Declaraţii susținute de premierul Florin Cîțu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, la finalul ședinței de guvern

28 Aprilie

Galerie foto - Ședință de guvern

Galerie foto - Briefing de presă

Declaraţii susținute de premierul Florin Cîțu, ministrul muncii și protecției sociale, Raluca Turcan, și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, la finalul ședinței de guvern

 

Florin Cîțu: Bună ziua. Am să vorbesc despre două acte normative aprobate în şedinţa de guvern de astăzi mai importante, dar detaliile le vor da doamna ministru al muncii şi doamna ministru al sănătății. Sunt lucruri pentru care e bine să știți detaliile. În primul rând, astăzi a fost adoptată Ordonanţa de Urgență care va suplimenta fondurile pentru medicii de familie; sunt cei 40 de lei pe inoculare. Doamna ministru va explica exact cum s-a ajuns la acest cost şi cum vor fi distribuiţi acești bani.

Un alt act normativ important este Ordonanţa de Urgență privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Ştiţi foarte bine că, din România, pleacă în fiecare an în străinătate mai mulţi cetățeni român. Avem acest act normativ care reglementează această situație.

Am avut o discuție cu miniștrii referitor la PNRR. Este momentul să accelerăm lucrurile. Avem câteva detalii de pus la punct. Sunt sigur că vom avea un PNRR care să reprezinte interesele României de dezvoltare, în perioada următoare, și vom vedea, bineînțeles - sunt mai multe discuții, dar sunt sigur că vom avea un PNRR bun, un PNRR prin care vom atrage toate sumele alocate României. Pentru câteva întrebări, și apoi o să dau cuvântul colegelor mele să explice să explice actele normative.

Reporter: Domnule premier, vedem că cei din coaliție au trecut peste o criză provocată de plecarea unui ministru din cabinetul dumneavoastră, însă în teritoriu, vorbim aici și de Iaşi și de București, sunt în continuare nemulțumiri între cele două partide - vorbim de USR PLUS și PNL, mai ales în ceea ce privește votarea bugetului pentru orașele pe care le conduc. În momentul de față, mai funcționează coaliţia la același nivel la care funcționa în momentul în care aţi semnat Protocolul, în decembrie?

Florin Cîțu: Sigur. Coaliţia funcţionează foarte bine. Am auzit, în timp ce eram în şedinţa de guvern, am auzit că la București încă nu a fost adoptat bugetul. O să am o discuție şi o să vorbesc cu domnul Barna să îi chemăm pe cei de la București, să vedem cum putem să rezolvăm situația, care sunt, de fapt, nemulțumirile. Este nevoie să avem un buget al Bucureștiului rapid, sunt cheltuieli care trebuie făcute, sunt investiții care trebuie făcute, dar vom avea o discuție cu ei şi ne vom implica să vedem cum rezolvăm această situație cât mai rapid.

Reporter: Dar de ce credeți că s-a ajuns la o nemulțumire atât de repede?

Florin Cîțu: Haideţi să avem discuţia şi vedem după aceea. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule Cîţu! Când o să avem şi noi gata certificatul verde european și cine, mai exact, va răspunde de implementarea lui?

Florin Cîţu: Detaliile au fost trimise către STS de foarte mult timp, STS-ul face implementarea. Și când o să fie gata - deocamdată nu a fost aprobat la nivelul Uniunii Europene. Sunt doar niște informații pe care le avem, modul în care să îl construim, dar, așa cum am spus de fiecare dată, sperăm că o astfel de măsură nu va crea, nu va discrimina cetăţenii şi, din punctul nostru de vedere, este doar - aşa cum spunea şi domnul președinte al României - datorită sau din cauza unor elemente medicale. Deci dacă sunt probleme medicale să poţi să circuli cu acest certificat verde. Dar în momentul în care toată Europa o să fie vaccinată și România sau majoritatea vor fi vaccinate, s-ar putea să nu mai fie nevoie de acest certificat verde.

Reporter: Dacă aţi putea să mai spuneți, deoarece vedem că Comisia Europeană permite statului român să acorde ajutoare de până la 500 de milioane de euro în total restaurantelor, hotelurilor, deci firmelor din HoReCa, dacă ați putea să îmi spuneți cum vor fi distribuiți, mai exact, aceşti bani. Ce se va întâmpla mai exact?

Florin Cîţu: Noi vom redeschide sau avem acest plan de a reveni la normalitate de la 1 iunie și eu cred că asta doresc toate restaurantele din România sau cei din activitatea HoReCa, să revină la normalitate, oamenii să fie angajați, să lucreze, să primească un salariu. De aceea avem această campanie de vaccinare și o accelerăm în această perioadă, ca la 1 iunie să putem să revenim la normalitate și am dat pentru acest sector câteva indicii, câteva propuneri. Chiar în acest moment Comitetul interministerial se întâlnește și veți vedea că sunt mai multe soluții pe masă.

Reporter: Cred că aţi aflat şi dumneavoastră de problemele penale pe care le au, în acest moment, Mihai Chirica, primarul Iașului, și Costel Alexe. Dacă puteți să ne spuneți dacă ați avut o discuție cu ei. Cel puțin Costel Alexe spune că s-a autosuspendat, dar știm că cineva care are funcție de conducere în partid nu poate face acest lucru. Dacă ați avut discuții și în privința poziției publice pe care ar trebui să o ia, astfel încât să nu dăuneze imaginii partidului?

Florin Cîţu: Încă nu am avut discuții. Tot ce pot să spun este că sunt decizii corecte pe care le-au luat, deși ușor tardive. Mulţumesc!

Reporter: Având în vedere că în seara de Înviere restricțiile vor fi ridicate pentru cei care merg la slujbele religioase, cum aveți de gând să verificați că toată lumea care va fi pe stradă seara va merge la slujba religioasă şi nu va merge la petrecere? Vor fi mai multe controale, ne așteptăm la mai multe controale?

Florin Cîţu: În primul rând, ştiţi foarte bine că în acea noapte nu este deschis niciun restaurant, nu este nimic deschis. Singurele sunt lăcașurile unde poți să mergi la biserică, poți să mergi pentru sărbătoarea Paștelui și atât.  Avem încredere că oamenii vor sărbători și sunt sigur că vor sărbători sărbătoarea Paștelui, vor merge la sărbătoarea Paştelui și vor respecta regulile în vigoare: restricțiile de distanţare, mască și dezinfectant.

Reporter: Dar vorbim și de petreceri private, unde...

Florin Cîţu: Să ştiţi că acest risc există în fiecare zi, al petrecerilor private, nu este doar în acea noapte și nu avem o problemă cu așa ceva.

Reporter: Am întrebat doar dacă vor fi mai multe controale. Aţi discutat de acest lucru?

Florin Cîţu: Vă spun că, în acest moment, pentru sărbătoarea Paștelui am luat toate măsurile, am avut discuțiile cu cultele religioase și, în acest moment ,suntem siguri că cetăţenii României vor respecta legislația în vigoare.

Reporter: În ceea ce privește discuția pe care aţi spus, domnule premier, că o veţi avea cu vicepremierul Barna și cu cei de la București, când va avea loc? Astăzi sau mâine?

Florin Cîţu: Când ne permite programul, cât mai rapid, bineînțeles. Mai avem câteva întâlniri astăzi, dar ne vom vedea și vom discuta.

Reporter: Şi, dacă tot vorbim de vicepremierul Barna, v-a prezentat acel raport pe sănătate pe care l-aţi cerut insistent înainte de schimbarea ministrului sănătății?

Florin Cîţu: Am fost ministru al sănătății interimar și multe dintre lucruri s-au elucidat în acea perioadă.

Reporter: Deci practic nu mai așteptaţi acest raport de la vicepremier?

Florin Cîţu: Nu. Mulţumesc.

Reporter: Domnule premier, de mai multe săptămâni ați anunțat o evaluare a miniștrilor. Memorandumul a fost pe masa ședinței de guvern în repetate rânduri. De ce nu este adoptat?

Florin Cîţu: Sunt încă câteva detalii la care lucrăm. Cred că trebuie să fie puțin mai clar tot memorandumul, cine face evaluarea și va fi adoptat în acel moment.

Reporter: Evaluarea este făcută de Comisia de prognoză. Ce este neclar? Concret. Sunt ministere care nu au trimis toate datele solicitate...?

Florin Cîţu: Şi acesta este un lucru, dar, repet, modul în care facem evaluarea vreau să fie mai clar pentru toată lumea, să nu existe după aceea discuţii.

Reporter: Bună ziua. În condițiile în care există aceste negocieri pe care le purtați în legătură cu PNRR, PSD propune un consens politic.

Florin Cîţu: Negocieri cu Comisia Europeană.

Reporter: Cu Comisia Europeană, bineînțeles. Susţineți o astfel de variantă? Ar fi posibil un consens politic pe această temă, pe un proiect atât de important pentru România?

Florin Cîţu: Nimeni nu îi oprește pe cei de la PSD să susțină PNRR-ul. PNRR-ul, trebuie să înțelegem cu toții, este un program al guvernului, dar un program al guvernului care se adresează tuturor românilor. Acolo sunt investiții în toate comunitățile în care trăiesc toți românii, indiferent de culoarea politică. Deci nu ar trebui să politizăm acest program.

Reporter: Pentru că sunteți înaintea întâlnirii Comitetului pentru revenirea la normalitate şi ați primit deja propuneri de relaxare pentru 1 iunie, când preconizați sau când s-a propus că vom putea avea primele evenimente cu spectatori în București, de pildă, sau în alte orașe mari, cu o rată de vaccinare ridicată?

Florin Cîțu: În București vor fi câteva evenimente-pilot și vom vedea spectacole la Teatrul Național. Cred că este unul și la Opera Română. Aceste evenimente vor avea loc în perioada următoare, după aceea vom vedea exact implicațiile, la o săptămână sau două după, dar tocmai am vorbit cu domnul primar al Clujului, care dorește să facă și dumnealui un eveniment similar, un eveniment-pilot la Cluj. După ce avem aceste informații, putem să vorbim mai mult, dar, repet, când ajungem la 1 iunie și dacă avem 5 milioane de persoane vaccinate atunci - și de asta trebuie să ne vaccinăm - putem să discutăm altfel despre situație. Dacă nu ne vaccinăm, orice scenariu pe care noi îl punem pe masă va fi complicat să mergem cu el înainte.

Reporter: Şi o clarificare legat de PNRR. Veți prelua dumneavoastră negocierile în privința PNRR, având în vedere că la nivelul Uniunii premierii sunt cei care conduc aceste discuții?

Florin Cîțu: Dar am preluat din primul moment. Ordonanța de urgență spune foarte clar că ordonatorul negocierilor este premierul României.

Reporter: În acest moment, când părinții vaccinați se întorc, spre exemplu, din țări care sunt pe lista galbenă, merg acolo cu copiii, sunt exceptați de la carantină, în schimb copiii nu. Există un paradox și o situație în care ei trebuie să se descurce oarecum. Dacă, spre exemplu, vin din Grecia, care este acum pe lista galbenă, părinții care sunt vaccinați cu ambele doze nu trebuie să stea în carantină, în schimb copiii, pentru că nu există un vaccin pentru copii, stau în carantină. Ce se poate face în această privință și când se pot schimba aceste reguli, având în vedere că ele au fost gândite atunci când în România erau aproape 100.000 de persoane vaccinate și nu 3 milioane?

Florin Cîțu: Eu zic să așteptăm puțin, să vedem cum evoluează lucrurile și în Grecia în perioada următoare. Grecia a intrat pe listă în urma deciziei pe care a luat-o Grecia de a intrat într-un lockdown de șapte zile. Vom vedea cum vor evolua lucrurile în perioada următoare. Referitor la diferența între cum tratăm copiii și persoanele  vaccinate, vom discuta în CNSU, vom aștepta propuneri de la Comitetul Tehnic, poate vin cu soluții la Comitetul Tehnic și apoi le vom aproba în CNSU.

Reporter: De asemenea, se așteaptă și niște acorduri cu Israel, cu Grecia, privind redeschiderea turismului.

Florin Cîțu: Bineînțeles, ne vom uita la aceste acorduri, dar haideți întâi să avem și noi o companie de vaccinare de succes și după aceea putem să negociem mai multe lucruri.

Reporter: Şi dacă mai îmi permiteți o singură întrebare, vă rog. De la 1 mai masca va mai fi obligatorie pe plajă și în apă?

Florin Cîțu: Eu sunt sigur că românii sunt responsabili, că vom avea anul acesta o sărbătoare a Paștelui, dar și un weekend fără niciun fel de evenimente. Săptămâna viitoare revenim la normal, vom avea în București, am uitat vă spun, un maraton de vaccinare. Din punctul meu de vedere, singura soluție, și știu că tot discutăm despre mască, dacă vrem să scăpăm de mască, soluția este să ne vaccinăm. Doar așa scăpăm de mască. Nu există altă variantă, în acest moment. Ne vaccinăm și vom scăpa de mască cât mai repede. Avem dozele să ne vaccinăm, toată situația este să ne vaccinăm şi după aceea vom scăpa de mască.

Reporter: Domnule premier, în condițiile în care în ultima vreme unii dintre vectorii de imagine ai protestelor antirestricţii s-au remarcat prin aprecieri laudative la adresa Rusiei, mergem până la a lăuda democrația rusească, aș vrea să vă întreb dacă, potrivit informațiilor dumneavoastră, putem vorbi de o implicare a Rusiei în protestele care au avut loc aici şi în propagarea ideilor care îi fac pe oameni să minimizeze gravitatea pandemiei, să ajungă prea târziu la spitale, să nu respecte măsurile de restricție și să saboteze astfel măsurile de limitare a pandemiei?

Florin Cîțu: Nu am astfel de informații.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă permiteți: președintele Iohannis spunea ieri, întrebat despre numirile politice, că se așteaptă ,,la o accelerare a procedurilor de reformare”. Ne puteți spune despre ce proceduri este vorba? Care este planul? S-a stabilit un orizont de timp, cine sunt factorii responsabili?

Florin Cîțu: Este deja în lucru acea ordonanță pentru numirile pe 109, este la Ministerul Finanțelor, așteptăm avizele de la Ministerul de Finanțe și, după aceea, veți vedea că o mare parte din această problemă a politizării instituţiilor companiilor de stat va dispărea. Bineînțeles că acest lucru nu dispare automat, prin restructurare, prin atrageri de capital în anumite companii de stat, schimbarea guvernanței - toate aceste lucruri vor duce la o depolitizare a companiilor de stat.

Reporter: Astăzi avem o ședință a Comitetului interministerial...

Florin Cîțu: ... în acest moment.

Reporter: Da. Ne putem aștepta în perioada imediat următoare, la măsuri de relaxare și care ar putea fi acelea, în condițiile, mă rog, în funcție de evoluția epidemiologică?

Florin Cîțu: Imediat următoare, dacă spuneţi după 1 iunie. După 1 iunie, cu siguranță vor fi măsuri. Până atunci, vom avea eveniment pilot. Avem această perioadă, ne  uităm la ea ca la un buffer, o perioadă de încercări, și vom avea evenimente pilot şi vom vedea cum evoluează lucrurile după aceea.

Reporter: Dar până acum aţi analizat și ne puteţi spune care ar putea fi măsurile luate, care ar putea fi luate de la 1 iunie?

Florin Cîțu: Eu v-am spus câteva lucruri. Aș vrea ca, pentru restaurante, de exemplu, să nu mai existe această legătură cu rata de incidență și să rămână deschise, cu o capacitate de 30, 40, 50 la sută, dar există o condiție importantă: aceea de a avea vaccinat tot personalul. E complicat să elimini riscul de infectare dacă în personal există oameni care nu s-au vaccinat încă. Dar vom discuta, dar este ceea ce cred că este în momentul ăsta fair, să spunem.

Reporter: Şi legat de PNRR, voiam să vă întreb dacă aveți ceva de reproșat domnului ministru Ghinea faţă de modul în care a negociat cu oficialii de la Bruxelles pe zona de energie și agricultură, mă refer la problema de energie verde și problema sistemului de irigații, fondurile pentru aceste două domenii. Şi ce soluții veți găsi pentru a rezolva această situație? Pentru că înțeleg că aici avem un mic blocaj.

Florin Cîţu: Eu am o abordare diferită în ceea ce priveşte PNRR. Nu mă uit doar la un anumit sector. Pe mine mă interesează ca acest PNRR să reprezinte interesele României. E adevărat că sunt diferite sectoare, dar România are nevoie, în anumite zone, de mai multe investiții şi în alte zone de mai puține investiții. Folosim acest PNRR, dar în contextul celorlalte surse de finanțare; ne finanţăm şi de la buget, finanțăm şi din fonduri europene și finanţăm şi din PNRR. Toate proiectele pe care noi le considerăm importante în programul de guvernare vor avea aceste trei surse de finanțare. Deci, dacă unele dintre proiecte, am încercat să le punem aici și nu respectă condițiile pe care le cere Comisia Europeană astăzi, de exemplu, ele vor fi finanțate din alte surse. Deci trebuie să ne uităm la PNRR ca o bucățică din acest puzzle al finanțării pe care noi îl facem sau al proiectelor pe care noi le facem în următorii ani de zile.

Reporter: Iertaţi-mă, dar dispunem noi în momentul de față, România în momentul de față, în  perioada aceasta şi de criză, chiar dacă avem o crește economică, dispunem de resursele bugetare pentru a reabilita, de exemplu, sistemul de irigații sau pentru a veni pe zona de energie cu fondurile necesare pentru a pune pe picioare, de exemplu, exploatarea de gaze?

Florin Cîţu: Eu vă aduc aminte că anul trecut am avut investiţii record la buget în an de criză. Anul acesta investițiile, în continuare, cresc de la buget. Am avut anul trecut iarăși un an record în ceea ce priveşte fondurile europene, atragerea fondurilor europene. Deci se poate face acest lucru, doar este nevoie de puțină prioritizare în buget și modul în care alocăm resursele în buget. Dar, repet, toate aceste proiecte au trei surse de finanțare: buget, fonduri europene și PNRR.

Reporter: Nu mi-aţi răspuns pe partea cu domnul Ghinea. Trebuia domnul Ghinea, de exemplu, să se consulte mai bine cu miniștrii de resort pentru pregătirea domeniilor respective?

Florin Cîţu: Suntem într-un proces de negociere. Veţi vedea că la final vom avea un PNRR de succes.  Mulțumesc mult de tot. Acum le las pe colegele mele să vorbească.

Raluca Turcan: Bună ziua! În ședința de guvern de astăzi au fost adoptate patru ordonanțe de urgență, care țin de resortul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Prima se referă la debirocratizarea microîntreprinderilor cu până la nouă angajați, a doua se referă la digitalizarea relațiilor de muncă pentru mediul de afaceri, a treia se referă la sprijinirea românilor plecați să lucreze în străinătate și a patra - se urmărește sprijinirea minerilor din Valea Jiului. În ceea ce privește debirocratizarea pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin măsurile adoptate astăzi am reușit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. De prevederile acestei ordonanțe de urgență vor beneficia aproximativ 450.000 de microîntreprinderi și conținutul acestei ordonanțe de urgență, practic, conduce la o gură de oxigen pentru angajatorii care, de multe ori, se simțeau sufocați de numărul de hârtii pe care trebuiau să le completeze pentru angajații pe care îi aveau. De aceea, fișa postului, foaia de prezență și regulamentul intern vor putea fi completate sau respectate verbal, existând obligativitatea existenței acestora în scris, doar dacă angajatul solicită lucrul acesta în scris. Așadar, se elimină fișa postului, fișa de prezență și regulamentul intern și acestea rămân valabile doar la solicitarea angajatului în scris către angajator. Al doilea proiect referitor la semnătura electronică în relațiile de muncă permite folosirea semnăturii electronice în format avansat sau calificat însoțită de marca temporală fie pentru încheierea contractelor de muncă, fie în raportul angajatorilor cu instituțiile statului. Digitalizarea ocupă un loc important în activitatea Ministerului Muncii și cu această ocazie menționez că a fost semnat proiectul pentru primul hub de servicii publice electronice, care va funcționa la Ministerul Muncii și, practic, va digitaliza serviciile și beneficiile sociale pentru aproximativ două milioane de beneficiari. Costul acestui proiect este de 133 de milioane de lei. Tot această ordonanță de urgență adoptată astăzi, practic, va permite ca telemunca să fie mult mai ușor accesată. În momentul de față avem aproximativ 400.000 de angajați care lucrează în telemunca, comparativ cu aproximativ 50.000 în aceeași perioadă a anului trecut, deci, practic, o creștere de opt ori a numărului de angajați în telemuncă presupune și simplificarea acestei activități, redefinirea acestei activități, precum și detalii cu privire la modul în care sunt folosite informațiile în telemuncă, cum se face arhivarea activității în telemuncă și, de asemenea, cum poate fi ea accesată propriu-zis în relația angajat - angajator. Aceste proiecte, semnătura electronică și telemunca, sunt legate între ele, pentru că dacă un angajat optează pentru telemuncă, nu mai este nevoie să se deplaseze la sediul angajatorului, așa cum trebuia să facă până acum, să semneze olograf faptul că optează pentru telemuncă și apoi să se retragă la domiciliu. Deci debirocratizare și digitalizare, o mână întinsă pentru mediul de afaceri. În legătură cu românii care lucrează în străinătate, prin ordonanța de urgență de astăzi țintim accesarea muncii în străinătate prin intermediul agențiilor de mediere. Din nefericire, foarte mulți români aleg să lucreze în străinătate în afara agenților de mediere sau agențiilor de mediere. Lucrul acesta este posibil datorită circulației libere a forței de muncă, însă statul nu poate să sprijine și să urmărească modul în care sunt tratați și ajung în țara care-i primește să muncească românii care accesează tipul acesta de muncă. Cunoașteți foarte bine ce derapaje au fost în anii precedenți: aglomerării în aeroporturi, în punctele de transport, aglomerări la frontiere, condiții de muncă insalubre sau abuzuri chiar din partea angajatorilor. De aceea, Ministerul Muncii, în parteneriat cu agențiile de transport internațional și agențiile de mediere, a propus acestei modificări la legislația privind drepturile lucrătorilor în străinătate, astfel încât, în momentul în care se preiau de către agențiile de transport români care pleacă să muncească în străinătate, aceștia să fie grupați în funcție de locul de muncă pe care și-l aleg. De asemenea, în momentul în care preiau angajați pentru o anumită țară să fie lăsați la punctul de destinație al angajatorului. Documentația să fie făcută în limba maternă și, de asemenea, la preluare să fie informați cu privire și la condițiile de trecere a frontierei și la condițiile de muncă obligatorii pe care românii noștri le au în țările în care merg să lucreze. Acestea sunt modificări extrem de necesare care completează parteneriatele pe care le-am încheiat deja cu Ministerul Transporturilor și cu Ministerul de Interne pentru punctele de trecere a frontierei, astfel încât, în momentul în care începe activitatea sezonieră, statul să poată să urmărească mult mai bine activitatea aceasta de tranzit și de lucru în străinătate pentru a-i putea proteja pe români. Nu mai puțin important este și faptul că întărim relația între agențiile de mediere și Inspecția Muncii. Această relație și evidență să fie realizată lunar, astfel încât și Inspecția Muncii, în parteneriat cu instituțiile de inspecție a muncii din țările de origine, să poată să îi sprijine direct pe angajații români. Ultima ordonanță de urgență adoptată astăzi vizează un sprijin pentru minerii din Valea Jiului. După cum bine cunoașteți, Ministerul Muncii a sprijinit deja minerii din Valea Jiului prin plata plăților sau salariilor restante și a altor facilități. Această plată s-a realizat pentru trei luni. Am extins această perioadă în care ministerul și guvernul sprijină minerii din Valea Jiului până când intră în vigoare planul de redresare economică a zonei pregătit de Ministerul Energiei. Sprijinul financiar de până acum este de aproximativ 43 de milioane de lei. S-a derulat în trei tranșe cu câte șase etape, avans și lichidare. Ordonanța de astăzi permite plata ultimei etape din a treia tranșă și, de asemenea, prelungim pentru încă o lună cu o valoare de aproximativ 12 milioane de lei. Dacă aveți întrebări.

Reporter: Bună ziua. Voiam să vă întreb referitor la proiectul cu privire la angajații din străinătate. Ne puteți spune și ne puteți vorbi și despre sancțiuni, pentru că știm că sunt sancțiuni și dacă nu sunt respectate toate aceste condiții?

Raluca Turcan: A fost crescut și pragul amenzilor pe care le pot primi, deopotrivă, angajatorii sau agențiile de mediere în cazul în care nu îndeplinesc corespunzător activitățile și rolul pe care îl au.

Reporter: Deci dacă apar probleme între timp, se aplică sancțiunea, se întrerupe orice formă de colaborare, nu? Cu  angajatorul de acolo?

Raluca Turcan: Forma de colaborare sau continuarea formei de colaborare depinde foarte mult de cum reacționează instituțiile statului. E foarte posibil să fim sesizați în timp real, statul român intervine și se remediază condițiile de muncă. Dacă oamenii doresc să continue activitatea acolo, în condițiile de muncă remediate, nu poți să îi oprești.

Reporter: Și o întrebare, dacă îmi permiteți, acel proiect cu privire la interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat ar urma să îl aprobați săptămâna viitoare? Mai durează? Sunteți încă în stadiu de consultare?

Raluca Turcan: El este finalizat. Am avut o perioadă în care am cules observații și posibile modificări și cel mai probabil în perioada următoare vom intra cu el în ședința de Guvern.

Reporter: Ați discutat și eu privire la excepții? Ați mai extins? Ați mai adăugat categorii?

Raluca Turcan: Evident că o să le prezint în momentul în care o să adoptăm proiectul. Fac mențiunea că vorbim despre un proiect de lege care ulterior pleacă la Parlament și, dacă nu va avea forma ideală, el va putea fi modificat în Parlament, însă proiectul pe care ni-l asumăm în guvern va reprezenta practic viziunea Guvernului cu privire la modul în care putem sprijini viața activă și după atingerea vârstei legale de pensionare și, de asemenea, care sunt condițiile pentru a putea lucra la stat după atingerea vârstei legale de pensionare.

Reporter: Bună ziua. Ați avut discuții cu reprezentanții magistraților. Când vom avea o variantă finală cu privire la modul în care se vor calcula pensiile de serviciu pentru acest sector de activitate?

Raluca Turcan: Până pe data de 11 mai așteptăm propunerile de la beneficiarii de pensii speciale. Fac aici mențiunea, cred eu necesară, după toate informațiile apărute în spațiul public, că atunci când vorbim despre pensii speciale nu ne referim la pensiile ocupaționale din sistemul de apărare și ordine publică - sunt șase categorii de beneficiari de pensii speciale, și după ce primim propunerile concrete din partea beneficiarilor, practic din partea sistemului, noi începem activitatea. S-a constituit și un grup politic la nivelul coaliției și vom pune la final o variantă care să reducă practic din inechitățile din sistemul public de pensii per ansamblu.

Reporter: Din peste 4.000 de magistrați care primesc pensii speciale doar puțin peste 1.000 au contribuit efectiv la sistemul de pensii public. Cum se va reglementa această situație?

Raluca Turcan: Inechitățile din sistemul de pensii sunt uriașe și aceasta este una dintre ele. Avem inechități și în sistemul public de pensii, avem inechități și între sistemul de pensii speciale și sistemul public și, până la urmă, acesta este rolul reformei în sistemul public de pensii: să creștem gradul de contributivitate, să reducem din inechități și sistemul în continuare să fie sustenabil, astfel încât o creștere a pensiilor să se producă, pe de o parte mai accelerat pentru cei cu pensii foarte mici, și, pe de altă parte, să conducă și la creșterea puterii de cumpărare, pentru că dacă sistemul public de pensii nu poate fi susținut la modul real de către economie ajungem la derapaje pe care le-am mai resimțit cu toții, să crească inflația și să scadă puterea de cumpărare și victimele să fie tot pensionarii.

Reporter: Bună ziua. Aș avea două întrebări, dacă îmi permiteți. Una este legată de discuțiile pe care le-ați avut săptămâna aceasta cu domnul Stelian Ion, cu ministrul justiției, în legătură cu pensiile speciale; ne puteți spune concluziile întâlnirii?

Raluca Turcan: Cred că am răspuns puțin mai devreme; la întrebarea precedentă am răspuns exact la lucrul acesta, cum vom proceda noi în materie de pensii speciale.

Reporter: Și o a doua întrebare, ce s-a întâmplat la Mehedinți? Aveți un o concluzie a Corpului de Control, pentru că spuneați că ați trimis Corpul de Control la Mehedinți în legătură cu acele pensii încasate de 7.000 de oameni?

Raluca Turcan: A fost Corpul de Control la Mehedinți. Acum redactează raportul. Acolo s-au înregistrat, cu siguranță, derapaje majore și informațiile din spațiul public, dar și informațiile de la fața locului ne confirmă lucrul acesta. Cei mai afectați sunt beneficiarii Casei Județene de Pensii Mehedinți și vom prezenta să spunem concluziile acestui raport și posibile măsuri de acțiune și de sancțiune, dar, în același timp, va reieși foarte limpede și neputința generată de cadrul legal de a sancționa șefi de instituții care nu își fac datoria, și lucrul acesta îl voi aduce la cunoștință și vom vedea mai departe cum vom acționa.

Reporter: Credeți totuși că este o situație izolată acolo la Mehedinți? Urmează niște controale la toate casele de pensii?

Raluca Turcan: Se fac controale periodice la toate casele județene de pensii. Acolo vorbim pe de o parte de un conflict de muncă, pe de altă parte de deficiență managerială în Casa Județeană de Pensii. Și dacă vom mai sesiza, să spunem, derapaje grave care ies din funcționalitatea normală a caselor județene de pensii, evident că nu vom ezita să verificăm mai în amănunt. Pot să vă spun însă că în legătură cu funcționarea caselor județene de pensii, am tras câteva concluzii. Unu, sunt subdimensionate ca personal, sunt supraîncărcate ca și atribuții, departamentele juridice sunt sufocate ca urmare a proceselor prin care pensionarii își câștigă drepturile în instanță - doar pe o casă județeană de pensii, plățile pentru asistența juridică, adică a avocaților pensionarilor care își urmăresc drepturile în instanță, sunt de aproximativ 250.000 de lei, la nivel național, aproximativ 10 milioane de lei sunt plătiți de către statul român, doar pentru asistența juridică a pensionarilor care își caută dreptatea în sistemul public de pensii. Vă spun lucrul acesta pentru a înțelege de ce este nevoie de reformă în sistemul de pensii, de ce nu mai putem sta nepăsători și până la urmă de ce trebuie să rezistăm în fața tuturor atacurilor care vin și a dorinței de dezinformare în materie de pensii, dar și de salarizare, tocmai pentru că sistemele acestea sunt atât de cangrenate și pline de probleme, încât dreptatea este așteptată de oameni și sunt îngăduitori cu toată dezinformarea din spațiul public și așteaptă rezultate.

Reporter: Cunoscând aceste lucruri, în cât timp s-ar putea face această reformă?

Raluca Turcan: Eu estimez că în maxim un an și jumătate, vom putea avea finalizate cele două mari reforme - sistem public de pensii și sistem de salarizare. Nu intenționez să cedez nici presiunilor, nici media, nici ale adversarilor politici. Facem lucrul acesta extrem de temeinic, avem deopotrivă măsuri tehnice de îmbunătățire a activității la nivelul tehnic, exact cum ați sesizat și dumneavoastră, la nivelul Casei Județene Mehedinți, dar pregătim și varianta legislativă de reformă legislativă. Acestea două vor fi cumulate la final, astfel încât să putem vorbi cu adevărat despre reformă - prin echitate, contributivitate și sustenabilitate.

Mulțumesc foarte mult și vă doresc sărbători cu bine!

Ioana Mihăilă: Bună ziua! Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 3 din 2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19. Măsurile urmăresc creșterea capacității de vaccinare. Mai exact, măsurile prevăd majorarea tarifului pentru vaccinarea împotriva COVID-19, la nivelul cabinetului medicului de familie, de la 30 de lei pe serviciu, adică 30 de lei pe persoană vaccinată, la 40 de lei pe inoculare . Acest tarif se justifică prin nevoia crescută de materiale sanitare și echipamente de protecție care este în cazul vaccinării împotriva COVID-19. De asemenea, actul normativ adoptat astăzi prevede măsuri de plată pentru acele centre de vaccinare care funcționează în unități sanitare care nu au în derulare contract cu casele județene de asigurări de sănătate și plata la nivelul acestor centre se va desfășura printr-un contract derulat împreună cu direcțiile de sănătate publice.

O altă măsură legislativă adoptată astăzi a fost hotărârea de guvern care ratifică acordul de împrumut cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acord de împrumut negociat de Ministerul Finanțelor cu suportul Ministerului Sănătății și care prevede un împrumut de 150 de milioane de euro, împrumut care va fi utilizat în principal pentru construirea și, parțial, pentru dotarea centrelor de arși de la Târgu Mureș și de la București, vorbim de Spitalul Grigore Alexandrescu, pentru dotarea unor laboratoare care desfășoară activități de screening pentru cancerul cervical, precum și pentru achiziționarea și operaționalizarea unui sistem de telemedicină. Acestea au fost actele normative adoptate. Aștept întrebări.

Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne vă rog, în ce condiții vor reveni elevii la școală? Vor fi testați atunci când au simptome, cu teste rapide și dacă cei din clasele terminale vor veni în proporție de sută la sută, așa cum a propus ministrul educației?

Ioana Mihăilă: Avem o comunicare bună cu Ministerul Educației. Noi am cerut un punct de vedere la Institutul Național de Sănătate Publică, punct de vedere care este legat de temele pe care le-am discutat cu ministrul educației, iar concluziile sunt că testarea cu teste rapid de antigen clasice prin exudatul nazofaringian mai rămâne opțiune pentru copiii care merg la școală. În ceea ce privește testarea cu testele din salivă, opinia redată de specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică și care este concordantă cu recomandările internaționale, este că rezultatul pozitiv al unui test în salivă necesită confirmare prin retestare, fie prin metoda Real Time PCR, fie prin retestare rapid antigenică din suabul nazofaringian. Urmează ca împreună cu Ministerul Educației să luăm decizia de oportunitate a testării din salivă pentru elevii care merg la școală. De asemenea, cei de la Institutul Național de Sănătate Publică au făcut recomandări pentru reluarea cursurilor la clasele speciale și la clasele terminale, recomandări legate mai degrabă de măsurile de prevenție, purtarea măștii, aerisirea și păstrarea distanței fizice.

Reporter: Ca să fie mai clar, asta înseamnă că elevii din clasele terminale merg în proporție de 100%, tot colectivul unei clase, începând de pe 5 mai?

Ioana Mihăilă: În momentul ăsta suntem în curs de a discuta cu Ministerul Educației legat de aceste aspecte. Când vom avea ordinul comun al celor două ministere, vom avea și forma finală.

Reporter: Când credeți că am putea avea acest ordin comun, pentru că mai sunt doar câteva zile, o săptămână maximum?

Ioana Mihăilă: Cât de curând, probabil că astăzi sau mâine va fi va fi redactată forma finală, urmând să fie publicată.

Reporter: Buna ziua! S-a modificat la Ministerul Sănătății ordinul de recuperare post-COVID și voiam să vă întreb dacă aveți studii care arată eficiența camerelor hiperbare, folosirea acestora în recuperare.

Ioana Mihăilă: Ordinul de recuperare a pacienților post-COVID a fost redactat de comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății pe baza dovezilor existente la nivel internațional privind eficiența sau ineficiența anumitor metode terapeutice. În protocolul de recuperare este prevăzută posibilitatea utilizării camerelor hiperbare pentru anumiți pacienți care sunt vindecați de COVID. Trebuie să menționăm că protocoalele terapeutice se actualizează în funcție de rezultatele studiilor. Trebuie, de asemenea, să menționăm că utilizarea acestor camere hiperbare, din nou utilizată doar în recuperare, doar pentru pacienți vindecați, doar pentru anumite forme, este rezervată centrelor de excelență în recuperare respiratorie.

Reporter: Dar în momentul de față în țara noastră există personal care poate să folosească aceste camere, care este instruit deja pentru aceste camere?

Ioana Mihăilă: Este un aspect care trebuie cercetat și văzut dacă există personal suficient. Evident că nu vom aproba utilizarea unor mijloace terapeutice fără a avea personal suficient de bine instruit și fără a ne asigura că toate mijloacele de prevenție sunt utilizate.

Reporter: Şi dacă mai îmi permiteți o întrebare: câte ședințe vor fi necesare pentru o persoană pentru recuperare în această cameră?

Ioana Mihăilă: Asta este un aspect pe care nu îl cunosc, trebuie întrebaţi specialiștii în terapie recuperatorie respiratorie.

Reporter: Bună ziua! Doamnă Mihăilă, ce arată verificările de până acum: raportăm sau nu corect morții de COVID-19?

Ioana Mihăilă: Am solicitat comisiei constituite la nivelul Ministerului Sănătății cu specialiștii INSP și unde participă inclusiv specialiștii sistemului de telecomunicații speciale un raport preliminar, iar raportul preliminar care mi-a fost prezentat astăzi arată că există diferențe. Nu știm încă exact care sunt cauzele, dar există diferențe între diversele sisteme de raportare. Urmează ca în data de 7 mai, conform raportului pe care l-am primit astăzi, această comisie să redacteze o formă mai avansată, iar noi urmează să vă comunicăm rezultatele acestui raport.

Reporter: Iar referitor la ce s-a întâmplat la Piatra Neamț și la Balș, ce arată rapoartele guvernamentale?

Ioana Mihăilă: Raportul de la Balș a fost întocmit de Corpul de Control al premierului și a fost prezentat public de către acesta. Eu ce pot să vă spun - pot să vă spun rezultatele rapoartelor Inspecției Sanitare de Stat. Inspecția Sanitară de Stat a făcut verificări în luna noiembrie și decembrie a anului 2020 în majoritatea secțiilor de terapie intensivă, a verificat mai ales implementarea măsurilor propuse ca urmare a controalelor și rapoartelor anterioare în secțiile de terapie intensivă, a constatat că, în proporție de 40 și ceva la sută, aceste măsuri erau implementate și deficiențele remediate, în proporție de 60% aceste măsuri nu erau implementate și justificarea celor din secțiile de terapie intensivă era că nu au anumite dotări și anumite echipamente, motiv pentru care am pus la dispoziția comisiei care repartizează bugetul de investiții în spitale rezultatele acestor rapoarte, cu indicație clară de a prioritiza investițiile în aparatura medicală pe care secțiile de terapie intensivă o solicită, pentru a putea să se conformeze la recomandările Inspecției Sanitare de Stat.

Reporter: Şi dacă îmi permiteți o ultimă întrebare. Să îmi spuneți, vă rog, dacă va începe testarea în farmacii și dacă aveți planuri pentru a crește capacitatea de testare, ca să devină cât mai accesibilă.

Ioana Mihăilă: Avem planuri pentru creșterea capacității de testare. Astăzi am avut o întâlnire cu directorii din Ministerul Sănătății care sunt implicați în redactarea ordinului și operaționalizarea testării în farmacii. Discuțiile sunt avansate, suntem în etapa în care finalizăm procedurile de pregătire a personalului din farmacii care va efectua activitatea de testare, urmând ca forma finală a ordinului să fie publicată cât de curând. Testele sunt disponibile atât în DSP-uri, cât și în depozitele Ministerului Sănătății și a Unifarmului și ele vor fi furnizate către farmaciile care s-au dovedit interesate de derularea acestei activități de testare, de îndată ce ordinul va fi finalizat și publicat.

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, aveți cumva un studiu care arată diferențele între rural și urban în ceea ce privește vaccinarea și disponibilitatea pentru a se vaccina a oamenilor?

Ioana Mihăilă: În momentul acesta nu există un studiu sau nu există un studiu de care eu să fi aflat legat de rata de vaccinare între mediul rural și urban, dar, după ședința de guvern, am avut o discuție tocmai cu ministrul cercetării și digitalizării și am convenit ca din fondurile de care dumnealui dispune, mă rog, ministerul dumnealui dispune la buget, să derulăm tocmai astfel de studii epidemiologice, care să ne arate dacă există diferențe între diverse medii, dacă există diferențe între diferite unități administrativ teritoriale și dacă aceste diferențe între ratele de vaccinare se corelează pozitiv, și ne așteptăm să se coreleze pozitiv, cu rata de infectare și cu încărcarea în secțiile de terapie intensivă. Menționez că este o discuție preliminară și că detaliile acestui studiu vor fi oferite în momentul în care ele sunt stabilite.

Reporter: Anumite date sociologice prezentate de curând, inclusiv de autorități, arată că tinerii sunt destul de reticenți să se vaccineze. Cum considerați dumneavoastră că ar putea fi convinși?

Ioana Mihăilă: Înainte de ședința de guvern am avut o discuție cu premierul și i-am prezentat un plan de accelerare a comunicării pentru a crește dorința tuturor categoriilor de vârstă și sociale pentru a fi vaccinați.

Reporter: Mai concret? Adică cum se va face asta?

Ioana Mihăilă: Deocamdată este la nivel de plan, așteptăm ca împreună cu premierul și cu ceilalți membri ai Guvernului să ajungem să detaliem măsurile. Vi le vom comunica de îndată ce le vom avea.

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, fostul secretar de stat Andreea Moldovan, a demarat evaluarea directorilor de DSP-uri. Aș vrea să vă întreb dacă această evaluare s-a finalizat, dacă nu puteți spune niște concluzii preliminare, câți s-a constatat că nu performează, câți ar trebui înlocuiți, dacă le-ați găsit înlocuitori?

Ioana Mihăilă: Din cunoștințele mele, procesul de evaluare nu este finalizat încă. Urmează să ne consultăm cu ANFP şi să vedem cum vom continua procesul de evaluare a directorilor de DSP.

Reporter: Care sunt cele mai mari nereguli care s-au constatat de-a lungul acestui proces de evaluare, problemele pe care....?

Ioana Mihăilă: Procesul de evaluare încă nu este finalizat, motiv pentru care eu nu am la dispoziție un raport și un rezultat al acestei evaluări pe care să vi-l prezint.

Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, fostul ministru Vlad Voiculescu, spunea, la un moment dat, în contextul în care au apărut în spațiul public numeroase plângeri ale unor pacienți care au reclamat calitate mai slabă a tratamentului, a internării, a mâncării primite în spitale etc, că va pune la dispoziția pacienților un nou instrument, un fel de ombudsman, de avocat al poporului, sa vorbim pe înțelesul tuturor, care să preia plângerile pacienților și să rezolve aceste probleme în măsura posibilităților. Era vorba despre un departament care să fie coordonat de Monica Althamer. Aş vrea să vă întreb, spunea dânsul că în circa 100 de zile ar urma să fie gata acest instrument. Aș vrea să vă întreb dacă se continuă acest proiect și care este stadiul?

Ioana Mihăilă: Faptic, Monica Althamer este cea care preia problemele pacienților, preia și activitatea urgenței și îi mulțumesc pentru asta, face o treabă foarte bună. Este, de asemenea, membră în anumite comisii și coordonează activitatea anumitor comisii care reglementează tratamentul pacienților. Pentru a crea acest departament este nevoie de reorganizare administrativă a Ministerului Sănătății. În perioada următoare ne ocupăm și de acest aspect. Mulțumesc.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, evacuarea de la Spitalul Foișor, care știți că a stârnit foarte multă indignare în spațiul public, s-au făcut niște cercetări acolo? S-a constatat cumva abuz în serviciu, neglijență în serviciu, ne putem aștepta și la o plângere înaintată organelor în drept sau nu se știe încă?

Ioana Mihăilă: Din cunoștințele mele, Ministerul Sănătății nu a făcut cercetări la Spitalul Foișor. Noi am avut o întâlnire informală cu managerii și cu șefii de secție pentru a vedea exact care sunt problemele lor și să vedem dacă reușim să ajungem la o soluție care să fie convenabilă atât pentru personalul și pentru managementul Spitalului Foișor, dar și pentru pacienții care au atâta nevoie de terapie intensivă și de îngrijire medicală.

Reporter: Mă scuzați dară fără o stabilire clară a responsabilităților, ce garanții aveți că în viitor astfel de situații nu se vor repeta și la alte spitale?

Ioana Mihăilă: Responsabilitățile sunt clar stabilite de transferul pacienților dintre diverse spitale. Această activitate de transfer nu este responsabilitatea Ministerului Sănătății.

Reporter: Mă refeream la responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat.

Ioana Mihăilă: Așa cum spuneam, responsabilitatea pentru transferul pacienților nu este Ministerului Sănătății. Mulțumesc.

Reporter: Voiam să vă întreb, ați declarat că există diferențe între sistemele de raportare a deceselor provocate de COVID. Ne puteți clarifica în ce constau aceste diferențe și, doi, cum aceste sisteme pot fi rezolvate, ca să avem un sistemul clar și unitar, să nu mai avem situațiile din trecut?

Ioana Mihăilă: În momentul acesta, raportarea se face în sistemul AlerteMS, unde spitalele raportează numeric total numărul de decese de COVID-19. Raportarea din Corona-Forms, cea care transmite datele oficiale, care sunt prelucrate și preluate de Grupul de Comunicare Strategică, sunt datele care sunt deja validate de către reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică și de către reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică. Există diferențe legate de numărul de decese raportate între cele două baze de date, există o comisie care analizează aceste diferențe, există câteva chei de verificare pe care Comisia le-a luat, legate de raportările pe coduri de DRG din spitalele care sunt spitale COVID sau spitale suport COVID, și din datele furnizate de către Institutul Național de Statistică. Așteptăm rezultatul final, pentru că nu dorim să ne lansăm în afirmații până când nu avem o certitudine.

Reporter: Și pentru că astăzi ați adoptat acea Ordonanță de Urgență prin care se suplimentează, în cazul medicilor de familie, vaccinările, aveți o statistică câte persoane s-au vaccinat la aceste cabinete până în momentul de față și câte sperați să fie vaccinate până la 1 iunie? Domnul premier spunea că ar trebui să avem cam 5 milioane de români vaccinați până la acea dată pentru relaxarea măsurile, de aceea întreb.

Ioana Mihăilă: Vaccinarea la nivelul cabinetului medicului de familie va fi lansată oficial la nivel național în data de 4 mai. Conform raportărilor și estimărilor Comitetului Național pentru Coordonarea Activităților de Vaccinare, în momentul acesta gândul nostru este să începem cu vaccinarea cu vaccinul Johnson & Johnson, care necesită o singură doză. Asta este ceea ce gândim în momentul acesta; în momentul lansării, vom avea o informație certă. Și-au exprimat disponibilitatea de a vaccina, la nivelul cabinetului medicului de familie, aproximativ 3.000 de medici de familie. Sperăm că prin vaccinarea, la cabinetul medicului de familie, nu doar că vom grăbi rata de vaccinare, dar vom și ajunge în acele medii în care, în momentul acesta, este dificil de ajuns cu vaccinurile și ne referim mai ales la mediul rural și la ruralul izolat.

Reporter: Doamnă ministru, uneori aparținătorilor le este greu să intre în legătură cu pacienții, mai ales dacă se află, evident, într-o stare gravă. Ba mai mult, de multe ori se întâmplă să nu știe nicio informație despre starea acelor pacienți. Cum ar trebui să se desfășoare lucrurile? Să fie cineva desemnat din secție care să ofere aceste informații? Sau cine ar trebui să se ocupe de această situație?

Ioana Mihăilă: Ne preocupă aspectul acesta, motiv pentru care Ministerul Sănătății a semnat încă din, cred că luna martie, un protocol cu organizația nonguvernamentală Geeks for Democracy, care a pus la dispoziția Ministerului Sănătății o aplicație prin care medicii din secțiile de terapie intensivă să poată să contacteze aparținătorii pacienților internați în terapie intensivă. De asemenea, s-au chestionat spitalele COVID și suport COVID în legătură cu dorința lor de a se implica în acest proiect-pilot. Sunt 14 spitale care au răspuns pozitiv întrebărilor noastre. Majoritatea sunt spitale mari, din București și din Cluj; sunt și câteva spitale orășenești și municipale care au răspuns pozitiv. În momentul acesta se finalizează, practic, partea operațională a acestei aplicații, urmând ca în săptămânile următoare ea să devină funcțională.

Reporter: O clarificare. În momentul de față, cine ar avea această responsabilitate? Există cineva care ar avea o astfel de responsabilitate și pe care ar putea-o îndeplini? De exemplu, dacă avem un spital COVID, care este, să zicem, aglomerat, ar fi cineva care s-ar putea ocupa de informarea rudelor?

Ioana Mihăilă: În general, responsabilitatea legată de informarea aparținătorilor pacienților aparține medicului curant.

Reporter: Bună ziua. Ne puteți spune dacă acea comisie din minister v-a informat de când au apărut aceste diferențe cu privire la raportarea deceselor?

Ioana Mihăilă: Mi-a fost transmisă, odată cu întâlnirea cu reprezentanții comisiei, o evoluție a numărului de decese raportate. Diferențele au apărut din anul 2020, din prima jumătate a anului 2020. Ele au fost foarte mici. Ele au crescut atunci când și numărul de pacienți infectați a crescut. Este singura corelație pe care am văzut-o eu în acest moment. Dar este o corelație pe care am observat-o, nu o corelație care este în momentul acesta dovedită statistic și cu bază solidă.

Reporter: Există posibilitatea să introduceți noi criterii sau, mai exact, noi obligații pentru o raportare mai corectă a acestor date pe viitor, printr-un ordin poate sau printr-un alt tip de act normativ?

Ioana Mihăilă: Scopul acestei analize a variabilității deceselor raportate este tocmai acesta: de a analiza procesele. Nu analizăm oamenii, pentru că erori umane există, analizăm procesele. Ca urmare a rezultatelor, vom veni cu proceduri care să îmbunătățească procesele. Sub ce formă normativă vor fi aceste proceduri, va urma să stabilim.

Reporter: Spuneați că această vaccinare în cabinetele medicilor de familie va începe oficial în data de 4 mai. Dar neoficial a început deja?

Ioana Mihăilă: A fost un proiect-pilot desfășurat la Timișoara, proiect care a fost rezultatul unei colaborări între Primăria Timișoara, medici de familie, câțiva medici infecționiști, CNCAV și Ministerul Sănătății. A fost un proiect de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca, care a decurs binișor.

Reporter: Şi, dacă ne puteți spune, aţi discutat cu specialiștii despre o a treia doză de vaccin? S-a pus pe masă această problemă până acum?

Ioana Mihăilă: S-a pus pe masă această problemă. Încă ea nu este tranșată și nu avem o concluzie finală.

Reporter: Doamna ministru, revenind la raportarea morților, cât de mari sunt diferențele? Sunt de ordinul sutelor, de ordinul miilor?

Ioana Mihăilă: Aș vrea să dau niște date atunci când avem niște rezultate exacte, rezultate care apar după ce erorile de analiză sunt eliminate. De aceea nu vreau să vin cu niște rezultate până când ele nu sunt finale. Promisiunea pe care o avem de la comisie este că va reveni cu un raport mai detaliat în data de 7 mai.

Reporter: În ultimele săptămâni au venit tot felul de alternative la această platformă. Avem vaccinare maraton prin intermediul medicilor de familie, prin înscriere, au fost centre deschise pentru cei din industria Horeca. Ne putem aștepta ca în viitorul apropiat să se renunțe definitiv la ideea de platformă, având în vedere că nu mai avem categorii favorizate și campania să fie preluată de Ministerul Sănătății?

Ioana Mihăilă: Această decizie va trebui luată prin consultare cu toți actorii implicați în derularea campaniei de vaccinare, dar e evident că existența platformei de programare și a prioritizării era necesară atunci când dozele de vaccin erau insuficiente raportat la numărul de persoane care doreau să se vaccineze și tot așa de evident este că, pe măsură ce vaccinurile devin din ce în ce mai disponibile, necesitatea acestei programări nu mai este atât de acută.

Reporter: Apropo de asta, în continuare spuneați dumneavoastră că medicii de familie vor fi plătiți cu 40 de lei pentru inoculare, pentru vaccinarea propriu-zisă, erau plătiți de asemenea pentru programarea oamenilor în această platformă. Ce se va întâmpla de acum înainte?

Ioana Mihăilă: Aceste articole legate de programare au fost abrogate prin ordonanța promulgată astăzi. Evident că munca, care a fost deja efectuată de către medicii de familie, va fi plătită.

Reporter: Erau 60 de lei, nu?, pentru asta, dacă țin eu bine minte, 60 de lei pentru programare?

Ioana Mihăilă: lata pentru programare era în funcție de procentul de persoane din lista medicului de familie care erau vaccinate. Primul prag era de 30 de lei, urcând apoi progresiv la 50 și la 60 de lei.

Reporter: Dacă îmi permiteți, o ultimă întrebare. Avem în prezent o serie de evenimente care încurajează vaccinarea fără programare și în capitală, în Timișoara, acum văd că și Brașovul. Toate sunt organizate împreună cu DSP-urile. Voiam să vă întreb dacă ați discutat cu directorul acestor DSP-uri de la nivelul județelor și dacă mai sunt semnale că se vor organiza pe viitor astfel de evenimente și în alte mari orașe reședință de județ, de exemplu, și unde anume?

Ioana Mihăilă: Semnalele pe care le transmitem noi DSP-urilor sunt de a încuraja orice activități care duc la creșterea ratei de vaccinare.

Reporter: Dar nu ați primit feedback pe această temă, dacă organizează propriu-zis alte județe astfel de evenimente?

Ioana Mihăilă: Campania este coordonată de Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare. Ei aprobă campaniile, ei sunt la cunoștință, iar Ministerul Sănătății are reprezentant în acest comitet național.

Reporter: Şi o clarificare, doamna ministru, în ceea ce privește această aplicație pentru medicii de la ATI, cum ați selectat pentru acest program pilot tocmai Geeks for democracy. Sunt și alte ONG-uri și firme care ar dori să colaboreze cu statul român. În baza căror criterii i-ați ales numai pe ei?

Ioana Mihăilă: În baza disponibilității. Sunt cei care și-au arătat disponibilitatea. Nu doar că și-au arătat disponibilitatea, dar au venit cu aplicația gata dezvoltată și au solicitat Ministerului Sănătății să o ofere cu gratuitate. Ministerul Sănătății nu plătește nimic. Ba mai mult, au acceptat și criteriile de siguranță a datelor impuse de STS și de Ministerul Sănătății. Practic, au cedat această aplicație care acum se află pe serverele STS. Mulțumesc.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe