Guvernul României



Miercuri, 16 Nov

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 noiembrie


Galerie foto

 

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 16 noiembrie

[CHECK AGAINST DELIVERY]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua. Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului României. Înainte de a vă prezenta principalele decizii pe care guvernul le-a luat astăzi în ședința de guvern, aș vrea să salut prezența alături de mine a domnului ministru al finanțelor, Adrian Câciu. Alături de subiectele care au făcut obiectul deciziilor luate deja astăzi în guvern, au fost discutate și elemente legate de ultima rectificare bugetară a acestui an și domnul ministru de finanțe o să prezinte o serie de elemente legate de această rectificare și, desigur, vă poate sta la dispoziție pentru răspunsuri la eventualele dumneavoastră întrebări. Cu această scurtă introducere, domnule ministru, vă rog.
Adrian Câciu: Vă mulțumesc. Bună ziua! Mâine, probabil, se va aproba rectificarea, avizele sunt în curs. Ultima rectificare din acest an, o rectificare din nou pozitivă, având în vedere datele de la Comisia Națională de Prognoză referitoare la prognoza de toamnă, la un PIB nominal, în creștere la 1.396,2%, cu o creștere economică, tot așa, prognozată de 4,6% în acest an de către instituția națională.
Ca element foarte important al acestei rectificări este reducerea deficitului ca pondere în PIB de la 5,84 % pe cash, la 5,74% pe cash. Practic, continuăm traseul pe care ni l-am angajat pe procedura de deficit excesiv, iar acolo unde reușim să facem o reducere mai accentuată, o facem inclusiv din programare și nu numai din execuția bugetară. Deficitul pe valori nominale se menține la același nivel ca și la prima rectificare, de 80,1 miliarde de lei. Ca principiu al acestei rectificări a fost să alocăm fondurile suplimentare pentru asigurarea cu prioritate a cheltuielilor obligatorii. După cum știți, au mai fost elemente care au apărut de la ultima rectificare până în prezent. Asigurarea fondurilor și pentru funcționarea unităților administrativ-teritoriale, asigurarea fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finalul anului, alocarea de sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat pentru asigurarea drepturilor de asistență socială, asigurarea fondurilor necesare pentru finanțarea cheltuielilor permanente din programul pentru școli al României, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor cu burse acordate elevilor din unităţile de învăţământ special şi de masă, asigurarea fondurilor necesare finanţării cheltuielilor de funcţionare ale căminelor pentru persoanele vârstnice, asigurarea fondurilor necesare finanţării drepturilor asistenţilor personali ale persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, asigurarea fondurilor necesare finanţării serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului şi măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu handicap.
De asemenea, avem în vedere asigurarea de fonduri şi pentru Ministerul Agriculturii în vederea acordării unor ajutoare de stat pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică, asigurarea de fonduri şi alocarea pentru execuţia din Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi a Programului de Interes Public şi Social derulat prin Compania Naţională de Investiţii şi crearea cadrului legal pentru efectuarea de redistribuire de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfăşurări a activităţilor ordonatorilor principali de credite.
Pe site-ul Ministerului de Finanţe am pus, în transparenţă decizională, rectificarea bugetară. Acolo se observă că veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 521,1 milioane de lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 522,1 milioane de lei. Veniturile bugetului de stat pe anul 2022 se diminuează cu suma de un 1,940 miliarde lei, iar influenţele se reflectă în principal la impozitul pe profit, care vine pe plus cu 1,6 miliarde de lei. Majorarea se datorează avansului încasărilor din impozitul pe profit comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021. Un plus la alte impozite pe profit, venituri şi câştiguri din capital de la persoane juridice de 199 de milioane de lei. Un minus la TVA de 1,6 miliarde de lei în baza programării făcute în prima rectificare, având în vedere şi rezultatele din datele semnal pe PIB trimestrul IV, care reflectă o încetinire a economiei, în sensul că, chiar dacă este creştere, este în viteză mai lentă decât în trimestrele anterioare. O reducere la accize de 670 de milioane de lei, o reducere pe taxa de utilizare a bunurilor, a autorizării utilizării bunurilor sau pe desfăşurare de activităţi de 1,3 miliarde de lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 3,7 miliarde de lei.
În principiu ca şi categorii de venituri mari, aici avem modificările, iar pe cheltuielile bugetului de stat se majorează, cum am spus, pe sold cu suma de 1,9 miliarde de lei din care cheltuielile de personal se majorează pe sold cu suma de 221,6 milioane de lei. În principiu, la categoriile de venituri mari avem modificările, iar pe cheltuielile bugetului de stat se majorează pe sold cu suma de 1,9 miliarde de lei, din care cheltuielile de personal se majorează pe sold cu suma de 221,6 milioane de lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii se diminuează cu 759 milioane de lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3 miliarde de lei, cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu suma de 23,1 milioane de lei. Transferurile între unitățile administrației publice se majorează cu 597,5 milioane de lei, alte transferuri se majorează cu suma de 1,6 miliarde de lei, cheltuielile de asistență socială cresc cu 1,2 miliarde de lei. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile se majorează cu 1,5 miliarde de lei, alte cheltuieli cresc cu 872,6 miliarde de lei. Avem, de asemenea, o restructurare a sumelor alocate ordonatorilor de credite pe PNRR, având în vedere și analiza pe care am făcut-o privind execuția sumelor din PNRR alocate pe credite bugetare, făcută de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. De aceea, apare și o reducere a creditelor bugetare cu proiecte finanțate din PNRR cu suma de 7 miliarde de lei. Această sumă se pune în bugetul pe 2023, având în vedere noile etape stabilite prin creditele de angajament și prin angajamentele luate de către coordonatorii de reformă pe fiecare țintă și jalon în parte. Cheltuielile de capital se majorează cu 72 de milioane de lei, fondurile de rezervă se majorează cu un miliard de lei. În mare parte, acestea sunt sumele pe tipuri de cheltuieli. Pe ministere aveți în ceea ce înseamnă transparență publică, cum, cine primește bani, cine pierde la rectificare. După cum știți, așa cum v-am și obișnuit, rectificarea ultimă din an este o rectificare a adevărului. Practic, acolo se vede diferența între programat și execuție. În principiu, ordonatorii de credite care au nevoie primesc sume suplimentare, ordonatorii de credite care nu au reușit, din varii motive obiective sau subiective, să aibă o execuție bugetară eficientă pierd anumite sume de bani. Ceea ce este foarte important, ceea ce s-a angajat în acest an, evident, se va regăsi în bugetul anului viitor. N-aș vrea să vă rețin foarte mult atenția cu cifre tehnice, decât dacă considerați necesar să vă dau detalii pe fiecare minister. Aș sta la dispoziția dumneavoastră cu răspunsuri la întrebări pentru că sunt convins că aveți întrebări care nu țin numai de rectificare. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog, întrebările dumneavoastră.
Reporter: Bună ziua! INS a dat astăzi o ajustare destul de abruptă a creșterii economice pentru trimestrul I, de la 5,3 la 1,5%. Cum vă explicați această ajustare?
Adrian Câciu: Eu nu o să comentez neapărat ajustările pe care le face Institutul de Statistică. Ce am citit în motivarea comunicatului dânșilor este schimbarea modelului econometric folosit la analiza pe creșterea economică, pe datele semnal la PIB. Din punctul meu de vedere, la acest moment, suntem totuși în 16 noiembrie și reamintesc tuturor că la începutul anului era o euforie, n-aș putea să spun, că nu e cuvântul potrivit, era pe negativ, se bucurau foarte mulți în această țară că n-o să avem creștere economică conformă cu programul bugetar. Iată că, indiferent cum se schimbă cifrele pe datele PIB de-a lungul timpului, cum ele sunt restructurate sau sunt reanalizate, pentru că și evoluția economică este în dinamică, sunt semnale cel puțin prudente, din punctul meu de vedere, ale Comisiei Naționale de Prognoză, că închidem acest an cu 4,6. Aduc aminte tuturor că la primul trimestru, când a început conflictul din Ucraina, toată lumea ne vedea în recesiune. Din această perspectivă, sunt convins că cei de la INS vă pot da detalii cu privire la modelul aplicat. Din punctul meu de vedere, ne menținem pe creștere economică și în trimestrul III. Avem trei trimestre în continuare de creștere economică. E adevărat, semnale de încetinire ale economiei devin evidente. Tocmai acesta trebuie să reprezinte semnalul pentru modul în care se construiește bugetul anului 2023, să vii și să intervii cu stimuli economici, astfel încât să poți, cum mai spun eu de multe ori, să rebustezi această pierdere de viteză a creșterii economice.
Reporter: Şi v-aș mai întreba ce spațiu bugetar are Guvernul pentru creșterea salariului minim și care credeți dumneavoastră că e cea mai bună variantă de creștere a salariul minim?
Adrian Câciu: Varianta creșterii salariului minim se discută chiar la această oră în comisie, Comitetul Național Tripartit. Guvernul vine cu această propunere de creștere a salariului minim la 3.000 de lei, din care 200 de lei să fie scutiți de taxe. Evident, o să vedem care sunt și opiniile celor din mediul privat și sindicate, patronate. Eu cred că se poate gestiona această creștere de salariu minim, având în vedere două componente. Prima componentă este că întreg mediul privat, în acest moment, este protejat de ceea ce înseamnă impactul negativ al prețurilor la energie. După cum știți, acum, foarte recent, am adoptat un mecanism care este valabil 2 ani de zile privind prețuri fixe la energie, inclusiv pentru companii. Vreau să vă spun că nu multe țări din Europa au avut acest curaj, pentru că interesul nostru este aici, acasă, trebuie să ne protejăm economia, lăsând, totuși, piața internă să funcționeze, piața comună. Dar trebuie să avem grijă de companiile noastre, până la urmă, mențin locurile de muncă pe care le-au creat. Acest lucru trebuie pus în context, costul, dacă există o creștere a costurilor indirecte, generate de salariu minim, trebuie văzut și cu scăderea costurilor indirecte generate de menținerea prețurilor la utilități la un nivel care să nu schimbe ponderea costurilor în total cifră de afaceri pentru fiecare tip de sector. Deci, 3.000 de lei, cu 200 de lei scutiți de contribuție și de impozit.
Reporter: V-aș mai întreba, în final, doar dacă pentru anul viitor la cum arată bugetul creionat acum, ar fi bani pentru creșterea alocațiilor.
Adrian Câciu: Creșterea alocațiilor este în acest moment cea prevăzută de lege, așa cum am venit în programul de guvernare. Noi trebuie să avem în vedere și elementele pe care le-am prins în acest program de guvernare. După cum știți, la începutul lui 2022 s-a venit cu o creștere la alocațiile pentru copiii între 0 şi 2 ani şi pentru copiii, dacă nu mă înșel, care au probleme de sănătate... iar pentru celelalte, dar și pentru ce a crescut în 2022, o indexare cu rata inflației din anul anterior.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș vrea să vă rog să ne spuneți de câți bani a fost nevoie pentru plata pensiilor până la finalul acestui an - am văzut o alocare la Ministerul Muncii de aproape 1,5 miliarde; ne puteți spune câți bani au cerut strict pentru plata pensiilor?
Adrian Câciu: Niciun ban pentru plata pensiilor. Aici trebuie să înțelegeți un lucru: în capitolul mare din asistență socială sunt incluse toate cheltuielile cu privire la protecția copilului, la ceea ce înseamnă și alocații, la partea de persoane cu handicap - sunt voucherele pe care le-am dat. Evident, venim cu măsuri în întâmpinarea cetățenilor pentru a putea să susținem această perioadă complicată, diferențele se pun la rectificări. Deci, acolo nu s-au dus bani către pensii, pensiile au fost acoperite încă din prima alocare bugetară și, mai mult decât atât, dacă țineți minte, la prima rectificare bugetară, având în vedere încasările mai mari din contribuții, am și redus partea de subvenții de la bugetul de stat.
Reporter: Ne-ați vorbit despre o creștere a cheltuielilor cu personalul peste 220 de milioane de lei; aș vrea să vă întreb dacă ați văzut de ce a fost nevoie de această suplimentare, ce a determinat această creștere a cheltuielilor?
Adrian Câciu: După cum știți, a fost luată acea măsură cu acordarea a încă unei pătrimi din restanțele care erau până la atingerea grilei din 2022, iar această diferență este partea cumulată, care revine dincolo de ceea ce era deja în bugetele fiecărui ordonator de credit.
Reporter: O singură întrebare, vă rog, dacă se poate: gestionați și fondul de tranziție energetică, acolo unde se duc banii luați de la furnizorii de energie care au avut supraprofituri. Aș vrea să vă rog să ne spuneți câți bani aveți în acest moment în acel cont?
Adrian Câciu: La final de lună - pentru că e o întrebare pe care mi-ați mai pus-o - s-au strâns 1,2 miliarde de lei, iar costurile sau necesarul de acoperire de un miliard, dar profit de faptul că mi-ați pus această întrebare, să mă întorc și să vă pun pe toți să vă regândiți la discuția din prima rectificare. Când toată lumea spune de ce nu au pus 31 de miliarde de lei în contul unui minister şi am pus doar 2,5 miliarde, ei, astăzi discutăm, pe 16 noiembrie, au fost de ajuns acei bani. Iar restul ce vine curent ca și cheltuială sau decontare din fondul de tranziție noiembrie și decembrie se asigură din acest mecanism pe care l-am făcut în ordonanţa 119. De aceea, rugămintea mea la dumneavoastră este să ne permiteți să discutăm mai mult și să nu ne luăm după ce spun unii dintr-o piață, care au un anumit interes să creeze o anumită presiune. Credeți-mă că știm cum să gestionăm veniturile și cheltuielile acestui stat, pentru că, până la urmă, veniturile sunt ale dumneavoastră și nu cred că vă convine să ne luăm după ce spune o industrie sau alta. Apropo de asta, între lunile respective, până astăzi, câte un miliard de lei pe lună s-a decontat pentru că atâta s-a cerut.  
Reporter: Domnule ministru, în trecut, i-ați sfătuit pe români să facă clar diferența între ce își doresc și ce au nevoie într-o perioadă de criză. Vedem că BNR a anunțat această inflație ridicată, scumpiri care rămân până în 2024. Aș vrea să vă întreb ce sfat aveți acum pentru români, pe final de an?
Adrian Câciu: Același sfat: trebui să ne ducem în zona pe care ne-o permitem, pentru că nu este un sfat pe care eu îl dau românilor, toți facem același lucru. Până la urmă, este o situație complicată și, mai mult decât atât, este o situație care poate fi volatilă. Dau un singur exemplu, fără a vrea să induc un alt sentiment, dar vedeți cum pot evolua unele lucruri, ați văzut nu mai departe de ziua de ieri. Evident, s-au lămurit lucrurile, dar e bine, să avem în vedere ceea ce avem necesar de făcut și, evident, dacă vrem să investim, să investim cu grad redus de risc în perioada următoare.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru!
Adrian Câciu: Vă rog.
Reporter: M-aș întoarce un pic la cifrele INS, dacă putem să mai analizăm acea situație, pentru că, în primul rând, aș sesiza că este o revizuire în jos uriașă, pot să spun. Greu de crezut că o schimbare de sistem poate să facă aceste modificări, așa cum spun cei de la INS, și au fost unii economiști care, pe lângă faptul că atrăgeau atenția, trăgeau niște semnale de alarmă, mai spuneau că e posibil să asistăm la niște manipulări de cifre și știm că folosesc aceste cifre foarte mult în toate proiectele importante pe care le face guvernul, până la urmă, și mă refer și la modificările Codului Fiscal. O să vă ajutați de aceste date și pentru construcția bugetului? Și m-aș duce cu întrebarea spre ideea aceasta: credeți că e posibil în România să se întâmple acest lucru, să se manipulează niște cifre sau, altfel, o altă explicație pentru această diferență mare cum putem să o explicăm?
Adrian Câciu: Haideți să ne lămurim asupra unui lucru: bugetul se face pe baza prognozei. Deci, sunt două instituții diferite. Dar, într-adevăr, ceea ce dă INS este important, pentru că îți dă niște semnale, îți spune cam cum stă economia pe anumite componente și, atunci când iei o decizie de politică publică, te duci să recalibrezi acele sectoare care suferă. Din perspectiva aceasta, a afirmațiilor unor analiști, m-aș întreba de ce nu se uită la prognoza Comisiei Europene. Este ușor să arunci cu noroi într-o instituție națională, pentru că, probabil, nu îți răspunde în fiecare zi la televizor. Dar, totuși, cred că ceea ce ne spune INS-ul, indiferent că a aplicat o metodologie nouă, indiferent că a restructurat anumite date pe trimestrul I sau II, este mult mai prudent decât ceea ce ne spune Comisia Europeană. Este mult mai prudent decât ceea ce ne spune FMI. Oare toți manipulează datele și numai analiștii noștri știu să facă date? Dacă știu să facă, chiar îi rog să facă dânșii exact cât înseamnă PIB /.../ pe trimestrul II. Am dat un răspuns, nu este raportat la dumneavoastră sau la DIGI TV, ci este raportat la cei care au devenit părerologi de profesie, dar eu nu am văzut pe vreunul dintre ei să și nimerească. Vă aduc aminte și întrebați câți dintre ei au spus că vom termina pe creștere economică în trimestrul I. La fel, întrebați câți dintre marii trezorieri de bănci comerciale din România, care sunt și analiști economici, mai apar pe la televizor, spuneau că România va avea o creștere de 4,6 sau de 5 în primul trimestru. Mie mi se pare puțin ipocrit să începem să facem analiza aruncând o anatemă asupra instituției. Cel mai bine este ca instituția respectivă să iasă și să explice care sunt considerentele pentru care ai făcut aceste revizuiri, dacă se înscriu sau  nu în metodologie. M-am uitat pe modelul respectiv, permite astfel de revizuiri. E adevărat că pe toți ne-a surprins creșterea economică din trimestrul I, dacă tot discutăm sincer. A fost mult mai mult decât ceea ce ne prognozam. Dar din perspectiva asta aș vrea să fim mai reținuți în analiza pe care ne-o permitem a o face la televizor. Dacă niciodată n-a nimerit ce a prognozat, cred că cel mai bine este... Știți că nu există în România o lege a minima moralia, minima moralia înseamnă măcar să ai obraz să recunoști, ca atunci când greșești, măcar să ieși la televizor şi să spui: am greșit. Mă scuzați.
Reporter: Dacă nu mă înșel, eu acum stăteam și mă gândeam dacă nu cumva era o estimare legată de creșterea economică de undeva 1 sau o instituție financiară tot așa spunea că în jur de 1 ar trebui să fim și INS-ul nostru ne-a zis 5,3. Acum a revizuit înspre acel 1, din acest motiv vă întrebam cam de ce să fi greșit atât de mult, dacă doar pe baza unei...
Adrian Câciu: Eu nu cred că a greșit. Eu nu cred că a greșit. Cred că a aplicat alt model econometric, care i-a dus anumite elemente în plus, altele în minus. Pentru că nu e vorba de rezultatul... Rezultatul final e ceea ce vedem noi. Dar în econometrie sunt indicatorii pe care îi bagi pe model ca să îți dea diferența.
Reporter: Pe baza acestor noi estimări, ce tăiați în bugetul pe anul viitor? Adică, unde o să fiţi extraprudent?
Adrian Câciu: Deocamdată nimic, deocamdată nimic. Ceea ce noi pregătim este pe prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Avem o creștere mai mică decât în acest an. Pe acea creștere economică plecăm, ne uităm și la raportul asupra inflației, ultimul comunicat de BNR, care ne spune totuși că inflația va fi mai sus decât cea care a fost prognozată, și atunci venim în zona de de buget să ajustăm, pentru că se face o ajustare și pe venituri. Inflația generează venituri, dar totodată generează și costuri suplimentare la buget.
Realizator: Și, apropo de avertismentul pe care îl spunea și premierul Nicolae Ciucă la începutul ședinței, ne uităm și la ce se întâmplă la celelalte state și, într-un fel, ne va afecta și pe noi. Legat de acest lucru, ce putem să facem?
Adrian Câciu: Păi, asta am spus-o de fiecare dată. Nu suntem o insulă și ceea ce încercăm este, dacă vreți, pe de o parte, să nu fim fruntași la căderi, pe de altă parte, să atenuăm cât mai mult din prezumtivele efecte ale vreunei recesiuni în Zona Euro sau a unor state puternice din Zona Euro sau mai ales a statelor cu care avem schimburi comerciale foarte importante. Or, pentru asta, în afară de a atenua din erodarea puterii de cumpărare, care înseamnă măsuri de sprijin pentru populație dar și pentru companii, trebuie să vii cu programe care să-ți internalizeze producția. Dacă noi nu înțelegem că nu mai este timp de a sta și de a ne baza pe comerțul mondial și pe importuri, o să mai ratăm o șansă. Crizele, am mai spus-o, ne arată, de regulă, unde avem cicatrici sau răni și e bine să ne uităm la acele răni și să le închidem. România trebuie să treacă la o economie de producție. Foarte multe programe pe care le avem în buget trebuie să vină pe această reconversie - producție și procesare.
Reporter: Vedeți recesiune tehnică în România în 2023?
Adrian Câciu: Este posibilă, dar la acest moment recesiunea tehnică, eu am mai spus-o, mulți o privesc ca pe o apocalipsă, dar nu citesc cum a fost inventată. Știți că nu este această noțiune din perspectivă științifică acceptată, a fost inventată electoral și politic în Statele Unite pentru un anumit președinte. Ea aritmetic poate să îţi dea o evoluție și la sfârșit de an să ieși pe creștere economică. Este posibil să ai astfel de situații, dar nu înainte de a primi impactul sau a fi contaminat de ceea ce înseamnă importul de recesiune din Vest.
Reporter: O ultimă întrebare. 15% în plus la punctul de pensie e posibil de la începutul anului viitor?
Adrian Câciu: La punctul de pensie, după cum știți și din ultimele discuții, noi am avut o discuție, am văzut liderii coaliției, urmează să se discute săptămânile viitoare să închidem acest subiect, e vorba de anvelopa bugetară acordată bugetului de pensii, să crească cu 15%.
Reporter: Şi asta înseamnă materializată cum în creșterea pe punctul de pensie? Ca să se poată orienta și pensionarii, care cu siguranță de câteva săptămâni tot aşteaptă deznodământul.
Adrian Câciu:  Îi rog să aibă încredere. Aduc aminte totuși tuturor că anul trecut de-abia prin 20 noiembrie s-a aflat cu cât vor crește pensiile în 2022. După cum știți, nu era niciun gând să crească pensiile cu fosta guvernare. A fost o negociere cu noua coaliție și, în baza programului de stabilit de coaliție, am și anunțat pachetul social. Cred că într-o săptămână vom avea această decizie. Cred că liderii coaliției vor ieși cu un ansamblu de măsuri, pentru că nu e vorba numai de veniturile pensionarilor, este vorba de veniturile cetățenilor și noi trebuie să îi sprijinim pe cei care primesc în piept lovitura inflației, iar aceștia sunt persoanele cu venituri mici și medii. Inflația nu lovește în bogați. Mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, vedem că un minister important în economia crizei energetice de care tot vorbim, Ministerul Energiei, pierde bani la această rectificare bugetară. Dacă puteți să explicați de ce, să fie foarte clar pentru toată lumea, pentru că la ultima rectificare bugetară furnizorii de energie se plângeau că ei nu și-au primit toți banii în urma schemelor de plafonare și compensare. Știm că a fost adoptată o nouă schemă și ei vor să se asigure, ca noi toți, de altfel, că vor primi banii până la urmă și că vom avea cu toții căldură și curent electric.
Adrian Câciu: Căldură și curent electric veți avea cu siguranță. Furnizorii și-au primit banii pe ceea ce înseamnă deconturile care au ajuns la plată, la Ministerul Energiei sau la Ministerul Muncii. Prin /OUG/ 119, mecanismul acesta s-a schimbat. Adică traderii, producătorii și alţi jucători de pe piața energiei plătesc un impozit, care se strânge în Fondul de tranziție energetică, un cont de disponibil, iar din acel cont de disponibil, pur și simplu, cele două ministere solicită și trag banii necesari pentru plata deconturilor care vin de la ANRE la aceste două ministere. De aceea, nici nu mai era necesar ca din bugetul de stat să acorzi credite bugetare către cele două ministere pe această componentă, pentru că ea se autofinanțează. Din perspectiva aceasta - că mă întreba colega de la Antena -, la momentul acesta, sunt 200 de milioane excedent. Bine, nu înseamnă că excedent, vorbim de o dinamică de zi cu zi. Dar când m-ați întrebat, s-au strâns 1,2 miliarde, s-a plătit 1 miliard. Acest fond, iarăşi, la 25 noiembrie, urmează să încaseze o altă tranșă din impozitele din industria de energie și să se facă în continuare plăți. Deci, furnizorii să stea liniștiți, că își vor primi banii. Pe de altă parte, adresez aceeași rugăminte furnizorilor. Eu am stat de vorbă cu furnizorii, după acea rectificare și emoție colectivă, cu niște cifre care să știți că ne-au făcut rău. Dacă vă uitați la dobânzile României, în momentul în care unii joacă pe piață cifre, să știți că și costul de finanțare crește. Nu vreau să mă întreb dacă a fost interesat acel joc al cifrelor pe piață sau nu, dar ne-a costat ca țară. Dar ceea ce vreau să-i asigur pe furnizori este că banii și-i primesc, iar mecanismul care este făcut și proiectat în acest moment funcționează mult mai bine decât acel post-mecanism care era o birocrație. Era greu de descâlcit în fiecare minister, câte dosare erau de verificat. Vă rog!
Reporter: Încă o lămurire, vă rog frumos. Vreau să știu dacă nu există posibilitatea ca atunci când stabiliți cu cât cresc alocațiile anul viitor să se suplimenteze acel buget. Practic, doar respectați legea în vigoare, cea care prevede indexarea cu rata inflației de anul trecut?
Adrian Câciu: Da, aș vrea să vedeți totul într-un pachet de măsuri. Sunt măsuri care îi privesc direct pe copii, cum sunt alocațiile. Sunt măsuri care privesc familiile din care acei copii provin. Vedem dacă trebuie dat ca alocație sau eu aș spune sprijin pe familie. Vedeți, de-asta câteodată cred că ne și segregăm din perspectiva categoriilor sociale. Până la urmă, cum se spune, celula de bază a societății e familia. Noi ar trebui să ne axăm pe pachet de măsuri pe gospodărie, pe familie, pentru că acolo nevoile sunt diferite. Dacă te uiți pe membrii familiei, la fel, diversifici nevoile și atunci nu mai ai o uniformitate din perspectiva abordării guvernamentale. De asta eu cred că în pachetul acela de măsuri vom găsi un echilibru pe familie.
Reporter: Păi, și cum se transpune asta, mai exact?
Adrian Câciu: Lăsați-ne să venim cu acel pachet de măsuri. Pachetul social va conține pachetul pe familie, înțelegând aceasta pe gospodărie. Poate să aibă, cum a spus și domnul ministru Boloș, partea de energie, o să avem sprijinul one-off, avem sprijinul la alimente, avem creșterea de pensie.
Reporter: Dar pachetul social se referă la mai multe persoane din familie? Eu întrebasem strict...
Adrian Câciu: Cred că și președintele partidului a transmis: vrem să facem raportarea la gospodărie și la venit, venit per gospodărie. Este mai corect așa pentru că raportarea la venit la individ produce disensiuni și în cadrul unei familii. Dar nu vreau să intru în acest detaliu, asta discutăm odată, când facem o analiză socio-economică.
Reporter: Deci, în varianta de lucru pe care o aveți acum în bugetul pe anul viitor, alocațiile cresc cu 5,1%, rata inflației de anul anterior.
Adrian Câciu: Potrivit legii, la acest moment.
Reporter: Bună ziua! Revenind la subiectul cu salariul minim, discuția, propunerea Guvernului a fost de salariu minim 3.000 de lei brut, plus 200 de lei neimpozabili?
Adrian Câciu: Nu, din care 200 de lei neimpozabili.
Reporter: Inclus, așadar.
Adrian Câciu: Da.
Reporter: Adică facilitatea care este acordată și în momentul de față.
Adrian Câciu: Este acordată voluntar. O introducem ca obligativitate. Deci, salariul minim brut obligatoriu aflat în plată, nu? Dar extindem facilitatea la toată lumea, pentru că de exemplu, din cifrele pe care le am, 150.000 de persoane au beneficiat de măsura voluntară. Acum vor beneficia 1,4 milioane de persoane.
Reporter: Așadar, a existat și o altă variantă, de 3.000 plus 200, sau deloc.
Adrian Câciu: Nu, nu, nu, nu. Este ceva în discuție. Încă o dată, înțeleg că una dintre confederații ar fi propus ceva de genul acesta. O să vedem cum se termină dialogul social sau Consiliul Național Tripartit.
Reporter: Un alt subiect, revin la pensii. Prin faptul că evitați, se evită a se spune, evitați să spuneți în mod public...
Adrian Câciu: Nu se evită, trebuie să înțelegeți un lucru, că mi-aș fi dorit...
Reporter: ... că pensiile vor crește cu 15% și vorbiți de anvelopă. Asta înseamnă că pensiile, creșterea punctului de pensie, plus ajutoarele acordate pensionarilor ar ajunge la un total, la un pachet de 15%?
Adrian Câciu: Da, răspunsul este da.
Reporter: Așadar, vorbim de un punct de pensie mai mic de 15%.
Adrian Câciu: Și mi-aș fi dorit să nu se fi ajuns aici. Dacă politicienii n-ar fi făcut licitație pe pensii, până acum decizia era luată. Trebuie să înțelegeți un singur lucru...
Reporter: Care politicieni, domnule ministru?
Adrian Câciu: Vreau să mă lăsați să vă explic. Trebuie să înțelegeți un singur lucru: pensiile se plătesc din veniturile din contribuții. Evident, există și un deficit la fondul de pensii. România a fost introdusă în procedură de deficit excesiv de către strămoșii acestui guvern. România este obligată să reducă deficitele. Nu are spațiul pe care îl are orice altă țară când vrea să-și ajute cetățenii, dar, cu toate astea, face toate eforturile să îi ajute. Și eu cred că și anul acesta s-au văzut stimulii, v-am zis, aproape 6% din PIB, economie și cetățeni. Este un stimul pe care nu l-a atins nicio altă țară din Europa, chiar dacă sunt mai dezvoltate, și cu un spațiu fiscal foarte redus. Noi trebuie să ajutăm pensionarii; nu că îi ajutăm, este dreptul lor de a fi protejați în fața erodării puterii de cumpărare, da? Dar trebuie să ţinem cont şi de indicatorii macroeconomici pe care-i comportă deficitul la fondul de pensii. Asta este tot. Pentru că nu poți să crești deficitul la fondul de pensii. Dacă tu crești deficitul la fondul de pensii, fiind cheltuială permanentă, ai un răspuns de dat la Comisia Europeană, care nu cred că poate fi unul pozitiv, în contextul în care altcineva ne-a introdus în procedură de deficit excesiv. Da, dacă eram cum e Italia, care a avut un deficit de 7,1% în 2021, dar nu e în procedură de deficit excesiv, cred că era mai simplu de explicat, pentru că e o situație excepțională și noi putem să explicăm același lucru. Numai că noi ne-am luat un angajament fără să ne pună nimeni. Până la urmă, mă uitam la colegii mei, am mai spus-o, Croația era la președinția Consiliului Uniunii Europene, cum ne-am introdus singuri în procedură, cerându-ne, cerându-ne, pentru că la acel moment, pentru cei care nu-și mai aduc aminte, pactul fiscal era suspendat și se putea invoca faptul că, pactul fiscal fiind suspendat, nu se aplică procedura de deficit excesiv. Ştiu că i-am pierdut pe cetățeni, dar este bine pentru că mesajele mele nu trebuie să ajungă numai la cetățeni, trebuie să ajungă și la acele trompete care vorbesc și care cred că, dacă au plecat, măcar nu au bunul simț să tacă pentru ce rău au produs acestei țări, mai ales cetățenilor.
Reporter: Așadar, punctul de pensie va crește cu mai puțin de 15 procente?
Adrian Câciu: O să vedem. Vă rog eu frumos, aveți răbdare fix o săptămână sau două săptămâni. V-am spus, v-am confirmat un singur lucru: anvelopa acordată pe cheltuieli pentru pensii crește cu 15% - asta v-am confirmat. Modul în care acest pachet se construiește ține cont de legi, ține cont de necesități, de nevoile oamenilor. Și mai repet: inflația îi afectează pe cei cu venituri mici și medii, pe bogați, nu. Cine e bogat și se plânge înseamnă că are o problemă și e ipocrit.
Reporter: Pentru că spuneați că veți face acest anunț săptămâna viitoare, v-aș întreba ce s-a discutat în mod concret cu Comisia Europeană atunci când a fost vorba despre renegocierea în privința pensiilor. Spuneați de un deficit. Până la urmă, ce s-a discutat concret la Comisia Europeană?
Adrian Câciu: La Comisia Europeană eu am fost doar pe partea de ECOFIN. Aici, negocierile se poartă...
Dan Cărbunaru: Aici Ministerul Muncii va fi pregătit să vină cu mai multe detalii în zilele următoare.
Adrian Câciu: De altfel, cred că e jalon în PNRR, dacă nu mă înșel, e în martie 2023. Probabil că se vine cu proiectul. Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb mai concret, referitor la acele ajutoare pentru pensionar, acele ajutoare one-off, care sunt variantele, dacă ne puteți spune în momentul de față: o sumă fixă, un anumit plafon?
Adrian Câciu: Nu vă dau. Nu vreau să vă supărați. Venim cu această decizie în coaliție și coaliția prezintă. Evident, sunt mai multe simulări. Sunt simulări, astfel încât, v-am spus, persoanele cu venituri mici și medii să poată fi protejate de această avalanșă a scumpirilor. Mai este un aspect de care trebuie să ținem cont cu toții. Trebuie să ai foarte mare grijă să nu creezi o spirală a inflației. Am auzit sfertodocți care spuneau că trebuie mai mult decât inflația. Păi, asta nu face decât să accelereze cererea agregată. Adică, oferta se va exprima la ce preț există pe piață pentru că sunt bani. Nu. Atunci când vii să sprijini, sprijini pierderea puterii de cumpărare, nu adaugi. La momentul în care e puseu inflaționist. Când nu e puseu inflaționist, într-adevăr, poți să discuți în realitate de o creștere. La momentul acesta, ştiți că se zice creștere; nu va fi creștere. Este o compensare, o recuperare de pierdere de putere de cumpărare, ceea ce vom încerca să facem prin pachetul social cu care guvernul va veni.
Reporter: Dar având în vedere datele pe care le aveți, se poate discuta totuși despre un plafon de 2.500 de lei...
Adrian Câciu: Nu o să comentez, nu vă supărați. Lăsați-ne o săptămână, de fapt, cred că ambii lideri ai coaliției au anunțat. Cred că săptămâna viitoare sau într-un orizont de câteva zile vor anunța care este decizia finală. Nu vreau să comentez. De ce? Pentru că în momentul în care introducem în discuție, ați văzut, dincolo de procente, plafoane, pur și simplu, nu mai înțelege nimeni nimic și cetățenii n-au nicio vină pentru analiza noastră la televizor. Mulțumesc.
Reporter: Și o întrebare, dacă-mi permiteți. Dacă în momentul de față, având în vedere estimările pe care le aveți, ne putem permite să acordăm și pensii speciale primarilor?
Adrian Câciu: Nu le-aș zice pensii speciale primarilor, sunt indemnizații, din ce știu eu.
Reporter: Indemnizații.
Adrian Câciu: Acolo o să vedem. Este o situație legată de funcționarii din autoritățile locale. O să trebuiască să ne uităm care ar fi și cum ar fi o soluție de rezolvare pentru că este o problemă. Nu a primarilor și a viceprimarilor, este o problemă a aparatului de lucru la nivel de autorități locale, așa este Legea 153. Or, știți cum este, fiecare cetățean are nevoie de ceva de la primărie și dacă nu ai funcționari cu care să lucrezi, acel ceva, de fapt, înseamnă un serviciu public deplorabil, nu un serviciu public de calitate. O să ne uităm, nu vă dau un răspuns acum.
Reporter: Vă referiți la salariile funcționarilor.
Adrian Câciu: Da, da, ele depind de salariul viceprimarului, este o matrice care se...
Reporter: Deci, luați în calcul această posibilitate, faceți o analiză...
Adrian Câciu: Am zis ne uităm în analiza aceasta pentru că v-am spus unde este ținta. Ținta este să nu depopulăm autoritățile locale, pentru că depopularea acestor autorități locale duce, de fapt, la servicii mai proaste pentru cetățeni.
Reporter: Am înțeles. Eu vă întrebasem mai concret de pensiile primarilor, dacă pot să fie mărite în momentul de față, dacă Guvernul poate susține o astfel de cheltuială.
Adrian Câciu: Ne uităm și o să vedeţi răspunsul în ordonanța trenuleț la pensii.
Reporter: Ordonanța trenuleț când ar trebui să vină?
Adrian Câciu: După deciziile coaliției.
Reporter: Și acolo ar trebui să fie incluse măsuri cu privire la...
Adrian Câciu: Sunt mai multe măsuri care se prorogă an de an. Vă fac, de exemplu, o dezvăluire, măsurile care se prorogă an de an valorează 140 de miliarde de lei. E o sumă importantă.
Reporter: Domnule ministru, de la 1 ianuarie am putea să vedem că salariile primarilor sau ale demnitarilor ar putea fi indexate cu rata inflației. Și dacă da, despre ce inflație vorbim, pentru că ele au fost înghețate, această prevedere este de mai mulți ani înghețată?
Adrian Câciu: Tocmai am răspuns.
Reporter: Da, dar aș vrea să ne spuneți...
Adrian Câciu: Tocmai am răspuns.
Reporter: ... la ce an vă raportaţi?
Adrian Câciu: Vreți alt răspuns la aceeași întrebare? Tocmai am răspuns. Răspunsul îl vom avea și în ordonanța trenuleț și în legea bugetară. Lăsați-ne să facem toată analiza, pentru că v-am spus și repet, să înțeleagă toată lumea, problema este să ai un serviciu public de calitate pe cât posibil pentru cetățean, că plătește impozite și taxe, dar găsește o ușă închisă la primărie pentru că nu mai există nimeni să lucreze.
Reporter: Ministerul are o estimare, un impact bugetar pe pensiile speciale ale primarilor?
Adrian Câciu: Avem simulări, avem pe tot.
Reporter: Ni le puteți spune, vă rog.
Adrian Câciu: Nu. O să le vedeți la nota de fundamentare a ordonanței trenuleț.
Reporter: O singură întrebare, vă rog. Spuneți-mi ce înseamnă, cum este un român bogat, când devine un român bogat și ce înseamnă mai exact pentru dumneavoastră? Ei de ce nu sunt afectați, domnule ministru, de inflație? Când putem să spunem că un român este bogat, ce venituri ar trebui să aibă?
Adrian Câciu: Dacă îmi permiteți, altcineva poate să pună altă întrebare. Pentru că aceasta este o întrebare care v-a fost sugerată din redacție și, știți cum este, eu am un dialog cu dumneavoastră. Mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, întrebarea este pusă de mine...
Adrian Câciu: Vă mulțumesc mult.
Reporter: ... și este ca urmare a unei declarații făcute de dumneavoastră.
Adrian Câciu: În regulă, o să răspund în alt context.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Eu am omis subiectul rectificării, îmi pare rău /.../ întrebări. Voiam să vă întreb dacă am sesizat bine, am văzut destul de mulți bani dați către ministere care aparțin social-democraților: Finanțe, Muncă, de exemplu, Agricultură. V-aș întreba dacă acest criteriu politic a fost luat așa în considerare în împărțirea banilor?
Adrian Câciu: Nu, nu a existat un criteriu de culoare politică. Regulile la rectificare sunt destul de dure și eu am spus întotdeauna că nici bugetul nu se face cu zâmbetul pe buze, nici rectificările. Din partea mea, mai mult din partea ordonatorilor de credite, rectificările sunt cu lacrimi în ochi. Acolo unde a fost necesar să suplimentăm sume de bani, am suplimentat. Acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care ordonatorii de credite și le-au luat prin anumite capitole bugetare, a trebuit să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ținut cont de criteriul politic în niciun caz.
Reporter: Metaforic cred că spuneți cu lacrimi în ochi, nu, nu la propriu?
Adrian Câciu: Da, bineînțeles metaforic, vă dați seama, ştiţi cum este.
Reporter: V-aș întreba și dacă ne puteți da un exemplu de trompetă, de ce vorbeați mai devreme, la care vreți să ajungă mesajele dumneavoastră.
Adrian Câciu: Se știu, nu e problemă. Știţi ce-mi doresc? Peste 2, 3, 5 ani, când n-o să mai fim niciunul, că suntem efemeri, să aibă bunul simț măcar să nu fie ipocriți. Dacă am făcut vreo greșeală, și-o face și celălalt, sau nu o face, măcar să nu ne dăm supermen și după ce nu mai suntem; că viața e scurtă.
Dan Cărbunaru: Dacă mai aveți întrebări legate de activitatea guvernului, în general, sau a Ministerului de Finanțe, în special, vă rog!
Reporter: Care au fost motivele pentru care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit mai puțini bani?
Adrian Câciu: Nu, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a "beneficiat" de această restructurare a plăților sau a sumelor pe PNRR în urma analizei pe care chiar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut-o cu privire la toți coordonatorii de reformă. Pentru că angajamentele pe zona PNRR au fost în felul următor: banii se pun din PNRR către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe timpi, se semnează acordurile de finanțare cu coordonatorii de reformă și se redistribuie banii către alți coordonatori de reformă - și, evident, unul dintre coordonatori este chiar și MIPE -, dar după ce se fac acordurile de finanțare se fac angajamentele pe fiecare jalon-țintă. Aceste angajamente-țintă comportă un grad de claritate mult mai mare decât cel inițial, în care era doar o estimare, nu era foarte clar nici chiar fiecare jalon sau țintă mare. Să ştiți că a fost o muncă mare anul acesta în discuțiile cu Comisia Europeană și cu aparatul tehnic din fiecare ministere, ce scrie în PNRR. Nu că nu am fi în stare să citim! Dar, în spate sunt multe date care nu au fost la dispoziția miniștrilor și nici a publicului. Această claritate, până la urmă, a dus la o restructurare de cheltuieli, de care, din păcate, a fost lovit și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Mai sunt și altele pe care a trebuit să le restructurăm pe anul acesta. Repet, acești bani nu se pierd, banii sunt în cont - referitor la PNRR, am tras câteva sute de milioane deja din acei bani, dar banii se vor regăsi în creditele bugetare din anii viitori, preponderent pe anul 2023.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru întrebările adresate și pentru prezență și răspunsurile formulate, domnule ministru.
Adrian Câciu: Mulţumesc şi eu!  
Dan Cărbunaru: Voi continua completând răspunsul la întrebarea pe care colega noastră a adresat-o pe final legat de aceste sume. Primul an de implementare a PNRR a inclus și o serie întreagă de sume care au intrat în România. Mă refer și la prefinanțare, și la prima tranșă din banii pe care România i-a primit pentru PNRR. Împreună sunt peste 6 miliarde - 6,3 miliarde de euro. Evident că această sumă este dificil să fie contractată, mai ales în primul an de implementare. Pot să vă asigur că, alături de cele 4,7 miliarde de euro, bani pe care România deja i-a absorbit în acest an, în afara celor 6,3 miliarde de euro primiți prin cadrul PNRR, prin programele operaționale aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Suntem așadar, dacă am cumula cele două sume, la 11 miliarde de euro, însă în privința PNRR contractele sunt deja semnate și mare parte dintre ele au fost semnate chiar în prezența dumneavoastră, a reprezentanților presei, aici, la Guvern, fie că vizează traseul Nădășelu - Poarta Sălajului, sunt 42 de kilometri în valoare de 450 de milioane de euro, autostrada A7 Ploiești-Pașcani, în care au fost semnate deja mare parte din contracte - valoare totală pentru contractele semnate de un miliard de euro din cele 4,9 miliarde de euro alocate acestei autostrăzi A7; apoi alte 350 de milioane de euro contracte semnate pentru secțiunea E a autostrăzii A2 Lugoj-Deva, la care se adaugă cele 200 de milioane de euro pentru creșe, 200 de milioane de euro pentru universități și alte aproape 400 de milioane de euro pentru școli aflate în risc de abandon școlar. Deci, există un ritm în care cel puțin contractarea funcționează, o parte din bani au început deja să producă efecte și se va vedea asta în perioada următoare. Am completat această explicație pentru a reda imaginea de ansamblu care implică dinamica absorbției banilor europeni. Cu permisiunea dvs, o să revin la agenda ședinței de guvern de astăzi, pentru a vă vorbi despre acte normative care vizează îndeplinirea unor angajamente asumate de România în cadrul PNRR, inclusiv prin realizarea de reforme care sunt necesare în implementarea PNRR. Este vorba de proiectul de lege pe care guvernul l-a aprobat privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier. Sunt 1.000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare mobile și 500 de camere de luat vederi, care vor face parte dintr-un sistem integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România. Noul sistem integrat de monitorizare se va numi "E-sigur" și va fi complementar sistemelor inteligente de transport deja existente. Este un jalon asumat în cadrul PNRR, iar implementarea acestui sistem va asigura procesarea automată a datelor de monitorizare a traficului rutier, urmând să semnalizeze încălcările normelor de circulație pe drumurile publice, să identifice vehicule care sunt supuse procesului de confiscare sau căutate de autorități sau care circulă fără să fi achitat șoferii tariful de utilizare sau trecere a rețelei de drumuri. Sistemul va fi parte integrantă a centrului administrat de CNAIR și va permite, totodată, procesarea sa manuală de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române.
Aș adăuga aici și ordonanța de urgență - mă refer acum la PNRR - pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene. Acest demers va fi aplicat cu celeritate pentru a evita blocaje în implementarea investițiilor și a accelera absorbția de bani europeni, totodată, asigurând și o dinamică superioară a atingerii țintelor și jaloanelor din cadrul PNRR, alături de corecta utilizare a fondurilor externe nerambursabile pe care România le are prin cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Doriți să mă opresc? Dacă aveți întrebări, voi rămâne aici pentru a vă răspunde. Voiam doar să trec în revistă principalele decizii. Dar dacă doriți să schimbăm şi să interveniţi...
Reporter: Eu voiam să vă întreb de "E-SIGUR", dacă tot ați menționat. Voiam să vă întreb care sunt costurile estimate pentru implementarea acestui proiect - m-am uitat, durează doi ani -, câte camere, câți oameni? Dacă avem aceste resurse pentru implementarea "E-SIGUR".
Dan Cărbunaru: Până la finalul anului viitor acest sistem trebuie să fie funcțional. Așa cum menționam anterior, este vorba de un sistem care integrează 1.000 de aparate pentru verificarea vitezei, alte 300 de radare mobile și 500 de camere de luat vederi. Ele vor face parte dintr-un sistem integrat care va fi administrat de CNAIR, dar care va putea fi accesat și de Poliția Rutieră, de agenții Poliției Rutiere.
Reporter: Şi costurile totale sunt estimate?
Dan Cărbunaru: Cred că Ministerul Transporturilor va putea oferi mai multe detalii tehnice, incluzând aici și partea de finanțare și de costuri necesare. Ceea ce știm sigur este că până la finalul anului viitor acest sistem trebuie să fie funcțional.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Revin la actele normative pe care guvernul astăzi le-a adoptat pentru a îndeplini angajamentele asumate prin PNRR. Vă spuneam, e vorba de un mecanism care să asigure celeritatea proceselor de folosire a acestor bani din cadrul PNRR. Prin completarea OUG 82/2022, unitatea executivă, pentru finanțarea învățământului superior, cercetării, dezvoltării și inovării va deveni partener al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitatea sa de administrator al schemelor de ajutor de stat și minimis pentru investițiile destinate refacerii capacităților de producție, de prestări servicii și reziliența IMM-urilor. Se va asigura, astfel, utilizarea la maximum a finanțării externe nerambursabile disponibile. E vorba de 2.517 cereri de finanțare care ar trebui soluționate, la care se alătură alte 1.450 de contracte de finanțare cu solicitanții deja admiși până la termenul de 31.12.2022. Evident, dincolo de aspectul în sine al importanței atingerii acestui obiectiv, este valoarea adăugată dată, din perspectivă economică, sprijinului pe care aceste IMM-uri îl vor primi pentru a-și dezvolta capacitatea de producție. În plus, acest act normativ prevede și modificări ale Legii 500/2002 privind finanțele publice, care creează posibilitatea efectuării de plăți în avans pentru a implementa proiecte și acțiuni finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru a realiza, în termenele stabilite, țintele și jaloanele din cadrul PNRR. Același cadru legal creat va facilita implementarea de proiecte destinate informatizării și digitalizării sistemului judiciar, pentru care Ministerul Justiției este beneficiar direct. În plus, Serviciul de Telecomunicații Speciale este abilitat să realizeze plățile aferente achizițiilor de echipamente și licențe necesare pentru a dezvolta, a administra tehnic și a asigura mentenanța sistemului informatic de management din cadrul planului național de redresare și reziliență.  Guvernul a adoptat astăzi și hotărârea pentru completarea HG 208/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial pentru programul '"România atractivă", pentru a stabili obiectivele incluse în cele douăsprezece rute turistice culturale din cadrul PNRR, acest act normativ, autorizând Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să lanseze un nou apel pentru a include în cele 12 rute, în conformitate cu Investiția 1 din componenta "Turism și cultură" inclusă în PNRR. Această listă a obiectivelor evaluate va fi aprobată prin ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene, ministrului culturii, cel al dezvoltării și antreprenoriatului și turismului, pe baza evaluării pe care o va realiza Comitetul interministerial pentru programul "România atractivă". Astfel, se creează premisele atingerii țintei jalonului 334, respectiv, semnarea de contracte pentru lucrările de restaurare-renovare a siturilor incluse în cele 12 obiective culturale. În sprijinul fermierilor, aș vrea să vă semnalez faptul că producătorii români din industria alimentară vor putea beneficia de granturi până la 500.000 de euro pentru fiecare întreprindere, pentru a depăși dificultățile generate de efectele războiului din Ucraina. După cum știți, agresiunea militară rusă din țara vecină a afectat lanțurile de aprovizionare și funcționarea multor componente ale economiei și agriculturii. Guvernul, prin decizia de astăzi, va aloca 200 de milioane de euro sub formă de granturi pentru a compensa creșterile de costuri privind stocurile de materie primă, de transport, depozitare și procesare. Este o schemă care se va aplica pe teritoriul României până la data de 30 iunie 2023 și se va putea cumula cu orice alte forme de sprijin pe care Guvernul le asigură cu finanțare de la bugetul de stat, având aceleași costuri eligibile identificabile. În privința ordonanței de urgență care s-a aflat astăzi pe ordinea de zi, pentru producători agricoli afectați de secetă, cu culturi înființate în toamna anului trecut, această decizie va fi cumulată cu un cadru mai larg optimizat, care să acopere, să spunem, o paletă mai largă de beneficiari. În perioada imediat următoare vom reveni cu această decizie. Acestea ar fi principalele elemente pe care vi le-aș semnala. În completare, n-aș vrea să trec peste Hotărârea de Guvern pe care executivul astăzi a aprobat-o, aceea de a majora bugetul pentru implementarea programului pentru școli al României în anul școlar deja curent, de la 562 de milioane la 578,2 milioane lei, ca urmare a creșterii costurilor pe tot lanțul de producție și a consultărilor pe care, la nivelul guvernului, reprezentanții executivului l-au derulat cu formele asociative din industria laptelui și a produselor lactate. A fost suplimentată resursa financiară aprobată pentru distribuția laptelui în școli. Astfel, a crescut limita valorii zilnice pentru laptele de consum și produsele lactate fără adaos de lapte praf pentru elevi, de la 0,99 lei la 1,11 lei, reflectând mult mai aproape de realitate efectele creșterii costurilor, pe baza unor calcule efectuate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală. În final, aș vrea să vă prezint foarte pe scurt și Hotărârea de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și procedurii de atribuire a contractului de achiziție a produselor aferente fazei 1 din prima etapă a Programului de înzestrare a armatei. Sistem integrat de comunicații și informatică pentru Batalion, respectiv. etapa 1 a Programului de înzestrare "Punct comandă - tip brigadă". Este un act normativ prin care s-a aprobat o investiție de 847 de milioane de lei fără TVA, pentru achiziția prin contract multianual de furnizare a 13 sisteme integrate de comunicații și informatică pentru structurile la nivel de batalion, în 3 configurații și 4 sisteme punct-comandă pentru structuri de nivel brigadă, în 2 configurații, alături de suportul logistic inițial aferent, care vor intra în dotarea Statului Major al Forțelor Terestre și vor fi interoperabile cu sistemele similare din armatele aliaților noștri din cadrul NATO. Atât fabricarea, cât și mentenanța pe teritoriul național a acestor sisteme și echipamente vor asigura interoperabilitatea cu capabilități militare similare din statele membre NATO, dar și participarea statului român la dezvoltarea, susținerea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, care se fondează pe capacități, competență, competitivitate și scurtarea lanțului de aprovizionare. Dacă aveți întrebări legate de agenda Guvernului și vă pot sta la dispoziție, vă rog.
Reporter: Aș avea o întrebare referitoare la reconfirmarea Comisiei Europene de astăzi pentru țara noastră, când a fost prezentat acel raport de evaluare pentru intrarea țării noastre în Spațiul Schengen, dacă, în acest moment, în opinia dumneavoastră, această reconfirmare vine și cu o garanție sau trebuie să ținem cont în continuare și de opoziția pe care am văzut că, zilele trecute, a făcut-o, de exemplu, inclusiv Suedia.
Dan Cărbunaru: Poziția de astăzi anunțată public de Comisia Europeană confirmă ceea ce România demonstrează de 10 ani, și anume, că ne îndeplinim responsabilitățile la cele mai înalte standarde în privința protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene. S-a văzut asta de la evaluarea din 2011 încoace, permanent. S-a văzut, poate, mult mai clar, în acest an dificil, în care am văzut fluxuri enorme de refugiați care au trecut prin România, peste două milioane de oameni, dintre care unii au ales să rămână în țară, beneficiind de primul plan coerent și pe termen mediu și lung de integrare a celor peste 80.000 de cetățeni ucraineni, în mare parte femei și copii, care au rămas în țara noastră, și este doar cea mai recentă dovadă din perspectiva capacității noastre de a ne îndeplini aceste obligații, și, desigur, evaluarea experților Comisiei Europene de acum creează premise extrem de concrete și de realiste privind modul în care eforturile României sunt percepute la nivel european. În privința dialogului, efortului diplomatic pe care România îl derulează, nu voi prezenta acum foarte multe elemente. Ce pot să vă asigur este că acest dialog este constant, este bazat pe argumente și pe prezentarea tuturor demersurilor pe care România le-a făcut și din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al alocării de resurse umane pentru ca în această parte a Europei cu toții să ne simțim în siguranță, atât cetățeni români, cât și alți parteneri europeni. Vă mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o zi spornică și plăcută în continuare!