Declaraţii susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și alți membri ai Executivului, la începutul ședinței de guvern

06 Iulie 2022

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! În ultima perioadă, am desfăşurat o serie de întâlniri cu mediul de afaceri, cu mediul asociativ, am avut întâlnirea tripartită cu patronatele, sindicatele și reprezentanții mediului de afaceri. Au fost întâlniri foarte bune, în care am reușit să analizăm subiectele care preocupă atât Guvernul, cât și structurile pe care le-am nominalizat. Este foarte clar că avem nevoie de decizii coordonate la nivelul instituției guvernamentale și avem nevoie ca soluțiile să poate fi acceptate și implementate în conformitate cu realitatea pe care o trăim. Sunt măsuri care vizează atât stabilitatea economică, cât și protejarea locurilor de muncă și, desigur, angajamentul nostru pentru a asigura predictibilitate mediului de afaceri și dezvoltării economice într-un cadru fiscal cât se poate de bine agregat la nevoile și la situația curentă. Astfel, în ședința de guvern de astăzi vom avea, în primă lectură, un proiect de ordonanță care vizează modificarea Codului Fiscal.

Domnule ministru, vă rog să ne comunicați primele elemente care sunt cuprinse în conținutul acestui proiect de ordonanță.

Adrian Câciu: Mulțumesc mult, domnule prim-ministru. Acest proiect prevede o serie de ajustări ale Codului Fiscal, care sunt în concordanță cu angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență, în programul de guvernare și în ceea ce înseamnă statutul de membru al NATO, în sensul asigurării resurselor necesare înzestrării Armatei române și îmbunătățirii securității naționale în contextul războiului din Ucraina. Practic, ajustarea fiscală pe care o propunem prevede, pe de o parte, protejarea cetățenilor României care au statutul de salariați și au veniturile de până la 4.500 de lei, iar în acest scop avem o serie de deduceri și pentru salariații care au în întreținere alte persoane, inclusiv copii, dar, mai ales, pentru salariații tineri de până la 26 de ani, în cazul cărora, cu titlu de notate, se introduce o reducere de 15% din impozit pentru a crește și gradul de ocupare în rândul tinerilor, unde înregistrăm un șomaj de natură structurală, dar și pentru angajații care au copii în orice formă de învățământ, pentru a încuraja trimiterea lor la școală și evitarea abandonului școlar. Pentru fiecare copil se va primi o deduce suplimentară de 100 de lei. În contrapondere, avem o serie de ajustări pe partea de capital și pe partea de companii, care nu reprezintă altceva decât eliminarea unor facilități, reconversia sau restructurarea unor facilități acordate în anumite zone, facilități care și-au atins deja elementul de potențial în anii care au trecut, iar în acest moment sunt solicitate a fi eliminate și de către Comisia Europeană și de către PNRR, dar chiar și de către o foarte mare parte a mediului de afaceri.

Nicolae-Ionel Ciucă: Eu nu le-aș zice eliminarea de facilități, ci mai degrabă eliminarea de excepții, pentru că o parte dintre ele sunt excepții și ne-am angajat prin PNRR,  precum și în întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanții organismelor internaționale de profil ca aceste excepții să fie eliminate și să ajungem în sfârșit la o aplicare unitară a prevederilor legale în domeniul fiscal.

Adrian Câciu: Total de acord. Mai mult decât atât, în această echilibrare și ajustare fiscală avem în vedere totuși și o reconversie economică, în sensul de a rămâne într-o zonă în care încurajăm dezvoltarea economică. Dau un exemplu: extindem facilitatea de profit reinvestit de către companii către companiile care dezvoltă noi capacități de producție, capacități de procesare sau retehnologizarea liniilor pe care le au, iar pe cealaltă parte, componenta de micro întreprinderi, care are un procent cantitativ foarte mare din economia României; conducem, dacă vreți, această facilitate către zona productivă de valoare adăugată ridicată, dar mai ales către și zona de ocupare, astfel încât facilitatea să fie adresată antreprenorilor și companiilor care au cel puțin un angajat. Sunt elemente pe care le-am avut în vedere și în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional. De altfel, la baza acestor modificări, există două studii de la Fondul Monetar Internațional, unul de la Banca Mondială și unul al Comisiei Europene privind recomandări adresate României pentru ceea ce înseamnă consolidarea fiscală. Totodată, dincolo de această ordonanță, nu renunțăm la efortul care este cel mai important: efortul de consolidare fiscală din perspectiva corectării digitalizării instituțiilor, astfel încât să ajungem la un grad de conformare voluntară, la orizontul anului 2024, de 95%. Practic, efortul statului va veni în contrapondere cu efortul pe care îl cerem contribuabilului. Vă mulțumesc!

