Declarații susținute de ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, si ministrul Justiţiei, Florin Iordache, la finalul ședinței de guvern

31 Ianuarie

[Check against delivery]

 

 

Viorel Ștefan: Bună seara! Bugetul României pentru 2017 a fost astăzi adoptat în ședința de guvern. Acest buget a fost construit respectând trei lucruri fundamentale: datele reale ale economiei românești, programul de guvernare al PSD, pe care românii, într-o proporție covârșitoare, l-au votat în decembrie 2016 și pe care ne-am angajat ferm să îl respectăm și nu în ultimul rând, principalele politici publice și proiecte naționale, ca parte a unei proiecții pentru următorii patru ani, pentru a asigura o dezvoltare coerentă a României. Principalele proiecții macroeconomice pe care le-am avut în vedere la construcția bugetului pe 2017 sunt: PIB - 815,19 miliarde lei, adică o creștere economică de 5,2%, încadrarea într-un maxim al deficitului fiscal de 3%, în condițiile în care anticipăm venituri de 254,71 miliarde lei și cheltuieli de 278,81 miliarde lei. Preconizăm un indice al inflației sub 1,4, un deflator PIB de 2,2% și o rată a șomajului de 4,3%. Față de 2016, PIB crește cu 56,7 miliarde lei, adică 0,4%. În structura veniturilor și cheltuielilor, înseamnă o creștere a veniturilor de 30,9 miliarde lei, 3,79% din PIB și o creștere a cheltuielilor cu 36,8 miliarde lei, 4,51% din PIB. Trebuie să mai fac două precizări importante legate de investiții şi fonduri europene. După cum veți constata, faţă de anul trecut, este prevăzută o creștere semnificativă a investițiilor. Astfel, au fost alocate 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde de lei mai mult decât execuția anului trecut. Vreau să subliniez că am fost preocupați de investiții şi reușim să ne și respectăm promisiunile din programul de guvernare, prin creșterea veniturilor populației și scăderea de taxe și impozite, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri. Voi prezenta o sinteză a bugetului fiecărui minister și a principalelor proiecte, iar fiecare dintre colegii mei miniștri, în perioada următoare, în paralel cu dezbaterile din Parlament, vor prezenta detalii legate de bugetele fiecărui ordonator de credite și despre proiectele pe care le vor derula în cursul acestui an. Îmi doresc să prezint pe scurt unele dintre cele mai importante ministere. Cum spuneam și mai sus, am avut în vedere o creștere a veniturilor populației prin majorarea pensiilor, creșterea salariului minim pe economie și scăderile de taxe şi impozite. 
Am spus la început că al treilea lucru pe care l-am avut în vedere atunci când am construit acest buget a fost proiecția celor mai importante politici publice şi proiecte naționale până în anul 2020. Creșterea economică trebuie să se regăsească în veniturile românilor, prin urmare, ne-am angajat să creștem treptat pensiile şi salariul minim pe economie până în anul 2020, să scădem impozitarea veniturilor şi TVA - ca să menționez doar cele mai importante angajamente ferme.
De asemenea, vom crește ritmul investițiilor, vom crește alocările pentru sănătate, educație şi infrastructură. Pe domenii de activitate, fundamentarea alocărilor bugetare s-a făcut printr-o evaluare a proiectelor şi programelor din portofoliul fiecărui ordonator de credite. În domeniul sănătății, Ministerul Sănătății are ca principale obiective finanțate în 2017 alocarea a 700 de milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite, demararea construcției de spitale regionale, dotarea fiecărui spital județean cu un computer tomograf, achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii - 774 milioane lei -, dotarea a șapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratarea cancerului. În acest scop, pe domeniul sănătății au fost alocate pe cele trei componente, bugetul de stat, bugetul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și prin bugetele unităților administrativ-teritoriale, o sumă de 37,4 miliarde lei, adică 4,7% din PIB, față de 30 de miliarde 284 de lei, respectiv, 4% din PIB, în 2016. Din această sumă, Ministerul Sănătății, prin bugetul de stat, primește 6,36 miliarde de lei, adică 0,78% din PIB, mai mult cu 458 de milioane decât în 2016. Pe domeniul educației, Ministerul Educației are ca principale obiective finanțate prin acest buget finanțarea majorării cu 20% a salariilor din învățământ, demararea programului "Masă caldă" pentru 29.695 de elevi din 50 de școli, finalizarea a 15 grădinițe și 12 școli. După cum veți vedea, în bugetul Ministerului Dezvoltării există finanțare pentru construcția a 2000 de școli și 2500 de creșe şi grădinițe. Toate acestea vor fi finanțate dintr-o alocare de 35,6 miliarde de lei pe domeniul educației, adică 4,4% din PIB. Ministerul Muncii, împreună cu bugetul de pensii, primește o alocare de 78,5 miliarde, reprezentând 9,6% din PIB, față de 72 de miliarde, reprezentând 9,5% din PIB în 2016, deci, cu 6,5 miliarde mai mult pentru acest domeniu. 
Ministerul Muncii are ca principale obiective, pe care le va derula cu susținere financiară din acest buget, creșterea salariului minim la 1450 de lei de la 1 februarie, creșterea pensiei minime la 520 de lei de la 1 martie, majorarea valorii punctului de pensie la 1000 de lei de la 1 iulie, programul "Prima chirie", programul "Primul salariu". 
Un alt minister cu o alocare consistentă și cu o creștere de 60% față de anul 2016 este Ministerul Transporturilor, care are ca sarcină realizarea următoarelor obiective, cu finalizare în cursul anului 2017: 62,5 kilometri din secțiunea de autostradă Lugoj-Deva, 28,7 kilometri din secțiunea de autostradă Sebeș-Turda, finalizarea variantelor ocolitoare din Târgu Jiu, Târgu Mureș, Caracal, Brașov şi modernizarea centurii municipiului București, între A1 și DN 7, finalizarea Magistralei 4 de metrou București, 325 milioane de lei cu această destinație, finalizarea reabilitării a 272 de kilometri de drumuri naționale, pe DN 5, DN 18, DN 56, DN 66 și DN 76, finalizarea lucrărilor de infrastructură pe podurile Cernavoda și Borcea, asigurarea gratuității transportului CFR pentru studenți. Deci, ministerul beneficiază de o alocare pe cele două componente, credite de angajament şi credite bugetare, de 32 de miliarde de lei, aproximativ 4% din PIB, din care 13,76 miliarde de lei, adică, 1,69% din PIB, mai mult cu 5,19 miliarde decât în 2016, adică, o creștere de 60%.
Angajamentele totalizează 4,9 miliarde, astfel încât suma totală se duce la 32 de miliarde, așa cum am spus, credite de angajament şi credite bugetare. Obiectivele Ministerului Dezvoltării și Fondurilor Europene vizează în principal contractarea, construirea a 2500 de creșe şi grădinițe şi 2000 de scoli, asigurarea apei curente, canalizare, drumuri, servicii medicale şi educative în mediul rural, prin Programul National de Dezvoltare Locală, construirea a 30 de cămine studențești, demararea construcției pentru 2769 de apartamente, 70 de blocuri de locuințe, dintre care 850 se vor finaliza în cursul acestui an. Pentru aceste destinații, Ministerul Dezvoltării primește 6,65 miliarde lei, adică, 0,81% din PIB, mai puțin cu 1,41 miliarde decât în 2016, cu mențiunea că Ministerul Dezvoltării va fructifica fonduri europene şi va beneficia şi de credite de angajament pentru ceea ce înseamnă investiții ce se vor contracta în cursul anului 2017 şi se vor derula în anii următori. Ministerul Agriculturii are ca obiective finanțate următoarele: plata tuturor subvențiilor cuvenite în 2017, la nivel de 2,2 miliarde lei, finanțarea Programului National de Irigații, la nivel de 45 de milioane şi în acest scop are alocate 17,03 miliarde lei, adică 2,02% din PIB, mai mult cu 10 miliarde decât în 2016, adică o creștere de 45% sau cu 45%. Creditele de angajament totalizează 10,1 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 27,13 miliarde, respectiv 3,3% din PIB. La Ministerul Energiei, obiectivele principale finanțate sunt reabilitarea și modernizarea Blocului 4 de la Rovinari, Complexul Energetic Oltenia, reabilitarea și modernizarea Blocului 7 de la Ișalnița, Complexul Energetic Oltenia, realizarea ciclului combinat cu turbine de gaz de la Iernut - Romgaz, revitalizarea producției de lignit de la Roșia de Jiu și Jilţ Sud. Deși, aparent, are o alocare cu 232 de milioane mai mică decât în 2016, ministerul are în sold o sumă care se reportează, echivalentul a 200 de milioane de lei şi care se va adăuga la suma alocată prin bugetul anului 2017 şi vizează finanțarea programelor de închidere a minelor. Ministerul Economiei, având ca principale obiective finanțarea Programului National de Cercetare Geologică, menit a descoperi noi zăcăminte, centre de consultanța şi informare, dublarea investițiilor în industria de apărare, primește în acest scop o finanțare de 225 milioane de lei, adică 0,027% din PIB, mai mult cu 43 de milioane decât în 2016. La Ministerul Apărării, bineînțeles, se asigură în credite bugetare la nivel de 2% din PIB și cu diferența de 2 miliarde 323 credite de angajament, în total, angajament și credite bugetare, la nivel de 2,28% din PIB, ceea ce este în linie cu angajamentele internaționale ale României.
Bineînțeles, de aici vor fi finanțate programele necesare respectării angajamentelor strategice cu NATO. Ministerul Afacerilor Interne, ca principale obiective finanțate, are achiziționarea a 167 de autospeciale și 47 de containere pentru intervenții, are o sursă de 140,3 miliarde de lei cu această destinație, modernizarea a 26 de sedii pompieri, poliție, jandarmi, poliție de frontieră - 65 de milioane de lei, reabilitarea a 11 centre de reținere şi arest preventiv şi în acest scop are o alocare bugetară de 11,3 miliarde de lei, reprezentând 1,3% din PIB, mai puțin cu 389 de milioane, adică, mai puțin cu 3,5% decât în anul 2016, cu precizarea că anul 2016 a fost an electoral și ministerul a beneficiat de peste 450 de milioane alocare cu această destinație, deci, implicarea în cele două scrutinuri de alegeri din 2016. 2017 nu are o astfel de poziție de cheltuială a ministerului. La Ministerul Afacerilor Externe, ca principale obiective regăsim pregătirea președinției României a UE din 2019, cu această destinație sunt alocate 114,37 milioane de lei, plus credite de angajament la nivel de 89,5 milioane de lei, deschiderea a trei noi consulate generale la Salzburg - Austria, Haifa - Israel, Melbourne - Australia, modernizarea de sedii, misiuni diplomatice, oficii consulare. În acest scop, ministerul beneficiază de o alocație bugetară de 768 milioane lei, adică 0,094% din PIB, mai mult cu 19 milioane decât în 2016. Ministerul Justiției, ca principale obiective, reabilitarea penitenciarelor și îmbunătățirea condițiilor de detenție, creșterea cu 50% a alocației de hrană a deținuților începând cu 1 februarie 2017, cu această destinație, o alocare bugetară de 20 de milioane de lei. Pe total, Ministerul Justiției primește 3,15 miliarde de lei, adică, 0,38% din PIB, mai mult cu 139 de milioane de lei decât în 2016, adică mai mult cu 4,6%. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat - ca principale obiective: Programul Start-Up Nation, 10.000 de start-up-uri, 20.000 de locuri de muncă, de la 1 mai intră în efectivitate acest program, reprezintă una dintre promisiunile de campanie electorală pe care ne-am propus să o respectăm. De asemenea, are alocații pentru organizarea a opt târguri interne, cu 4000 de participanți, cu decontarea cheltuielilor, asigurarea participării României la 40 de târguri internaționale, 24 milioane de lei şi decontarea participării la târguri pentru 500 de întreprinderi mici şi mijlocii. Beneficiază de o alocație bugetară de 765 milioane de lei, adică, 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane lei decât în 2016 sau, altfel spus, o creștere de 3,5 ori. Creditele de angajament totalizează 1,2 miliarde, astfel că suma totală alocată este de 1,99 miliarde - 0,24% din PIB.
Despre Ministerul Mediului, pot să vă spun că va continua Programul Rabla, Casa Verde, are program de împădurire și realizare de perdele forestiere, dotarea şi conștientizarea privind colectarea selectivă a deșeurilor, primește în acest sens o alocare bugetară de 428 de milioane de lei, adică, 0,05% din PIB, mai mult cu 80 de milioane decât în 2016. Ministerul Apelor şi Pădurilor, ca principale obiective, împădurirea a minim 5000 de hectare, corectarea torenților prin consolidări de maluri, programul "Tai un copac, plantezi doi" primește o alocare bugetară de 326 milioane de lei, 0,03% din PIB, mai mult cu 87 de milioane decât în 2016. Ministerul Tineretului şi Sportului are ca principale obiective finanțate din bugetul pe 2017 Campionatul European de Gimnastică Artistică de la Cluj-Napoca, Campionatul European de Baschet de la Cluj-Napoca, programul "România în mișcare". Primește o alocare bugetară de 316 milioane de lei, 0,03% din PIB, mai mult cu 810.000 de lei decât în 2016. Ministerul Turismului primește alocare bugetară de 80 de milioane de lei, adică, 0,01% din PIB, mai mult cu 31 de milioane decât în 2016 și are ca obiective finalizarea unor domenii schiabile, Straja, Câmpulung Moldovenesc, Voineasa, finalizarea investițiilor în centrele de tratament de la Borsec şi Govora, dublarea alocării financiare pentru marketing şi promovare turistică a României. Ministerul Culturii şi Identității Naționale are a principale obiective finanțarea majorării salariilor din instituțiile de spectacole, reabilitarea Muzeului Țăranului Român, finanțarea Festivalului International de Muzică Clasică "George Enescu" şi a Festivalului International de Teatru de la Sibiu. Primeşte o alocare bugetară de 707 milioane lei, adică 0,08% din PIB, mai mult cu 215 milioane, deci cu 43% mai mult decât în 2016. Ministerul Cercetării şi Inovării are ca obiective principale realizarea unui reactor de Generația IV în cadrul Proiectului ALFRED, care va crea 2300 de noi locuri de muncă, finanțarea proiectului ELI - Laser de mare putere şi dezvoltarea zonei Laser Valley. O alocare bugetară de 1,73 miliarde de lei, 0,21% din PIB, mai mult cu 2,21 milioane decât în 2016. Ministerul Comunicațiilor, principalele obiective, Programul Ro-NET, 292 de milioane de lei, capitalizarea Poștei Române, 170 de milioane de lei, o alocare totală de 510 milioane de lei, 0,06% din PIB, mai mult cu 483 de milioane decât în 2016. Pentru românii de pretutindeni, obiectivele principale finanțate reprezintă organizarea de cursuri de limbă română pentru membri ai comunităților istorice şi înființarea de centre de informare. În acest scop a primit 19,2 milioane de lei, mai mult cu 5,24 milioane de lei decât în 2016. Ministerul pentru Dialog Social are ca principal obiectiv transparentizarea deciziilor în cadrul administrației publice locale, primind 11,7 milioane de lei cu această destinație. Ministerul pentru Relația cu Parlamentul are ca principal obiectiv creșterea gradului de implementare a tehnologiei IT&C pentru îmbunătățirea fluxurilor comunicaționale intra şi interinstituționale. Primește pentru acest scop 7,32 milioane de lei. Şi, cu permisiunea dumneavoastră, ultimul ordonator, Ministerul Finanțelor, care primește 3,2 miliarde lei din PIB, mai puțin cu 104 milioane decât în 2016. Despre obiectivele Ministerului de Finanțe ştiţi că aici, de la Finanțe încep și se închid toate celelalte angajamente ale ordonatorilor de credite.
Am lăsat mai spre sfârșit mediul de afaceri, pentru că vreau să subliniez că ne dorim să decidem împreună cu reprezentanții mediului de afaceri, să continuăm scăderea taxelor şi impozitelor şi să simplificăm legislația privind elaborarea unui cod economic care să simplifice toată legislația fiscală. Guvernul s-a angajat să mențină un dialog permanent cu investitorii români şi străini, astfel că toți vom avea în guvern un partener corect. Bugetul României, una dintre cele mai importante legi din fiecare an, are ca principale obiective creșterea veniturilor populației, scăderea taxelor şi impozitelor, creșterea investițiilor în domeniile cele mai importante şi încurajarea mediului de afaceri. Îmi cer scuze pentru prezentarea foarte lungă, dar pe de altă parte, vă mulțumesc că ați avut răbdare. Vă stau la dispoziție pentru întrebări.

Florin Iordache: Bună seara! Pe ordinea de zi a ședinței de guvern, astăzi, am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unei hotărâri pilot la CEDO şi în acest sens, am adoptat proiectul de lege privind grațierea unor pedepse şi a unor măsuri educative, privative de libertate. 
Cel de-al doilea proiect vizează completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor. Voi vorbi puțin despre fiecare lege în parte. 
La prima lege, cea care vizează grațierea unor pedepse, am eliminat, așa cum a şi fost în proiectul inițial, şi nu vizează violatorii, faptele de corupție, actele cu violență, recidiviștii, pedepsele cu suspendare şi prioritar pentru noi a fost recuperarea prejudiciului. Cea de-a doua măsură, cea care vizează Legea 254 privind executarea pedepselor, este o inițiativă a vechiului guvern pe care am aranjat-o şi am pus-o în concordanță cu conducerea ANP, astfel încât să poată fi ușor aplicată, astfel încât este vorba de recursul în compensare, la fiecare zece zile, cei care sunt în penitenciar şi beneficiază de niște condiții deosebite, practic, câștigă câte o zi, deci, practic, la o lună, câștigă trei zile. Repet, este o inițiativă a vechiului guvern, pe care noi am pus-o în concordanță cu observațiile pe care le-au făcut cei de la ANP. 
În același timp, astăzi, o dată cu adoptarea bugetului de stat, am venit în completarea acestor măsuri, pentru evitarea, repet, a unei hotărâri pilot la CEDO, cu alocarea unor resurse suplimentare pentru creșterea cu 50% a normei de hrană, asigurarea fondurilor necesare pentru implementarea proiectelor de investiții şi în acest sens vizăm începerea în acest an, şi au fost alocate fonduri pentru începerea în acest an a două penitenciare de câte 1000 de locuri, unul la Caracal, în județul Olt, cel de-al doilea la Berceni, în județul Prahova.
Cea de-a treia măsură, tot cuprinsă în bugetul de stat pentru acest an, vizează modernizarea a trei penitenciare, este vorba de penitenciarele Giurgiu, Deva şi Codlea, în care se vor crea 350 de noi locuri de detenție şi vor fi modernizare 500 de locuri, iar, repet, problema cea mai importantă pe care am avut-o în vedere este suprapopularea care există în acest moment şi știți foarte bine că este în jur de 150% şi prin aceste măsuri, plus măsurile care vor veni în continuare, avem în vedere adoptarea unei legi, a fost în Parlament depusă de colegii noștri liberali, cu introducerea la pedepsele mici a acelor brăţări, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră. Deci toate aceste măsuri pe care vi le-am prezentat, cele două proiecte de lege care vor merge în procedură de urgență la Parlament, plus restul de legi care sunt deja în dezbatere, nu au decât o singură ţintă, aceea de evitare a unei hotărâri pilot la CEDO. 
Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi, este vorba de ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea Legii 296 Cod Penal şi a Legii 135 Cod de Procedură Penală. Practic, prin această ordonanță de urgență am făcut şi am pus în concordanță deciziile Curţii Constituționale, care, repet, trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament. Şi în aceste condiții, am ţinut cont de observaţiile, de sugestiile şi, repet, de hotărârile pe care le-a dat Curtea Constituțională. Acestea sunt cele trei acte care vizează justiţia şi pe care am ţinut să vi le prezint.
Reporter: Dle ministru, în ce mod modifică această ordonanță infracțiunea de abuz în serviciu? Care este noua definiție sau noua încadrare?
Florin Iordache: Deci, ceea ce cred eu că este foarte important la abuz în serviciu, acea plângere prealabilă pe care societatea civilă sau simplii cetățeni au invocat-o a fost eliminată şi abuzul în serviciu a fost pus în concordanță cu decizia Curţii şi s-au precizat două chestiuni foarte clare: că numai încălcările legii, ordonanţe şi ordonanțe de urgență, s-a precizat, plus cuantumul acela pe care, repet, noi l-am stabilit. Deci şi în cazul abuzului în serviciu...
Reporter: Care este cuantumul?
Florin Iordache: Cuantumul a rămas în valoare de 200.000 de lei. Vă rog, altă întrebare.
Reporter: Şi ce este sub 200.000 de lei nu mai este sancţionat, da?
Florin Iordache: Nu este sancţionat penal, doamnă.
Deci, ce este sub 200.000 de lei, paguba se recuperează şi nu mai este sancționat penal. Asta ne-a recomandat şi Curtea, să stabilim un cuantum. Ţinând cont de condițiile agravante, am considerat că această limită este o limită rezonabilă, pentru că instanța putea să considere 400.000, putea să considere 1 milion. Dacă vă uitați în Codul Penal, putea să considere 2 milioane de euro şi atunci, în aceste condiții, am stabilit această sumă de 200.000 de lei, ceea este foarte important, pentru că în comunicarea publică a apărut că dezincriminăm abuzul în serviciu. Nu, l-am reglementat mai bine şi l-am pus în concordanță cu decizia Curţii. Altă întrebare.
Reporter: În cât timp intră în vigoare ordonanța de urgență? La publicarea în Monitor sau este un alt termen stipulat în text?
Florin Iordache: Nu. La publicarea în Monitorul Oficial. Altă întrebare.
Reporter: În ce măsură Liviu Dragnea, președintele PSD, va beneficia de această nouă lege privind /.../ 
Florin Iordache: Ordonanța, cât şi legile, sau proiectele de legi, nu s-au făcut pentru oameni politici sau pentru persoane. Sunt făcute pentru infracțiuni, s-au făcut pentru o mai bună clarificare şi pentru punerea în concordanță cu deciziile Curţii. Altă întrebare.
Reporter: Având în vedere că aveți în Parlament o largă majoritate, de ce nu aţi ales varianta proiect de lege asumat în Parlament pentru această modificare adusă Codului Penal?
Florin Iordache: Dacă apelați la memoria de acum un an de zile, Ordonanța 18, pe care vechiul guvern a modificat 130 de articole, am considerat că este oportun - şi oportunitatea o stabilește guvernul - pentru a modifica prin ordonanță de urgență, pentru că atât Parlamentul, cât şi Guvernul, repet, nu au pus în timp util în concordanță deciziile Curții.
Reporter: Precedentul nu este o justificare.
Florin Iordache: Justificarea, dacă veţi citi în ceea ce propunem noi, pentru că înainte avem o notă de fundamentare şi în nota de fundamentare justificăm urgența. Altă întrebare. 
Reporter: În ceea ce priveşte instituția denunțătorului, ce modificări aţi făcut faţă de proiectul inițial al ordonanței de urgență?
Florin Iordache: Şi acolo este făcută o modificare şi o mai mare clarificare, astfel încât în şase luni de zile, faptele rămân, pentru că aici era problema, dacă faptele rămân sau nu rămân. Faptele rămân în continuare, în schimb, am precizat foarte clar ce înseamnă cele şase luni. Citiţi textul şi discutăm. Altă întrebare.
Reporter: Dle ministru, textul pe care l-aţi făcut acum nu este public în momentul de faţă.
Florin Iordache: Da, eu v-am răspuns.
Reporter: Şase luni de zile este prea puţin, în condiţiile în care cei de la DNA, DIICOT, dar şi toate parchetele au contestat acest termen de şase luni, în condițiile în care foarte mulţi denunţători vin după ce nu mai au funcţia de conducere sau pe lângă alte persoane cu funcție de conducere, astfel încât să facă un denunț.
Florin Iordache: Deci legile în această țară le face fie guvernul, fie parlamentul. Eu invit parlamentul pe această ordonanță, pe care noi am iniţiat-o, să o modifice așa cum consideră de cuviință. Altă întrebare.
Reporter: Dle ministru, aş vrea să ne explicați un pic de ce aţi cerut un aviz de la CSM, mâine se întrunește CSM, dar ordonanța a fost dată în această seară?
Florin Iordache: Pentru că noi am comunicat, era normal, dar nu am cerut aviz. Vă rog frumos, faceți o confuzie. Aviz ar trebui luat numai pentru legile care vizează justiția. Este vorba de 304, 305, 317. Aici ne trebuie un punct de vedere. Eu am un punct de vedere pe care CSM l-a stabilit săptămâna trecută, în care dumnealor îşi precizează foarte clar că au un punct de vedere negativ. Altă întrebare.
Reporter: Dle ministru, în primul rând, de ce aţi făcut această mișcare în această seară, la ora 9 aproximativ s-a terminat ședința de guvern - de ce aţi ales să o faceți aşa şi nu prin transparență? De ce nu aţi pus pe ordinea de zi aceste proiecte, ci le-aţi pus cumva pe ordinea de noapte?
Florin Iordache: Pentru că la această oră a fost ședința de guvern, vreau să vă reamintesc că ordinea de zi a fost, sau în ordinea de zi există mai multe proiecte. Eu am venit să le prezint pe cele care vizează justiţia. Colegul meu de la Transporturi a adoptat...
Reporter: Pe ordinea de zi există trei proiecte. Toate ţin de buget, sunt de la Ministerul de Finanțe.
Florin Iordache: Și ordinea de zi a fost suplimentată şi ştiţi foarte clar că guvernul poate suplimenta ordinea de zi, a fost suplimentată şi cu un proiect de lege care vizează transportul elevilor şi studenților, cred că colegul meu de la Transporturi ar trebui să îl prezinte. Altă întrebare.
Reporter: De ce aţi ales să faceți acest lucru acum, seara? 
Florin Iordache: Oportunitatea o stabilește guvernul. Altă întrebare.
Reporter: Dle ministru, favorizarea infractorului se dezincriminează dacă fapta este săvârșită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul doi?
Florin Iordache: Da.
Reporter: Aceasta este o modificare.
Florin Iordache: Da. Altă întrebare.
Reporter: Şi de această modificare beneficiază președintele partidului dumneavoastră, dl Liviu Dragnea?
Florin Iordache: Nu este făcută nici o modificare...
Reporter: Nu contează pentru ce, eu v-am întrebat dacă beneficiază de ea. Cum să nu beneficieze, din moment ce...
Florin Iordache: Dumneavoastră cred că știți, probabil, date din dosar. Eu nu știu date din dosar /.../
Reporter: Sunt publice. 
Florin Iordache: Nu m-au interesat datele acestea. Altă întrebare.
Reporter: Favorizarea este dezincriminată în cazul în care este vorba de emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative?
Florin Iordache: Da.
Reporter: Asta se poate înțelege că dumneavoastră, dacă favorizați un infractor prin emiterea acestor acte normative, faptele dumneavoastră vor fi dezincriminate?
Florin Iordache: Dacă vă uitați dumneavoastră că actele - este preluat acest articol - de la conflictul de interese. Dacă vă uitați la conflictul de interese, aliniatul 3 a fost preluat şi aici. Altă întrebare.
Reporter: Ce avize aţi obținut pentru această ordonanță de urgență?
Florin Iordache: La această ordonanță de urgență avem aviz de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne.
Reporter: Atât? Și toate celelalte instituții din domeniul justiției, parchetele? DNA, DIICOT...
Florin Iordache: Parchetele aplică legea. Legea o face fie parlamentul, fie guvernul. Altă întrebare
Reporter: /.../ anumite proiecte de competența...
Florin Iordache: Nu, doamnă, citiţi mai bine. Competența lor vizează legile care vizează justiția. Repet, 303, 304, 317.
Reporter: Dle ministru, 100.000 de oameni au ieşit alaltăieri în stradă să ceară oprirea acestor ordonanțe. Ce mesaj aveţi pentru ei?
Florin Iordache: Le-am făcut în concordanţă cu deciziile Curţii, am preluat foarte multe din observaţiile pe care le-am primit ieri la Ministerul Justiţiei şi vreau să vă spun că foarte multe din... Am şi acum, am spus şi ieri, foarte multe din observațiile care s-au făcut ieri au fost preluate în cele două proiecte de lege şi proiectul de ordonanţă.
Reporter: De ce nu le-aţi trimis în Parlament, să le pună acolo în concordanță cu deciziile Curţii, pentru că aveţi o majoritate lejeră în Parlament. 
Florin Iordache: Parlamentul avea posibilitatea şi obligaţia să le facă în 45 de zile, nu le-a făcut şi oportunitatea am stabilit-o noi, pentru că, într-adevăr, ne trebuie o legislaţie coerentă, care să poată fi aplicată şi de justițiabili, şi de către instanțe. Altă întrebare.
Reporter: Aş vrea să văd dacă am înţeles foarte bine. Favorizarea infractorului e dezincriminată dacă este vorba despre adoptarea de acte normative. Corect?
Florin Iordache: Da, doamnă.
Reporter: Deci în situaţia în care sunteţi... aţi fi fost acuzat de o astfel de faptă, nu aţi mai răspunde, corect? Dumneavoastră, ca ministru. Corect?
Florin Iordache: Acest aliniat este preluat de la conflictul de interese exact cum aliniatul 3 de la articolul 301, care vizează conflictul de interese, e preluat şi aici. Altă întrebare.
Reporter: Nu răspundeţi în teorie.
Florin Iordache: Eu v-am răspuns. Altă întrebare, dacă aveţi.
Reporter: Dacă dumneavoastră aţi fi acuzat, şi acum nu se mai poate, da? 
Florin Iordache: Aveţi altă întrebare?
Reporter: Aţi favoriza infractorul, nu aţi mai răspunde, corect? 
Florin Iordache: V-am răspuns, doamnă. Altă întrebare, dacă aveţi.
Reporter: Nu aţi răspuns. Da sau nu? E o întrebare simplă, închisă: da sau nu?
Florin Iordache: V-am răspuns, doamnă. Altă întrebare, dacă aveţi.
Reporter: Nu. Da sau nu?
Florin Iordache: Eu v-am răspuns. Altă întrebare.
Reporter: Adică v-aţi făcut o lege ca să vă acoperiți pe dumneavoastră. Aţi dat un act normativ pe care îl dezincriminați în cazul în care cineva încearcă să vă acuze de ceva. Este adevărat?
Florin Iordache: Nu. Altă întrebare.
Reporter: Asta spune textul legii.
Florin Iordache: Altă întrebare mai aveţi?
Reporter: Ce legătură are Ministerul Afacerilor Externe, dle ministru al justiţiei, cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, astfel încât să avizeze?
Florin Iordache: Vă spun de ce. Pentru că acolo, dacă vă uitaţi în cuprinsul ordonanței, sunt prevederi dintr-o convenție internațională şi normal, dreptul la apărare l-am preluat şi acest articol şi de aceea trebuia să avizeze şi Ministerul Afacerilor Externe.
Reporter: Dle ministru, când va fi publicat în Monitorul Oficial?
Florin Iordache: Nu ştiu. Nu este treaba mea când va fi publicat în Monitorul Oficial.
Reporter: Cine este omul care a formulat toate aceste modificări, dumneavoastră?
Florin Iordache: Nu, au venit, aceste modificări, repet, au venit în urma consultărilor şi în urma consultărilor au venit acele modificări care, repet, sunt cuprinse în textul ordonanţei.
Reporter: Dar ieri, la consultarea publică, aţi avut şi alte cerinţe /.../ 
Florin Iordache: Oportunitatea o stabilește ministerul. Altă întrebare. Vă mulţumesc, la revedere!

Reporter: Încă o întrebare. O întrebare pentru dl ministru de Finanţe se poate. Dle Ştefan?
Reporter: Dle ministru, aş vrea să vă întreb eu, dacă cineva din guvern, acum, la şedinţa de guvern, a fost împotriva acestor ordonanţe, respectiv, proiectul de lege pe graţiere? Dacă cineva a ridicat problema că nu este oportun să se modifice aceste ordonanțe, respectiv, proiect de lege? Sau îşi asumă tot guvernul...
Viorel Ştefan: Speram că mă întrebați despre buget. Răspunsul va fi foarte scurt: nu. 
Reporter: Revenind la o întrebare despre buget, în primul rând, dacă decizia de a avea impozit pe venit de 10% de la 1 ianuarie 2018 se păstrează, aşa cum este în programul de guvernare?
Viorel Ştefan: Aşa cum este în programul de guvernare, deci noi deja am demarat şi sigur vom intensifica ritmul după ce se adoptă bugetul cu procesul de elaborare a acelui cod economic, care înseamnă cod fiscal, cod de procedură, legea evaziunii, prevenție şi aşa mai departe...tot ce am spus până acolo. În modificările pe Codul fiscal care vor fi operate se va regăsi şi această normă operabilă de la 1 ianuarie 2018, încercând să respectăm principiul predictibilității. Vrem în luna aprilie să fim în parlament cu proiectul, până la sfârşitul sesiunii să fie adoptat astfel încât la 1 iulie să avem adoptate în mod clar toate prevederile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018, printre care se regăseşte şi această reducere a impozitului pe venit de la 16 la 10%.
Reporter: Şi încă o chestiune: cum vă simţiţi că faceţi parte dintr-un guvern care după ce a scos 100.000 de oameni în stradă, care i-au cerut să nu facă aceste ordonanţe, totuşi în seara asta, mascat, le-a făcut? Ce poziţie aveţi dvs, ca om politic, ca ministru de Finanţe?
Viorel Ştefan: Eu, sigur... Manifestarea societății civile este un exerciţiu democratic. Pot fi 10, 100 sau 100.000 de cetățeni care pot ieşi în stradă să îşi exprime un punct de vedere. Faptul că ieri a fost o consultare publică la Ministerul de Justiţie de asemenea eu cred că este din nou un exerciţiu democratic. Mai departe, specialiștii au tras linie, au concluzionat că se impune o intervenţie, o procedură excepţională, deoarece pe Constituţie, ştim foarte bine că deciziile CCR trebuie armonizate cu legea în maxim 45 de zile. Şi deja cred că suntem într-o mare, mare întârziere şi din perspectiva asta se justifică intervenţia prin ordonanţe, iar despre graţiere şi..aşa, se va discuta în parlament, dezbatere publică cu argumente pro şi contra...Înţelegeţi-mă, nu este meseria mea, atât pot să exprim din punctul ăsta de vedere.
Reporter: O întrebare legată de buget. În anexa nr I, în situaţia în care nu a fost modificată între timp, la capitolul "Alte impozite pe venit, câştig şi profituri din capital de la persoane juridice" este indicată o creştere de 49%. Aveţi intenţia de a majora impozite în perioada următoare?
Viorel Ştefan: Nu există nici o intenție.
Reporter: De unde această estimare optimistă, plus 49%, atunci?
Viorel Ştefan: Păi depinde la ce bază ne referim cu 49%, pentru că dacă vorbim de impozite nefiscale, dacă am înţeles bine...?
Reporter: Impozite pe venit, profit, câştiguri din capital de la persoane juridice: plus 49 faţă de execuţia preliminară din 2016. Sau, mai sunt câteva: impozitul pe veniturile din activităţile de expertiză contabilă, tehnică, judiciară şi extrajudiciară, adică inclusiv contabili - da? - plus 360% faţă de execuţia din 2016. Care este baza,pe ce vă bazaţi?
Viorel Ştefan: Deci construcţia bugetară se bazează pe legislaţia în vigoare la momentul construcţiei bugetului, ştim cu toţii foarte bine. Deci nu se poate surprinde în construcţia bugetară intenţia de a modifica vreun impozit sau taxă. Deci sunt evaluări făcute...
Reporter: Este o mai bună colectare, pe asta mizaţi?
Viorel Ştefan: Poate să fie o mai bună colectare sau poate să fie o creștere a bazei, o introducere în bază a mai multor categorii sau un număr mai mare de contribuabili. Este...ce mă întrebați dvs este cu un caracter de generalitate foarte mare. Mi-e greu să dau o explicație punctuală, dar cu siguranță bugetul nu poate să surprindă intenții de majorări de impozite şi taxe sau de diminuări. S-a construit pe ceea ce există în funcțiune la momentul construcției bugetului; ceea ce variază în timp este baza de impozitare, numărul, valorile care intră în baza de impozitare.
Reporter: Atunci vă întreb direct, aveţi în intenţie să majorați în acest an impozite, taxe sau contribuții.
Viorel Ştefan: Nu.
Reporter: Domnule ministru, o întrebare tot pe ordonanţe, dacă-mi permiteţi: premierul Sorin Grindeanu ce atitudine a avut faţă de aceste ordonanţe? Le-a susţinut sau mai degrabă s-a abţinut?
Viorel Ştefan: Îmi puneți o întrebare la care, sincer, nu pot să vă răspund.
Reporter: Aţi fost acolo, în şedinţă. 
Viorel Ştefan: Atunci, îmi cereţi să-mi spun o părere... Dacă puteţi să mă întrebaţi despre chestii punctuale, fapte exacte.
Reporter: Dar a existat măcar o opinie critică în rândul miniştrilor, în acest guvern?
Viorel Ştefan: Am spus că nimeni nu a făcut observaţii, nu a făcut comentarii, mai departe... Nu pot eu să citesc gândurile sau...
Reporter: Şi o întrebare despre CSAT. Din informațiile pe care le avem, au fost câţiva membri ai CSAT, între care o parte dintre şefii serviciilor de informaţii, în special dl Marcel Opriş, care şi-ar fi dorit o sumă mai mare alocată de la Ministerul Finanțelor Publice pentru anul 2017. Ne puteţi spune câteva detalii despre această discuție care a existat? 
Viorel Ştefan: Prea multe detalii nu pot să vă spun. Pe mine nu m-a impresionat foarte mult discuția cu dl director de la STS, pentru că această discuţie se reia în fiecare an şi la guvern, şi la parlament. În fiecare an, dânsul doreşte alocări mai mari - sigur, în scopul de a dezvolta această activitate. Şi este justificat, nimeni nu poate să contrazică acest lucru. Numai că, faţă de anul 2016, Serviciul de Telecomunicații Speciale a primit o alocare mai mică pentru că în 2016 a avut sarcini în legătură cu organizarea alegerilor şi atunci a primit şi finanţare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Pe de altă parte, e valabil pentru toate instituțiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranței naționale, începând cu luna februarie 2016, sarcina de plată a contribuției la asigurări de pensii, la asigurări sociale, la fondul de pensii, partea angajatorului s-a transferat din bugetul instituțiilor respective la bugetul Ministerului Muncii şi atunci cu siguranță trebuia să se vadă într-o scădere de alocare pe aceste bugete. La care, dacă mai adăugăm faptul că de la 1 ianuarie 2017 a scăzut TVA cu un punct procentual, au scăzut accizele, cu siguranţă că trebuie să se reflecte într-o scădere de alocare pe bunuri şi servicii. Acestea sunt argumentele mele. Argumentele domnului director Opriş, sunt şi alea consistente şi vizează mai buna dotare, echipare şi un serviciu mai performant. 
Reporter: Încă o chestiune: pe buget, aţi luat în calcul foarte multe credite de angajament; îmi puteți spune care este deficitul, dacă aceste credite de angajament ar fi luate în calcul la deficit? Aţi calculat un deficit total?
Viorel Ștefan: Un astfel de calcul nici nu cred că se poate face tehnic, pentru că deficitul pe metodologia /.../ se calculează de la momentul livrării produselor. Deci un credit de angajament care acoperă o perioadă de contract de trei, patru ani de zile nu poate fi acum transpus în proiecția deficitului, până nu știm exact condițiile contractuale şi când vor fi finalizate etape de investiţii, de livrare şi atunci ele vor greva cheltuielile, respectiv deficitul în exerciţiul financiar respectiv.
Reporter: Vă întreb asta pentru că, după calculele noastre, sunt peste 30 de miliarde de lei /.../ 
Viorel Ştefan: Da, sunt peste 30 de miliarde credite de angajament, dar cu siguranţă nu toate se vor materialiaza în contracte semnate şi angajamente ferme în cursul acestui an, ne arată istoria.
Reporter: De ce aţi scăzut execuţia preliminată de la bugete - la educaţie, la sănătate... - pe varianta a doua a bugetului pusă în dezbatere publică faţă de prima variantă? De aici au reieșit şi creșteri. S-a întâmplat ceva?
Viorel Ştefan: Nu, n-am scăzut eu execuția preliminată. Dacă aţi observat, a fost pusă pe site-ul Ministerului de Finanțe o execuție preliminată cu un deficit de 2,59%, şi mai recent s-a făcut execuția finală, care duce la 2,41%. De acolo, diferențele. Deci n-am operat noi, ci vin din colectarea cifrelor exacte pe exercițiul 2016. 
Reporter: Bugetul alocat pentru penitenciare este mai mic sau mai mare decât cel de anul trecut? 
Viorel Ştefan: Pentru penitenciare, cu siguranță este mai mare. 
Reporter: În forma inițială, erau mai mici decât anul trecut.
Viorel Ştefan: Nu am eu acum cifrele la îndemână, dar cu siguranță există program, şi am citit acolo, este un program de îmbunătățire a condițiilor din penitenciare care s-a finanţat suplimentar, peste ce au primit anul trecut, şi mai există o alocare suplimentară pentru mărirea alocației de hrană pentru deţinuţi. Astea se regăsesc într-un buget mai mare pe Administrația Penitenciarelor. 
Vă mulțumesc, o seară bună.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe