Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban și de secretarul de stat, Raed Arafat, la începutul ședinței de Guvern

21 Iulie

Galerie foto

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Înainte de a trece la subiectul ședinței de Guvern, dați-mi voie să vă spun că viitorul sună bine pentru România și pentru Europa; după zile de negocieri febrile, a ieșit fumul alb și Consiliul European a luat deciziile mult așteptate de cetățenii europeni, cetățenii țărilor din Uniunea Europeană. Mulțumită eforturilor deosebite duse de domnul președinte Iohannis, România va beneficia, în următorii ani, de sume de care nu a beneficiat niciodată, aproape 80 de miliarde de euro. Odată decizia luată, noi va trebui să accelerăm toate procedurile pentru pregătirea Acordului de parteneriat, privitor la bugetul Uniunii Europene 2021-2027. De asemenea, va trebui să pregătim, Ministerul Agriculturii, Planul Național Strategic și Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de coordonator, trebuie să accelerăm elaborarea planului de reziliență și recuperare pe care va trebui să îl prezinte fiecare țară, astfel încât să fundamentăm solicitările de finanţare din ”Next Generation EU”. Chiar dacă foarte puțini se așteptau ca, la Consiliul European, să se ajungă la un acord, datorită multor poziții divergente, în dimineața aceasta, am înţeles, pe la 6.30 dimineața, s-a ajuns la acest acord care chiar este istoric și care ne permite să privim cu încredere în viitor, atât noi ca români, cât și Uniunea Europeană, în ansamblul său. O decizie fundamentală care va pune bazele posibilității de a finanța toate proiectele de dezvoltare pe care le-am gândit pentru România. Sigur că trebuie să fim extrem de implicați în continuare, extrem de atenți în pregătirea programelor, proiectelor, în pregătirea tuturor documentelor necesare pentru a putea asigura o absorbție cât mai eficientă și cât mai rapidă a acestor resurse impresionante care vor servi programului de dezvoltare. Încă o dată, apreciez în mod deosebit rezultatele și abilitatea remarcabilă a domnului președinte care, iată, a reușit un rezultat remarcabil pentru România pe care l-a anunțat în cursul acestei dimineți.
Revenind la subiectul ședinței de astăzi, în sfârșit, avem Legea izolării, carantinării care a intrat în vigoare practic de la ora 00.00. Şedința de astăzi este convocată pentru a modifica Hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă și pentru a include în Hotărârea de Guvern modificările necesare rezultate în urma adoptării legii. Practic, începând de astăzi, avem din nou la dispoziţie instrumentele pe care le are la dispoziţie orice guvern din orice ţară democratică şi care să ne permită să luptăm eficient contra pandemiei. Sunt reglementate prin lege măsurile specifice, în situaţia epidemiilor cu boli infecto-contagioase şi ne-a revenit practic dreptul de a putea lua măsuri de protecţie a sănătăţii publice, măsuri de izolare, de carantinare, de tratare a pacienţilor în spitale sau în cadru organizat, sub supraveghere medicală. Trebuie să reamintim românilor că, în urma deciziei Curții Constituționale, peste 900 de pacienți au cerut externarea și peste 3.000 de români diagnosticați nu au fost internați pentru tratament în spital. Nu am avut nici posibilitatea legală de a dispune izolarea la domiciliu, tratarea lor în izolare la domiciliu sau într-un alt spațiu.
De asemenea, pentru toate persoanele care au fost infectate, în această perioadă, în urma anchetelor epidemiologice, nu am putut dispune măsura izolării persoanelor care au intrat în contact cu persoanele infectate. Sigur că aceste două săptămâni, în care a existat un vid legislativ, pot să aibă efecte extrem de negative asupra răspândirii virusului; obligația noastă este ca odată intrată în vigoare Legea, în mod accelerat să dispunem toate măsurile pe care le avem la dispoziție din punct de vedere constituțional și legal, pentru a opri răspândirea epidemiei. În cursul dimineții, am avut reuniunea, prin video, a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a luat deciziile necesare pentru pregătirea ședinței de guvern. Am să-i dau cuvântul domnului secretar de stat, Raed Arafat, să ne prezinte decizia luată la CNSU.
Raed Arafat: Bună dimineața. Mulțumesc domnule prim-ministru. Deci Hotărârea nr. 36 din 21.07.2020, care a fost votată unanim de membrii CNSU, Comitetul pentru Situații de Urgență adoptă prezenta hotărâre:
Articolul 1 - se certifică pandemia de COVID-19 declarată de Organizația Mondială a Sănătății la data de 11 martie 2020.
Articolul 2 alineatul 1 - începând cu data prezentei hotărâri, se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din țările/zonele de risc epidemiologic ridicat stabilite pe baza criteriului prevăzut la alineatul 2.
- alineatul 2: criteriul pe baza căruia se face stabilirea țărilor sau zonelor de risc epidemiologic ridicat este reprezentat de rata cumulată de incidența cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportate la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România în perioada similară.
- alineatul 3: pe baza criteriului prevăzut la alineatul 1, Institutul Național de Sănătate Publică întocmește lista țărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea.
- alineatul 4: lista prevăzută la alineatul 3 se actualizează/revizuiește săptămânal, în fiecare zi de luni de către Institutul Național de Sănătate Publică și este publicată pe site-ul acestuia.
Articolul 3 - sunt exceptate de la măsura instituită potrivit articolului 2 următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19 cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19:
a) persoanele care vin în România din zonele sau țările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor articolului 2, alineatul 3, dar care înaintea sosirii în România au petrecut o perioadă consecventă de minim 14 zile într-una sau mai multe zone sau țări pentru care nu este instituită această măsură.
b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone.
c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului.
d) conducătorii auto prevăzuți la litera b) și litera c) care se deplasează în interesul
desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu.
e) Membri ai Parlamentului European, parlamentari și personal aparținând instituțiilor internaționale și sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională.
f) Piloții de aeronave și personalul navigant.
g) Mecanicii de locomotivă și personalul feroviar.
h) Personalul navigant român maritim și fluvial, care se repartizează prin orice mijloc de transport care prezintă autorităților competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 96I/24.03.2020.
i) Personalul navigant maritim și fluvial care efectuează schimbul de echipaj, la bordul navelor aflate în porturile românești indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităților competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaționale, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr.96I/24.03.2020. Personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară care arborează pavilionul român, într-un port românesc, cu condiția asigurării de către angajator a certificatului pentru lucrătorii din transportul internațional și a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locația unde poate fi contactată în perioada dintre voiajuri. Lucrătorii transfrontalieri, care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici, respectiv: angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări conform contractelor încheiate în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național; reprezentanții companiilor străine care au filiale, sucursale, reprezentanțe sau agenții pe teritoriul național, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul național. Persoanele care intră în România pentru activități de utilizare, instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service ale echipamentelor și tehnicii din domeniile medical, științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională, transporturi, precum și persoanele care desfășoară activități profesionale specifice în domeniile menționate, dacă dovedesc raporturile contractuale sau de colaborare cu beneficiarul sau beneficiarii de pe teritoriul României, precum și inspectorii organismelor internaționale; membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la București, posesori de pașapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum și membrii Corpului Diplomatic și consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, precum și membrii familiilor acestora; angajații Sistemului național de apărare ordine publică și securitate națională care se întorc în România din misiuni executate în afara țării; elevii, studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care au de susținut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități sau instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de finalizarea sau organizarea începerii studiilor; membrii delegaților sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.
Articolul 4 - se instituie măsura carantinării persoanelor care au intrat în contact direct cu persoanele infectate, care se dispune pentru fiecare persoană individual prin decizia Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.
Articolul 5 - alineatul 1 - pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții tratamente medicale, în cazuri care nu suportă amânare, exemplu afecţiuni oncologice, insuficiență renală cronică în program de hemodializă, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării și așa mai departe, poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină prevăzută la articolul 2 și articolul 4, pe baza documentelor justificative.
- alineatul 2 - analiza situațiilor prevăzute la aliniatul 1 este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției, cazurile considerate ca justificate pot face obiectul suspendării temporare a măsurii de carantină prin decizie cu caracter individual emisă de Direcția de Sănătate Publică.
- alineatul 3 - în decizia de suspendare se va menționa, în mod obligatoriu, intervalul de timp pentru care aceasta se aplică și măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus SARS-CoV-2.
Articolul 6 - Se propune completarea Hotărârii Guvernului nr.l 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, începând cu data de 17.07.2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia, pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu măsuri referitoare la posibilitatea instituirii izolării și carantinării asupra persoanelor sau a carantinării zonale.
Articolul 7 - Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punerea în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.
Ludovic Orban: Mulțumesc domnul secretar de stat! Odată cu apariția Legii 136 /.../, practic avem două legi pe care trebuie să le avem ca bază legală, o dată Legea 55 care a fost o lege specială, adoptată tot în urma unei decizii a Curții Constituționale care vizează starea de alertă și Legea 136 care vizează măsurile în cazul de epidemie. Ca atare, pe lângă hotărârea de guvern pe care o vom adopta, care reintroduce măsura izolării, măsura carantinării, măsura carantinării zonale în măsurile din anexa 2 și 3 a Hotărârii de Guvern privind prelungirea stării de alertă, va trebui să pregătim toate actele normative subsecvente care sunt necesare în baza Legii 136. Sunt: hotărârea de guvern cu spațiile de carantină, sunt mai multe acte normative care toate trebuie pregătite rapid. Astăzi, am hotărât să particip, la ora 11:00, la Reuniunea Colegiului Ministerului Sănătății, în videoconferință cu directorii Direcțiilor de Sănătate publică și la ora 17:00, la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții structurilor deconcentrate care sunt implicate în bătălia contra COVID, pentru a clarifica toate aspectele, pentru a transmite toate măsurile necesare în urma adoptării legii, astfel încât acțiunea instituțiilor statului să fie eficientă în bătălia contra COVID. Vă mulțumesc!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe