, deoarece pensiile din sistemul public, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au trecut deja printr-o primă reformă în anul 2015 cu legea menționată anterior, după care, în anul 2017, prin Ordonanța 57 și 59, a fost modificat sistemul de calcul. Deci, au fost deja în reformă aceste pensii, iar pentru cei care se pensionează mai devreme, vorbim de cei care merg în teatrele de operații, de cei care sunt în teren și care beneficiază de condiții deosebite de muncă.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru prezentă.

Marius Budăi: Mulţumesc şi eu și permiteți-mi să urez tuturor un an bun, frumos, mult zâmbet și salutări tuturor ai dumneavoastră. La mulți ani!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. O invit acum pe doamna ministru al educației, doamna Ligia Deca, să prezinte deciziile Guvernului privind funcționarea sistemului de educație din România. Doamna ministru!

Ligia Deca: Bună ziua! Aș dori să menționez câteva elemente care au fost adoptate astăzi în ședința de guvern. La inițiativa Ministerului Educației, a fost adoptată în ședința de astăzi, 28 decembrie, hotărârea de guvern pentru aprobarea metodologiei de organizare și funcționare a serviciilor de educație timpurie complementare și modificarea Anexei numărul 4 la Hotărârea Guvernului numărul 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației. Mai concret, hotărârea de guvern prevede cea mai mare creștere a numărului de consilieri școlari și introducerea serviciilor de educație timpurie complementare. Mai precis, se alocă 1.200 de noi posturi de consilieri școlari, reprezentând o creștere de aproximativ 50% față de numărul actual. Această măsură va asigura un număr mai mare de profesori în cabinetele de asistență psihopedagogică, ceea ce va contribui la creșterea accesului elevilor și preșcolarilor la servicii de asistență psihopedagogică, orientare școlară și profesională, extinderea rețelei de cabinete școlare de asistență psihopedagogică și extinderea activităților de prevenire a violenței școlare, în contextul campaniei "Nu sunteți singuri. Împreună oprim violența în școli". Precizăm că în anul școlar 2022-2023, adică acest an școlar, la nivel național, sunt încadrați 2.288 de profesori în cabinete de asistență psihopedagogică, sau așa acum îi cunoaștem cu toții consilieri școlari, pentru un număr de 2.751.233 de elevi și preșcolari. Practic, trecem de la un consilier la 1.200 de elevi, în medie, elevi și preșcolari, la un consilier la 800 de elevi și preșcolari. Practic, această creștere istorică este una din țintele atinse ale viziunii în "România Educată" și ne apropiem de dezideratul pe care îl avem către 2030, anume un consilier la aproximativ 500 de elevi. A doua parte a hotărârii de guvern vizează înființarea, pentru prima dată, a serviciilor complementare de tip ludotecă, grup de joacă și grădiniță comunitară. Vorbim despre 2.550 de posturi pentru asigurarea personalului necesar înființării, până în anul 2026, a 850 de grădinițe comunitare sau grupuri de joacă ludoteci. Ele vor oferi servicii de educație, îngrijire, protecție, nutriție, mai ales din comunitățile dezavantajate. Pentru primele 412 astfel de servicii complementare, vom aloca din Planul Național de Redresare și Reziliență 103 milioane de euro, iar 14,3 milioane de euro vor fi alocate pentru formarea personalului care le deservește. Metodologia de organizare și funcționare a acestor servicii de educație timpurie complementare stabilește principiile de organizare și funcționare, structura anului școlar, modalitatea de înscriere, transfer și scoatere din evidență a copiilor din serviciile de educație timpurie complementare, de asemenea reglementând și condițiile pentru asigurarea unui mediu educațional adecvat, conținutul educativ al activității, modalitatea de asigurare a resursei umane, precum și modul în care această activitate este monitorizată. Activitatea cu copiii din cadrul acestor servicii complementare se organizează pe grupe omogene sau eterogene ca vârstă. Numărul de copii dintr-o grupă va fi în medie de 12, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20. Personalul din cadrul serviciilor de educație timpurie complementară este didactic și nedidactic, permițându-se și încurajându-se, de asemenea, participarea voluntarilor la activitățile desfășurate în unitățile de învățământ preuniversitar, ținând cont de corespondența între competențele personalului și activitățile prestate. Mulțumesc. Dacă sunt întrebări la aștept.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu, doamna ministru. Vă rog.

Reporter: Doamna ministru, bună ziua! Aș vrea să vă rog să ne spuneți în ce stadiu sunt legile educației și care sunt principalele modificări care s-au desprins până acum.

Ligia Deca: Legile educației, așa cum am mai afirmat, vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică și integrare a feedback-ului venit, la începutul anului viitor, după perioada de vacanță, și cred că cel mai potrivit ar fi să avem o conferință de presă dedicată la lansarea lor, în care să explicăm toate reformele.

Reporter: Asta ce înseamnă, că o să așteptăm până în septembrie și atunci părinții vor afla care sunt noile legi, noile reguli pentru începutul anului școlar?

Ligia Deca: Perioada de după vacanța de iarnă nu reprezintă luna septembrie. Vorbim despre începutul anului viitor.

Reporter: Am înțeles. Sindicatele din învățământ. ați avut aici, la Guvern, negocieri cu ele, în continuare cereau ca salariul pentru debutanți să crească la nivelul salariului mediu pe economie. Care este poziția dumneavoastră și dacă ați găsit resurse bugetare pentru această solicitare.

Ligia Deca: Această solicitare a fost lansată și în cadrul întâlnirii cu prim-ministrul României. Domnul prim-ministru a afirmat că sprijină creșterea salariilor, cu precădere pentru debutanții din învățământ. De asemenea, am asumat că odată cu adoptarea noii legi, vor fi alocate şi resursele bugetare necesare, inclusiv pentru salarizarea debutanților. În întâlnirea domnului prim-ministru a fost asumată și înființarea unui grup de lucru care să se aplece asupra grilei de salarizare pentru sectorul învățământ, care să vizeze și ceea ce spuneați dumneavoastră, creșterea salariilor debutanților și refacerea grilei care vizează tot sectorul.

Reporter: Asta înseamnă că ele se aplică din septembrie anul viitor, concret?

Ligia Deca: Aplicarea creșterilor salariale este în funcție de adoptarea legilor educației.

Reporter: Când credeți că se va întâmpla acest lucru? Am văzut deja că au existat consultări în mandatul trecut al domnului Câmpeanu. Ați preluat, ați reluat iar consultările, ne spuneți că la începutul anului viitor, dar, concret, când le-am putea vedea în guvern, de exemplu?

Ligia Deca: Așa cum am spus, odată ce ele sunt făcute publice, intră și în primă lectură în ședința de guvern, urmează procedura de avizare interministerială și după adoptarea în guvern, cât mai devreme, la începutul sesiunii parlamentare viitoare, le vom vedea și în procedură de dezbatere parlamentară.

Reporter: 1 februarie, sesiunea atunci începe. Am putea avea legile în Parlament atunci?

Ligia Deca: La începutul sesiunii parlamentare. Nu are rost să lansez o dată, pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerială. Mulțumesc.

Reporter: Aş insista puțin pe legile educației, pentru că au fost promise de același guvern din care faceți și dumneavoastră parte să fie gata la 1 septembrie, pe urmă la 1 octombrie. Suntem la 31 decembrie aproape și legile încă nu există. Aș vrea să vă întreb ce le transmiteți părinților care vă privesc în acest moment și care vor să știe cum îi vor trimite pe copii la școală după 1 septembrie, după ce reguli, după care legi, după noile legi, după legile care sunt acum în vigoare?

Ligia Deca: Am afirmat încă de când am preluat mandatul că una din prioritățile pe care mi-o asum este predictibilitatea în sistem. Aș dori să le transmit părinților că nu vor exista schimbări bruște și că orice modificare relevantă pentru parcursul educațional al copiilor va fi anunțată din timp, fără a crea dezechilibre în sistem.

Reporter: Deci asta înseamnă că puteți să ne așteptăm să meargă copiii la școală pe legile actuale?

Ligia Deca: Asta înseamnă că vom avea în vedere o perioadă de tranziție suficientă, în așa fel încât toți cei care sunt vizați de reformele educaționale să aibă timpul necesar pentru adaptare și să aibă toate informațiile necesare. Legile care vor fi promovate de către Guvern vor viza tocmai bunăstarea elevilor și creșterea calității și echității în sistem. Deci cred că ele ar trebui să fie așteptate cu bucurie.

Reporter: Dar care au fost principalele probleme pentru care au fost împiedicate aceste legi ale educației, care au fost cele mai mari controverse de nu ați reușit să ajungeți la un acord astfel încât ele să fie puse în dezbatere publică, adoptate de Guvern și trimise în Parlament?

Ligia Deca: Am preluat mandatul de ministru al educației acum mai puțin de trei luni și este absolut firesc ca atunci când un ministru își asumă politic un cadru legislativ atât de amplu să aibă timpul necesar să facă toate acele discuții pentru ca asumarea cadrului legislativ să fie în conformitate cu cele mai bune soluții identificate. Nu mi se pare un timp nerezonabil pentru un nou ministru. Înțeleg așteptarea din sistem și promit că la începutul anului viitor ea va avea ca rezultat acest nou pachet legislativ în spațiul public.

Reporter: Îmi cer scuze, un singur comentariu. Înțelesesem când ați fost propusă ca ministru al educației că veniți pe această funcție tocmai pentru că ați lucrat intens cu domnul Câmpeanu la aceste legi, că le cunoașteți foarte bine. Acum, practic, ne spuneţi că mai aveţi nevoie de timp ca să /.../

Ligia Deca: Eu am lucrat la proiectul și la viziunea România Educată. Proiectul legislativ a fost asumat de către Ministerul Educației și de către domnul ministru Sorin Cîmpeanu. Există, sigur, comunicare interinstituțională, dar proiectul legislativ nu a fost asumat de către mine ca un consilier prezidențial, ci a fost asumat de către ministrul Sorin Cîmpeanu atunci când a fost lansat în dezbatere publică. După comentariile venite în dezbaterea publică, am luat timpul necesar pentru a integra cele mai bune soluții care au ajuns la minister.

Reporter: Deci un timp rezonabil când vom avea noile legi asumate de către dumneavoastră, ca ministru?

Ligia Deca: După sărbătorile de iarnă, la începutul anului viitor.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență, doamna ministru! Desigur, sunteți așteptată să reveniți cu prezentarea acestui pachet. Reamintim faptul că preluarea mandatului dumneavoastră a coincis și cu momentul în care erau deja colectate numeroasele sugestii, ca urmare a consultărilor publice și dialogurilor pe care predecesorul dumneavoastră le-a avut. Cred că sunt mii de propuneri pe care...

Ligia Deca: Aproximativ 10.000 de contribuții, da, care sosiseră la minister.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență!

Ligia Deca: Mulțumesc și eu!

Dan Cărbunaru: Și revenind la temele deciziilor pe care Guvernul le-a luat astăzi, în ultima ședință a anului, îl invit alături de mine pe domnul ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării, pentru a vă prezenta o serie de elemente din zona administrației publice de care domnia sa răspunde alături de colegii din Ministerul Dezvoltării. Domnule ministru, aveți cuvântul!

Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mâna, bună ziua! Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, un proiect de ordonanță de urgență care vine să operaționalizeze reforma de acces la funcția publică. Așa cum această reformă este prevăzută în Codul administrativ, practic vorbim despre posibilitatea, respectiv obligativitatea de anul viitor ca pe două paliere, și anume de acces în funcția publică de debutant și, respectiv, cealaltă limită a funcției publice - înalții funcționari publici, accesul în aceste categorii de funcții publice să se facă printr-un sistem pe care Codul administrativ îl denumește program-pilot și care prevede două etape bine delimitate. O etapă de recrutare, care este un concurs național, la nivel național, în urma recrutării unui număr de candidați pentru aceste două categorii: funcționari publici debutanți, respectiv înalți funcționari publici. Ocuparea posturilor propriu-zise în autoritățile și instituțiile publice, fie că sunt centrale, fie că sunt locale, se face printr-un concurs organizat la nivelul instituției respective. Dar coșul, ca să-l denumesc așa, coșul, este cel care e determinat prin acest concurs național. Această ordonanţă de urgenţă vine să prevadă procedurile prin care Autoritatea Națională pentru Funcționari Publici, ANFP, va face această procedură de acces în funcția publică în 2023. Programul-pilot trebuie să se desfășoare până în 30 iunie 2023, urmând să existe o analiză ex-post a experienței acumulate, cu posibilitatea de extindere a acestui sistem de acces în funcția publică și pe alte paliere, adică între palierul funcționari publici debutanţi și înalții funcționari publici. Procedura prevăzută este destul de simplă, în sensul în care toate autoritățile publice vor trebui să prevadă între funcțiile publice vacante cel puțin 10% ca fiind funcții publice pentru debutanți, astfel încât să existe necesarul de funcții pentru care să se desfășoare acest program-pilot. Respectiv, în 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, vor trebui să comunice la ANFP posturile necesare, posturile care sunt dedicate acestor categorii de funcționari publici debutanți. Evident, acea situație este valabilă și pentru înalții funcționari publici, dar aici vorbim de instituții și autorități centrale, urmând ca ANFP să organizeze acest concurs. De asemenea, în ședința de guvern s-a decis alocarea a două sume ca ajutor de stat pentru aeroporturile din Craiova și Sibiu. Este vorba despre un ajutor de stat care a fost notificat din timp la Comisia Europeană și a fost autorizat de către Comisia Europeană. Vorbim de aceste două aeroporturi pentru că, conform reglementărilor europene, aceste două aeroporturi cu peste 200 de mii de pasageri, au înregistrat pierderi în primele 6 luni ale anului 2022. Restul aeroporturilor care se încadrau în această categorie, cu peste 200 de mii de pasageri, nu au avut pierderi, drept urmare, nu se putea aloca acest ajutor de stat. Suma totală care se alocă pentru cele două aeroporturi, respectiv pentru consiliile județene care au sub autoritate aceste aeroporturi, este de 5,2 milioane de lei. Încă un aspect, dacă îmi permiteți, din activitatea Ministerului Dezvoltării, pentru că închidem un an intens legat de Planul Național de Redresare și Reziliență, unde Ministerul Dezvoltării are componente ca valoare de peste 6 miliarde de euro de gestionat. Am încheiat la zi 2.019 contracte de finanțare în valoare de peste 3,1 miliarde de euro. Acestea sunt contracte de finanțare încheiate cu beneficiarii, ceea ce înseamnă că toți acești beneficiari, din momentul încheierii contractului, au finanțare asigurată și pot să înceapă procedurile de achiziție publică pentru aceste lucrări. Suntem în continuarea încheierii acestor contracte, astfel încât până la sfârșitul lunii februarie să închidem toate componentele Ministerului Dezvoltării pe PNRR. Pot să anticipez că va fi o situație în care, pentru prima dată în România, în 10 luni de zile, un program denumit pe fonduri de coeziune 'program operațional' se închide cap-coadă, adică am început primul apel de proiecte la 1 aprilie, am desfășurat mai multe apeluri de proiecte, am avut analiza acestor proiecte, evaluarea acestor proiecte, perioada de contestații, anunțarea câștigătorilor și încheierea contractului de finanțare de la 1 aprilie 2022 până la 28, respectiv, sfârșitul lui februarie 2023. Niciodată, până acum, nu s-a reușit acest lucru în istoria fondurilor europene în România. Eu cred că este important că am reușit să implementăm o procedură atât de simplă și eficientă, totul pe platforma digitală, care ne-a permis să ajungem la acest stadiu. Respectiv, săptămâna trecută am inaugurat la Fălticeni și prima investiție finanțată și finalizată integral din fonduri PNRR. Este vorba despre o creșă din programul guvernamental de construire creșe pe care l-am denumit "Sfânta Ana" și care continuă cu toate celelalte 211 astfel de creșe, care sunt din punct de vedere energetic foarte eficiente. Dacă aveți întrebări.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru.

Reporter: O întrebare, domnule ministru. Bună ziua! Consiliul Național al Secuilor i-a trimis premierului Ciucă o scrisoare de 100 de pagini în care se solicită autonomie teritorială, din nou aş spune. V-aș întreba care este poziția dumneavoastră și dacă susțineți acest demers, având în vedere că UDMR este la guvernare. Mulțumesc.

Cseke Attila: Nu doresc să comentez scrisorile unei organizații civile.

Reporter: Este vorba despre reprezentanții maghiarilor din...

Cseke Attila: Dintr-o organizație a societății civile.

Reporter: Şi nu comentați?

Cseke Attila: Nu.

Reporter: Nici la nici la partid, sau la guvern nu comentați? Ca să ne lămurim.

Cseke Attila: Nu comentez o scrisoare de 100 și ceva de pagini pe care, evident, n-am citit-o.

Reporter: Dar demersul în sine, ideea în sine, o susțineți, de autonomie?

Cseke Attila: Stimate domn, acum o lună tot acest consiliu a dat un comunicat legat de accesul în Schengen, eram în Spania la ședința comună româno-spaniolă, cu privire la care am spus foarte clar ce a făcut UDMR și cred că a fost poziția  foarte clar exprimată cu privire la acest fapt. Şi am spus că nici România, nici partidele politice, nici partidele parlamentare din România nu pot accepta stabilirea unor criterii suplimentare de niciun fel pentru discuția referitoare la accesul în spațiul Schengen. UDMR, din 2011 a spus că România îndeplinește criteriile tehnice, care sunt singurele criterii stabilite în reglementările europene, nu sunt alte criterii stabilite, drept urmare, nimeni nu poate să ne propună alte criterii, indiferent din ce parte ar veni. Și aici, toată această discuție, din acest punct de vedere, a fost greșită abordarea Austriei, pentru că a introdus un alt criteriu, care nu face parte dintr-o reglementare europeană.

Reporter: Domnule ministru...

Cseke Attila: Vă rog!

Reporter: Dacă în Parlament ajunge un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc, care va fi poziția dumneavoastră? Ați putea susține prin vot un astfel de proiect?

Cseke Attila: Întrebările cu dacă nu își au rostul. Mă întrebați când vorbim despre un proiect legislativ conturat și putem să discutăm.

Reporter: Este cazul ca în momentul de față Parlamentul să se pronunțe prin vot pentru autonomia Ținutului Secuiesc?

Cseke Attila: Nu știu dacă există un asemenea proiect.

Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă aveți alte întrebări legate de activitatea Guvernului?

Reporter: Dar ar fi momentul pentru un astfel de proiect. Este clar că societatea civilă îl cere, ați văzut acea scrisoare, va ajunge și în Parlament, au anunțat reprezentanții. Ați avut un coleg care a depus în fiecare legislatură astfel de proiecte, ar fi oportun în acest moment?

Cseke Attila: O asociație a societății civile a făcut o adresă. Punct!

Dan Cărbunaru: Vă rog, întrebare legată de activitatea Guvernului.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru, aș reveni puțin la activitatea ministerului dumneavoastră.

Cseke Attila: Vă rog!

Reporter: Sunt mai mulți lideri din teritoriu ai PNL, partenerul dumneavoastră de coaliție, care chiar au dat comunicate, au cerut ieșirea UDMR de la guvernare, tocmai pentru că dumneavoastră le-ați blocat lor anumite proiecte la nivel local.

Cseke Attila: N-am văzut un asemenea comunicat de presă, dar dacă dumneavoastră puteți să îl citați și în care să scrie acest lucru, sigur, pot să-l comentez.

Reporter: Acest comunicat există, este liderul de la Buzău sau Brăila, prin care vă acuză... Galați.

Cseke Attila: Eu nu am văzut în acel comunicat, pe care într-adevăr și pe acela l-am răsfoit, este o problemă locală. Toate aceste chestiuni legate de poziționări ale filialelor județene sunt considerate ca fiind probleme locale și trebuie tratate la fel și așa au fost tratate întotdeauna în această coaliție.

Reporter: Deci au toată deschiderea din partea Ministerului.

Cseke Attila: Ca să vă răspund - în ceea ce privește această chestiune legată de finanțarea proiectelor, pe care am auzit-o pe surse, niciodată asumată de către o organizație sau de către un parlamentar sau de cineva din coaliția de guvernământ, pot să vă spun că matematica este o știință exactă și care ne lămurește în foarte multe chestiuni. De exemplu, în ceea ce privește bugetul de investiții al Ministerului Dezvoltării, buget executat de investiții, acesta aproape s-a dublat. La Compania Națională de Investiții cifra este dublată. Avem trei programe noi, guvernamentale, unde, sigur, Ministerul Dezvoltării și-a adus contribuția, dar este un rezultat comun al coaliției de guvernământ și anume Programul Național de Investiții "Anghel Saligny".  Avem acest program guvernamental pornit pe buget de stat, de construire creșe, care, parțial, este mai nou finanțat și în PNRR, respectiv din 3 ianuarie se deschide platforma digitală pentru programul guvernamental de consolidare de clădiri de risc seismic. Cam asta a făcut acest guvern, respectiv asta a făcut ministrul dezvoltării în 2021-2022. Încă o dată, pe toate palierele de buget, creșterile sunt semnificative.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, tot pe același subiect aș insista, dacă îmi permiteți. Sunt primari PNL care spun că nu au acces la aceste programe despre care vorbiți, la "Anghel Saligny", la alte programe de investiții. Dumneavoastră ați sesizat aceste nemulțumiri? Le răspundeți la telefon când vă sună? Care este relația cu primarii PNL?

Cseke Attila: Este o relație cum există cu toți primarii, o relație instituțională, în care mă întâlnesc foarte des cu primarii. Puteți să-i sunați pe președinții asociațiilor, structurilor asociative și vă rog să-i întrebați dacă ministrul dezvoltării a lipsit vreodată de la o ședință a lor, indiferent unde a fost convocată ședința în țară. Ultima a fost a AMR-ului, în București, dar înainte am fost la Asociația Orașelor din Sibiu, cu peste 100 de primari. Nu am văzut acolo această atitudine, iar chestiunea pe ce declarăm pe surse, acum, scuzați-mă, mai cunosc și eu din politică și nu cred că au relevanță foarte mare declarațiile pe surse neasumate.

Reporter: Despre salariile primarilor ne-ați mai putea spune ceva, pentru că s-a discutat despre majorarea acestor salarii? Am văzut, Curtea Constituțională a amânat o pronunțare. Ce șanse sunt ca acestea să crească și când?

Cseke Attila: Dacă Curtea Constituțională va decide că acea lege este constituțională, atunci guvernul și instituțiile statului vor pune în aplicare acea decizie. Dacă decizia Curții va fi în sensul că e neconstituțională, evident, Parlamentul va trebui să ia, în consecință, măsurile de rigoare.

Reporter: În momentul de față știm cam care ar fi impactul bugetar dacă acea lege ar trece de Curtea Constituțională?

Cseke Attila: Aici trebuie să întrebați Ministerul de Finanțe. Nu aș putea să vă spun.

Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai aveți întrebări.

Reporter: Bună ziua și o ultimă întrebare. Astăzi, pe ordinea de zi, a existat un proiect privind modernizarea Gării de Nord. Dacă ați putea să ne daţi câteva detalii despre acest proiect.

Cseke Attila: Doar pot să vă dau câteva detalii pe care trebuie să le tratați cu reținerea necesară, în calitatea mea de președinte al Comitetul interministerial de avizare de lucrări publice, pentru că acest proiect a trecut în acest comitet interministerial acum o lună și care a fost ultimul aviz din punct de vedere tehnico-economic. Din câte știu, este proiectul Ministerului Transporturilor. Sunt două etape pe reabilitarea Gării de Nord. Astăzi s-a aprobat, la propunerea Ministerului Transporturilor, prima etapă, indicatorii tehnico-economici, ceea ce înseamnă că, în perioada imediat următoare, Ministerul Transporturilor va putea să demareze procedura de achiziție publică. În funcție de cât de repede se încheie, conform procedurilor legale, această achiziție publică, se încheie contractul cu antreprenorii și se poate intra pe șantier. Urmează, din câte știu eu, și etapa a doua.

Reporter: Şi așa, estimativ, când credeți că ar putea începe șantierul acolo?

Cseke Attila: Nu, aici chiar nu pot, nu e, nu e domeniul meu. Mulțumesc mult.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Vă mulțumesc foarte mult...

Cseke Attila: La mulţi ani! Un an nou fericit tuturor!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență, domnule ministru, și desigur, colegii de la Ministerul Transporturilor vor fi pregătiți să vă ofere mai multe detalii legate atât de procedurile de lucru privind Gara de Nord, lucrările de acolo, cât și de pe alte șantiere unde gestionează, de asemenea, lucrări importante. Îl rog pe domnul ministru al agriculturii, Petre Daea, să ni se alăture și îi mulțumesc foarte mult și pentru prezență și pentru disponibilitatea de a răspunde la întrebările pe care, probabil, doriți să i le adresați. O scurtă introducere în legătură cu ce s-a întâmplat astăzi în Guvern: o serie de proiecte care vizează alocarea de bani europeni pentru dezvoltare rurală, sectoare vegetale și zootehnice, dar și continuarea unor programe importante pentru fermierii români și agricultorii români, în general. Domnule ministru, vă rog.

Petre Daea: În primul rând, vreau să mă folosesc de acest prilej să vă mulțumesc și să vă felicit. Să vă mulțumesc în calitatea dumneavoastră de jurnaliști, de oameni care vă puneți mintea, preocuparea, creionul, vocea, întrebarea în folosul oamenilor, pentru a-i putea informa la timp. Vă mulțumesc pentru ajutorul pe care l-ați dat Ministerului Agriculturii, știindu-se că de fiecare dată am avut posibilitatea să comunicăm cu dumneavoastră și să veniți la conferințele de presă, pe care le-am statuat într-un principiu pe care l-am respectat și-l voi respecta tot timpul, și anume acela că voi face conferințe de presă atunci numai atunci când am ceva de comunicat ţării. Așa am făcut pentru că cel ce vă vorbește acum, cu misiunea încredințată, astăzi, a pus în operă, prin norme juridice, anumite programe pe care vreau să vi le prezint și spuneam că respect acest principiu al comunicării faptelor. Eu n-am spus niciodată că voi face, dar absolut niciodată, și dumneavoastră puteți confirma acest lucru. Am spus că fac și nu am promis, dar am făcut tot ce trebuia în agricultura ţării românești. Motiv pentru care vreau să felicit fermierii români, cei care au întors brazda ţării într-un an agricol extrem de dificil, foarte complicat, să-i felicit pe cei care au lucrat în zootehnie, pe cei care au lucrat în industria alimentară și au asigurat produsele agroalimentare necesare țării. În această rânduială a înțelegerii și a preocupării permanente, am putut să desemnăm drumul rezultatelor pe care le-am consemnat într-un an, spuneam, dificil, cu probleme extraordinare, când seceta pedologică a pus stăpânire pe întreaga țară. Punând la lucru aparatul administrativ care a lucrat, și nu exagerez, zi și uneori zi întreagă, zi lumină și uneori și noaptea, neținând de seama de sărbători, am putut realiza de lungul vremii, în cele şase luni de activitate fără două săptămâni, 77 de acte normative, care au venit în sprijinul agricultorilor români, punându-le la dispoziție toate formele de sprijin prevăzute în programele naționale și în programele pe care le-am stabilit în colaborare și în legătură directă cu Comisia Europeană, dându-le la timp banii. Motiv pentru care astăzi în România, suntem în situația de a raporta țării că am adus, prin acest mecanism cunoscut și gestionat de două agenții ale României, APIA și AFIR, 2,9 miliarde de euro, bani care au fost puși la dispoziția fermierilor la timpul potrivit, iar acum se află în bugetul țării pentru a putea alimenta alte nevoi pe care le are țara. Și nu sunt puține. În același timp, v-aș putea spune că în momentul acesta am plătit fermierilor 1,9 miliarde de euro. Toate aceste sume au avut un singur scop, indiferent de situație și mai ales atunci când fermierul are nevoie, să fim lângă el în așa fel încât să putem să realizăm şi în ani grei ceea ce am stabilit în programul de guvernare. Lucrurile acestea au fost posibile datorită colaborării excepționale în cadrul guvernului, și o spune un om pe care îl cunoașteți, de-a lungul vremii, o colaborare excepțională cu toți miniștrii, o înțelegere perfectă cu cu premierul. N-am avut niciodată vreun refuz al acțiunii sau al vreunui act pe care noi l-am adus în guvern, dar la care am lucrat atent, în așa fel încât să respectăm, pe de o parte, chingile juridice, pe de altă parte, să îndeplinim obiectivele pe care ni le-am propus. Au fost momentele acestea foarte grele și care au ținut uneori pagina opiniei publice, prin spusele celor care au nevoie de bani și prin interpretările pe care dumneavoastră le-ați făcut de fiecare dată, întrebându-ne când și cum vom da despăgubirile pentru fermierii care au fost afectați de secetă. Am adus la zi toate plățile, inclusiv aceste sume destinate fermierilor care au pierdut producția și au intrat în planul acesta de abordare juridică pentru a avea sumele cuvenite în așa fel încât să-și poată desfășura activitatea, motiv pentru care în România am realizat, după cum bine știți, necesarul de grâu și o cantitate importantă pentru export, într-un an greu. Am realizat producția de floarea-soarelui necesară consumului propriu și excedent pentru export. Din nefericire, am pierdut mult la cultura porumbului, dar cu toate acestea, România are necesarul de consum intern și are și posibilitatea de a exporta, o cantitate, e adevărat, mai mică față de ultimii ani. Un obiectiv extrem de important, care astăzi s-a materializat, și anume, acela de a definitiva Planul Național Strategic. Practic, obiectiv strategic pentru o perioadă importantă de timp pentru agricultura țării, pe o perioadă începând cu 2023 până în 2027, cu o sumă importantă de la Comisia Europeană, de 15,8 miliarde euro. Acest proces formidabil a început, ca abordare a conceptului, în ianuarie 2018. Și știți foarte bine, dumneavoastră ați transmis țării acel eveniment când comisarul Phil Hogan a venit în România și a prezentat, în puținele țări din cadrul Uniunii Europene, conceptul schimbat privind Politica agricolă comună și o schimbare profundă, care a vizat două elemente importante, și anume trecerea de la conformitate la performanță și foarte multe măsuri în direcția mediului, stabilindu-se procente obligatorii pentru măsurile care vizează acest domeniu extrem de important. Toate, evident, puse sub cupola răspunsului la schimbările climatice, care au devenit o realitate. Astăzi, spuneam, că am definitivat acest important proces pe care l-am gestionat etapă cu etapă, atât în anul 2020, cât și în anul 2021, când un coleg ministru, Chesnoiu, a pus în 28 februarie prima formă a Planului Național Strategic, la orele 23:54. Atunci a primit OK-ul punerii pe platformă a planului pe care l-au făcut specialiștii din România, în directă colaborare cu fermierii, în așa fel încât să răspundă, acest plan important pentru țară, la nevoile imediate și de perspectivă ale acelora care se ocupă de agricultură. Acest plan a avut o serie întreagă de observații. Dumneavoastră ați prezentat cu acuratețe momentul acela, care pe noi ne-a introdus în tiparul de lucru și în comunicarea directă și negocierea tehnică cu Comisia, ca să putem răspunde la cele 370 de observații care au fost inserate în urma prezentării acestei forme și a gestionării tehnice a fiecărei măsuri în parte. Lucrul acesta s-a realizat în Ministerul Agriculturii, iar pe data de 18 octombrie, la orele 19:30, am putut da ultima formă a Planului Național Strategic, care a fost acceptată de aparatul tehnic al Comisiei. Practic, atunci s-a dat OK-ul pentru Planul Național Strategic al României. De atunci și până acum, în momentul în care am primit acceptul de validare a planului și până în data de 7 decembrie, când a venit, la orele 10:00 ale Bruxelles-ului, 11:00 ale României, am primit decizia semnată de comisar pentru a putea intra în demersul juridic. Din momentul acela, am lucrat zi de zi pentru a face legislația necesară. Spunea foarte bine prim-ministrul astăzi că de-abia acum începe greul. Și așa e! În momentul în care ai un plan, trebuie să îl implementezi, iar implementarea nu este ușoară, cere norme juridice foarte clare și implicare permanentă, în așa fel încât să poți aduce cei 15,8 miliarde euro. Din fericire, România, în domeniul agriculturii, i-a adus în fiecare an. Iată că, astăzi, am adus pe masa guvernului trei acte normative, din care două vizând implementarea Planului Național Strategic, două hotărâri de guvern consistente din punctul de vedere al normelor juridice, cu un număr important de articole, cu un concept nou, sunt 89 de direcții noi de acțiune, ceea ce presupune o schimbare metodologică și un soft deja aflat în derulare, în așa fel încât să putem primi cererile la data de 1 martie tocmai pentru a intra în programul necesar, stabilit în așa fel încât fermierii să primească banii la timp. Cele două acte normative au fost aprobate astăzi. Al treilea act normativ extrem de important a fost acela legat de programul "Tomate", dumneavoastră îl știți foarte bine. Am spus-o azi în ședința de guvern și v-o spun și dumneavoastră, este pentru prima dată în România când acest act normativ se aprobă cu un an de zile înainte, pentru că mi-am adus în așa fel încât să se cunoască și să se rețină că în agricultură nu-ți este permis să întârzii o zi, d-apăi o lună sau două. Lucrul acesta îl putem vedea în activitatea Ministerului Agriculturii, în raportul lor de acțiune zilnică și-l putem și compara. În 2020, un asemenea act s-a aprobat la 1 aprilie, practic, tomatele erau în solarii. În 2021, s-a aprobat în 18 iunie, practic, valorificase tomatele. Lucrurile acestea sunt de neacceptat din punct de vedere agronomic și nici juridic, motiv pentru care specialiștii din Ministerul Agriculturii, tot aparatul administrativ, și-au concentrat activitatea în așa fel încât să pună la dispoziție fermierilor toate elementele juridice din program, în așa fel încât ei să cunoască care este traseul și care sunt obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească sau să le respecte, știindu-se că e nevoie de acuratețe și rigoare juridică și nu numai. Acestea au fost actele de astăzi și închei printr-o frază: "n-am lăsat nimic în urmă, totul este la zi". Pentru a confirma cele spuse de mine, vă pun la dispoziție presei activitatea zilnică, actele normative care au fost aprobate, ce s-a făcut în Ministerul Agriculturii și ce rezultate au fost obținute în urma unei munci excepționale, asidue. Motiv pentru care îngăduiți-mi la final să le mulțumesc colaboratorilor din Ministerul Agriculturii, că de fiecare dată, și celor din județe că la orele 7:30 se întâlnesc cu mine în videoconferință, pentru a analiza sarcinile zilnice, în așa fel încât să nu pierdem niciun minut din activitatea concretă pe care o desfășurăm la Ministerul Agriculturii. Vă mulțumesc și îngăduiți-mi, prin dumneavoastră, să transmit ţării salutul de respect și acea urare de "La mulți ani!" și încredere în guvern, încredere în oamenii care sunt puși astăzi să gestioneze treburile țării. Să fim convinși că aceste greutăți inerente ale momentului pot fi depășite printr-o activitate concretă și printr-o înțelegere cuvenită, mai ales în dificilele momente ale activității din România. Într-un cuvânt, să fim legați de speranța că viitorul va fi mai bun și că putem să îl construim împreună. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care mi l-ați dat.

Dan Cărbunaru: Şi eu vă mulţumesc, domule ministru, pentru prezentarea acestor decizii importante luate pentru agricultorii români și îi invit pe colegii din presă sau colegele din presă să vă adreseze întrebări privind aceste proiecte aprobate. Vă rog!

Reporter: Domnule ministru, austriecii cer ca prețul la alimente să fie plafonat. Acolo inflația este de 10,5%, la noi inflația este aproape 17%. Luați în calcul posibilitatea de a plafona prețul unor alimente?

Petre Daea: În general, am putut vedea că Austria nu este un exemplu.

Reporter: Austria nu este un exemplu, dar am văzut aceeași măsură și în alte țări. Este în momentul de față în analiză măcar această posibilitate?

Petre Daea: Tot timpul este în analiza celui ce vă vorbește. Decizia va fi luată dacă situația o impune. Deocamdată, nu.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Vorbeați despre despăgubirile la culturile calamitate. Am văzut declarația unui coleg de coaliție, să-i spunem așa, președintele PNL Brăila, care este și deputat, Alexandru Popa, și vă acuză că îi sprijiniți doar pe agricultorii cu experiență și, practic, sunteți dușmanul tinerilor fermieri, pentru că ați adăugat acea perioadă de cinci ani minimă.

Petre Daea: N-a înțeles dumnealui. Cu timpul va înțelege despre ce este vorba.

Reporter: Dar ne puteți explica? Să înțelegem noi, cel puțin.

Reporter: Dumneavoastră să știți că Petre Daea face tot ce trebuie pentru fermieri, indiferent de vârsta lor, face la timp, bine și legal.

Reporter: Mulţumim.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu pentru întrebările adresate. Domnule ministru, înțeleg că cel puțin pentru acest briefing de presă, toate celelalte lucruri au fost deja clarificate, motiv pentru care vă mulțumesc pentru prezentare, pentru răspunsurile la întrebări și vă dorim și dumneavoastră la mulți ani, ca și membrilor cabinetului și celor care iată, participă în tot acest an...

Petre Daea: Vreţi o observaţie?

Dan Cărbunaru: Vă rog frumos!

Petre Daea: Câte un pahar de apă.

Dan Cărbunaru: Mulțumim, mulțumim, domnule ministru. Ţinem cont de toate sugestiile și, cu siguranță, la următorul briefing va fi un pahar cu apă. Recunosc că și eu resimt din când în când nevoia. Dar mai avem alături de noi doi reprezentanți ai unor ministere importante. Astăzi, în guvern au fost luate decizii și în privința fiscalității și în privința funcționării sistemului energetic. Vorbim însă despre fiscalitate. Îl invit alături de mine pe domnul secretar de stat Mihai Diaconu, din cadrul Ministerului de Finanțe, pentru a vorbi despre o decizie pe care astăzi guvernul a luat-o, pentru a alinia cadrul normativ din România la ceea ce, la nivel european, deja s-a decis în toamna acestui an. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Mihai Diaconu: Bună ziua! Vă mulțumesc. După cum știți, guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului de Finanțe, ordonanța de urgență privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1854/2022 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru aprobarea problemei prețurilor ridicate la energie. Așa cum menționează inclusiv titlul, regulamentul este recent aprobat de către Consiliu, în data de 6 octombrie 2022. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populație împotriva efectelor creșterii prețurilor la energie și, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului României, și inclusiv cel stipulat în regulamentul european, este de a asigura finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile. Așadar, avem de-a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre. Olanda, Franța, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau, să le zicem, super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda, și ea, a transpus regulamentul și merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023, Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Așadar, toată Europa cere această contribuție de solidaritate și România trebuie să se alinieze, ca membru al Uniunii Europene, la acest regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu în vremuri în care prețurile la produse energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat și populația are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, cele care în anii trecuți au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, așa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai ușoară peste această perioadă grea. Cine sunt subiecții contribuabili? Sunt societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depășește cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 și 2021. Așa cum stipulează și regulamentul, România a transpus mot à mot, ca să zic așa, această prevedere. Cota de impozitare, exact cum am spus și mai devreme, este de 60% din extra-profitul care depășește cu 20% media. Iar ce este foarte important, așa cum am menționat și mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minim 70% se vor distribui pentru finanțarea investițiilor strategice, precum și a investițiilor în eficiența energetică și investiții din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat 2022, și 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023. În mare, cam acestea sunt prevederile. Proiectul a obținut astăzi avizul CES. Dacă aveți întrebări.

Reporter: Bună ziua. Aș vrea să ne explicați, vă rog, cum se împart acești bani. Ei ajung într-un cont la Ministerul Finanțelor. Apoi, 70% din acești bani merg către energie regenerabilă sau alte investiții în energie. Exact către ce programe merg sau cum ajung ei să fie valorificaţi?

Mihai Diaconu: După cum ați văzut ordonanța vine și stabilește doar temeiul primar. Prin hotărâre de guvern, la propunerile, în special, ale Ministerului Energiei, pentru că acesta este autoritatea centrală care face politica investițională în domeniul energiei, se vor defini aceste criterii și mecanismul concret. Banii vor sta într-un cont de disponibil la Trezorerie și vor fi accesați pe măsură ce se vor realiza investițiile.

Reporter: Dar cine ar trebui să realizeze aceste investiții? Companiile de stat, autoritățile locale...

Mihai Diaconu: Inclusiv companiile care sunt contribuabili. În funcție de criteriile stabilite acolo, companiile din sectorul energetic care fac investiții, desigur că vor putea să acceseze. Banii se pot întoarce la ei. De asta spunem că Guvernul României este unul din stratele care are alocată cea mai importantă cotă care se întoarce din această contribuție în investiții în...

Reporter: Mai exact ...

Dan Cărbunaru: Dacă sunteți de acord, putem reveni asupra acestei chestiuni strict dedicate modului în care sunt cheltuite sumele suplimentare alocate ca investiții în domeniul energetic, cu ajutorul reprezentantului ministerului de resort, care ni se alătură, după ce partea de fiscalitate este prezentată de către domnul secretar de stat Diaconu.

Reporter: Nu, aş mai avea totuși, o întrebare pe această temă.

Dan Cărbunaru: Vă rog.

Reporter: Firmele, dacă fac investiții, pot să-și reducă aceste investiții, să-și reducă profitul, deci există și posibilitatea ca totuși la stat să nu mai ajungă acest impozit, să nu aveți pe ce să-l aplicaţi.

Mihai Diaconu: Nu vorbim de o deducere. Întâi se colectează, se face investiția, este, cum ar veni, principiul de la proiectele de fonduri europene, se face investiția și se restituie banii.

Reporter: Sunt și critici aduse acestei ordonanțe și spun firmele din domeniul petrolului, de exemplu, că în România taxarea este de trei ori mai mare decât media Uniunii Europene și aduc aminte că ei sunt taxați și în acea ordonanță care plafonează și compensează prețul la energie. Cum răspundeți acestor critici?

Mihai Diaconu: Cred că este o exagerare din partea companiilor. Dacă ne uităm numai la profituri, nu cred că se pot plânge, cel puțin cele din acest sector, în ultima perioadă, de o suprataxare. Inclusiv regulamentul spune că trebuie să impunem această taxă de solidaritate, complementar cu măsurile naționale.

Reporter: Am văzut că ați impus-o în domeniul energiei, dar sunt de asemenea și alte domenii în care profiturile sunt uriașe. Dacă ne uităm, de exemplu, la industria farma, v-ați îndreptat atenția și către alte industrii sau rămânem strict la energie?

Mihai Diaconu: Desigur, aceasta este în analiza guvernului. De exemplu, Ungaria, din ce am văzut, a impus taxe inclusiv pe sectorul bancar, farmaceutic, ei au ales un alt mecanism. Deocamdată, în această clipă, nu vă pot da mai multe detalii despre industria farma.

Reporter: Când spuneți că este în analiza guvernului, înseamnă că aveți...

Mihai Diaconu: Mă refer generic. Tot timpul Guvernul României este atent la mecanismele din piață și în funcție de evenimente.

Mihai Diaconu: Bună ziua!

Reporter: Cât estimați că veți strânge din această măsură, la sfârșitul anului?

Mihai Diaconu: După cum ați văzut și în nota de fundamentare, în general, noi, la Ministerul Finanțelor, preferăm să fim pesimiști în vederea estimărilor. Estimarea, la acest moment, în baza cifrelor pe care le avem, pentru că anul fiscal nu este încheiat, nu avem date despre toate companiile, avem anumite date despre companiile listate, este minim 3,9 miliarde de lei.

Reporter: Am înțeles. Și spuneți-mi dacă consumatorul casnic va resimți vreun efect.

Mihai Diaconu: Desigur, consumatorul casnic putem să spunem că îl resimte deja. Gândiți-vă că există mecanismele, făcute împreună colegii de la Ministerul Energiei, de compensare a facturilor la energie. Parte din acești bani ar putea fi folosiți inclusiv pentru acest lucru.

Reporter: Am văzut scheme de ajutor pentru consumatorii vulnerabili. Alte scheme sau vor fi compensate schemele care sunt în vigoare?

Mihai Diaconu: Pot fi create și alte scheme, desigur.

Reporter: Am înțeles. Și să îmi spuneți dacă, în afară de acest lucru, mai există vreun efect, adică am putea să vedem, nu știu, altfel de contracte făcute de furnizori sau ceva ce ar putea să se simtă pentru consumator, în afară de beneficii, ar putea să existe și efecte negative?

Mihai Diaconu: Nu știu dacă putem spune pe partea de contractare. Scopul principal al guvernului, și-l reiterez, este dezvoltarea de noi capabilități care să asigure, desigur, dezideratul Uniunii Europene, având în vedere contextul internațional, de a asigura independența energetică a României. Acesta este scopul principal: încurajarea investițiilor, de fapt.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat, pentru prezență și pentru răspunsurile la întrebări!

Mihai Diaconu: Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă spuneam, alături de noi se află și reprezentantul Ministerului Energiei, domnul secretar de stat Dan Drăgan. Cred că a fost una dintre întrebările pe care dumneavoastră le-ați adresat la briefingul de presă de săptămâna trecută, privind o eventuală optimizare a pachetului de sprijinire a populației. În acest sens, sunt o serie de modificări pe care domnul secretar de stat este pregătit să vi le prezinte. De asemenea, vă va sta la dispoziție pentru eventuale întrebări pe care doriți să i le adresați. Domnule secretar de stat Drăgan, vă rog!

Dan Drăgan: Bună ziua! Mulțumesc frumos de invitație și pentru răbdare. Aș vrea să vă transmit câteva idei și câteva puncte despre documentele care au fost înaintate și aprobate astăzi de către guvern, la inițiativa Ministerului Energiei. Și aici m-aș referi, în principal, la ordonanța care aduce noi clarificări referitoare la programul, monitorizarea și punerea în aplicare a plafoanelor și a compensărilor pentru persoanele fizice care dețin mai multe unități locative. Fac referire că această ordonanță revine la Ordonanța 118 și la Ordonanța 27 precum și la Legea 357. Prin această ordonanță, beneficiarii acestei măsuri de compensare a prețului plafonat la 0,68 de lei pe kilowatt-oră sunt tot cei care dețin mai multe unități locative. Din acest punct de vedere, pentru a evita o supra-aglomerare, un efort care nu trebuie de depus și un efort semnificativ la sfârșitul anului, toți consumatorii casnici care dețin mai multe unități locative vor beneficia de această compensare, fără necesitatea de a depune o declarație în acest sens. Totodată, celelalte categorii de consumatori rămân beneficiare, în continuare, ale acestei ordonanțe - și aici mă refer la familiile monoparentale, mă refer la persoanele care utilizează dispozitive medicale și, totodată, la familiile care au în întreținere cel puțin 3 copii. Totodată, astăzi, guvernul a mai aprobat trei hotărâri de guvern care au fost propuse de către Ministerul Energiei. Două dintre aceste hotărâri de guvern se referă la dezvoltarea rețelei de transport a gazelor naturale. Prima se referă la realizarea unei conducte de 90 de kilometri între Ghercești și Jitaru. Prin această conductă se oferă posibilitatea inclusiv la racordarea suplimentară în această zonă, la accesul utilizatorilor la gaze naturale și, nu în ultimul rând, la o utilizare optimă a depozitului de la Ghercești. A doua se referă la realizarea unei conducte tot de aceeași lungime, de 90 de kilometri, Tetila-Horezu-Râmnicu Vâlcea. Este o conductă importantă care, de asemenea, va da utilizatorilor și persoanelor din zonele respective, un acces facil la rețeaua de gaze naturale și, totodată, va realiza o legătură importantă între conducta BRUA și conducta de la Golești și Drăgășani. A treia hotărâre de guvern, pe care Guvernul României a adoptat-o astăzi, la inițiativa Ministerului Energiei, se referă la amânarea opririi a două grupuri energetice, care folosesc ca și combustibil lignitul. Mă refer aici la Grupul Energetic numărul 7 și Grupul Energetic numărul 3 de la Rovinari, o  amânare până la sfârșitul lunii septembrie 2023, care are la bază analiza de adecvanță și necesitatea funcționării în bune condiții și la parametri de siguranță a Sistemului Energetic Național. Acestea au fost actele pe care Ministerul Energiei le-a propus astăzi guvernului și care au fost adoptate în ședința de guvern. Dacă sunt întrebări, cu mare drag, sunt la dispoziţia dumneavoastră.

Dan Cărbunaru: Cu siguranță. Întrebări? Vă rog.

Reporter: Bună ziua. Eliminarea declarației - cum se face că doar ce a fost adoptată și deja o modificăm, o eliminăm. Spuneți-mi cine a fost inițiatorul amendamentului, că parlamentarii spun că a venit din partea guvernului, guvernul spune că a venit din partea parlamentarilor.

Dan Drăgan: Nu pot să vă spun, nu știu cine a fost inițiatorul amendamentului în cadrul parlamentului. Tot ceea ce pot să vă spun este că guvernul, prin toate măsurile pe care le ia și pe care le implementează, încearcă să ușureze și cred că, inclusiv prin această măsură, și reușește să facă mai facil accesul oamenilor la aceste măsuri de compensare.

Reporter: Nu puteți să îmi spuneți, nu știți să îmi spuneți sau... de ce nimeni nu îşi asumă acest amendament?

Dan Drăgan: Nu știu, nu știu cine a adus amendament în parlament. Sincer, nu știu, pentru că amendamentele sunt la comisii, sunt multiple comisii și nu, nu am urmărit să văd exact la ce comisie a fost acest amendament.

Reporter: Şi dacă nu știm cine a depus amendamentul, un secretar de stat din Ministerul Energiei a participat la dezbateri. De ce nu s-a spus de atunci că nu este bună măsura și să se facă totul de la cap la coadă?

Dan Drăgan: Secretarul de stat de la Ministerul Energiei, care a participat la dezbaterile din comisie, cred că a exprimat acest punct de vedere, dar măsura pe care guvernul a luat-o astăzi este o măsură pozitivă, deschisă și care vine în ajutorul oamenilor pentru eliminarea acestei declarații suplimentare.

Reporter: Dar știți că foarte mulți oameni au stat la cozi pe la furnizori pentru că nu știau exact ce au de făcut, pentru că după ce s-a adoptat această lege, nu a ieșit nimeni să explice cu adevărat care este situația și drept dovadă, după presiune publică, ați venit și ați modificat această lege. Nu a fost din propria inițiativă, așa cum ar fi trebuit să se facă de la început, pentru că, așa cum ați spus, secretarul de stat din Energie există, ar fi putut să-și exprime punctul de vedere în comisie.

Dan Drăgan: Sunt convins că secretarul de stat de la Ministerul Energiei și-a exprimat punctul de vedere la comisiile la care a fost invitat și la care a participat. Dar așa cum ați precizat și dumneavoastră, această măsură a fost analizată, s-au văzut efectele și, prin această ordonanță de urgență, se reglementează acest aspect.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Drăgan: Mulţumesc.

Reporter: Ați putea să ne precizați, vă rog, cum va plăti factura la energie, de exemplu, o familie monoparentală, care locuiește cu chirie și care nu are un contract direct cu furnizorul? Cum va fi taxată?

Dan Drăgan: Dacă se încadrează în limitele de consum, respectiv până în 100 de kilowați, beneficiază de 0,68 de lei pe kilowatt-oră. Având în vedere că este o familie monoparentală, beneficiază de această plafonare indiferent dacă depășește pragul acesta de 100 de kilowați-oră. Ceea ce este important, prin ordonanța de astăzi, am făcut precizarea că nu trebuie să existe un contract de furnizare între cei care locuiesc în acel spațiu și furnizorul de energie. Deci, contractul de furnizare poate să fie între proprietarul locuinței și furnizor. Dacă se încadrează în acest prag, beneficiază direct de acest preţ de 0,68 lei pe kilowatt-oră, dacă depăşeşte semnificativ acest prag, va trebui să facă această declaraţie la furnizorul de energie, dar nu mai este nevoie să existe un contract de furnizare între chiriaș, respectiv familia monoparentală, și furnizorul de energie. Poate fi făcută în baza contractului de furnizare dintre proprietar și furnizorul de energie electrică.

Reporter: Mulţumesc. O întrebare aş mai avea.

Dan Drăgan: Vă rog.

Reporter: Ați putea să ne explicați dumneavoastră cum anume se duc banii aceia încasați de la companiile, de exemplu din petrol, țiței, rafinării, acel impozit de 60% cum va fi el folosit? Înțelegem că 70% merg către investiții în energie, dar sub ce formă? Cum se întâmplă asta?

Dan Drăgan: Aceste investiții în energie, așa cum a precizat și colegul meu de la Ministerul de Finanțe mai devreme, sunt alocate către creșterea eficienței energetice și către realizarea unor noi capacități de producție. Toate aceste sume vor fi alocate prin programe competitive, respectiv prin apeluri de proiecte prin care beneficiarii vor trebui să aplice pentru finanțare, indiferent că sunt întreprinderi industriale, pentru creșterea eficienței energetice, respectiv reducerea consumului specific pe unitatea de produs finit sau pentru realizarea unor capacități de producție care să genereze un volum suplimentar de energie în sistem și care să ne conducă, așa cum a fost precizat mai devreme, către asigurarea independenței energetice și asigurarea necesarului de consum al tuturor consumatorilor din România.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat, pentru prezență. Voi continua cu prezentarea câtorva dintre elementele care au făcut astăzi parte din agenda ședinței de guvern, urmând ca, dacă vă pot fi de folos cu clarificări sau eventuale răspunsuri la alte întrebări, să fac acest lucru. Deja au fost prezentate o serie de elemente privind jaloane din cadrul PNRR pe care România continuă să le îndeplinească. În acest context, fiind și final de an, e bine să reamintim că avem deja cea de-a doua cerere de plată transmisă către Comisia Europeană, există deja pre-finanțare și o primă cerere de plată care a fost transmisă României, iar toate aceste sume contribuie și la implementarea reformelor asumate de România, dar și la o serie întreagă de elemente de modernizare pentru economia, pentru societatea noastră. Mă refer acum la domenii precum tranziție digitală, mobilitate, decarbonizare, audit, educație, sănătate, dar și, iată, reformarea sistemului de pensii sau al fiscalității. România va continua să facă toate eforturile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile pe care le-am asumat și ați avut deja unele dintre exemple prezentate de către membrii cabinetului chiar în cadrul acestui briefing. În privința fondurilor europene, astăzi guvernul a aprobat ordonanța de urgență care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului 39 din 2022, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene, dar și pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene. Astfel, sunt prelungite măsurile de flexibilizare a termenelor și condițiilor procedurale adoptate pentru proiecte aferente perioadei de programare 2014 - 2020. Totodată, crește numărul de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii. Tot astăzi s-a prelungit măsura privind creșterea cuantumului pre-finanțării proiectelor finanțate din Programul Operațional Regional 2014 - 2020. După cum a precizat și premierul Nicolae Ciucă în debutul ședinței de guvern, pe lângă aprobările pe care România le-a obținut pentru programele operaționale aferente perioadei 2021 - 2027, țara noastră a evitat și dezangajarea de fonduri europene, reușind să accelereze modul de absorbție a banilor europeni. Tot prin măsurile stabilite astăzi, va avea loc creșterea procentului de pre-finanțare de la 10% la 30% pentru a constitui stocuri de materie primă și echipamente, cu condiția să existe în implementare contracte de achiziție de produse, echipamente, lucrări sau contracte de achiziții de servicii pentru documentațiile tehnico-economice. A fost extins termenul de depunere pentru beneficiarii cererilor de rambursare aferente pre-finanțării de la 90 la 180 de zile, a fost extins termenul în care beneficiarii au obligația de a face dovada plății contribuției proprii și a fost extins, de asemenea, termenul de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de la 3 luni la 6 luni, toate aceste derogări fiind aplicabile până la 31 decembrie 2022 și pentru că vin în sprijinul beneficiarilor pentru a asigura cash-flow-ul necesar pentru implementarea proiectelor cu impact direct asupra țintei de absorbție. În domeniul justiției, Guvernul a aprobat mai multe proiecte de lege care vor fi transmise spre dezbatere și aprobare în Parlament. Mă refer la proiectul de lege privind statutul personalului de probaţiune, care prevede o restructurare a cadrului normativ privind statutul personalului de probațiune în contextul reorganizării sistemului de probațiune prin intrarea în vigoare a Legii 252 din 2013 privind organizarea și funcționarea acestui sistem. Tot astăzi a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 286 din 2009 privind Codul Penal și a altor acte normative. Se pun astfel în acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care vizează Codul Penal, precum și dispoziții din legi speciale în materie penală și execuțional-penală. Practic, pentru armonizarea celor opt decizii, pe care Curtea Constituțională le-a dat admițând unele excepții de neconstituționalitate în privința Codului Penal, sunt propuse modificări și completări în special cu privire la condiția unității subiectului pasiv în privința infracțiunii continuate, modalității de calcul a pedepsei în cazul unor infracțiuni comise în timpul minorității și alteia după majorat și o serie întreagă de alte elemente tehnice, pe care Ministerul Justiției este pregătit să vi le prezinte în detaliu. Tot astăzi a fost aprobat și proiectul de lege care modifică și completează Legea 135 din 2010 privind Codul de Procedură Penală și pentru modificarea altor acte normative, punându-se, și în acest caz, în acord cu dispozițiile Constituției, prevederile legale declarate neconstituționale prin deciziile Curții în privința Codului de Procedură Penală. Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le semnalez. Înainte de a vă mulțumi pentru atenție, aș adăuga doar hotărârea de guvern aprobată astăzi pentru modificarea unor acte normative privind programul de compensare cu 90% a prețului de referință al medicamentelor pentru pensionari, precum și prelungirea unui termen - este titulatura actului normativ. Începând de la 1 ianuarie 2023, crește cu 12,5 plafonul veniturilor până la care pensionarii vor putea beneficia de medicamente compensate cu 90%. Acest act normativ aprobat prevede ca, începând cu 1 ianuarie a anului viitor, toți pensionarii cu venituri până la 1.608 lei pe lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, să beneficieze de medicamente compensate în procent de 90% din sublista B, prevăzută de Hotărârea de Guvern 720 din 2008. Până în prezent, această limită viza pensionarii care aveau până la 1.429 de lei. Această măsură urmărește creșterea accesului la medicamente compensate acordate în ambulatoriu pentru pensionarii cu venituri mici, având în vedere creșterea pensiilor în sistemul public cu 12,5% din ianuarie 2023. În cadrul programului social al Guvernului pentru compensarea cu 90% în perioada ianuarie 2022 - septembrie 2022, potrivit datelor aflate în baza de date a ministerului de resort, sunt aproape două milioane de rețete emise pentru 431.000 de pensionari români. O ultimă chestiune pe care voiam să o semnalez vizează hotărârea de guvern privind stabilirea de zile lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul viitor. Prin acest act normativ, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 vor fi zile libere pentru salariații din instituțiile și autoritățile publice, având în vedere că acestea sunt situate între zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal. Acestea au fost principalele repere ale ședinței de guvern de astăzi. Mai multe detalii privind aceste decizii, dar și legate de altele pe care, din rațiuni de economie de timp, nu le-am inclus în prezentarea făcută de membrii cabinetului sau în acest rezumat pe care l-am adăugat, le puteți regăsi în materialele de presă pe care colegii de la comunicare sunt pregătiți să vi le ofere. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziţie. Vă rog.

Reporter: Aş avea eu o întrebare.

Dan Cărbunaru: Vă rog!

Reporter: Bună ziua! 2023 e în curând, Timişoara va fi Capitală culturală europeană, dar guvernul nu a desemnat nici până acum un comisar pentru Capitala culturală europeană şi v-aș întreba dacă guvernul va mai desemna vreo persoană pentru această funcție? Când? Dacă va reuși guvernul să gestioneze, neavând un om în acest moment care se ocupă de acest proiect, Capitala Culturală Europeană, care nu e un eveniment local, până la urmă reprezintă România?

Dan Cărbunaru: Timișoara a câștigat această cursă pe merit și cu siguranță nu doar Timișoara, întreaga Românie, românii se vor bucura de impactul acestei recunoașteri a statutului pe care Timișoara îl are. Din această perspectivă, sunt convins că Ministerul Culturii poate să vă dea un punct de vedere mult mai așezat și orientat către ceea ce dumneavoastră așteptați. Ce pot să vă asigur este că la nivelul guvernului, și nu doar prin ministerul de resort, a existat o preocupare în a sprijini Timișoara pentru a putea face față cu brio unei astfel de provocări. Cu ajutorul colegilor de la Ministerul Culturii, vom reveni la dumneavoastră cu un răspuns privind rolul pe care un comisar l-ar putea juca în acest context.

Reporter: Deci nu aveți o dată și nu știţi dacă va fi numit un comisar. E pe procedură, ca să spun așa, și sunt niște norme europene.

Dan Cărbunaru: Vă spuneam că Ministerul Culturii probabil că este pregătit să vă ofere astfel de detalii și, în măsura în care va fi nevoie să revenim în urma răspunsului pe care ministerul de resort vi-l oferă, vom face acest lucru la nivelul guvernului.

Reporter: Ok.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi foarte mult și deoarece urările detaliate pe care domnul ministru al agriculturii le-a transmis la adresa dumneavoastră, a jurnaliștilor, merită nu doar reamintite, ci și dublate de aprecierea noastră, a celor din echipa de comunicare a Guvernului României, aș vrea să vă urez în primul rând dumneavoastră, jurnaliștilor acreditați la guvern, dar și tuturor celorlalţi colegi din mass-media și celor care se informează de pe sursele oficiale pe care Guvernul României le pune la dispoziție, un an nou fericit, sărbători liniștite alături de cei dragi, multă sănătate și să ne revedem cu bine în noul an. Încă o dată, toate cele bune tuturor!