Video

Luni, 28 Martie 2022

Sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 21-26 martie 2022

Bună ziua, vă prezentăm Sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 21-26 martie 2022.


21 martie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a primit astăzi, la Palatul Victoria, vizita unei delegații a Congresului SUA, condusă de către Stephen Lynch, președinte al Subcomisiei parlamentare pentru Securitate Națională, din Camera Reprezentanților. Discuțiile au vizat situația de securitate curentă, determinată de agresiunea militară rusă în Ucraina și de gestionarea valurilor de refugiați.
Premierul Nicolae Ciucă a făcut o prezentare extinsă a modului în care România percepe situația de securitate curentă, inclusiv acțiunile militare ruse și scopurile sale.
Prim-ministrul român a insistat pe dovada de unitate a aliaților, care prin prezența militară pe teren, aici, în România, oferă certitudinea angajamentelor de securitate colectivă din cadrul NATO, precum și a valorii Parteneriatului strategic cu SUA. Cu acest prilej, a fost subliniată și importanța dezvoltării de noi investiții americane în România.
În cadrul dialogului, a fost evidențiată solidaritatea manifestată de români, societatea civilă și instituțiile statului în gestionarea fluxurilor de refugiați.
Stephen Lynch a mulțumit pentru activitățile României și pentru leadershipul pe care îl oferă atât în sprijinirea refugiaților cât și a ucrainenilor rămași să lupte pentru apărarea țării lor.


22 martie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu delegația Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, condusă de președintele Francesco Rocca, aflat în vizită oficială în România.
Cu această ocazie, au fost stabilite noi măsuri de coordonare a eforturilor de gestionare a fluxului de refugiați ucraineni generat de agresiunea militară rusă. Solidaritatea și umanitatea manifestate de români, alături de intervenția integrată a autorităților împreună cu societatea civilă și reprezentanții organizațiilor umanitare internaționale au fost remarcate în cadrul dialogului.
Premierul a subliniat deschiderea Guvernului față de sprijinul oferit de Federația Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, care s-a oferit să valorifice experiența acumulată în gestionarea altor valuri de refugiați și să colecteze ajutoarele la nivel internațional. Prim-ministrul a arătat că reacția de solidaritate este esențială în mobilizarea necesară pentru ajutorul de care au nevoie victimele celei mai mari tragedii cu care ne confruntăm în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Federației a transmis mulțumiri Guvernului pentru gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina și intenția de a deschide un Birou care să faciliteze oferirea de resurse suplimentare Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

22 martie
Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „România este o țară sigură și are toate garanțiile de siguranță și securitate astfel încât turismul să se poată desfășura în beneficiul tuturor. Pentru ca turismul să facă saltul de la o activitate cu potențial la o ramură care să aibă o contribuție importantă în PIB, este nevoie de o infrastructură modernă. În toate proiectele de investiții pe care le avem în desfășurare, urmărim să dezvoltăm această infrastructură, astfel încât să facilităm deplasarea tuturor celor care vin să viziteze toate aceste locuri minunate.
Țin să apreciez contribuția consistentă adusă de domeniul HoReCa, în această perioadă de când forțele armatei ruse au invadat Ucraina, în tot ceea ce a însemnat sprijinul pentru refugiații care vin din Ucraina. Vă mulțumesc pentru tot ajutorul acordat și pentru că ați venit să susțineți măsurile pe care Guvernul le-a luat în această situație.”

22 martie
Guvernul a dezmințit informațiile apărute în spațiul public referitoare la posibila existență a unui nor toxic deasupra României. Analizele Administrației Naționale de Meteorologie indică valori normale ale concentrațiilor de monoxid de carbon deasupra României.
Astfel, vântul puternic ce s-a resimțit în această perioadă nu a avut nicio legătură cu poluarea produsă în zona de conflict militar din Ucraina, astfel că că niciun indicator măsurat (monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot etc.) nu prezintă creșteri semnificative, niciunde pe teritoriul României.

22 martie
Prima reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, coordonat de Irina-Dumitrița Solomon, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, a avut loc astăzi, 22 martie 2022, la Palatul Victoria.
„Strategia națională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură reprezintă un instrument esențial, mai ales în actualul context în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraționiste și a mesajelor revizioniste, precum și la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor antisemite, rasiste sau xenofobe”, a afirmat Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean.
Secretarul de Stat Irina-Dumitrița Solomon a declarat că Strategia națională nu trebuie să rămână o țintă asumată doar la nivel discursiv și a reiterat importanța pe care Guvernul României o acordă implementării Strategiei naționale, mai ales prin coordonarea de la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului.
La reuniunea Comitetului interministerial au participat reprezentanții ministerelor și instituțiilor care au calitatea de membru – Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Sportului, Secretariatului General al Guvernului, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Agenției Națională pentru Romi.


23 martie
În ședința de Guvern au fost adoptate mai multe acte normative, cele mai importante fiind:
-Prin Ordonanță de Urgență, s-a stabilit cadrul instituțional și măsurile care permit aplicarea în România a Regulamentului european privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman. Regulamentul are ca scop uniformizarea procedurilor de autorizare și desfășurare a studiilor clinice în spațiul european și are o perioadă de tranziție de punere în aplicare de 12 luni, până în luna ianuarie 2023. Actul normativ prevede și sancțiuni pentru desfăşurarea pe teritoriul României a studiilor clinice intervenţionale neautorizate, în locuri inadecvate și cu nerespectarea prevederilor privind transmiterea informaţiilor care trebuie să fie făcute publice prin intermediul bazei de date a Uniunii Europene;
-La nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării va fi înființat Grupul Operativ pentru Implementarea și Monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală a României (Task Force), care va funcționa pe toată durata derulării PNRR al României;
-Persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi din zona conflictului armat din Ucraina vor beneficia și de decontarea cheltuielilor cu cazarea în cuantum de 50 de lei/zi/persoană găzduită în plus față de decontarea cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită. Decontarea se va realiza din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de Urgență / Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, urmând ca mecanismul de decontare să fie stabilit prin hotărâre de Guvern;

23 martie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegație condusă de CEO-ul American Jewish Joint Distribution Committee (JDC), doamna Ariel Zwang, la care a participat și președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), domnul Silviu Vexler.
În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte legate de situația refugiaților din Ucraina, dezvoltarea vieții evreiești din România și sprijinul Guvernului pentru proiectele inițiate de comunitățile evreiești.
O discuție aprofundată a avut loc referitor la punctul de trecere a frontierei de la Siret, respectiv centrul de primire a refugiaților organizat de JDC-FCER și măsurile implementate pentru ajutorarea refugiaților care tranzitează România. În mod distinct, a fost evidențiată situația celor peste 200 de orfani din Ucraina, aduși în România de FCER, cu susținerea Guvernului.
În contextul discuției privind situația comunităților evreiești din România și dezvoltarea vieții evreiești, șeful Executivului a subliniat poziția sa fermă în favoarea unor măsuri concrete menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizare și discursului instigator la ură, a adresat felicitări FCER pentru succesul programelor implementate până în prezent și a salutat colaborarea constantă dintre Guvern și Comunitățile Evreiești.
Membrii delegației i-au mulțumit prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă pentru sprijinul acordat de Guvern programelor desfășurate de FCER, în special celor de asistență socială și medicală dedicată supraviețuitorilor Holocaustului, dar și pentru susținerea demersurilor de reabilitare și promovare a patrimoniului religios al comunităților evreiești.


25 martie
Cu ocazia Zilei Poliției Române, Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Siguranța cetățeanului este acum, mai mult ca oricând, o temă care, în mod firesc îi preocupă pe oameni. Răspunsul Poliției Române la aceste așteptări trebuie materializat într-un parteneriat cu cetățenii, bazat pe încredere, onestitate și profesionalism.
Ne dorim ca activitățile instituțiilor să fie cât mai bine închegate, să salvăm vieți și să putem da o mână de ajutor. Sprijinul societății civile, de la cetățean la organizațiile neguvernamentale, poate fi decisiv în rezolvarea cu celeritate a multor cazuri. Contribuția binevenită a societății civile merită să fie cunoscută de către întreaga țară.
Doresc ”La mulți ani” polițiștilor și să rămână devotați misiunii de a proteja cetățeanul! La mulți ani Poliției Române!”

25 martie
În ședința de Guvern au fost stabilite mai multe măsuri importante în diferite domenii de interes pentru cetățeni, după cum urmează:
Sănătate publică: Începând cu 1 aprilie 2022 vor fi introduse 28 de noi programe naționale de sănătate și vor fi oferite servicii medicale atât la cabinetele medicilor de familie, la domiciliul pacientului, cât și la locul solicitării. De asemenea, vor fi introduse încă 31 de noi medicamente în lista celor compensate și gratuite, destinate tratamentului afecțiunilor pulmonare cronice, oncologice, scleroza multiplă, diabet, boli rare. Între tratamentele nou introduse se regăsește și tripla terapie necesară pacienților cu fibroză chistică.  
Energie: Se va reduce nivelul dividendelor încasate la bugetul de stat de la Romgaz și Nuclearelectrica, companii angrenate în proiecte mari de investiții. Acesta este un semnal că statul român susține continuarea investițiilor care contribuie la creșterea securității și asigurarea independenței energetice de care România are nevoie. Fondurile care intră la bugetul de stat din dividendele celor două companii sunt destinate susținerii pachetului de măsuri pentru protejarea cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor la energie şi gaze naturale.
Protejarea mediului și a pădurilor: De Ziua națională a pădurilor, Guvernul a aprobat interzicerea emiterii de avize de transport de lemne de la locul recoltării, pe timpul nopții. Această măsură contribuie la reducerea riscului exploatării ilegale din păduri.
Republica Moldova: România sprijină în mod concret eforturile Republicii Moldova de a se dezvolta durabil și de a avansa pe calea reformelor și apropierii sale de Uniunea Europeană. Guvernul a aprobat proiectul de lege prin care România va oferi Republicii Moldova un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro.


26 martie
Cu prilejul împlinirii a 32 de ani de la înființarea Serviciului Român de Informații, Premierul Nicolae Ciucă a transmis următorul mesaj: „Parte a Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Serviciul Român de Informații și-a consolidat misiunea de pilon al siguranței naționale în cei 32 de ani de activitate, prin profesionalism și capacitatea permanentă de modernizare și adaptare.
Situația complexă generată de agresiunea militară rusă din Ucraina, suprapusă gestionării pandemiei COVID-19, aduce în atenție noi provocări. Garantarea siguranței cetățeanului are o înțelegere extinsă în acest context și necesită soluții care să ofere securitate și protecție în plan social, economic, dar și în ceea ce privește spațiul cibernetic și informațional.
Prin Programul de Guvernare, ne-am asumat ca în centrul proiectelor și acțiunilor noastre să fie cetățeanul, iar acest obiectiv este imperativ să se reflecte în toate domeniile de activitate. Așteptările și preocupările firești ale oamenilor trebuie să se regăsească în acțiunile statului român și să primească răspuns adecvat.
Contextul actual de securitate implică extinderea preventivă și graduală a umbrelei de securitate și protecție a cetățenilor români, prin acțiuni coordonate ale instituțiilor.
Salut demersurile Serviciului Român de Informații pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor la adresa securității cibernetice a României. Aceste acțiuni trebuie continuate în deplină concordanță cu respectarea drepturilor cetățenilor și a valorilor fundamentale ale societății democratice.
Felicit Serviciul Român de Informații pentru dedicare și profesionalism!
Doresc mult succes misiunilor de asigurare a securității cetățenilor și statului român! La mulți ani, SRI!”

26 martie
În cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de Guvern, Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a declarat următoarele:
Referitor la la impactul prezenței cetățenilor ucraineni pe teritoriul României, asupra sistemului de sănătate: „Ministerul Sănătății a stabilit toate elementele privind acordarea asistenței medicale tuturor persoanelor care vin din Ucraina. Numărul solicitărilor la nivelul sistemului de sănătate este redus:  107 la serviciile de ambulanță, 177 de persoane s-au prezentat la unitățile de primiri-urgențe și circa 80 de persoane sunt internate în spitalele din România.
Un element care ne interesează este evaluarea persoanelor refugiate, atunci când ajung în centrele organizate de inspectoratele județene pentru situații de urgență și autoritățile locale, încât să poată fi identificate persoanele, mai ales copiii, dacă au boli transmisibile. Nu avem probleme deosebite, până în momentul de față.
Ştim că, în Ucraina, din cauza acoperirii vaccinale reduse exista acest risc, dar autoritățile de sănătate publică colaborează cu inspectoratele județene pentru situații de urgență astfel încât să poată evalua orice caz suspect legat de eventualitatea unor boli transmisibile. Fiind vorba de solicitări reduse, nu există niciun fel de problemă legată de acordarea serviciilor de sănătate.”
Privind distribuirea pastilelor de iodură de potasiu către populație: „Vom pune la dispoziția populației aceste pastile doar după o campanie de informare publică asupra modului lor de utilizare și de păstrare. Este foarte posibil ca pastilele de iodură de potasiu să nu fie utilizate în perioada următoare, însă avem responsabilitatea să asigurăm gratuit oamenilor acest produs.
Pastilele vor fi distribuite prin cei aproximativ 10.000 de medici de familie, pe listele cărora sunt 16 milioane de persoane.  Prin urmare, va fi nevoie de două-trei săptămâni pentru distribuirea lor.”
De asemenea, Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, referitor la integrarea copiilor ucraineni în sistemul de învățământ din România, a declarat:
Dintre cei aproape 79.000 de refugiați care au rămas pe teritoriul României, 33.691 sunt minori. Peste 24.000 au vârstă școlară. În urma discuțiilor cu elevii și profesorii ucraineni, rezultă că sunt două categorii de elevi. În primul rând, sunt acei elevi care doresc și au făcut cereri pentru a fi audienți în sistemul de învățământ românesc, pe curriculum românesc. La începutul săptămânii viitoare vom avea 1.140 de elevi înscriși în școlile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000.
Cea de a doua categorie este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue școala după curriculum ucrainean. Au nevoie de sprijin logistic din partea școlilor românești: spații și echipamente electronice care le vor fi puse la dispoziție. Acești copii trebuie sprijiniți și sunt sprijiniți. Tabletele care le vor fi repartizate unora dintre acești copii,  începând de luni, nu se vor lua de la copiii români. Sunt tablete, care există în școli, stocuri suplimentare, care nu au fost distribuite. Comisarul european pentru muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, va veni în România și împreună vom vizita școli în care România integrează elevii ucraineni.”
Referitor la impactul prezenței cetățenilor ucraineni pe teritoriul României, asupra pieței muncii, secretarul de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, a declarat: „În România sunt înregistrate 3.286 de contracte de muncă ale unor cetățeni ucraineni, cu 728 mai multe decât în data de 24 februarie, când a debutat conflictul. De asemenea, avem 355 de cetățeni ucraineni care s-au înregistrat la Agențiile Județene de Ocupare și Formare în vederea ocuparii unui loc de muncă.
În România există un număr de 143 de companii care și-au exprimat intenția de a oferi un număr de 3.135 de locuri de muncă și pentru cetățeni ucraineni. Atenție, nu sunt dedicate exclusiv cetăţenilor ucraineni. În măsura în care există cetățeni români care doresc să le ocupe o pot face la fel de bine. De altfel, la nivelul întregii țări, 4.300 de companii oferă 33.800 de locuri de muncă vacante, iar șomajul este la un minim istoric: pe luna februarie, ultima lună raportată, este 2,67%; în ianuarie a fost 2,68%, iar media anului trecut a fost de 2,69%. Există unele persoane sau o parte a societății care au temeri că există riscul ca aceşti cetăţeni ucraineni care vin ne vor fura nouă locurile de muncă. Să știți că avem un număr foarte mare de locuri de muncă declarate vacante în mod constant de către angajatori, motiv pentru care am și mărit contingentul de lucrători non-UE la 100.000 pentru anul acesta.”
Vă mulțumim!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe