Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de membri ai Guvernului, la începutul ședinței de guvern

Galerie foto

[Check against delivery]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua! Astăzi îi onorăm pe cei care au avut curajul să se opună democratic regimului comunist. Este Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989. Merită respectul și recunoștința noastră pentru tot ceea ce au făcut în acea perioadă și, de asemenea, recunoștința pentru faptul că lor le datorăm astăzi România democratică. De asemenea, sunt convins că, așa cum ne-am asumat la nivelul Guvernului, vom continua toate activitățile în ceea ce privește educarea tinerei generații pentru a cunoaște cât mai bine din punct de vedere al faptelor și evenimentelor, istoria din acea perioadă nefastă pentru țara noastră. În ședința de guvern de astăzi avem mai multe decizii de analizat și de asumat. Una dintre ele este legată de promovarea Legilor educației și vom avea în parcursul guvernamental pentru perioada imediată demararea procesului de avizare la nivelul tuturor ministerelor cu responsabilitate în acest domeniu și având în vedere că deja au fost demarate primele discuții și primele prezentări publice la nivelul Ministerului Educației, am să o rog pe doamna ministru să facă introducerea pentru pachetul celor două legi. Vă rog, doamna ministru!
Ligia Deca: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru. Așa cum ați subliniat, în analiza Guvernului intră astăzi două proiecte de legi care vor schimba fundamental în bine sistemul de învățământ din România. Avem datoria și responsabilitatea de a oferi țării noastre o generație de tineri educați, capabili să se integreze în societatea de acum și în societatea viitorului, să fie motorul unei economii dezvoltate și să devină cetățeni activi. Pentru acest lucru avem nevoie de un sistem educațional echitabil și de calitate, iar măsurile pe care proiectele legislative le propun, reformele, sunt bazate pe viziunea proiectului "România educată" și au fost îndelung dezbătute și, aș spune eu, și așteptate la nivelul societății. Astăzi, într-adevăr, pachetul legislativ intră într-o nouă dinamică: cea a dezbaterii și avizării în cadrul Guvernului interministeriale. Legile sunt publice de la data de 27 februarie, astfel încheindu-se întreg procesul de consultare publică. Am clarificat, deja, principalele direcții de reformă și o să amintesc extrem de pe scurt câteva elemente. În primul rând, ne dorim ca tot ceea ce se investește în educație să fie vizibil apoi în valoare adăugată pe care o vedem în clase și în competențele pe care copiii și tinerii le obțin. Ne dorim să investim suplimentar peste tot unde este nevoie. Definim așa-numitele zone defavorizate, care vor deveni prioritare în alocările bugetare. Practic, niciun elev, niciun copil, niciun tânăr nu va rămâne în urmă. Propunem măsuri integrate care afectează toți copiii, de la educație timpurie până la învățarea pe tot parcursul vieții, învățarea adulților. Și pentru că astăzi, așa cum a zis domnul prim-ministru, este ziua Deținuților Politici, îmi face plăcere să anunț că disciplina "Istoria Comunismului" se va afla obligatoriu în planurile-cadru, toți copiii având astfel posibilitatea să învețe despre sacrificiile făcute în trecut, pentru a avea o societate democratică astăzi. Legea învățământului preuniversitar are trei piloni importanți: creșterea calității în educație și reducerea analfabetismului funcțional. Al doilea pilon creșterea incluziunii, echității și reducerea abandonului școlar. Și un al treilea pilon, care este reprezentat de integrarea tuturor lecțiilor pe care le-am învățat împreună în perioada pandemiei și a altor situații de criză, pe care țara noastră l-a traversat în ultimii ani. Referitor la legea învățământului superior, doar câteva elemente. Ne dorim, în primul rând, comunități universitare bine ancorate în comunitatea internațională, inclusiv prin mobilități susținute de financiar și prin proiecte de colaborare în zona academică și în zona cercetării. În condițiile în care aproape unul din doi studenți abandonează studiile universitare, mai ales în prima parte a programelor, propunem măsuri adecvate pentru a combate acest fenomen și pentru a orienta mai bine tinerii pe parcursul lor academic. Consolidăm învățământul centrat pe student, inclusiv participarea tinerilor în procesele decizionale, definim mai bine noțiunile de integritate și etică universală și întărim procesele prin care asigurăm aceste valori în sistemul de învățământ superior, iar universitățile sunt susținute pentru adaptarea la nevoile din piața forței de muncă. Aș dori să mulțumesc partenerilor din coaliție pentru dezbaterile deja purtate pe marginea celor două acte normative și am mare încredere că eforturile din ultimele luni vor fi fructificate prin adoptarea celor două legi într-o formă care să susțină progresul pe care ni-l dorim cu toții în societate. Le mulțumesc pe această cale și tuturor celor peste 1.500 de persoane fizice și juridice care au trimis amendamente în răstimpul trecut de la prima lectură a acestor legi. Toate acestea au fost parcurse cu atenție și integrate în măsura în care acest lucru a fost posibil și, nu în ultimul rând, vă rog să îmi permiteți să le mulțumesc tuturor colegilor și specialiștilor din Ministerul Educației și celor din instituțiile din subordine sau coordonare, fără ale căror eforturi nu am fi ajuns în acest punct. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, doamna ministru! Sper ca procesul să fie parcurs în următoarele două săptămâni, astfel încât nu mai târziu de ședința din 23 martie să aprobăm la nivelul Guvernului pachetul de legi și să le înaintăm Parlamentului spre dezbatere și aprobare. O altă decizie importantă în ședința de astăzi vizează domeniul sănătății. Știm cu toții, sănătatea reprezintă o prioritate pentru noi toți. Știm, de asemenea, că investițiile în sănătate, practic, înseamnă investiții în beneficiul cetățenilor și prin sumele pe care le avem alocate din fonduri europene, vom reuși ca prin decizia de astăzi să demarăm apelurile de proiecte pentru cele 79 de programe asumate în anul 2023 și îmi exprim, de asemenea, convingerea că la nivelul Ministerului Sănătății vor fi luate toate măsurile, astfel încât cele trei programe, cele trei proiecte ale spitalelor regionale de la Cluj, Iași și Craiova să înceapă și să înceapă practic, în teren. Şi, de asemenea, să avem în derulare dotarea și modernizarea unităților spitalicești din cele șapte județe, așa cum am asumat la nivel guvernamental. Domnule secretar de stat, dacă puteți să ne faceți precizările pe domeniu.
Cătălin Vișean: Bună ziua, mulțumesc! Într-adevăr, avem cele trei spitale care urmează a fi construite şi sunt sigur că o să reușim să le ducem la bun sfârșit în termenii pe care i-am stabilit. Vă mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: De asemenea, urmează să luăm o decizie care vizează domeniul protecției consumatorilor. Este vorba de adaptarea legislației naționale la ultimele modificări și prevederi la nivel european. Domnule ministru Spătaru, vă rog.
Florin Spătaru: Mulţumesc, domnule prim-ministru! Prin acest proiect de lege, consumatorii români vor avea posibilitatea să fie protejați la nivel european, prin standarde europene. Până acum, fiecare consumator, în momentul în care era constatată o anumită deficiență sau încălcarea unor drepturi, putea să acționeze, să se ducă către Protecția Consumatorului sau să acționeze în instanță. Acum, vom putea să facem acest lucru prin aceste entități calificate, entități calificate care pot acționa în nume colectiv, pot acționa atât pe piața națională, dar și la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene, prin acțiuni transfrontaliere. Astfel, reușim ca legislația națională să se adapteze, să fie completată cu această prevedere, iar aceste entități calificate să asigure transparența necesară atât în ceea ce privește fondurile de care dispun, cât și modalitățile prin care ele vor acționa în numele consumatorului. Asigurăm astfel, transparență, asigurăm protecție ridicată atât pe teritoriul național, cât și la nivel transfrontalier, pe piața unică europeană, prin transpunerea acestei directive. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! În ceea ce privește domeniul investițiilor în energie regenerabilă și alte programe de mediu, avem astăzi pe masa Guvernului o decizie care, practic, vizează programul Casa Verde. Am discutat cu domnul ministru, am asumat ca la nivelul Guvernului, practic, să dublăm fondurile alocate pentru aceste proiecte. Dacă cifra este corectă, aproximativ 2 miliarde lei vor fi alocate pentru instalarea de panouri fotovoltaice și în felul acesta, numărul de beneficiari poate să urce până la 80.000 de gospodării. Domnule ministru, vă rog să ne prezentați care sunt elementele principale ale acestui program.
Tánczos Barna: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Aprobarea bugetului AFM este un moment important în fiecare an. Am pregătit un buget care se bazează, în primul rând, pe veniturile AFM din taxa de mediu, respectiv gestionarea fondului, care este fondul de gaze cu efect de seră, un fond care provine din valorificarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Noutățile programului sunt, așa cum ați spus și dumneavoastră, creșterea sumelor alocate pentru Casa Verde, pentru persoanele fizice, astfel încât prin aprobarea bugetului de acum și prin rectificarea bugetară să putem ajunge la acele cifre pe care le-ați precizat şi dumneavoastră și pe care le-am promis în cursul acestei acestui an. Aprobăm acuma un buget de peste 2 miliarde de lei pentru a finanța persoanele fizice care instalează aceste sisteme fotovoltaice, dar venim și cu o noutate în domeniul asistenței sociale și acordăm sprijin pentru acele unități de cult și pentru acele ONG-uri care prestează servicii de asistență socială. Este un domeniu foarte important, afectat, de asemenea, de criza energetică și credem că este nevoie de sprijin și în acest sector. De asemenea, contractăm acele finanțări care au fost adjudecate prin evaluarea dosarelor anul trecut - aici venim cu o sumă de 300.000 milioane de lei, pentru a duce la îndeplinire programul de anul trecut. Prin programul acesta, în 2021-2024, ne vom apropia, într-adevăr, de o finanțare de un miliard de euro, doar pentru panouri fotovoltaice pentru persoanele fizice și pentru aceste unități care oferă asistență socială pentru persoane vulnerabile. Noutatea pentru anul acesta este, de asemenea, acel program de Rabla Local prin care, în colaborare cu unitățile administrativ-teritoriale, ne propunem să eliminăm din trafic 100.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani, cu o poluare semnificativă și prin acest program să ne atingem obiectivul din PNRR stabilit pentru 2026 încă din anul acesta, adică 250.000 de mijloace de transport poluante scoase din trafic pe perioada PNRR-ului. Ținta poate fi atinsă prin programele Rabla Plus, Rabla Clasic și Rabla Local, încă din anul 2023. Venim, de asemenea, cu două noutăți finanțate, două programe noi finanțate din Fondul de Mediu, programul pentru dezvoltarea sistemelor de gestionare a deșeurilor. Este o nevoie uriașă la nivelul unităților administrativ-teritoriale de complementaritate la programele finanțate din fonduri europene și pentru sistemele de gestionare a deșeurilor biodegradabile, pentru completarea SMID-urilor, venim cu un buget de 1,5 miliarde de lei credite bugetare, de credite de angajament, scuze, credite de angajament în 2023 și 1.000.000.000 lei credite de angajament pentru un program complementar, sisteme de gestionare a apei uzate și de apă potabilă, la fel, o complementaritate la fondurile europene și la PNRR. Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, domnule ministru, aici este o chestiune care trebuie să rămână în continuare în agenda de priorități a dumneavoastră pentru că, așa cum am analizat și la nivelul Ministerului Dezvoltării, aspectele legate de procedurile care trebuie îndeplinite astfel încât să se ajungă în final la obținerea unui aviz sau la aprobarea unui proiect. Și acestea, trebuie să recunoaștem, sunt deosebit de greoaie, o birocrație foarte, foarte greu de gestionat, motiv pentru care vă cer ca în continuarea derulării acestor programe și proiecte, care ele așa cum au fost prezentate, sună foarte bine, dar fără revederea procedurilor și simplificarea acestora, implementarea lor vă pot spune că va fi la fel de greoaie ca și până acum. Ca atare, vă rog ca o dată cu lansarea programelor, să lansăm și proceduri noi, simplificate, astfel încât să fie cât mai ușor accesibile tuturor beneficiarilor.
Tánczos Barna: Desigur, am înțeles.
Nicolae-Ionel Ciucă: Ultimul subiect este legat de agricultură, fonduri pentru agricultură. Ştiţi foarte bine, am discutat de la nivelul guvernului, am discutat la nivelul guvernului cu reprezentanții lucrătorilor în agricultură, a celor din domeniul industriei alimentare și a reieșit foarte clar nevoia de continuare a implementării programelor guvernamentale deja aprobate și, desigur, programe noi guvernamentale pentru sprijinul celor care își desfășoară activitatea în agricultură și în industria alimentară și susțin încă o dată, sunt două domenii sau putem să le considerăm ca fiind un singur domeniu, care trebuie asumat ca fiind unul strategic pentru România. Aprobăm o ordonanță de urgență, astăzi, care nu face altceva decât asigură cadrul legal pentru a crește până la 2,8 miliarde de euro absorbția fondurilor europene. Sunt bani care vor fi valorificați prin instrumentul de redresare al Uniunii Europene, complementar celorlalte mecanisme europene de sprijin pentru agricultură și, practic, din discuțiile pe care le-am avut și cu care am fost de acord, nu facem altceva decât să creștem accesul la finanțare al producătorilor agricoli și a celor care își desfășoară activitatea în industria alimentare. Domnule ministru, vă rog, câteva precizări.
Petre Daea: Așa este, domnule prim-ministru. Este un obiectiv statal de o importanță deosebită şi întreaga activitate juridică, întreaga activitate administrativă se circumscrie acestui obiectivul formidabil. Iată că astăzi avem pe masa guvernului un proiect de ordonanță care punem în pagina juridică instrumentele necesare pentru a fluidiza activitate administrativă și financiară, în așa fel încât să folosim banii de care dumneavoastră ați spus aici în vederea împlinirii acestor sarcini generate de nevoia de a regla balanța comercială a României, plus că în acest act normativ introducem acel mecanism juridic prin care să autorizăm AFIR-ul ca agenție de management, pentru a putea accesa fondurile europene, destinate independenței energetice pe acel culoar de modernizare din fondurile de modernizare. Într-un cuvânt, suntem în pasul juridic necesar în așa fel încât implementarea se facă la timp și absorbția să fie în totalitate.
Nicolae-Ionel Ciucă: Vă mulțumesc, domnule ministru! Obiectivul nostru de echilibrare a balanței comerciale, cel puțin pe sectorul agricol și al industriei alimentare, reprezintă obiectiv prioritar și nu vom renunța la el. Există potențial și premise consolidate să reușim acest obiectiv. Nu zic și nu pot să-mi asum că se va întâmpla în 2023 sau în 2024, pentru că necesită investiții și o abordare politică cât se poate de consistentă și asumată la nivelul întregii coaliții. Și așa cum am discutat, până în momentul de față, cu liderii partidelor din coaliție există, deja, demersuri întreprinse și dispoziții către structurile de specialitate, astfel încât să venim cu programe, practic, cu politici în acest sens, astfel încât să realizăm acest deziderat. Ultimul subiect este cel legat de cererea de plată numărul doi. Am avut discuții la nivelul ministerelor de linie, împreună cu secretarul general, cu specialiștii din cadrul Guvernului, atât de la Secretariatul General, cât și din cadrul Cancelariei. Am discutat și cu liderii, reprezentanții Comisiei Europene. Avem șanse reale, ca în perioada imediat următoare, să clarificăm aspectele tehnice și să finalizăm ceea ce ne-am asumat, astfel încât să putem să beneficiem de finanțare pe cererea de plată numărul doi, concomitent cu continuarea îndeplinirii jaloanelor și asumarea îndeplinirii jaloanelor pentru cererea de plată numărul trei, astfel încât ea să fie înaintată la Comisie, nu mai târziu de finele primului semestru al acestui an. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună!