Miercuri, 28 Decembrie

INFORMAŢIE DE PRESĂ privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 28 decembrie 2022


I.    PROIECTE DE LEGE

1.    PROIECTUL de LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
Guvernul a adoptat proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate.
Modificările adoptate stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii.  
Comunicatul Ministerului Muncii:
http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/6820-cp-adoptare-lege-modif-cadru-legal-pensii-serviciu-28122022

2.    PROIECT DE LEGE privind statutul personalului de probaţiune
Proiectul de lege prevede restructurarea cadrului normativ privind statutul personalului de probațiune, în contextul reorganizării sistemului de probațiune prin intrarea în vigoare a Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare.  
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 252/2013, cu modificările și completările ulterioare, sistemul de probațiune din România a fost reconfigurat, prin reorganizarea sistemului existent, ca o măsură impusă de adoptarea noului Cod penal și noului Cod de procedură penală.
Comunicatul Ministerului Justiției: https://www.just.ro/proiectul-de-lege-privind-statutul-personalului-de-probatiune-a-fost-adoptat-de-guvern/

3.    PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative
Proiectul de lege aprobat de Guvern pune în acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care vizează Codul penal, precum și dispoziții din legi speciale în materie penală și execuțional penală.
În acest sens, sunt prevăzute modificări și completări ale Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ale Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ale Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, precum și completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
Pentru armonizarea celor 8 decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la Codul penal, sunt propuse modificări și completări în special cu privire la condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate, modalitatea de calcul a pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni în timpul minorității și a alteia după majorat, îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere și prelevarea mostrelor biologice în cazul conducerii unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Totodată, proiectul de lege aprobat de Guvern are în vedere decizia Curții Constituționale referitoare la Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată și pe cea referitoare la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Prin proiect, sunt aduse modificări și completări Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor. Astfel, sunt vizate atât sfera persoanelor care pot beneficia de reducerea limitelor prevăzute de lege în cazul în care înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni, cât și sfera infracțiunilor care fac obiectul denunțului.
Actul normativ prevede, totodată, și completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal în ceea ce privește modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 4 din Codul penal (legea penală de dezincriminare) care să includă deciziile Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare, precum și deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii prin care o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de aceasta.
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este modificată și completată, în sensul uniformizării regimului juridic, cu luarea în considerare a diferențelor specifice inerente, a acordării dreptului la vizită intimă atât persoanelor aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, cât și persoanelor aflate în executarea măsurii arestării preventive.
Totodată, este prevăzută o dispoziție cu caracter interpretativ care să alinieze înțelesul sintagmei „îndeplinește în mod defectuos”, din cadrul art. 246 și 248 din Codul penal din 1968 la noul conținut al art. 297 alin. (1) și art. 298 din Codul penal în vigoare.

4.    PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative
Proiectul de lege aprobat de Guvern pune în acord cu dispozițiile Constituției prevederile legale declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale care privesc Codul de procedură penală, precum și organizarea și funcționarea parchetelor specializate. În acest sens, sunt prevăzute, printre altele, modificări și completări ale Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Pentru asigurarea coerenței, stabilității și previzibilități legii, Guvernul propune armonizarea Codului de procedură penală cu cele 36 de decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la acest act normativ.
De asemenea, armonizările legislative au în vedere decizia CCR referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție și pe cea referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Proiectul de lege prevede abrogarea alin. (5) al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. Astfel, este eliminată prevederea referitoare la posibilitatea ca procurorul din cadrul Direcției Naţionale Anticorupție să continue efectuarea urmăririi penale şi într-o cauză disjunsă, atunci când obiectul cauzei disjunse nu se încadrează în sfera de aplicare a prevederilor art. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.
Totodată, se elimină dispoziția privind posibilitatea ca procurorul din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să continue efectuarea urmăririi penale şi în cauza disjunsă, chiar dacă, potrivit regulilor generale aplicabile, competenţa soluţionării acesteia ar reveni altui organ de urmărire penală. În acest sens, este abrogat alin. (3) al art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016.
Actul normativ include, de asemenea, dispoziții tranzitorii privind aplicarea unora dintre soluțiile legislative nou introduse și unele situații aflate în desfășurare la momentul publicării unor decizii ale Curții Constituționale ori, după caz, survenite între acest moment și data intrării în vigoare a prezentei legi.

5.    PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022
Actul normativ a fost aprobat.

II.    ORDONANȚE DE URGENȚĂ

1.    ORDONANŢĂ de URGENȚĂ privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie
Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență care pune în aplicare în România  Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.
Principalul obiectiv al aplicării acestor reglementări este asigurarea finanțării investițiilor în proiecte energetice strategice și a resurselor necesare pentru protejarea populației de efectele creșterii prețurilor la energie.
Contribuția de solidaritate va fi plătită de societățile comerciale care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor.
Baza impozabila pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;
Cota datorată este cea prevăzută în regulamentul european. În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023, depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de  60%.
Din sumele colectate, minim 70% se distribuie pentru finanțarea investițiilor stategice precum și a investițiilor în eficiența energetică și/sau în energia din surse regenerabile, așa cum este prevăzut în regulament.
Încasările din contribuția de solidaritate vor fi utilizate și pentru finanțarea măsurilor de sprijin financiar pentru consumatorii finali de energie, în special pentru gospodăriile vulnerabile, pentru a atenua efectele creșterii prețurilor.
Termenele de plata sunt 25 iunie 2023, respectiv 25 iunie 2024.  


2.    ORDONANȚĂ de URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Prin acest act normativ, se creează cadrul legislativ menit să asigure desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector de integritate în cadrul structurii specializate distincte cu atribuții de gestionare a raportărilor privind încălcări ale legii, care se va înființa în cadrul Agenției Naționale de Integritate, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Gradele profesionale pe care este structurată funcția publică specifică de inspector de integritate, respectiv condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice specifice de inspector de integritate sunt cele prevăzute la art. 393, respectiv la art. 468 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Propunerea legislativă completează Anexa nr. 5^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care cuprinde echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale din cadrul unor autorități și instituții publice.

3. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
Prin actul normativ aprobat se creează cadrul legal, astfel încât să existe toate pârghiile necesare funcționării performante și dezvoltării rețelei medicale pentru a asigura condițiile optime actului medical la standarde ridicate de către personalul încadrat în unitățile sanitare din rețeaua Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
Adoptarea acestor măsuri se impun având în vedere faptul că statul este garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii publice, pentru menținerea și dezvoltarea unei infrastructuri naționale de sănătate moderne, care să corespundă specificațiilor și standardelor de performanță aplicabile la nivel european și internațional.
Spitalele din rețeaua proprie a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii vor fi consolidate, actul normativ modificând în acest sens art.2 alin.3 din Legea nr. 255/2010, pentru includerea ca expropriator în domeniul sănătății și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ce are în subordine unități spitalicești, alături de unităţile administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei publice locale și Ministerul Sănătății, instituții care dețin asemenea prerogative.
Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este necesară a fi demarată, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și pentru unitățile spitalicești din rețeaua sanitară proprie pentru construcție, reabilitare şi modernizare necesare funcționării sistemului de sănătate, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora.

4.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea art. 1 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19
Ordonanța de urgență aprobată de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății,   prevede ca valabilitatea certificatelor digitale de vaccinare COVID-19 eliberate și care vor fi eliberate să fie prelungită și după data de 31 decembrie 2022, până la data de 30 iunie 2023, conform regulamentului european.
În acest mod, se asigură armonizarea legislației interne cu cea europeană, resprectiv cu prevederile Regulamentului (UE) 2022/1034 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 iunie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/953 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19.

5.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea art. 2(1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative și a art. III din Legea nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative
Actul normativ aprobat prevede prorogarea până la data de 31 decembrie 2023 a termenelor privind obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese certificate cu semnătură electronică calificată.
Prin prorogarea termenului prevăzut de art. 2^1 alin (3) din Legea 176/2010  se va facilita posibilitatea emiterii semnăturilor electronice calificate, necesare completării și depunerii declarațiilor de avere și de interese în format electronic, prin intermediul sistemului informatic e-DAI, gestionat de Agenția Națională de Integritate.
De asemenea, se asigură continuitate activității de depunere și verificare a declarațiilor de avere și de interese prin evitarea blocajelor ce pot apărea la nivelul sistemului public în îndeplinirea obligațiilor legale referitoare la organizarea în mod unitar și coerent a activității de depunere a declarațiilor de avere și de interese în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcțiilor publice.
Totodată, prin prorogarea termenului și stabilirea unei proceduri unitare și coerente de depunere, în format electronic, a declarațiilor de avere și de interese, se asigură stabilitatea și eficiența legislativă, conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Corelativ, actul normativ prevede prorogarea termenului reglementat de art. III din Legea nr. 105/2020, în care autoritățile publice, instituțiile publice sau unitățile din care fac parte au obligația de a asigura persoanelor care au obligația declarării averilor și a intereselor, certificate calificate pentru semnătură electronică.  
Informații suplimentare: La nivelul anului 2022, prin intermediul platformei e-DAI, au fost transmise ANI un număr de 769.542 de declarații de avere și de interese, din care doar 123.535 au fost semnate cu semnătură electronică calificată. 11.498 de instituții sau autorități publice cu cel puțin un cont creat pe platforma e-DAI.

6.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană
Actul normativ aprobat reglementează cadrul general de finanțare din fonduri externe nerambursabile a proiectelor pentru regenerarea urbană ce urmează a fi finanțate din fonduri europene alocate în cadrul Programelor Operaționale Regionale. Potrivit actului normativ regenerarea urbană reprezintă ansamblul de măsuri de transformare a unor zone specific delimitate din cadrul localităților urbane, printr-un set de acțiuni integrate în domeniile economic, social, mediu și arhitectural-urbanistic în scopul creșterii calității mediului urban și implicit îmbunătățirea condițiilor de viață a populației și creșterea oportunităților economice.
Astfel, sunt prevăzute măsuri urgente pentru reglementarea activităților având ca scop regenerarea, pentru stabilirea demersurilor de planificare, identificare și definire a categoriilor de proiecte care pot intra în această categorie.
Ordonanța vizează etapele premergătoare depunerii de proiecte mature prin integrarea zonele de regenerare urbană în planurile urbanistice și de amenajare, precum și elaborarea documentațiilor necesare pentru implementarea proiectelor de regenerare urbană, respectiv identificarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană și stabilirea categoriilor de activități ce pot fi incluse în proiectele de regenerare urbană, în funcție de nevoile identificate și specificitatea zonei.
Pentru proiectele de regenerare urbană beneficiarii eligibili sunt:
a)    unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale urbane;  
b)    asociațiile de dezvoltare intercomunitară, astfel cum sunt definite în OUG  nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare care au în componență cel puțin o unitate administrativ-teritorială urbană;
c)    zonele metropolitane definite conform Legii nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;  
d)    parteneriate între unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și/sau dintre acestea și unitățile administrativ-teritoriale învecinate, situate în teritoriul metropolitan, delimitat conform art. 5 alin.(1) din Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
e)    parteneriate între unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la lit.a) și alte entități publice deținătoare de imobile în zonele de regenerare urbană, stabilite pe baza acordului de parteneriat încheiat conform prevederilor OUG nr. 133/2021;
f)    parteneriat conform art. 11^2 din OUG nr. 12/1998 privind transporturile pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Bugetul estimat destinat priorităților de investiții pentru regenerare urbană în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de aproximativ 0,5 mld. euro, iar pentru accesarea acestor fonduri, beneficiarii trebuie să asigure pregătirea din timp a documentațiilor tehnico-economice, astfel încât să poată asigura implementarea proiectelor la termenele prevăzute în documentele programatice ale României.
Proiectele de regenerare urbană au un impact major asupra condițiilor de viață și locuire ale populației și contribuie în mod hotărâtor la îmbunătățirea acestora.

7.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea articolului VIII din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 39/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul gestionării financiare a fondurilor europene şi pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene
Actul normativ prevede:
-    prelungirea măsurilor de flexibilizare a termenelor și condițiilor procedurale adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2022 (art. IV-VII) până la 30 iunie 2023, pentru proiectele aferente perioadei de programare 2014-2020 finanţate din Programul operaţional Asistenţă tehnică și Programul operaţional Capital uman - obiectivul specific 4.9.
-    Creşterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate şi de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce pentru principalele patologii
-    prelungirea măsurii privind creșterea cuantumului prefinanțării proiectelor finanţate din Programul operaţional Regional 2014-2020, adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2022 (art. IV alin. (1)), până la 31.12 2023.
Măsurile de flexibilizare a termenelor și condițiilor procedurale adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2022, prevăzute la art. IV-VII, vizează:
-    Creșterea procentului de prefinanțare de la 10% la 30% în vederea constituirii de stocuri de materii prime și echipamente, cu condiția să existe în implementare contracte de achiziție de produse, echipamente, lucrări sau contracte de achiziții de servicii pentru documentațiile tehnico-economice,
-    Extinderea termenului de depunere de către beneficiari a cererilor de rambursare aferente prefinantarii de la 90 zile la 180 zile,
-    Extinderea termenului în care beneficiarii au obligația de a face dovada plății contribuției proprii, precum și a celui în care beneficiarii trebuie să depună cererile de rambursare aferente cererilor de plată,
-    Extinderea termenului de depunere a cererilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de la 3 luni la 6 luni.
Aceste derogări sunt aplicabile până la 31.12.2022 și datorită faptului că vin în sprijinul beneficiarilor în ceea ce privește asigurarea cash flow-ului necesar pentru implementarea proiectelor, cu impact direct asupra țintei de absorbție la 31.12.2023, este necesară prelungirea lor.

8.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri pentru îndeplinirea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență în domeniul investițiilor publice și analizelor de cheltuieli
Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, o serie de măsuri pentru îndeplinirea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul investițiilor publice și analizelor de cheltuieli.
Actul normativ aduce modificări la OUG nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și la Legea nr.500/2002 privind finanțele publice.
Prin modificarea și completarea OUG nr. 88/2013, se are în vedere îmbunătățirea procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative prin:

  •  actualizarea principiilor și criteriilor care stau la baza prioritizãrii proiectelor de investiții publice semnificative, noi și în continuare, a calendarului procesului de prioritizare, precum și a clasificării proiectelor de investiții publice în funcție de valoarea totală estimată, prin corelarea cu prevederile art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
  •  corelarea etapelor de realizare a proiectelor de investiții publice semnificative cu cadrul normativ în vigoare, respectiv HG nr. 907/2016;
  •  introducerea unei prevederi cu privire la proiectele de investiții publice semnificative cu stadiu fizic 100% dar care nu sunt închise financiar.

De asemenea, modificările aduse Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, vizează:

  •  îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară în sensul stabilirii de condiții pentru programarea și execuția bugetară a proiectelor de investiții publice semnificative, astfel încât să fie asigurată cu prioritate finanțarea până la finalizarea acestora;
  •  modificarea competenței de aprobare a documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții noi de către Guvern la nivelul proiectelor de investiții publice semnificative, respectiv peste 100 milioane lei, precum și alte modificări legislative cu privire la investițiile publice survenite în urma derulării procesului bugetar;
  •  crearea cadrului legal pentru desfășurarea procesului de analiză a cheltuielilor publice, inclusiv prin introducerea unor prevederi referitoare la desfășurarea analizei cheltuielilor publice în ceea ce privește definirea competențelor și responsabilităților Ministerului Finanțelor și a ordonatorilor principali de credite.

Totodată, se modifică Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, în sensul abilitării Consiliului Fiscal de a realiza o evaluare ex-post a analizelor de cheltuieli realizate de Ministerul Finanțelor și ordonatorii principali de credite, obligație asumată de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Prin actul normativ adoptat, se asigură respectarea calendarului stabilit prin PNRR (componenta C8, R3, jalon 199).

9.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte
În vederea implementării jalonului „Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal” din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), asumat de ANAF, cu termen de implementare trimestrul IV al anului 2022, prin acest act normativ se stabilesc următoarele măsuri:
    transmiterea de către organul de inspecție fiscală a notificărilor de conformare către contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, în scopul reanalizării situației fiscale personale și, eventual, de a declara și a corecta declarațiile fiscale, ca o metodă alternativă de management a riscului. Această măsură are în vedere încurajarea conformării voluntare la declararea veniturilor de către contribuabili, pe de o parte, iar pe de altă parte este o aliniere a legislației fiscale la bunele practice existente la nivel internațional;

  • transmiterea de către organul competent cu efectuarea verificării situației fiscale personale, a unor notificări de conformare voluntară persoanelor fizice identificate cu risc fiscal, similar cu notificarea de conformare în procedura de inspecție fiscală;
  • instituirea unui alt mecanism de conformare voluntară a contribuabililor/plătitorilor, prin comunicarea de către organul fiscal, la cererea contribuabilului/plătitorului, a clasei/subclasei de risc în care a fost încadrat contribuabilul/plătitorul respectiv (Această măsură se va aplica din 1 ianuarie 2026);
  • în cazul verificării situației fiscale personale a unei persoane fizice, analiza de risc urmează să fie făcută de către structura de la nivelul aparatului central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
  • stabilirea elementelor definitorii ale controalelor specifice activității de control antifraudă efectuate de organele de control antifraudă fiscală, astfel încât să nu existe confuzii între diferitele tipuri de controale și să existe o terminologie unitară la nivelul legislației conexe;
  • centralizarea, la nivel național a activității de analiză de risc, precum și a activității de inspecție fiscală, organele de inspecție fiscală urmând să aibă competență de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal din cadrul ANAF.
  •  introducerea posibilității contribuabilului/plătitorului de a solicita emiterea deciziei de impunere provizorie după împlinirea a jumătate din durata legală de efectuare a inspecției fiscale (de ex. după 90 de zile în cazul marilor contribuabili ori 45 de zile în cazul contribuabililor mijlocii) în situația în care acesta nu a fost informat de către organul de inspecție fiscală cu privire la finalizarea unei perioade fiscale și a unui tip de obligație fiscală.
  • menționarea expresă a posibilității organelor de control antifraudă de a efectua verificarea documentară pe întreg teritoriul țării, pentru simetrie cu competența de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării;
  •  clarificarea modalității de desfășurare a verificării documentare, prin introducerea unor reguli care să prevadă perioadele ce pot fi supuse verificării documentare în funcție de riscul fiscal identificat, modalitatea de comunicare în cadrul procedurii care se va realiza de regulă, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, dar și obligațiile fiscale ce pot face obiectul acestei proceduri.

10.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023
Guvernul a eliminat obligația clienților casnici care au locuri de consum la domiciliu și la reședință de a depune declarații privind locul de consum la care beneficiază de preț plafonat.
Vor depune declarații familiile cu minim trei copii, familiile monoparentale și cei care folosesc aparate medicale, pentru a beneficia de tariful cel mai mic la energie, respectiv de 0,68 de lei/kWh.
Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Energiei, Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

11.    ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea Anexei nr. 5 (1) la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Potrivit prevederilor art.401 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, Agenția Națională a Funcționarilor Publici realizează evidența și managementul funcției publice și al funcționarilor publici.
Prin ordonanța de urgență aprobată, se completează cadrul normativ astfel încât să permită Agenției Naționale a Funcționarilor Publici accesul la dosarele profesionale ale funcționarilor publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice, prin intermediul Sistemului electronic național de evidență a ocupării în sectorul public, în conformitate cu prevederile art.411 din OUG nr. 57/2019. Cadrul de competențe propus prin prezentul act prezintă o abordare unitară pentru funcțiile publice și tipurile de posturi din administrația publică, având ca scop armonizarea, clarificarea și facilitarea coordonării proceselor de resurse umane, prin abordarea bazată pe competențe.  Existența unui cadru de competențe unic permite proiectarea pe baza acelorași valori și dezvoltarea competențelor într-un mod clar și unitar. Pentru claritatea reglementării, prin acest act normativ se propune modificarea lit. m) a alin.(1) și alin.(3) ale art.401 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019,  precum și introducerea unei noi litere, lit. m1) la art. 401 alin.(1) din același act normativ, care prevede că Agenția Națională a Funcționarilor Publici avizează cadrele de competenţe specifice, elaborate de autoritățile și instituțiile publice, în condiţiile legii.

III.    HOTĂRÂRI DE GUVERN
1.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informații în cazierul fiscal al contribuabililor, potrivit legislației în vigoare
Actul normativ prevede actualizarea anexei la HG nr. 1000/2015 privind faptele pentru care se înscriu informații în cazierul fiscal al contribuabililor, pe baza modificărilor legislative intervenite după anul 2015 - Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legea contabilității nr. 82/1991, Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, OUG nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar şi pentru modificarea şi completarea OUG nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Modificările au în vedere îmbunătățirea comportamentului fiscal al contribuabililor şi creşterea conformării voluntare, și, totodată, stabilirea unui cadru unitar şi coerent de organizare care să permită orientarea activităților specifice de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale către contribuabilii cu risc fiscal ridicat, precum şi de furnizare a informațiilor fiscale necesare evidențierii modului de respectare a disciplinei fiscale, contabile, vamale şi financiare de către contribuabili.
Prin această modificare se are în vedere consolidarea mediului concurențial corect și va conduce la reducerea drastică a concurenței neloiale generate de la agenții economici care se sustrag de la îndeplinirea sarcinilor fiscale.

2.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice
La propunerea Ministerului Finanțelor, Executivul a modificat  și completat  HG nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice.
Actul normativ aprobat aliniază prevederile existente la nivel secundar cu prevederile OUG nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, cu modificările și completările ulterioare.
Noile modificări sunt necesare având în vedere îmbunătățirile aduse mecanismului de prioritizare, prin modificarea OUG nr. 88/2013 cu modificările și completările ulterioare, precum și angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cuprinsul căruia este prevăzută Componenta 8 - Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, jalonul 199.
Astfel, prin modificările aduse actului normativ se realizează:

  •  actualizarea principiilor care stau la baza prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, noi și în continuare, finanțate de instituțiile publice centrale în ceea ce privește suportabilitatea și sustenabilitatea financiară, precum și justificarea economică și socială;
  • îmbunătățirea planificării bugetare şi a prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, în scopul creșterii absorbției fondurilor Uniunii Europene, pentru asigurarea finalizării cu prioritate a  proiectelor de investiții aflate în stadii avansate de implementare în vederea creării spațiului fiscal şi a susținerii creșterii economice;
  • revizuirea criteriilor de evaluare și prioritizare, astfel încât acestea să conducă la îmbunătățirea managementului investițiilor publice în sensul asigurării unei finanțări adecvate a proiectelor de investiții publice semnificative în vederea respectării termenelor de realizare stabilite;
  • introducerea prevederilor referitoare la proiectele de investiții publice semnificative cu stadiul fizic 100%;
  • coroborarea prevederilor actului normativ cu cele ale HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 42* alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitor la competența de aprobarea proiectelor de investiții publice.

3.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a bunurilor mobile culturale aflate în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat"
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.
4.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui bun imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi transmiterea lui din administrarea Regiei Autonome ,,Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Curții de Conturi a României, precum şi pentru modificarea unor acte normative
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

5.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000
Guvernul a modificat și completat Normele metodologice de aplicare a legii care reglementează concediul paternal, acordat taților la nașterea copiilor, pentru punerea în acord cu noile prevederi aduse anul acesta legii, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2022.
Documentul stabilește că tații care participă efectiv la îngrijirea copilului au dreptul la un concediu paternal cu durata de 10 zile lucrătoare, față de 5 zile lucrătoare în prezent, indiferent dacă părinții copilului sunt căsătoriți sau nu, ori dacă copilul este adoptat.
Durata concediului paternal poate fi extinsă la 15 zile lucrătoare, potrivit actului normativ, pentru fiecare copil nou-născut sau pentru fiecare naștere în cazul sarcinilor multiple, dacă tatăl urmează cursuri de puericultură, în care sunt prezentate noțiuni teoretice și practice de îngrijire a copilului mic.
Cursurile de puericultură se pot desfășura în perioada de sarcină a mamei sau după nașterea copilului, în cabinetul medicului de familie al tatălui sau în cadrul unităților sanitare sau altor unități de profil care organizează astfel de cursuri. La finalul acestora, medicul de familie eliberează tatălui un atestat de absolvire.
De 15 zile lucrătoare de concediu paternal beneficiază și tații care sunt medici sau asistenți medicali, în cazul cărora nu mai este necesară absolvirea cursului de puericultură, ci numai obţinerea atestatului.
Pentru acordarea dreptului, tatăl trebuie să se adreseze angajatorului, în scris, în primele 8 săptămâni de la nașterea copilului sau copiilor, în cazul sarcinilor multiple.
Actul normativ mai prevede că în cazul decesului mamei, în timpul nașterii sau în perioada concediului de lăuzie, tatăl beneficiază de o indemnizație egală cu indemnizația de maternitate cuvenită mamei decedate, al cărei cuantum brut lunar este de 85% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar.
Indemnizația este acordată indiferent dacă tatăl îndeplinește sau nu stagiul de asigurare pentru acordarea unui drept de concediu medical și se suportă din fondul de salarii al angajatorului la care tatăl îşi desfăşoară activitatea. Concediul paternal se acordă numai dacă titularul acestui drept este salariat, indiferent de modul de organizare şi de finanţare a angajatorului.

6.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2023
Prin actul normativ aprobat, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023 vor fi zile libere pentru salariații din instituţiile şi autoritățile publice, având în vedere că acestea se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.
Decizia a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.
Comunicatul Ministerului Muncii:
http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/6817-cp-aprobare-zile-libere-28122022

7.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

8.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
Documentul prevede introducerea unui nou Subprogram național de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist în cadrul Programului naţional de sănătate mintală pentru asigurarea accesului persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist la servicii conexe actului medical.
Subprogramul național de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist vizează dezvoltarea de abilităţi cognitive şi competenţe emoționale, dezvoltarea limbajului şi comunicării sociale, gestionarea comportamentelor patologice şi înlocuirea acestora cu comportamente adecvate vârstei, cu scopul creșterii funcționalității persoanei cu TSA. Dintre metodele de intervenție specializată, eficacitatea cea mai mare o au programele de terapie comportamentală, terapia cognitiv-comportamentală şi programele de psihopedagogie specială (dintre intervenţiile psihopedagogice, logopedia s-a dovedit a fi cea direct implicată în ameliorarea dificultăţilor de limbaj şi comunicare).
Totodată, se reglementează relaţia contractuală directă dintre unităţile de specialitate şi casele de asigurări de sănătate pentru finanţarea noului Subprogram prin stipularea obligaţiilor, sancţiunilor, precum şi condiţiile de reziliere, încetare şi suspendare a contractelor.
Tot prin acet act normativ se aprobă o nouă metodă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos, în cadrul Programului naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, prin proceduri microchirurgicale sau prin implantarea unui dispozitiv medical de stimulare cerebrală neinvazivă a nervului vag.

9.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor pentru pensionari, precum şi pentru prelungirea unui termen
Începând cu 1 ianuarie 2023, crește cu 12,5% plafonul veniturilor până la care pensionarii pot beneficia de medicamente compensate cu 90%.
Actul normativ aprobat prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2023, toți pensionarii cu venituri de până la 1.608 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, să beneficieze de medicamente compensate în proporție de 90% din sublista B prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.
Până în prezent, limita de la care pensionarii beneficiau de această compensare era de 1.429 lei/inclusiv.
Măsura a fost luată cu scopul creșterii accesului la medicamentele compensate acordate în ambulatoriu, pensionarilor cu venituri mici.
În cadrul programului social al Guvernului privind compensarea cu 90% pentru medicamentele din sublista B, în perioada ianuarie 2022 – septembrie 2022, au fost eliberate un număr de 1.923.883 rețete aferente unui număr de 431.051 pensionari cu o valoare de consum de 203.240.255,89 lei.
Consumul total mediu lunar de medicamente pentru pensionarii cu venituri din pensii de până la 1.429 lei lună/inclusiv, este de aproximativ 22.582.251 lei.
De asemenea, ținând cont de prelungirea prevederilor Contractului –Cadru și de prevederile PNNR,  actul normativ aprobă prelungirea până la data de 31.03.2023 a Planului național de paturi pentru perioada 2020-2022, urmând ca în primul trimestru al anului 2023 să fie elaborat un nou Plan național de paturi pentru perioada 2023-2025, care va fi implementat în noul Contract cadru.

10.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în sectorul de agricultură ecologică
Actul  normativ aprobat creează cadrul legal pentru aplicarea parțială a prevederilor Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.834/2007.
Hotărârea cuprinde faptele organismelor de control şi ale operatorilor/grupurilor de operatori care constituie contravenţii, și limitele amenzilor contravenţionale și modalitatea de aplicare a sancțiunilor.

11.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Naţional strategic PAC 2023-2027
Actul normativ stabilește cadrul general de implementare a intervențiilor specifice dezvoltării rurale cuprinse în Planul Național Strategic (PNS) - PAC 2023-2027 pentru care se asigură cofinanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene.
Comunicatul Ministerului Agriculturii: https://www.madr.ro/comunicare/7960-a-fost-aprobat-cadrul-general-de-implementare-a-interventiilor-specifice-dezvoltarii-rurale-din-planul-strategic-pac-2023-2027.html

12.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului Naţional Strategic 2023 - 2027, finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat
Actul normativ creează cadrul juridic care asigură continuarea efectuării de plăți directe și alte masuri de sprijin din Pilonul I către fermieri și alți beneficiari, precum și pentru realizarea altor acte normative subsecvente care reglementează condițiile implementării intervențiilor prevăzute în PNS 2023-2027. Depunerea cererilor de plată va începe la 1 martie 2023, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2115/2021 al Parlamentului European și al Consiliului.
Comunicatul Ministerului Agriculturii: https://www.madr.ro/comunicare/7960-a-fost-aprobat-cadrul-general-de-implementare-a-interventiilor-specifice-dezvoltarii-rurale-din-planul-strategic-pac-2023-2027.html

13.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea programului de susţinere a producţiei de tomate în spaţii protejate pentru anul 2023
Actul normativ reglementează programul de susținere a producției de tomate în spații protejate în primăvara anului 2023. Cuantumul ajutorului de minimis va fi în valoare de 3.000 euro/1000 mp/beneficiar.
Cererile se vor depune până cel târziu la data de 1 aprilie 2023. Valorificarea producției se va face până la data de 30  iunie 2023, inclusiv.
Comunicatul Ministerului Agriculturii: https://www.madr.ro/comunicare/7959-a-fost-aprobat-programul-de-sustinere-a-productiei-de-tomate-in-spatii-protejate-pentru-2023.html

14.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes local precum şi pentru modificarea art. 2 şi a anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice
Prin actul normativ se aprobă atestarea unui număr de 35 de noi stațiuni turistice de interes local.
Până la acest moment, în România sunt atestate 54 de stațiuni turistice de interes național și 147 de interes local.
Comunicatul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului: https://bit.ly/3jsvm4F

15.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.89/2020 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Digitalizarea României
Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

16.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Programului de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026
Actul normativ adoptă Programul național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și are în vedere îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia națională în domeniul drogurilor și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor.
Acest program își propune să contribuie la limitarea impactului și a consecințelor negative ale fenomenului drogurilor asupra sănătății și siguranței publice, concomitant cu dezvoltarea capacităților operaținale de răspuns ale României.
Totodată, permite continuarea și consolidarea proiectelor de prevenire și serviciilor integrate de asistență deja dezvoltate de Agenția Națională Antidrog.
Măsurile incluse în acest program urmează a fi implementate în școli, familie și comunitate și au ca scop dezvoltarea influenței factorilor de protecție și reducerea influenței factorilor de risc, prin implicarea populației generale, în special a grupurilor vulnerabile, în programe de prevenire a consumului de droguri. Sunt incluse categorii noi de beneficiari ai proiectelor, respectiv persoanele refugiate, persoanele solicitante de azil și cele ale căror locuri de muncă sunt expuse riscului de consum.
Programul se finanțează de la bugetul de stat, având rol de mecanism parțial de finanțare a Strategiei Naționale în domeniul drogurilor, pentru pilonul reducerii cererii de droguri și pilonii de formare și cercetare în domeniul drogurilor.
Calitatea proiectelor/intervențiilor de prevenire, a serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și a celor de asistență medicală, psihologică și socială urmează a fi îmbunătățite prin programe de formare, documentare, cercetare în domeniu, dezvoltate de Centrul Național de Formare, Documentare în domeniul Drogurilor și Observatorul Român de Droguri și Toxicomanii.

17.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Programului naţional de prevenire şi asistență medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri, pentru perioada 2023-2026
Programul aprobat de Guvern este un document subsecvent Strategiei naționale în domeniul combaterii drogurilor, pentru perioada 2023-2026, care răspunde  ariei de intervenție - reducerea cererii de droguri și se adresează organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul prevenirii consumului de droguri, precum și al asistenței persoanelor consumatoare de droguri.
Finanțarea programului se asigură din fonduri de la bugetul de stat, iar procedura de atribuire a contractelor de finanțare nerambursabile din fonduri publice se realizează în conformitate cu prevederile Legii 350/2005, privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare.

18.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne, în scopul decontării din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice
Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului Ministerulu



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe