Video

Bună ziua, vă prezentăm Sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 16-22 ianuarie 2023.

17 ianuarie

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, prilej cu care a fost analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată. De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

„Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

În discuțiile de astăzi, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare  din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

„Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

17 ianuarie

Premierul Nicolae Ciucă a participat la evenimentul aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de activitate în România a Consiliului Investitorilor Străini (FIC). Dl Prim-Ministru a declarat:

„Mă bucur că am avut astăzi onoarea de a mă adresa investitorilor străini care au avut încredere în potențialul de dezvoltare a României și au inclus țara noastră în strategiile lor de investiții de-a lungul celor 25 de ani care au trecut de la înființarea Consiliului Investitorilor Străini în România.

Iată că acest potențial se confirmă și suntem la ora actuală țara cu cea mai mare creștere economică la nivelul Uniunii - de 8 ori, din 2000 până în 2022, chiar și pe fondul economic dificil post-pandemie amplificat acum și de consecințele războiului din Ucraina. Am recuperat, în ritm alert, decalajele economice, iar România se situa, deja, în 2021, la 74 la sută din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în evaluarea  PIB-ului per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard.

Măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului, inclusiv în baza dialogului cu mediul de afaceri și cu investitorii străini, au creat stabilitate economică și au contribuit la creșterea-record a investițiilor străine înregistrată anul trecut. Potrivit datelor BNR, fluxul de investiții străine directe a fost de 9,4 miliarde euro în primele 10 luni și va ajunge la 11,3 miliarde euro pentru întregul an 2022, cu aproape 2 miliarde de euro mai mult decât valorile înregistrate în 2008, considerat cel mai bun reper. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut în primele zece luni din 2022 cu peste 30%, comparativ cu perioada similară din 2021, ajungând la 6.175 de firme noi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. 

Este îmbucurător faptul că România a rămas o destinație preferată pentru investitori în Europa de Est. Vrem să continuăm și în 2023 acest parteneriat de succes. Guvernul este dedicat investițiilor și acest lucru este demonstrat prin fapte.  (...)

Le-am mulțumit investitorilor străini pentru încrederea pe care o au în România, i-am asigurat  că vom continua cu măsuri care să stimuleze investițiile și mențină dinamica de creștere. Estimările Băncii Mondiale confirmă perspectiva unei creșteri economice constante, până în 2030. Avem la dispoziție peste 80 de miliarde de euro - fonduri europene pentru a susține acest ritm de dezvoltare și modernizare, iar perspectiva de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, care va consolida modernizarea României demarată odată cu apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, va deschide oportunități noi pentru mediul de afaceri.”

18 ianuarie

În contextul lucrărilor din ședința de Guvern, Premierul Nicolae Ciucă a declarat:

„Continuăm să abordăm, în aceeași dinamică, măsurile pe care le-am demarat în  2022 și aprobăm în ședința de guvern soluții pentru susținerea mediului de afaceri și noi investiții în mai multe localități din țară, astfel:

• Venim în sprijinul operatorilor economici din turism, asigurându-le decontarea unei părți considerabile a cheltuielilor de participare la târgurile internaționale.
• Sprijinim construirea unei noi fabrici de producție anvelope în Oradea, județul Bihor. Ajutorul de stat de aproape 100 de milioane de euro înseamnă noi locuri de muncă și oportunități de dezvoltare pentru această zonă.
• Asigurăm finanțarea unor investiții prioritare privind siguranța rutieră. Contractul de finanțare în valoare de 50 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii va asigura resursele pentru investiții în 89 de locații.
• Tot în domeniul transporturilor, aprobăm realizarea Centurii București și intersecția cu șoseaua Chitila-Mogoșoaia, o investiție în valoare de aproape 110 milioane de lei din fonduri europene.
• Pentru locuitorii Timișoarei, aprobăm o investiție de 420 de milioane de lei, din fonduri europene, în realizarea căii ferate care va lega Aeroportul Traian Vuia de municipiul Timișoara. Proiecte similare se vor derula și pentru comunitățile din localitățile Călărași și Turda.

Tot legat de dezvoltarea infrastructurii, continuăm seria măsurilor luate la începutul anului, în care am aprobat peste 2 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de lei pentru modernizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră și a Canalului Poarta Albă Midia-Năvodari și aprox. 500 de milioane de lei pentru construirea Stadionului ”Nicolae Dobrin” din Pitești, fonduri ce vor fi alocate prin Ministerul Dezvoltării.

Sunt proiecte foarte importante, așteptate de către cetățenii români, care vor schimba în bine economia românească și viața în comunitățile locale.

Încă o dată, discutăm despre cea mai mare sumă, de 7,22% din PIB, alocată pentru investiții și cer tuturor ministerelor de linie să monitorizeze îndeaproape modul în care se vor derula acestea.”

18 ianuarie

În cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de guvern, ministrul dezvoltării, Attila-Zoltán Cseke, a anunțat că guvernul a aprobat un act normativ privind un amplu program de consolidare a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice de risc seismic din zonele care sunt expuse acestui risc în România. Programul a debutat prin platforma digitală deschisă de Ministerul Dezvoltării în data de 3 ianuarie, ora 10:00. În prezent, pe această platformă au fost depuse 235 de cereri de finanțare, în valoare totală de 4,29 miliarde lei, 130 de cereri în valoare de 2,97 miliarde de lei pentru consolidare blocuri de locuințe cu risc seismic, respectiv 105 cereri în valoare de 1,32 miliarde de lei care se referă la clădiri de interes public. Între aceste clădiri de interes public, se află și 54 de unități școlare, 8 unități sanitare, 17 instituții culturale, restul din alte categorii.

Acest program a avut printre noutăți introduse câteva elemente principale, în primul rând o finanțare de 100 % acordată de bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării. Actualul program este un program de interes național, care urmărește în principal rezolvarea acestor probleme de risc seismic a clădirilor. Pe lângă această finanțare de la bugetul de stat, există finanțări consistente propuse în PNRR - 486 milioane de euro pentru renovări integrate, care includ consolidare de risc seismic și eficientizare energetică în mod obligatoriu.

18 ianuarie

Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Transmit condoleanțe și întreaga mea compasiune familiilor celor trei muncitori care și-au pierdut viața în urma accidentului din mina Jilț Sud, din Complexul Energetic Oltenia.

Sunt alături de muncitorii răniți și mă asigur că primesc îngrijiri cât mai bune.

La scurt timp după producerea tragediei i-am solicitat ministrului Energiei, Virgil Popescu, să meargă urgent la fața locului și am mobilizat autoritățile responsabile pentru a lua primele măsuri.

Cei vinovați trebuie să plătească!

În acest moment, atât Ministerul Energiei, cât și Ministerul Muncii, prin Inspecția Muncii,  continuă verificările și cercetează cauzele producerii accidentului.

Până la ședința de guvern de săptămâna viitoare am cerut să îmi fie prezentate primele date, concluzii și măsuri împotriva celor care se fac vinovați de producerea accidentului și soluții concrete pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în Complexul Energetic Oltenia.

Trebuie să ne asigurăm că astfel de situații nu se vor mai repeta!”

18 ianuarie

Premierul Nicolae Ciucă a adresat următorul mesaj participanților la Gala PatriotFest, Ediția a 5-a:

„Încep prin a-mi exprima deosebita apreciere față de laureați, față de toți cei care s-au înscris în concurs și, nu în ultimul rând, față de organizatorii acestui proiect menit să pună în valoare inovarea românească aici, în România, pentru securitatea națională a României.

Am salutat de la prima ediție ideea unui asemenea eveniment, prin care inovarea din domeniul privat să-și găsească aplicabilitate în instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Iată-ne ajunși la finalul celei de-a 5-a ediții a acestui concurs - un bun prilej de a privi retrospectiv la măsura în care ideile inovatoare premiate până acum s-au materializat la nivelul acestor instituții. Un lucru este însă evident: este nevoie de o adaptare continuă la evoluțiile tehnologice și de o abordare în perspectivă a riscurilor și amenințărilor de securitate. PatriotFest este un bun promotor al acestor cerințe, oferind, totodată, o șansă de afirmare inovatorilor români.

Acum, în calitate de prim-ministru, am avut posibilitatea de a susține nu doar moral cercetarea și inovarea, ci și cu măsuri concrete care să stimuleze inovarea și inteligența românească în toate domeniile, pentru susținerea centrelor de competență, a cercetătorilor români, din țară și din diaspora. Avem în bugetul aprobat pentru 2023 o creștere substanțială a resurselor alocate acestui domeniu, o creștere cu 70% față de anul trecut. De asemenea, de la nivelul Guvernului, am oferit tot sprijinul pentru ca începând de anul acesta să se reia seria conferințelor ”Smart Diaspora”, inițiativă de referință pentru legătura valorilor românești din străinătate cu societatea și comunitatea academică din România.

Românii sunt creativi. Avem atâtea exemple de performanță, chiar de nivel internațional, în materie de cercetare și inovare. Vrem să le oferim perspective tuturor, și celor din mediul academic, și celor din diaspora și celor din mediul privat. Laureații Galei PatriotFest 2022 îmi dau încredere că România se bucură de o resursă umană de excepție, capabilă să ofere soluții tehnologice avansate pentru securitatea națională.

Evoluțiile din ultimul an în materie de securitate globală au mers, din păcate, într-o direcție nedorită și foarte periculoasă, iar natura amenințărilor și riscurilor este din ce în ce mai complexă. Este important să fim în pas cu tot ceea ce ne oferă noile tehnologii și să privim în perspectivă, pentru a fi pregătiți în fața oricăror provocări de securitate și vedem că această preocupare este comună la nivelul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

De aceea, apreciez în continuare această competiție de idei desfășurată sub genericul PatriotFest. Tematicile ediției 2022 - care încurajează dezvoltarea de sisteme autonome, de inteligență artificială și inovarea pentru securitate - răspund provocărilor actuale. Am toată încrederea că proiectele inovatoare care s-au bucurat de aprecierea juriului și au fost premiate vin cu un potențial major pentru securitatea României și își vor găsi aplicabilitate.

Îi felicit pe laureați și sunt convins că succesele lor nu se vor opri aici.

Îi felicit pe toți cei care au participat la acest concurs și chiar dacă nu se numără printre laureați, îi asigur că aplecarea lor către inovare este apreciată.

Îi felicit și pe organizatorii PatriotFest și îmi doresc ca această inițiativă să fie continuată.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes tuturor!”

Vă mulțumim!