Nicolae-Ionel Ciucă: Doresc să adaug la conținutul prezentării dumneavoastră și acel angajament legat de implementarea digitalizării ANAF. Este un proiect pe care l-am început și care trebuie finalizat, coordonat cu celelalte instrumente care să sprijine o colectare mai eficientă la bugetul de stat. De cealaltă parte, sigur toate acestea trebuie coordonate cu obiectivul nostru de creștere a investițiilor și de asemenea, trebuie să avem în vedere o absorbție cât mai mare a fondurilor europene. Sunt elemente pe care noi am reușit să le realizăm, până în acest moment. Săptămâna trecută, am finalizat adoptarea programelor operaționale și astfel putem să accesăm banii din fondul de coeziune, cele 44 de miliarde de euro, bani foarte importanţi pentru îndeplinirea programului de guvernare, coroborat cu celelalte programe pe care le avem în Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt elemente care reprezintă și vor reprezenta în continuare priorități pe masa de lucru a fiecărui ministru. Tot legat de acest domeniu, ieri am participat la Craiova la preluarea Uzinei Ford de către Compania Ford Otosan din Turcia. Dincolo de această preluare, discutăm și de o investiție de 490 de milioane de euro în următorii trei ani, cu obiective foarte clare pentru noi, respectiv partea aceasta de investiții ale companiilor private care cer Guvernului o serie întreagă de demersuri. La ce mă refer? În anul 2024, compania Ford din Craiova  s-a angajat să producă primul automobil 100% electric, iar solicitarea pentru noi este legată de continuarea programelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și în mod deosebit a dezvoltării rețelei de alimentare a alimentare electrică a acestor autovehicule. Am discutat despre angajamentul la nivelul Guvernului, angajament asumat inclusiv prin PNRR, astfel încât, până la finalizarea programului, să putem să avem 18.000 de stații de încărcare pe întreg teritoriul țării. Sunt chestiuni cât se poate de importante. Dincolo de această solicitare, sunt elementele legate de facilitarea transportului pe calea ferată, este vorba atât de facilitarea intrării în țară a echipamentelor și pieselor pentru producerea acestor autovehicule, cât și, desigur, partea de export, având în momentul de față probleme în ceea ce privește timpii de așteptare la intrarea în țară și timp pierdut din cauza vitezei de deplasare pe calea ferată. Sunt elemente pe care le-am discutat cu domnul ministru Grindeanu, sunt în proiectele noastre cuprinse în Masterplanul de dezvoltare atât a infrastructurii feroviare, cât și a celei rutiere. Pentru că am discutat despre PNRR, avem astăzi o hotărâre de guvern prin care aprobăm programul pentru cele 500 de milioane de euro. Sunt bani alocați pentru dezvoltarea cercetării și inovării în domeniul microcipurilor și  pentru realizarea produselor prototip, astfel încât să putem să sprijinim și pe orizontală toate aceste proiecte de dezvoltare și de investiții în industria românească și mai ales în digitalizare. Avem foarte mare nevoie, în angajamentul nostru legat de implementarea digitalizării la nivelul întregii activități guvernamentale, de transparentizarea și facilitarea conectivității dintre cetățean și instituțiile guvernamentale și autoritățile locale.

Am putut să observăm, în ultimele zile, o îngrijorare legată de fenomenele meteo extreme. Au fost o serie întreagă de localități care au suferit de pe urma acestora. De  aceea este nevoie ca, la nivelul Guvernului, prin ministerele de linie, să putem să asigurăm o activitate coordonată cu autoritățile locale. Vă cer ca, în continuare, să putem să avem un plan cât se poate de coerent privind intervenția și sprijinul autorităților locale, pentru a fi în măsură să reacționăm cât se poate de oportun. Am avut o discuție atât cu ministrul mediului, cât și ministrul de interne în ceea ce privește analiza acestor fenomene. Nu vorbim doar de ploile abundente care au generat inundații la nivel local, ci discutăm desigur și despre efectele secetei. S-au primit informări legate de aceste efecte și îl rog pe ministrul mediului să ne facă o informare pe acest subiect.

Tánczos Barna: Mulțumesc, d-le prim-ministru. La Ministerul Mediului, urmărim zi de zi aceste fenomene. Sunt trei elemente care sunt importante din punctul nostru de vedere: urmărirea și analiza fenomenului de secetă pedologică, urmărirea şi prognozele pe fenomenele extreme, astfel încât, atât ISU, cât și autoritățile locale să fie informate din timp cu privire la fenomenele care sunt prognozate de ANM și urmărim rezervele strategice de apă la nivel național. În ceea ce priveşte seceta pedologică, putem afirma că peste 70% din ţară este afectată de diverse faze ale secetei pedologice, moderată, puternică sau extremă. Avem din păcate şi zone cu secetă pedologică extremă. Sunt câteva zone relative restrânse, unde aprovizionarea cu precipitații este optimă, la nivelul de 0-100 cm a solului, a stratului unde se măsoară umiditatea. Pe fenomenele extreme, concluziile sunt următoarele: sunt câteva zone afectate de o secetă extrem de puternică, în paralel cu fenomenele de ploi și de furtuni, grindină, care se anunță în paralel cu valul de căldură. Este o situație destul de ciudată, dar reală, probabil generată de schimbările climatice. Avem avertizări meteo în paralel pe secetă și pe fenomene extreme și cantități uriașe de apă pe anumite bazine hidrografice. Acolo unde se prognozează aceste fenomene extreme, mai ales cele de viituri, lucrăm în strânsă colaborare cu ISU și autoritățile locale, pentru a anunța acele posibile evenimente. În ceea ce priveşte rezervele strategice de apă, cele 40 de lacuri de acumulare cu importanță strategică sunt la un grad de umplere de 68%; putem asigura rezerva strategică de apă, dar, în paralel, anumite bazine hidrografice suferă de deficit uriaș de precipitații. Sunt deja bazine unde sunt râuri secate şi sunt bazine hidrografice unde fenomenele de secetă prelungită îşi arată efectele. Sunt câteva regiuni unde media precipitațiilor din ultimele 10 luni este la mai puțin de jumătate față de anii precedenți, adică față de  420 de litri la Tecuci, de exemplu, media pe ultimii 10 ani, media ultimelor 10 luni este de 190 litri, deci mai puțin de jumătate, și sunt încă o serie de localități Adjud, Bârlad, Botoșani, Dărăbani, chiar şi Miercurea Ciuc cu aceste date îngrijorătoare. Următoarele trei săptămâni o să fie caracterizate de aceste fenomene extreme. După data de 15, vine un val de căldură care va amplifica acest fenomen de secetă. Noi urmărim în momentul de față rezervele de apă pentru alimentarea cu apă potabilă a cetățenilor, a localităților în zonele critice. Cele mai mari probleme apar acolo unde apa este obținută din foraj. Capacitatea sistemelor este setată pe consumul normal de apă la nivelul gospodăriilor și odată cu seceta a crescut foarte mult consumul de apă. De aceea, am făcut ieri, alaltăieri în mod repetat apel la un consum rațional al apei potabile. Apă potabilă presupune investiții uriașe - de captare, de tratare, de transport, de distribuție - și nu putem, mai ales în perioadele de secetă, să consumăm de cinci, de zece ori mai mult decât într-o perioadă normală, pentru a uda. Periclităm și punem în pericol alimentarea acestor sisteme pe termen mediu și lung. Restricțiile, care se implementează la nivel național, de alimentare cu apă a unor localități sunt restricții decise de autoritățile locale și de furnizorii de apă tocmai pentru a păstra rezerva de apă.

Nicolae-Ionel Ciucă: Domnul ministru, eu cred că este foarte important ca, dincolo de aceste restricții, să informăm corect cetățenii, astfel încât să înțelegem cu toții că este vorba despre fenomene pe care nu le putem controla, iar partea aceasta de consum rațional este o datorie civică a fiecăruia dintre noi. Iar de la nivel guvernamental, cât și de la nivelul autorităților locale, avem nevoie să menținem acest dialog cu cetățenii, să menținem oamenii informați pentru a putea înțelege care este situația reală. Demersurile pe care le-am făcut până în acest moment trebuie consolidate și trebuie multiplicate tocmai în direcția în care ați vorbit anterior - să putem să asigurăm cetățenii că suntem în măsură să furnizăm cantitățile de apă potabilă acolo unde este necesar și acolo unde se confruntă cu acest fenomen de secetă pedologică și, de asemenea, că lucrăm cât se poate de coordonat cu autoritățile locale pentru a asigura sprijinul necesar.

Tánczos Barna: Da, domnule prim-ministru, suntem în legătură permanentă cu autorităţile locale, cu prefecturile şi suntem pregătiți să oferim informații și pentru o intervenție în cazurile extreme, unde anumite gospodării, la înălțimi mai mari, ar putea să rămână fără apă potabilă, din cauza scăderii presiunii în sistemele de alimentare.

Nicolae-Ionel Ciucă: Am înţeles că, la nivelul Ministerului de Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, sunt asigurate atât mijloacele tehnice, cât și resursa umană pentru a putea să intervenim în sprijinul populației, acolo unde este nevoie. Domnule ministru...

Lucian Bode: Da, domnule prim-ministru, aşa este. Am avut parte de fenomene meteo extreme, în special la sfârșitul săptămânii trecute și dacă ar fi să dau câteva cifre o să vedeți că ele sunt într-adevăr îngrijorătoare, dar structurile MAI sunt pregătite să intervină. La sfârșitul săptămânii trecute, în intervalul 2-4 iulie, spre exemplu, am intervenit prin Departamentul pentru Situații de Urgență în peste 3.300 de misiuni și, pe lângă cele despre care s-a făcut vorbire aici am avut misiuni de stingere a incendiilor, 269 la număr în trei zile, misiuni de asistență medicală, de urgență SMURD peste 2.700, și exemplele ar putea continua. Media forțelor disponibile a fost de aproape 5.000 de cadre și aproape 800 de mijloace în fiecare zi. Ce aș vrea să subliniez în legătură cu situația hidrometeorologică de la sfârșitul săptămânii trecute: ea a continuat într-adevăr luni și marți, dar cu o intensitate redusă și cu un număr mult mai mic de localități afectate. Am avut 37 de avertizări meteorologice, 15 cod galben, 14 cod portocaliu și 8 cod roșu, în opt județe. Sigur că ne uităm la pagubele materiale înregistrate. Din nefericire, avem și două victime, în Bistrița-Năsăud, localitatea Sângeorz Băi, respectiv în Gorj, pe vârful Reciu, doi bărbați au fost loviți de trăsnet și au decedat. Din fericire, chiar dacă au fost zeci de localități afectate - vorbim de 18 localități mai grav afectate din 13 județe, 60 de străzi, zeci de case, imobile, zeci de mașini, 38 doar în weekend - vestea bună este că nu am înregistrat victime. Am intervenit de asemenea, la sfârșitul săptămânii, într-o colaborare foarte bună cu celelalte autorități partenere și cu autoritățile locale, am avut un sprijin din partea autorităților locale, am beneficiat și de avertizări pe care, de îndată ce le-am primit, le-am transmis, prin mesajele RO-ALERT, aşa cum bine știm. Aceste mesaje au fost în număr de 51, date la sfârșitul săptămânii trecute. Una peste alta, garantăm prin profesionalismul colegilor noștri de la Departamentul pentru Situații de Urgență intervenții prompte pentru prevenirea unor astfel de situații, și printr-o colaborare cu autoritățile locale și cu celelalte instituții implicate, intervenții prompte pentru îndepărtarea efectelor acestor fenomene extreme.

Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc! Săptămâna trecută, vineri, am încheiat cel de-al doilea trimestru din anul acesta în care a trebuit să încheiem jaloanele și țintele din PNRR. Este al treilea trimestru de la începerea PNRR și am avut de fiecare dată o aglomerare a formalizării îndeplinirii jaloanelor și țintelor, motiv pentru care, așa cum am discutat, pentru trimestrul următor, până la jumătatea ultimei luni din trimestru, vor fi finalizate toate jaloanele și toate țintele, iar în fiecare săptămână vom avea o raportare la nivelul fiecărui coordonator de reforme a jaloanelor și țintelor care îi revin pentru trimestrul în curs. Trebuie să privim și la îndeplinirea acestor jaloane și obiective în perspectivă și, de ce nu, anticipat. Vă mulțumesc!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe