Video

Bună ziua, vă prezentăm sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 14-18 noiembrie 2022.

14 noiembrie

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegație a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) condusă de Cristina Chiriac, agenda discuției fiind centrată pe reducerea abandonului școlar în România.

Șeful Executivului a reamintit că reducerea abandonului școlar este un obiectiv strategic asumat de Guvern. Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), un program concret al strategiei România Educată, beneficiază de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sprijinul copiilor aflați în situații sociale dificile.

De asemenea, Guvernul implementează Programul Național „Din grijă pentru copii”, cu o alocare de peste 6 milioane de euro de la bugetul de stat, pentru suportul psiho-emoțional al copiilor și siguranța lor, iar sistemul RO-Alert pentru copii dispăruți, de la lansarea sa, a salvat mii de copii din situații dificile.

Totodată, la nivelul executivului, va continua implementarea măsurilor precum asigurarea transportului școlarilor, programele Masa caldă în școli și Observatorul copilului, alături de sprijinul acordat pentru întoarcerea la școală a elevilor, campaniile de reducere a violenței în școli.

„Pentru rezultate concrete în reducerea abandonului școlar și a consecințelor sale sociale, este nevoie de o abordare integrată, din mai multe perspective. În acest sens, soluția evidențiată în discuția cu reprezentanții CONAF, privind crearea unui Comitet pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar, va contribui la coerența măsurilor de care copiii au nevoie. Avem nevoie de coordonarea eforturilor guvernamentale cu cele ale partenerilor sociali, mediului privat, antreprenoriatului românesc și autorităților locale”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

14 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a participat la ședința comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului consacrată comemorării a 35 de ani de la Revolta Anticomunistă de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Dl Prim-Ministru a declarat:

„Acum 35 de ani, lucrătorii Secției 440 a întreprinderii de autocamioane Steagul Roșu, din Brașov, au dat startul unei revolte anticomuniste spontane, care părea imposibilă într-o societate închisă, condusă prin suspiciune, ură și violență. O mână de oameni au dat dovada curajului suprem: au opus unei puteri aberante și injuste dreptul la demnitate inerent ființei umane.

Revolta anticomunistă a muncitorilor din Brașov este un moment definitoriu al istoriei noastre recente, pentru că a marcat începutul sfârșitului pentru regimul comunist din România. Pentru sacrificiul pe care l-au făcut și pentru suferințele prin care au trecut, întreaga națiune le mulțumește!

Moștenirea pe care o datorăm tuturor celor care au avut curajul să se revolte împotriva unei puteri totalitare absolute este consolidarea democrației și înțelegerea corectă, respectarea și promovarea intereselor cetățenilor statului român.

Într-o societate democratică, așa cum este România, poporul are întotdeauna dreptate, iar libertatea și demnitatea sunt valori supreme.”

15 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Salut finalizarea licitației de spectru pentru acordarea drepturilor de utilizare pentru frecvențele radio destinate implementării noilor tehnologii.

Este rezultatul unei bune colaborări avute de ANCOM cu Guvernul, cu industria telecom și cu mediul de afaceri în ansamblu, care va însemna o calitate mai bună a serviciilor de comunicații pentru români și extinderea acestora în mai multe comunități din țară.

În același timp, cu toții ne dorim să menținem interesul investitorilor și să creștem competitivitatea pieței de comunicații din România. Alături de dezvoltarea cercetării, inovării și digitalizării, acest domeniu se înscrie în cadrul politicilor aliniate la nivel european orientate către economia viitorului.

Prin finalizarea licitației, responsabilitățile asumate în acest domeniu în cadrul PNRR sunt îndeplinite. Guvernul urmărește atingerea tuturor țintelor și jaloanelor, demonstrând astfel că reformele generează progres economic și acces la finanțările europene.”

15 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a participat la evenimentul „Euro-Atlantic Resilience Forum - Black Sea Perspectives”, context în care a declarat următoarele:

„Reziliența este unul dintre cele mai versatile și complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex și amenințător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce privește evoluția și natura amenințării, creșterea rezilienței pentru a ne îmbunătăți capacitatea de răspuns și rezistență reprezintă un element central al activității Alianței Nord Atlantice.

În ultimii ani, acest concept a câștigat mai multă vizibilitate și aderență în cadrul NATO. A evoluat de la energie și schimbările climatice la gestionarea crizelor și răspunsul la amenințările hibride, cuprinzând o gamă largă de situații, de la nivel societal la nivel național și transnațional. Principiul cheie este că reziliența națională și colectivă reprezintă o bază esențială pentru descurajare și apărare credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor de bază ale Alianței. Îl considerăm vital în eforturile de a proteja societățile aliate, populațiile și valorile comune.

În fața acestei amenințări fără precedent, NATO a răspuns prompt și adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei reziliențe. Organizația noastră a făcut acest lucru prin îmbunătățirea poziției de descurajare și apărare a Alianței, oferind asistență partenerilor în consolidarea rezilienței lor, precum și un răspuns cu spectru complet la toate amenințările și provocările viitoare, inclusiv cibernetice, hibride, energetice, CBRN, dezinformare.

România s-a adaptat acestor nevoi pentru a contracara numeroase amenințări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan național de redresare și reziliență, ci și prin înființarea de noi instituții și infrastructură pentru a face față acestor provocări.”

15 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Economia României își consolidează ritmul de creștere. Datele publicate azi de INS ne arată cât de necesare au fost măsurile pe care le-am luat pentru a proteja cetățenii și mediul de afaceri de efectele creșterii prețurilor la energie și gazele naturale, ale agresiunii militare ruse din Ucraina, care a întrerupt lanțuri de aprovizionare importante, într-un an în care seceta a afectat fermierii români, alături de care am fost permanent.

Creșterea de 4% pe seria brută şi de 4,7% pe seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut, în trimestrul III al acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, contribuie la dinamica înregistrată în primele nouă luni, când economia României a crescut, comparativ cu perioada similară din 2021, cu 5% pe seria brută şi cu 4,3% pe seria ajustată sezonier. (...)

Aceste rezultate, obținute prin investiții masive, cu finanțare națională sau europeană, dublate de cele private, ne încurajează să continuăm viziunea noastră de susținere a economiei și protejarea cetățenilor, mai ales a celor vulnerabili.”

15 noiembrie

Guvernul României a finalizat analiza pentru ultima rectificare bugetară din acest an. Această rectificare, care va fi pozitivă, are în vedere o creștere a veniturilor bugetului general consolidat cu 500 milioane lei.

Deficitul bugetului scade de la 5,84 la sută la 5,74 la sută.

Rectificarea asigură toate sumele necesare pentru plata drepturilor salariale și a celor din sfera asistenței sociale, precum și pentru buna funcționare a tuturor instituțiilor publice, până la sfârșitul anului.

Totodată, s-a decis crearea cadrului legal pentru creșterea gradului de îndatorare a Primăriei Capitalei, pentru a permite plata serviciilor de transport, distribuție și furnizarea energiei termice pentru populație în sistem centralizat.

Guvernul va continua procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul viitor, astfel încât aprobarea acestuia să poată avea loc în prima jumătate a lunii decembrie.

16 noiembrie

În contextul lucrărilor din ședința de guvern, Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Prin măsuri guvernamentale continuăm să susținem agricultura, sector cu importantă contribuție în economia românească, și pe fermierii care se confruntă cu probleme din cauza efectelor generate de agresiunea rusă din Ucraina.

Am aprobat o măsură de sprijin pentru operatorii din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.

Ministerul Agriculturii va pune la dispoziția acestor producători granturi de până la 500.000 de euro pentru a compensa creșterea costurilor  legate de stocurile de materie primă, de transport, depozitare și procesare. Valoarea totală a programului este de 200 de milioane de euro (...).

De asemenea, șeful Execuvitului a mai precizat: „Am finalizat, la nivelul Guvernului, proiectul unei noi rectificări bugetare, ultima din acest an, astfel încât să asigurăm îndeplinirea tuturor angajamentelor în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor europene, dar și plata drepturilor salariale și a ajutoarelor sociale. Avem în atenție și asigurarea fondurilor necesare pentru a-i sprijini pe fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă. (...)

Lucrăm în continuare și la proiectul de buget pentru anul viitor. Sprijinim mai departe și acordăm încredere sectorului de business, investițiilor, pentru că așa putem menține și crea locuri de muncă și lărgi cadrul financiar care să ne permită analizarea creșterii salariului minim și a pensiilor, astfel încât cetățenii țării să nu suporte întru totul efectele inflației.”

16 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Recomandarea favorabilă exprimată astăzi de Comisia Europeană privind includerea României în Spațiul Schengen reconfirmă faptul că suntem deplin pregătiți pentru a ne asuma responsabilitățile ce decurg din statutul de stat membru al zonei de liberă circulație al Uniunii Europene. 

România îndeplinește încă din 2011 criteriile de apartenență la Spațiul Schengen. Rămânem ferm angajați să ne respectăm angajamentele ce decurg din statutul de stat Schengen, care vine să întregească integrarea europeană a României.

Salut reiterarea poziției constant favorabile a Comisiei Europene, bazată pe evaluarea recentă a capacității României de implementare a acquis-ului Schengen.

Românii au nevoie de o concretizare a statutului lor de cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene.”

16 noiembrie

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, astăzi, la Palatul Victoria, la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Principalele teme abordate au vizat stabilirea salariului minim garantat în plată pentru anul 2023 și aspecte legate de legislația privind dialogul social.

Reprezentanții Guvernului au analizat, împreună cu partenerii sociali, evoluția parametrilor economici și nevoia asigurării unui cadru normativ adecvat unui nivel de trai decent.

Propunerile formulate în cadrul Consiliului au rămas în analiză și vor sta la baza deciziei privind nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru 2023, o nouă întâlnire în acest sens urmând a avea loc la începutul săptămânii viitoare.

17 noiembrie

În contextul lucrărilor din ședința de guvern, Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Am completat astăzi setul de măsuri destinat susținerii agriculturii românești, sector aflat în atenția Guvernului. 

Pentru relansarea industriei de procesare a sfeclei de zahăr, am identificat soluții de finanțare din fonduri europene, prin Programul Național Strategic – Politica Agricolă Comună, și de la bugetul de stat. Obiectivul nostru este să-i susținem pe producători și să creștem suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, cultură cu tradiție și potențial.

Tot astăzi, am aprobat o soluție de sprijin pentru producătorii agricoli ale căror culturi înființate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă. Fermierii vor primi compensații acordate sub formă de grant financiar, pentru care alocăm fonduri de peste 365 de milioane de lei, asigurate prin rectificarea bugetară, aprobată în Guvern.

Susținerea industriei alimentare, a sectoarelor zootehnic și vegetal, înseamnă și plata la timp a sprijinului financiar acordat din fonduri europene prin mai multe mecanisme de sprijin. Doar în perioada 16.10-04.11.2022, APIA a autorizat la plată suma de peste 1,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă să până la sfârșitul anului circa 1,3 miliarde euro de la Uniunea Europcană vor ajunge în conturile celor 790.000 de beneficiari care au depus cereri pentru înființarea culturilor și creșterea animalelor.”

17 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a vizitat Aeroportul Internațional Maramureș, context în care a declarat următoarele: „Realizarea unui nou terminal de pasageri la Aeroportul Internațional Maramureș și dotarea acestuia la standarde europene este un semnal foarte bun transmis investitorilor. (...)

În contextul geopolitic actual, județul Maramureș a dobândit o importanță crescută, datorită situării sale la granița cu Ucraina. Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii de transport este esențială, iar necesitatea unui aeroport modernizat la standarde europene devine vitală pentru  dezvoltarea economică și socială a județului și a întregii regiuni.

Prin aceste obiective ne dorim să continuăm să sprijinim activitatea economică a întreprinzătorilor din România și, totodată, să asigurăm acest sistem de infrastructură fără de care economia nu se poate dezvolta.”

17 noiembrie

Aflat în vizită la Ferma Zootehnică Mireșu Mare din jud. Maramureș, Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „În România se dezvoltă tot mai multe investiții în sectorul agro-alimentar, cele mai multe cu capital autohton, iar acest lucru ne dă încredere că economia evoluează în direcția bună și că măsurile pe care le-am luat la nivel guvernamental dau rezultate.

Sunt investiții începute de la zero, cum este ferma Zootehnică Mireșul Mare, din Maramureș, o afacere de familie cu aproape 20 de ani de activitate,  peste 700 de angajați, ajunsă la o cifră de afaceri de aproape 40 de milioane de euro și profit de 3 milioane euro. Rolul economic al investiției este dublat de cel social, având în vedere că este o sursă importantă care furnizează produse proaspete și de bună calitate pentru populație. Planurile de dezvoltare ale acestei investiții și proiectele orientate către folosirea surselor alternative de energie, precum panouri fotovoltaice, și utilizarea energiei verzi, dovedesc potențialul industriei agroalimentare românești și puterea de adaptare spre creșterea competitivității.

Acest lucru este cu atât mai îmbucurător cu cât travers[m o perioadă complicată pentru agricultură, marcată de creșterea prețurilor la energie și gazele naturale, de secetă și de efectele războiului din Ucraina.

Pentru a prelua din această presiune, la nivelul Guvernului am susținut programe de dezvoltare a capacității de producție și procesare și am alocat sume consistente pentru a sprijini fermierii să facă față dificultăților cu care se confruntă. (...) ”

17 noiembrie

În contextul vizitei de lucru din Maramureș, Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Am vizitat astăzi câteva proiecte de o importanță majoră din punct de vedere economic și social, pentru zona Maramureșului, menite să contribuie atât la dezvoltarea zonei dar și la ușurarea tranzitului cetățenilor și bunurilor la granița cu Ucraina, în actualul context în care trebuie să facă față agresiunii forțelor armate ale Federației Ruse.

Am vizitat lucrările de construcție a barajului de la Runcu, un obiectiv important din punct de vedere economic și social, care va asigura alimentarea cu apă pentru 300.000 de locuitori din majoritatea localităților din zona Maramureșului Istoric și va contribui la creșterea capacității de producere a energiei din surse hidrologice. (...)

Barajul, ale cărui lucrări au început în urmă cu 30 de ani, este construit în proporție de 90%. Este nevoie de o coordonare la nivelul a cel puțin trei ministere, astfel încât împreună cu autoritățile locale să se găsească o soluție pentru finalizarea acestei lucrări.

Construcția unui nou pod de legătură cu Ucraina peste râul Tisa este un proiect care capătă o importanță strategică națională în noul context geopolitic din regiune, iar constructorii au dat asigurări că, în iulie 2024, vom putea traversa Tisa pe el. Podul va fi un element de conexiune rutieră nu doar între România și Ucraina, va crea legături și cu vestul Europei, Polonia, Slovacia, Țările Baltice.

Totodată, am vizitat o linie de cale ferată cu ecartament larg repusă în funcțiune, după 15 ani în care nu a mai fost folosită și care va asigura legătura între România și Ucraina și este foarte benefică, atât în ceea ce privește continuarea activităților bilaterale, a schimburilor economice la nivel regional, dar și la nivel național (...).”

18 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a vizitat Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, context în care a declarat următoarele: „Istoria trebuie cunoscută, înțeleasă și onorată prin lecțiile pe care le învățăm. Comemorarea și memoria răului ne țin departe de întoarcerea sa și este parte a responsabilității noastre de apărare a valorilor și libertăților. (...)

Asemenea celor peste două milioane de vizitatori de la deschiderea acestui muzeu, între care mulți tineri, am văzut ce a însemnat teroarea trăită de toți cei care au plătit cu viața și prețul anilor de temniță pentru a ține aprinsă flacăra vie a libertății, într-o perioadă în care puțini români mai aveau această speranță.

Fără sacrificiul lor, fără curajul de a învinge frica și teroarea impuse de regimul autoritar comunist întregii societăți, fără iubirea lor necondiționată față de țară și de popor, România nu ar fi devenit ceea ce este astăzi – un stat european ferm atașat valorilor democratice, care respectă libertățile, țară membră NATO capabilă să ofere securitate cetățenilor săi și economiei.

Onoare memoriei eroilor noștri!”

18 noiembrie

Premierul Nicolae Ciucă a vizitat Societatea Aramis Invest SRL. Dl Prim-Ministru a declarat: „Este remarcabilă capacitatea antreprenorilor români de a se adapta și a găsi soluții de extindere și dezvoltare a proiectelor în pofida tuturor dificultăților.

Fabrica de mobilă Aramis din Maramureș, pe care am vizitat-o astăzi, este un exemplu de succes care se dezvoltă îmbinând creativitatea investitorilor cu soluțiile guvernamentale de susținere.

Brand românesc cu o vechime de 27 de ani, cunoscut și în Europa, cu mii de angajați și cifră de afaceri de 388 milioane euro, compania continuă să-și extindă proiectele. Cea mai recentă investiție, a Grupului Aramis de 57 de milioane de lei, poate fi susținută prin schema de ajutor de stat cu impact major în economie, una din primele măsuri operaționalizate prin Programul ”Sprijin pentru România”. (...).

O altă modalitate prin care firma maramureșeană dorește să se extindă este investiția în panouri fotovoltaice, atât de necesară în contextul crizei energetice. (...)

Pentru a putea conferi stabilitate și predictibilitate mediului de afaceri, venim cu soluții economice pe termen lung. În acest sens, prin noul cadru legislativ pentru piața de energie, începând cu 1 ianuarie 2023 și până în 2025, IMM-urile vor achita tot 1lei/kwh în timp ce marii consumatori vor plăti un preț de maxim 1,3 lei.

Rămânem alături de investitorii români, baza pe care se dezvoltă economia noastră!”

18 noiembrie

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, a participat în perioada 17-18 noiembrie, la Luxemburg, la Reuniunea ministerială a Comitetului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind Guvernanța Publică și la Forumul Global “Building trust and reinforcing democracy”. Participarea șefului Cancelariei prim-ministrului, alături de Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonatorul național privind procesul de aderare a României la OCDE, are loc în contextul deschiderii procesului de aderare a țării noastre la această organizație internațională.

Joi, 17 noiembrie, Mircea Abrudean a avut întrevederi bilaterale cu Kerri-Ann Jones, Secretar General Adjunct al OCDE, precum și cu Elsa Pilikovsky, directoarea Departamentului pentru guvernanță publică din cadrul OCDE.

Oficialul român i-a asigurat pe responsabilii organizației că aderarea reprezintă o prioritate strategică de prim rang a țării noastre și o oportunitate pentru politici publice mai eficiente, în care dezvoltarea rămâne motorul competitivității României și al bunăstării pentru cetățeni. De asemenea, șeful Cancelariei și secretarul de stat în MAE au participat la o întâlnire de lucru pe tema încrederii societății civile în instituțiile publice.

Vineri, 18 noiembrie, cei doi oficiali au participat la panelul organizat pe tema serviciilor centrate pe cetățean, prilej cu care șeful Cancelariei prim-ministrului a promovat și a susținut puternic, în intervenția sa, necesitatea unui dialog strâns cu cetățenii și a implicării acestora în procesele de luare a deciziilor și al elaborării politicilor publice.

Cu prilejul panel-ului intitulat “Governing green: gearing up public sector capacity to deliver on climate change”, șeful Cancelariei prim-ministrului a susținut o intervenție în care a prezentat măsurile pe care România le-a luat pentru a răspunde într-o manieră eficientă la provocările determinate de schimbările climatice.

Vă mulțumim!