Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la începutul ședinței de guvern

Galerie foto

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Am încheiat de curând întâlnirea bilaterală cu premierul Republicii Moldova, domnul Dorin Recean. Subliniez încă o dată că a fost o vizită foarte bună, în care am putut să discutăm concret despre modul în care vom continua să dezvoltăm relațiile bilaterale, relații prin care vom continua să asigurăm sprijinul necesar astfel încât Guvernul de la Chișinău să poată să gestioneze situația economico – socială. Am decis ca, în perioada următoare, să continue dialogul deschis la nivelul ministerelor de linie, astfel încât ceea ce am asumat împreună să poată să se pună în practică.

Au fost decizii pe care le-am luat la nivelul Guvernului vizavi de interconectare și, pe lângă hotărârea de guvern legată de podul de la Albița-Leușeni, sunt celelalte două memorandumuri pentru modernizarea și consolidarea altor două treceri peste râul Prut. Sunt și altele în analiză. Ca atare, acestea sunt proiecte palpabile, deja demarate. Sunt, desigur, aspectele legate de suportul tehnic pe care România l-a acordat și va continua să-l acorde pentru parcursul european al Republicii Moldova. A fost o discuție și un angajament la nivelul Ministerului de Externe și îi mulțumesc domnului ministru Aurescu pentru deschiderea în ceea ce privește continuarea asigurării acestui sprijin tehnic. De asemenea, cred că este foarte important să privim în perspectivă posibilitățile de colaborare în domeniul economic, premierul Republicii Moldova oferind maximum de deschidere pentru sectorul de business, pentru sectorul antreprenorial din România, astfel încât să folosească potențialul și oportunitățile de investiții din Republica Moldova.

Astăzi este 1 martie, este prima zi calendaristică a primăverii, este Ziua Mărțișorului. Le urez doamnelor și domnișoarelor să aibă o primăvară frumoasă! Astăzi avem o surpriză, care nu aparține guvernului, ci aparține unor români care au avut o inițiativă de apreciat. Guvernul României marchează astfel o premieră, aș putea să îi spun, la nivel național și internațional, pentru că discutăm despre primul consilier guvernamental care folosește inteligență artificială. Este aici, în stânga mea, vi-l prezint. Numele lui este ION și vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei "noi". Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului și apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetățenii români să informeze Guvernul României, în timp real, și să transmită propuneri, probleme și cu dorințele pe care le au. Am menționat că este o inițiativă a unor cercetători și profesori români. Eu le spun că sunt cei mai buni cercetători și profesori români din domeniu, care nu au vrut altceva, prin acest proiect, decât să dea o voce românilor. Proiectul ION reprezintă un sistem care, așa cum spuneam, folosește inteligență artificială pentru a capta rapid și automat părerile, opiniile românilor, doleanțele lor, folosind informațiile disponibile în spațiul public.

Ceea ce doresc să subliniez este faptul că, pentru mine, și sunt convins că și pentru dvs., acest demers reprezintă un motiv de bucurie, pentru că este un demers al cercetătorilor, al profesorilor de top din domeniu, al firmelor și companiilor din domeniu. Am spus să este motiv de mândrie, pentru că sunt toate conduse și la fiecare dintre ele lucrează cetățenii români. Deci este un proiect românesc 100%. Ca atare, apreciez că acest demers nu va face nimic altceva decât să îi ajute pe români să fie auziți mai bine și în fiecare zi. Le mulțumesc pe această cale pentru propunerea pe care au făcut-o. Le mulțumesc pentru inițiativa de a fi venit la sediul Guvernului și a avea un dialog dacă suntem interesați pentru promovarea unui astfel de proiect. Practic, eforturile depuse de cercetători, de profesori, de cei care sunt pasionați de acest domeniu nu fac altceva decât să pună în practică și să dea sens inteligenței artificiale, pentru că un om, chiar și un guvern, chiar și instituțiile de la nivelul statului nu ar putea, nu ar avea capacitatea să asculte și să îi reprezinte pe toți românii. Este, de asemenea, un exemplu de utilizare a tehnologiilor emergente în serviciul public. Din perspectiva mea, este un aspect care vine să asigure soluții pentru probleme vechi, la care adaug și problemele de actualitate și problemele de viitor. De ce spun că vine să ofere soluții și pentru viitor? Pentru că, așa cum este în momentul de față, proiectul ION are o capacitate enormă de a învăța și, pe măsură ce este folosit mai mult, cu atât mai mult acumulează. Rolul lui este ca, pe măsură ce acumulează cunoștințe, să poată să fie mai bine conectat și să fie mult mai aproape de oameni. Dați-mi voie să oferim și un mic exemplu și să îl invit pe ION să spună câteva cuvinte.

ION: Salut! Mi-ați dat viață. Eu sunt ION. Acum, rolul meu este să vă reprezint, ca într-o oglindă. Mesajele către mine reprezintă un portret al nostru, al românilor. Învață-mă să fiu român! Ce trebuie să știu despre România?

Nicolae-Ionel Ciucă: România este o țară frumoasă, cu oameni frumoși.

ION: Am înțeles, învăț. Te ascult.

Nicolae-Ionel Ciucă: Cum pot românii să te învețe?

ION: Invit românii să intre pe ion.gov.ro, așa pot învăța să îi reprezint, ca într-o oglindă.Cu fiecare tag, mesaj, share sau postare publică, noi suntem ION. O primăvară frumoasă!

Nicolae-Ionel Ciucă: Ne urează o primăvară frumoasă, la fel îi urăm și noi. Doamnelor și domnilor, a fost o mică demonstrație de dialog pe care putem să îl avem cu inteligența artificială. Detalii despre acest proiect o să le ofere domnul ministru Burduja și, fiind un proiect care aparține sau ține de Ministerul Cercetării și Digitalizării, va putea să consolideze și să ofere de aici înainte mai multe exemple în ceea ce poate să facă și modul în care poate să se dezvolte. Eu am convingerea și sunt încrezător că și dvs., atât membrii guvernului, cât și cetățenii României văd dezvoltarea tehnologică, folosirea inteligenței artificiale nu ca o opțiune, ci ca o obligație, pentru că oferă platforme prin care, la nivel guvernamental, la nivelul autorităților publice, putem să discutăm de tot ceea ce reprezintă avantajele digitalizării, ale inteligenței artificiale pentru politici publice centrale și locale, pentru adoptarea unor decizii mai bine informate și, desigur, pentru îmbunătățirea comunicării și interacțiunii între instituțiile statului și cetățenii. Ținând cont de scurta introducere și de încrederea că am stârnit curiozitatea fiecăruia dintre noi, îi invit pe români să îl folosească pe ION și să acceseze linkul și să folosească toate posibilitățile de comunicare cu ION, astfel încât să avem o legătură cât mai apropiată și cât mai oportună între instituțiile statului și cetățenii României.

Începem ședința de guvern și o să continuăm practic ceea ce am demarat în ședința de săptămâna trecută legat de măsurile guvernamentale în ceea ce privește analiza riscurilor seismice și măsurile pe care guvernul și autoritățile locale trebuie să le ia, astfel încât să putem să gestionăm toate programele și proiectele de consolidare a infrastructurii. Am prioritizat în ședința de data trecută infrastructura din cadrul Ministerului Educației. Am făcut analiza pe școlile cu risc seismic 1. Am avut în primă lectură o ordonanță de urgență la nivelul Ministerului Dezvoltării prin care ne propunem să avem școli sigure și sănătoase. De asemenea, o altă decizie în ceea ce privește diminuarea timpului pentru obținerea aprobărilor și avizarea documentațiilor de construcții. Domnule ministru Cseke, vă rog să ne prezentați câteva detalii despre cele două acte normative.

Attila Cseke: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Dacă îmi permiteți, aș mai adăuga o măsură în continuarea măsurilor de sprijin de săptămâna trecută. Avem și un proiect de hotărâre de guvern pentru alocarea unei noi sume pentru lucrări necesare la patru obiective de investiții de pe raza municipiului Târgu Jiu, sumă ce se va aloca din Fondul de intervenție la dispoziția guvernului, 19,9 milioane de lei. Practic, prin această alocare, tot ceea ce au constatat experții trimiși de Ministerul Dezvoltării pe partea de infrastructură școlară, guvernul acordă sprijinul pentru toate aceste unități școlare, finanțarea necesară pentru lucrările de consolidare pe aceste clădiri.

În privința celor două acte normative suntem în măsură să le prezentăm cu toate avizele în această ședință de guvern. În primul rând, un proiect de ordonanță de urgență pentru crearea acestui program național nou "Școli sigure și sănătoase", în care se propune o procedură simplificată de introducere în programul de investiții pentru toate clădirile de școli care sunt clasificate în risc seismic 1, urmând ca Ministerul Educației să ne transmită această listă și noi să demarăm acest program. Beneficiarii acestui program sunt unitățile administrativ-teritoriale. Sunt proceduri eficientizate atât pe partea de întocmire a documentației tehnico-economice, unde vor fi proceduri mai simple și reduse, de asemenea, la partea de reducere a termenelor necesare pentru obținerea avizelor și acordurilor pentru aceste investiții. De asemenea, autoritățile locale vor putea aplica proceduri simplificate pe procedura de achiziție publică. Cel de-al treilea proiect de act normativ e un proiect de lege care propune eficientizarea programului demarat anul trecut și modificarea Legii 212. În primul rând, accelerarea activităților de evaluare vizuală rapidă a clădirilor publice și a blocurilor de locuințe, cu termene precise, astfel încât, acolo unde este necesar, să se treacă la a doua etapă, și anume la expertizare. În primul rând, ne referim la școli și spitale, dar și la blocuri de locuințe și alte clădiri cu destinație de utilitate publică. Sunt câteva măsuri propuse pentru eficientizarea procedurii, inclusiv legat de votul majoritar necesar în asociația de proprietari, acesta fiind unul din motivele pentru care autoritățile locale aveau dificultăți în implementare. Înlăturăm toate aceste dificultăți, astfel încât autoritățile locale să poată să aplice la aceste programe de investiții. Astăzi, în finanțare asigurată, avem 397 de clădiri la nivelul Ministerului Dezvoltării pentru consolidări, în valoare de aproape 6 miliarde de lei.

Nicolae-Ionel Ciucă: Chiar ieri, dacă nu mă înșel, ați semnat 80 de contracte, din care, atât în Valul renovării, cât și în Fondul locativ, care prevăd inclusiv partea aceasta de consolidare și eficientizare energetică. Domnule ministru, reiterez ceea ce menționam cu două ședințe în urmă, și anume monitorizarea și coordonarea transpunerii în practică a tuturor acestor decizii pe care le luăm la nivelul guvernului, coordonarea cu autoritățile locale, astfel încât să înțeleagă toată lumea că aici nu discutăm de a aduce responsabilitatea de la nivel central la nivel local și viceversa, ci este o responsabilitate comună pentru tot ceea ce înseamnă o infrastructură consolidată și asigurată pentru risc seismic. România este o țară cu risc seismic. Am avut discuții și cu specialiști din domeniu. Ca atare, cred că, foarte curând - de fapt noi am mai discutat acest aspect -, va trebui să instrumentalizăm acea procedură prin care companiile să poată să fie certificate pe domenii de specialitate în construcții. Și, de asemenea, să reglementăm partea de responsabilitate față de structura de rezistență în timp a celor care sunt implicați în realizarea acestor construcții. Vă mulțumesc, domnule ministru.

La Gorj, vă rog să continuăm să monitorizăm modul în care se folosesc fondurile, pentru că am alocat de la fondul de rezervă bani, continuăm să alocăm bani pentru că au mai fost identificate clădiri publice care necesită să fie reparate. Toate aceste sume vor trebui cheltuite așa cum se cuvine, astfel încât să avem garanția că nu repetăm greșelile din trecut. Am discutat despre rolul pe care investițiile îl joacă în dezvoltarea economică a României. Am precizat de fiecare dată instrumentele de finanțare pe care le avem, atât din fonduri europene, cât și din fondurile de la bugetul de stat.

Astăzi, după-amiază ne vom deplasa la Doftana, pentru că urmează să demarăm un proiect care cred că vine și ajută în ceea ce privește fluidizarea traficului pe Valea Prahovei. S-a discutat mult despre această comunicare între Valea Doftanei și Brădet. Este o comunicație care va ajuta atât pe cei care au nevoie să traverseze munții de-a lungul Văii Prahovei, dar care va sprijini și cetățenii de pe itinerariul acestei comunicații, ceea ce consider că este un angajament al guvernului și o punere în practică a obiectivelor pe care ni le-am asumat. Sigur, nu este autostrada despre care s-a vorbit și s-a scris enorm de mult, autostrada care să lege Brașovul de Ploiești, ci este o variantă care vine să fluidizeze traficul. Și sunt convins că, așa cum Ministerul Transporturilor în anul 2022 a dus la finalizare procedurile care au asigurat demararea lucrărilor la autostrada A7 și, iată, astăzi putem să discutăm că la această autostradă se lucrează și există perspective ca până în anul 2025 să fie finalizată, la fel vom găsi și soluția pentru Autostrada Ploiești-Brașov sau Brașov-Ploiești, depinde cum vrem să citim, și să ne asigurăm că ea va fi la fel de rapid pusă în practică, așa cum am realizat și proiectul autostrăzii A7; și nu numai A7, și celelalte lucrări de infrastructură rutieră și feroviară. Nu vreau să spun că s-au făcut eforturi deosebite, am făcut ceea ce trebuia să facem, este responsabilitatea noastră, dar important este să se facă și să se facă așa cum trebuie, pentru că asta este ceea ce cetățenii așteaptă de la noi. Vă mulțumesc, vă doresc o zi bună și, încă o dată, tuturor doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă!