Guvernul României



Miercuri, 21 Septembrie

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 21 septembrie


Galerie foto

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României! Astăzi, o serie întreagă de decizii pe care Guvernul le-a luat pentru a atinge noi ținte și jaloane pe care România le are în responsabilitate pentru trimestrul în curs. În acest sens, mai multe detalii  ne va da chiar ministrul investițiilor și proiectelor europene. Dar înainte de a-l invita pe domnul Marcel Boloș alături de noi, o să am plăcerea să îl rog să ni se alăture - vă rog, domnule ministru! - pe ministrul dezvoltării locale și administrației publice, domnul ministru Cseke Attila, care va vorbi şi vă va da detalii despre una dintre responsabilitățile pe care România și le-a asumat din perspectiva PNRR și care ține de atribuțiile ministerului pe care domnia sa îl conduce.

Vă rog, domnule ministru!

Cseke Attila: Mulțumesc! Sărut mâna, bună ziua! Astăzi, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a propus în guvern un proiect de act normativ - un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului administrativ prin care se instituie posibilitatea și temeiul legal pentru constituirea unor consorții administrative; consorții administrative care vin, pe principiul colaborării între unitățile administrativ-teritoriale, să soluționeze problemele de resursă umană specializată, respectiv să aducă împreună această forță de resursă umană pentru a putea susține în comun investițiile, dar și partea de desfășurare a activității curente a administrației publice locale. Vorbim despre un temei legal prin care, printr-un acord de a asociere care se bazează pe hotărâri de Consiliu Local al unităților administrativ-teritoriale doritoare, se constituie acest consorțiu administrativ, în cadrul căruia anumiți funcționari publici dintr-un UAT care face parte din acest consorțiu vor putea să exercite același tip de serviciu public și la un alt UAT, la o altă unitate administrativ-teritorială. Domeniile pentru care am propus posibilitatea constituirii acestor consorții se referă la amenajarea teritoriului, la urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițierea și realizarea de investiții, la domeniul juridic, la domeniul financiar, la achiziții publice și la administrarea taxelor și impozitelor locale.

Vreau să specific că există anumite condiții pentru ca un funcționar public dintr-un UAT în cadrul acestui consorțiu administrativ să exercite o funcție publică într-un alt UAT. Şi anume, în UAT-ul pentru care se dorește exercitarea în plus trebuie să avem, pe specialitatea respectivă, post vacant sau temporar vacant de cel puțin trei luni de zile. De asemenea, să fi avut loc cel puțin un concurs de angajare pe funcția respectivă care nu a adus un rezultat, adică, nu au fost doritori, respectiv, nu există posibilitatea legală a delegării acelei atribuții din interiorul UAT-ului respectiv. Deci, numai cu îndeplinea cumulativă a acestor trei condiții există posibilitatea ca un funcționar să exercite o funcție publică și într-o altă parte.

Dar pot să vă spun că acest consorţiu administrativ vine să soluționeze problemele și provocările pe care le avem în față, atât legate de lipsa personalului specializat în anumite UAT-uri, și o să vă dau imediat câteva cifre, respectiv, de tot ceea ce ne așteaptă în implementarea proiectelor și investițiilor importante pe care le derulează guvernul, din bugetul de stat sau din fonduri europene.

Aș mai vrea să menționez că această propunere legislativă aprobată de către Guvern merge la Parlament, în procedură parlamentară. Nu are impact bugetar în sensul în care e nevoie de resurse financiare în plus de la bugetul de stat. Mai mult decât atât, este vorba despre o diminuare a cheltuielilor, având în vedere că pe funcția publică, care astăzi nu e ocupată și serviciul public se desfășoară cu greutate, vom avea un funcționar public din altă autoritate publică locală și care va primi o indemnizație care este de 20% din salariul de bază de la unitatea administrativ-teritorială de la care pleacă.

V-am spus că vă dau câteva cifre. În ceea ce privește acoperirea cu personal pe specialitatea de urbanism din autoritățile administrației publice locale, la zi, sunt vacante 1.402 posturi și temporar vacante 169, ceea ce înseamnă 1.571 de posturi pe această specializare de urbanism. Pe personalul abilitat pentru controlul financiar preventiv, în total, 451 de posturi. Pe personalul abilitat pe achiziții publice - 1.925 de posturi. Prin aceste consorții administrative...

Cseke Attila: Prin aceste consorții administrative, posturile vacante vor putea fi acoperite de către funcționari publici din alte UAT-uri, de la alte consilii locale, de la alte primării, astfel încât să asigurăm servicii publice pentru toate comunitățile locale din România. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Vă rog, întrebări.

Reporter: Bună ziua. Aș avea o întrebare pe un alt subiect, însă oarecum în legătură cu dumneavoastră și cu ceea ce ați prezentat puțin mai devreme. Mai exact, știți că astăzi CCR a decis ca neconstituțională legea prin care s-au mărit salariile, printre care și salariile demnitarilor, însă înțelegem că doi colegi de-ai dumneavoastră, senatori, au depus astăzi la comisie un amendament prin care totuși ar urma să crească indemnizațiile parlamentarilor, primarilor, că vorbeați despre ei, de la 1 noiembrie 2022. Deci, insistă UDMR-ul cu aceste creșteri de salarii?

Cseke Attila: Dumneavoastră aveți această informație, eu am fost din ședință de guvern.

Reporter: Este publică.

Cseke Attila: Este, dar eu am fost în ședință de guvern, astfel încât această informație nu o am și nu pot să o comentez.

Reporter: Dar și-ar permite Guvernul acestei majorări, pentru că știam că discuțiile au fost altele?

Cseke Attila: Nu pot să fi comentez aceste amendamente de care dumneavoastră știți, eu acum am ieșit din ședință de guvern.

Reporter: Dar dumneavoastră, în principiu, ați fi de acord?

Cseke Attila: N-am văzut nici decizia Curții Constituționale.

Reporter: Dar dumneavoastră, personal, vă doriți?

Cseke Attila: Dumneavoastră nu ați prezentat și nu am văzut amendamentul propriu-zis. Altfel, pot să vă spun, ca idee, că, pe administrația publică locală, în ultimii patru ani n-a fost niciun fel de creștere salarială, nici măcar legat de inflație.

Reporter: Asta înseamnă că ați fi de acord o majorare, o adaptare pe rata inflației.

Cseke Attila: Eu vă spun punctul de vedere al UDMR.

Reporter: Deci, ați fi de acord.

Cseke Attila: Așa cum toți bugetarii au primit pe inflație o creștere salarială pe inflație, și vă spun încă o dată, specific, este punctul de vedere al UDMR, este corect, din punctul nostru de vedere, ca administrația locală să beneficieze de același regim.

Reporter: Chiar și parlamentarii?

Cseke Attila: Nu cunosc amendamentul pe care îl invocați.

Reporter: Și parlamentarii să beneficieze de această majorare?

Cseke Attila: Nu cunosc amendamentul pe care îl invocați.

Reporter: De principiu.

Cseke Attila: Nu, nici de principiu.

Reporter: Mulțumesc.

Cseke Attila: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu dacă aș putea să continui tot cu acest subiect puțin și vă zic mai în detaliu amendamentul dacă...

Cseke Attila: Pe care nu-l cunosc.

Reporter: Sunt doi colegi de-ai dumneavoastră care au depus acest amendament, a trecut deja de Senat acum, de vot, este raportarea la salariul minim. Este acum salariul minim pentru demnitari raportat la 2019, acum ar trece la 2021, adică la  2.300 de lei, da? Ar fi o majorare de... nu știu să spun exact, că se înmulțește cu un coeficient. De principiu, v-aș întreba dacă s-a discutat în coaliția de guvernare; știm, a fost o decizie a coaliției să se majoreze salariile bugetarilor, vreau să vă întreb dacă, punctual, această creștere a salariilor demnitarilor s-a discutat în coaliție. Și pe domnul Cărbunaru dacă există fonduri acum la buget pentru această majorare din noiembrie, așa cum este trecută în acest amendament, pentru că știu că domnul Câciu a tot transmis că ar trebui să fim un pic mai atenți cu felul în care cheltuim banii.

Cseke Attila: Ne vom uita pe aceste amendamente și, evident, vom discuta în coaliție. Va fi o decizie a coaliției, pe care și UDMR-ul o va respecta.

Reporter: Adică se mai poate schimba totul...

Cseke Attila: Nu, m-ați întrebat dacă s-a discutat în coaliție. V-am răspuns, nu s-a discutat în coaliție, nu cunosc aceste amendamente. Dacă a fost un vot în comisiile din Senat sau în plenul Senatului, se va discuta în coaliție și se va lua o decizie, pe care UDMR-ul o va respecta.

Dan Cărbunaru: În situația amendamentelor depuse la nivelul parlamentului, ele au nevoie și de o analiză privind resursele. Ca atare, în raport de aceste amendamente se fac și analizele respective la nivelul Ministerului de Finanțe. Înțeleg că e o chestiune de câteva ore, ceva recent, astfel încât, de îndată ce avem rezultatele unor analize în acest sens, o să puteți avea și opinia guvernului.

Reporter: Noi am insistat pentru că vorbim despre membrii din coaliția de guvernare, din acest motiv. Mă gândesc că nu toată lumea depune amendamente așa cum își dorește, și după care liderii coaliției află de aceste amendamente și iau o decizie finală. Ăsta este fix motivul pentru care v-am întrebat, mă gândeam că se știe, poate s-a și luat o decizie, nu o știam noi.

Dan Cărbunaru: Dacă vorbim despre inițiative la nivelul Parlamentului României și acceptăm ideea faptului că suntem la Guvern, vă las ocazia de a afla mai multe detalii legate de aceste inițiative politice la nivelul parlamentului, cu mențiunea că, în privința resurselor, desigur, Ministerul de Finanțe poate face o analiză, în privința impacturilor și în privința modului în care acestea sunt sustenabile.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Aș avea o completare în legătură cu întrebarea colegei mele. Domnule ministru, după acest vot care a fost în plenul Senatului, dumneavoastră considerați că, totuși, ar trebui majorate în această perioadă și salariile demnitarilor? Aveți nemulțumiri cu privire la venitul pe care îl aveți?

Cseke Attila: Doamnă, eu nu cunosc votul despre care vorbiți. Tocmai am ieșit din ședința de guvern; dumneavoastră îmi cereți un comentariu despre ceva despre care eu nu am cunoștință. Nu pot să comentez ceva despre care eu nu am cunoștință, îmi pare rău.

Reporter: Dar dumneavoastră sunteți mulțumit de venitul pe care îl aveți? Considerați că ar trebui majorat?

Cseke Attila: Venitul meu cred că este public și toată lumea îl știe. Aşa încât ce părere am despre acest venit care este al tuturor miniştrilor, e părerea mea personală.

Reporter: Aş mai avea o întrebare, dacă îmi permiteţi, vă rog: ce decizie ați luat sau urmează să luați la ministerul dumneavoastră, astfel încât să reduceți consumul de energie?

Cseke Attila: Domnul prim-ministru a cerut o situație și propuneri pentru săptămâna viitoare și ne vom încadra în acest termen.

Reporter: Dar ați schițat până acum...?

Cseke Attila: Se lucrează la aceste măsuri. În momentul în care vom veni cu ele, evident că ele vor fi publice.

Reporter: Vedeți o diferență la factură, de exemplu, ce factură există în momentul de față la minister și ce era acum un an? Ca să aveți o bază de la care să porniți această analiză?

Cseke Attila: Se lucrează tehnic la această situație. Lăsați-ne să venim cu această situație și vom propune măsuri.

Reporter: Aceeași întrebare aș avea-o și pentru domnul Cărbunaru: la nivelul Guvernului urmează să se mai ia alte măsuri, astfel încât, bineînțeles, să fie redus consumul de energie?

Dan Cărbunaru: Desigur, știți preocuparea Guvernului privind reducerea cheltuielilor din bani publici, ea nu vizează doar cheltuiala privind energia electrică, ci în general, cheltuielile publice. Există acea decizie care a fost luată încă din vară, privind reducerea cu 10% a cheltuielilor pentru toate ministerele și ea s-a reflectat deja în rectificarea bugetară. Dar pentru a vă răspunde concret la întrebare, măsuri precum reducerea perioadei în care să aibă loc iluminatul public al clădirii Palatului Victoria, sunt lucruri care deja au fost comunicate public și au generat deja efecte. Este foarte posibil ca ele să continue, în sensul coborârii nivelului orarului de la 12:00 noaptea, cum era stabilit inițial, poate chiar și mai jos. De asemenea, este o preocupare la nivelul tuturor angajaților guvernului ca, în propriile birouri și în alte zone care țin de spațiile de lucru, să aibă mare grijă, pentru a evita în primul rând risipa de energie electrică și pe măsură ce planurile de economisire se implementează, ele pot fi, desigur, și optimizate, fără a afecta capacitatea de lucru, evident, a Guvernului.

Reporter: Dar s-a trimis oficial această informare către angajați să fie mai atenți atunci când folosesc resursele? Sau a fost doar o informare verbală?

Dan Cărbunaru: Mesajul premierului României a fost unul public și nu era menit doar să dea un exemplu celorlalți, din afara clădirii, dar inclusiv, sau, mai ales, dacă doriți, celor care lucrează în Palatul Victoria și cu siguranță, acest mesaj public este urmat de acțiuni concrete, iar din perspectivă formală, fiecare minister își va realiza, în funcție de specificul activității sale, propriile planuri de economisire de energie.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: Domnule ministru, am la dumneavoastră o solicitare de săptămâna trecută, în care vă spuneam că am descoperit într-o anchetă pe care o desfășurăm strategii de dezvoltare locală copiate în mare parte sau strategii în care găsim numele altor localităţi. Nu mi-aţi răspuns la această solicitare.

Cseke Attila: Aşa încât ce părere am despre acest venit care este al tuturor miniştrilor, e părerea mea personală.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare, dacă îmi permiteţi, vă rog: ce decizie ați luat sau urmează să luați la ministerul dumneavoastră, astfel încât să reduceți consumul de energie?

Cseke Attila: Domnul prim-ministru a cerut o situație și propuneri pentru săptămâna viitoare și ne vom încadra în acest termen.

Reporter: Dar ați schițat până acum...?

Cseke Attila: Se lucrează, se lucrează la aceste măsuri. În momentul în care vom veni cu ele, evident că ele vor fi publice.

Reporter: Şi vedeți o diferență la factură, de exemplu, ce factură există în momentul de față la minister și ce era acum un an? Ca să aveți o bază de la care să porniți această analiză?

Cseke Attila: Se lucrează tehnic la această situație. Lăsați-ne să venim cu această situație și vom propune măsuri.

Reporter: Și aceeași întrebare aș avea-o și pentru domnul Cărbunaru: la nivelul Guvernului urmează să se mai ia alte decizii, astfel încât, bineînțeles, să fie redus consumul de energie? Alte măsuri?

Dan Cărbunaru: Desigur, știți preocuparea Guvernului privind reducerea cheltuielilor din bani publici, ea nu vizează doar cheltuiala privind energia electrică, ci în general, cheltuielile publice. Există acea decizie care a fost luată încă din vară, prin reducerea cu 10% a cheltuielilor pentru toate ministerele și ea s-a reflectat deja în rectificarea bugetară. Dar pentru a vă răspunde concret la întrebare, măsuri precum reducerea perioadei în care să aibă loc iluminatul public al clădirii Palatului Victoria, sunt lucruri care deja au fost comunicate public și au generat deja efecte. Este foarte posibil ca ele să continue, în sensul coborârii nivelului orarului de la 12:00 noaptea, cum era stabilit inițial, poate chiar și mai jos. De asemenea, este o preocupare la nivelul tuturor angajaților guvernului ca în propriile birouri și în alte zone care țin de spațiile de lucru să aibă mare grijă, pentru a evita în primul rând risipa de energie electrică și pe măsură ce planurile de economisire se implementează, ele pot fi, desigur, și optimizate, fără a afecta capacitatea de lucru, evident, a Guvernului.

Reporter: Dar s-a trimis oficial această informare către angajați să fie mai atenți atunci când folosesc resursele? Sau a fost doar o informare verbală?

Dan Cărbunaru: Mesajul premierului României a fost unul public și nu era menit doar să dea un exemplu celorlalți, din afara clădirii, dar inclusiv, sau, mai ales, dacă doriți, celor care lucrează în Palatul Victoria și cu siguranță, acest mesaj public este urmat de acțiuni concrete, iar din perspectivă formală, fiecare minister își va realiza, în funcție de specificul activității sale, propriile planuri de economisire de energie.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, am la dumneavoastră o solicitare de săptămâna trecută, în care vă spuneam că am descoperit într-o anchetă pe care o desfășurăm, strategii de dezvoltare locală copiate în mare parte, sau strategii în care găsim numele altor localități. Nu mi-aţi răspuns la această solicitare.

Cseke Attila: Din câte cunosc, nu există temei legal ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să verifice strategiile de dezvoltare locală. Suntem din punct de vedere constituțional pe principiul autonomiei locale, adică aceste strategii se adoptă de către consiliile locale prin hotărâre și ele sunt asumate și, evident, răspunderea aparține autorității locale. Pot doar să vă spun că în multe programe de investiții aceste strategii de dezvoltare locale sunt cerute de către autoritățile centrale atunci când depui asemenea proiecte și acolo, sigur...

Reporter: Tocmai de aceea ne-am îndreptat către dumneavoastră.

Cseke Attila: Și acolo, sigur, este o verificare. Dacă aveți o chestiune punctuală, pe un anumit program de investiții, legat de o strategie de dezvoltare locală depusă pentru finanțare, atunci, sigur, putem să verificăm și să vă dăm răspunsul concret. În principiu, pe principiul autonomiei locale, a verifica strategia de dezvoltare locală nu este atributul Ministrului Dezvoltării.

Reporter: Motivul pentru care ne-am adresat dumneavoastră este faptul că aceste strategii stau la baza primirii banilor, de exemplu, pe Anghel Saligny, adică programul pe care îl desfășoară ministerul.

Cseke Attila: Spuneți-mi speța.

Reporter: De exemplu, am comuna Poroschia din județul Teleorman, iar în cuprinsul ei, toată strategia se referă la comuna Uda Clocociov. Evident, dacă vă uitați la cele două strategii, sunt copy paste în mare parte. Textul lor este la fel. Acești primari au depus proiecte pe Anghel Saligny. Unde se duc banii? Pe niște strategii copiate?

Cseke Attila: Îmi pare rău, pe Programul Național de Investiții Anghel Saligny nu s-au cerut strategie dezvoltare locală de către potențialii beneficiari.

Reporter: Ei vor cere pe Anghel Saligny.

Cseke Attila: Nu s-a cerut această condiție.

Reporter: Bine, atunci ce facem cu...?

Cseke Attila: Deci, strategiile de dezvoltare locală nu vin pe programul Anghel Saligny, sunt alte tipuri de documente, inclusiv studii de fezabilitate, care este documentul tehnic-economic cel mai amplu în România, pe baza căruia a fost să intri la finanțare pe un contract, nu este strategia de dezvoltare locală. Strategia de dezvoltare locală este un proiect sau un document programatic, de viitor, de viziune, de strategie, dar pe baza strategiei nu poţi să primești finanțare pe Anghel Saligny în mod cert.

Reporter: Şi faptul că există astfel de greșeli în aceste strategii, nu puteți verifica acest lucru? Nu vă interesează ceea ce v-am sesizat?

Cseke Attila: Nu, nu este vorba despre interes. Încă o dată v-am spus că aceste strategii sunt aprobate prin hotărâre de consiliu local și pe anumite tipuri de programe de investiții, aceste strategii de dezvoltare locală trebuie prezentate. Pe Anghel Saligny, unde vorbim de foarte multă chestie tehnică, documentație tehnică, economică, pornind de la deviz până la studiu de fezabilitate și proiect tehnic, aceste strategii de dezvoltare locală nu au relevanță. Relevanță are studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Poate scrie în strategia de dezvoltare locală ceva, dacă în proiectul tehnic este altceva, noi oricum proiectul tehnic îl vom avea în vedere.

Reporter: Și ceea ce v-am sesizat nu puteți verifica în niciun fel problema?

Cseke Attila: Pe o speță v-am răspuns. Pe o speță pe care o aveți, pe un program de investiții unde s-a cerut o strategie de dezvoltare locală, acolo, evident că putem să putem să verificăm.

Reporter: Mulțumesc!

Cseke Attila: Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc pentru prezență! Continuăm prezentarea obiectivelor pe care România le urmărește în atingerea țintelor și jaloanelor care fac parte din PNRR. Domnul ministru Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, vă poate oferi și alte detalii pe lângă cele pe care domnul ministru Cseke Attila deja le-a furnizat, privind unul dintre aceste obiective. Vă rog, domnule ministru.

Marcel Boloș: Mulțumesc! După cum deja se cunoaște, astăzi a fost ultima zi pentru adoptarea de acte normative care privesc jaloanele și țintele de pe trimestrul trei pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Aș vrea să fac precizarea că nu toate jaloanele și țintele de pe trimestrul III, care sunt în număr de 24, se închid prin acte normative pe care Guvernul trebuie să le aprobe. Și ca să aveți o situație de ansamblu, din cele 24 de jaloane și ținte, 6 sunt cu acte normative care trebuiau adoptate până astăzi conform sarcinii trasate de primul-ministru. Așa încât în perioada următoare, până pe data de 30 septembrie, celelalte jaloane și ținte se închid fie prin lansarea de apeluri de proiecte, fie prin lansări de licitații, fie prin ordine de ministru, care sunt necesare pentru ca să putem să avem toate cele 24 de jaloane și ținte duse la bun sfârșit. Din punctul de vedere al cererii de plată numărul 1, așa după cum se cunoaște, Comisia Europeană a emis avizul pozitiv pentru ca cererea de plată să înainteze către comitetele de specialitate ale Consiliului Ecofin al Uniunii Europene, așa încât luni avem primul comitet de specialitate pentru analiza primei cereri de plată pe care am depus-o, care funcționează pe lângă Consiliul Uniunii Europene și așteptăm apoi planificarea pentru cel de-al doilea comitet și, ulterior, aprobarea în Consiliul Ecofin al Uniunii Europene. Și din acest punct de vedere, cererea de plată numărul 1 a parcurs toate etapele procedurale care erau nevoie pentru ca România să încaseze prima cerere de plată. De asemenea, am precizat că cea de-a doua cerere de plată pe care o pregătim are ca și lună de referință pentru trimiterea ei la Comisie, luna octombrie. Că această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde de euro cuprinde cele 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului 1 și 2 al anului 2022. Din acest punct de vedere, trebuie să pregătim pachetul de documente pe care le solicită Comisia și inclusiv ceea ce înseamnă contracte de finanțare pe care le mai avem de încheiat, astfel încât documentația să fie completă și să putem să intrăm în proces de analiză pentru cererea de plată numărul 2. Desigur, așa cum a prezentat și domnul prim-ministru, împreună cu prefinanțarea de 3,79 miliarde euro în acest an din Planul Național de Redresare și Reziliență, 9,2 miliarde euro sunt planificați pentru a fi încasați de către România, alături de ceea ce mai avem pe politica de coeziune, din programele operaționale pe care le avem în implementare în momentul de față, care sunt aferente perioadei de programare 2014 - 2020, unde targetul fixat la începutul anului acestuia a fost de 4,6 miliarde euro. Deci, discutăm de aproximativ 14 miliarde de euro pe care ar trebui să îi avem, cel puțin din perspectiva documentelor întocmite până la sfârșitul anului și apoi încasarea lor treptată la bugetul României. Sper ca, odată cu sfârșitul lunii septembrie, pentru tot ceea ce înseamnă jaloanele și țintele aferente trimestrului III, să putem să închidem acest trimestru care, să zicem așa, a fost unul ce a avut un număr rezonabil de jaloane și ținte. Pentru că urmează trimestrul IV, unde numărul de jaloane și ținte crește exponențial, fiind vorba de un număr de 55 de taskuri pe care le avem de îndeplinit și pentru care ar urma să depunem cererea de plată numărul 3, în cursul anului viitor. Aceasta este situația în momentul de față pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. Aș mai vrea să adaug că, așa cum a precizat domnul ministru al dezvoltării, consorțiile administrative, pe lângă că dau această posibilitate de a se forma aceste consorții pentru ca să se presteze servicii publice în interesul populației din zona acestor unități administrativ-teritoriale, la nivel de fonduri europene, odată cu aceste consorții administrative, sprijinim zonele urban-funcționale. Ce înseamnă, simplu spus, acest lucru? Că permitem aceeași alianță pentru unitățile administrativ-teritoriale pentru proiectele de infrastructură ce vizează interesul comun al localităților limitrofe, așa încât încercăm prin aceasta să susținem dezvoltarea urbană, dacă vreți, metropolitană și în acest context, să putem sprijini dezvoltarea teritorială, mai ales a municipiilor reședință de județ și a municipiilor din România. Programele operaționale regionale au, pentru această componentă și pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea urbană, bugete generoase. În perioada următoare, pe una dintre aceste linii de investiții pe care o regăsim în aceste bugete, pe ceea ce înseamnă regenerarea urbană și partea de zone verzi, deci, dacă vreți, zonele de locuire și zonele de agrement din interiorul localităților, beneficiază de o alocare de 1,4 miliarde euro, ceea ce este pentru România o premieră, fiindcă discutăm de standardele de locuire și îmbunătățire a calității vieții oamenilor, fiind un element, nu neapărat de noutate, dar este un lucru benefic pentru oameni și de aceea îndemnăm autoritățile locale să acceseze aceste fonduri și mai ales să fie atente la măsurile acestea pe care le vom adopta, întrucât discutăm despre locuire și calitatea vieții în localitățile urbane.

O sumă, de asemenea, importantă este alocată prin programele operaționale regionale pentru mobilitatea urbană. Asta înseamnă asigurarea mobilității inclusiv în zonele urbane funcționale, adică în aceste zone limitrofe localităților urbane, bugetul fiind de 1,8 miliarde de euro. Am ținut să facă aceste precizări pentru că aceste consorții, care sunt jalon în cadrul PNRR-ului, consorții între unitățile administrativ-teritoriale pentru ceea ce înseamnă serviciile publice, sunt completate de, dacă vreți, aceste parteneriate între unitățile administrativ-teritoriale pentru sprijinirea proiectelor de infrastructură și pentru susținerea dezvoltării urbane pe termen lung în România. Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos, domnule ministru. Vă rog, întrebări, dacă aveți.

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, ați spus că din cele 24 de jaloane și ținte aferente trimestrului III din PNRR, doar șase presupuneau adoptarea de acte normative de către guvern. Le-a adoptat guvernul, adică...?

Marcel Boloş: Da.

Reporter: Au fost toate adoptate?

Marcel Boloş: Cele 24, de jaloane și ținte, aveau cele șase care presupuneau adoptarea de acte normative și așa cum a stabilit ca termen domnul prim-ministru, astăzi a fost ultima zi pentru...

Reporter: Mă rog, domnul prim-ministru nu a stabilit doar pentru actele normative. El a cerut să fie toate îndeplinite.

Marcel Boloş: Eu așa am reținut, poate nu am reținut bine, că termenul se referea la acele jaloane pentru care se presupunea decizie la nivelul Guvernului.

Reporter: Şi restul, până la 24?

Marcel Boloş: Restul am spus că presupun ordine de ministru pentru...

Reporter: Am înțeles, dar câte mai sunt în urmă? Din cele 24.

Marcel Boloş: Diferența între 24 și 6 sunt 18, care unele sunt îndeplinite, altele sunt în curs de îndeplinire.

Reporter: Care nu sunt îndeplinite? Asta e întrebarea.

Marcel Boloş: Păi nu pot, nu e corect să spun acum care sunt îndeplinite şi nu sunt...

Reporter: Păi de ce nu? Mai sunt câteva zile până pe 30 septembrie. Ce este atât de greu?

Marcel Boloş: Sunt nouă zile în care coordonatorii de reforme și investiții mai pot să completeze cu documente...

Reporter: Spre exemplu, există jalon cu alocarea licențelor 5G în trimestrul III. E imposibil ca acestea...

Marcel Boloş: Am vorbit despre aceste jaloane care s-ar putea să fie în impas, dar cauzele care determină aceste întârzieri sau decalări, cum putem să le numim, nu sunt de natura a fi vina coordonatorului de reformă sau investiție sau vina guvernului, ci sunt cauze...

Reporter: Ba este, în cazul licențelor 5G este vorba de întârzieri legislative la adoptarea anumitor legi. Codul comunicațiilor, transpunerea legislaţiei.

Marcel Boloş: Eu, Codul comunicaţiilor, spre exemplu, știu că a fost contestat la Curtea Constituțională, a fost reexaminat și știți bine...

Reporter: Tocmai, asta a întârziat.

Marcel Boloş: Ştiţi bine câte discuții au fost în jurul Codului comunicațiilor, de care depinde, mai apoi, adoptarea actelor normative, pentru a avea bază legală pentru ANCOM, ca licitațiile să pornească. Acolo este vorba de bani grei pentru România.

Reporter: Tocmai, vă spun că au existat niște întârzieri de natură guvernamentală.

Marcel Boloş: Da, dar încă o dată, nu este vina coordonatorului de reformă sau a guvernului că au fost o inacțiune și o delăsare. Eu sunt de acord să criticăm coordonatorii de reformă și de investiții, dacă discutăm despre o delăsare și o lipsă de interes pentru un jalon sau o țintă. Dar nu pot să condamn un coordonator de reformă, de vreme ce nu a depins de el adoptarea unei legi, judecata la Curtea Constituţională, care e fixată la un anumit termen, nu văd. Şi mai precizez ceva. Să presupunem că o să avem această situație în care, repet, fără să fie lipsa de acțiune a guvernului sau a coordonatorului de reforme. Nu este în pericol cererea de plată numărul trei, adică nu pierdem banii, mai pe simplu spus.

Reporter: Care va fi abia în primul trimestru din 2023.

Marcel Boloş: Care va fi în trimestrul I, după care urmează procesul de analiză de către Comisie și știți bine, din exercițiul pe care l-am avut pentru cererea de plată numărul 1, că observații și informații suplimentare pot să vină până când se virează banii pentru cererea de plată numărul unu.

Reporter: Ok. Că veni vorba de cereri de plată. Ați spus că urmează să o trimiteți pe cea de-a doua, în luna octombrie...

Marcel Boloş: Da.

Reporter: Şi că ar fi 51 de jaloane și ținte aferente trimestrului I şi II din acest an. Ce întârziere avem aici pentru a face această cerere de plată? Puteţi să ne spuneţi? Că pentru cealaltă nu aţi vrut să ne spuneţi cu jaloanele şi ţintele.

Marcel Boloș: Încă o dată, nu e corect să spun despre jaloane și ținte al căror termen de implementare este așa.

Reporter: Vorbim de trimestrul I și II.

Marcel Boloș: Vorbesc de trimestrul III și am explicat de ce nu am dat răspuns, pentru că nu era potrivit, de vreme ce termenul pentru ducerea lor la îndeplinire este 30 septembrie. Revenind acum la cele din trimestrul I și II, cum am spus, completăm aceste documentații pe care le trimitem. Sunt 51 de jaloane și ținte.

Reporter: Și câte mai sunt de completat? Din 51, unde mai avem probleme? La câte? Ca să știm cam când am putea să facem cererea de plată?

Marcel Boloș: Sunt contractele de finanțare pe care trebuie să le avem puse la anexă, la cererea de plată numărul 2 și acestea sunt la nivelul Ministerului Educației. Sunt contracte de finanțare cu termen până în 30 septembrie ce trebuie încheiate. Și nu văd niciun fel de problemă din acest punct de vedere.

Reporter: Doar la Ministerul Educației ar fi?

Marcel Boloș: Ministerul Educației ar fi și, desigur, mai avem la Ministerul Economiei și Ministerul Dezvoltării.

Reporter: Tot așa au de semnat anumite?

Marcel Boloș: Da, contractele de finanțare, dar nu văd niciun pericol în ceea ce privește depunerea cererii de plată pentru numărul 2.

Reporter: Ok, cam când estimați exact în octombrie?

Marcel Boloș: Trebuie să intre să se vireze cererea de plată numărul 1 și, după aceea, avem dreptul de a depune cererea de plată numărul 2.

Reporter: Și prima când va fi virată estimativ?

Marcel Boloș: Am spus că este în comitetul de specialitate numărul 1, intră luni. După aceea, așteptăm planificarea pentru cel de-al doilea comitet. Sunt lucruri care se dezbat și nu este chiar o susținere sau, mă rog, un demers ușor pe care îl avem de dus la bun sfârșit, dar sper să îl trecem cu bine și după aceea aprobarea în Consiliul ECOFIN al Uniunii Europene.

Reporter: Cam când? Asta era întrebarea.

Marcel Boloș: Eu sper să avem în prima jumătate a lunii octombrie aprobarea din partea Consiliului ECOFIN, adică să urmeze toți pașii procedurali, dar, repet, aceste demersuri sunt făcute de comitetele de specialitate. Nu depinde de noi.

Reporter: Prima jumătate a lunii octombrie și banii intră când?

Marcel Boloș: Imediat după aprobare, în general a doua, a treia zi.

Reporter: Ok, mulțumesc!

Marcel Boloș: Foarte rapid intră banii.

Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă întreb și pe dumneavoastră, la fel, ce măsuri se iau la ministerul pe care îl conduceți astfel încât să economisiți energia?

Marcel Boloş: După cum deja cred că știți, am fost primul minister care am acționat și am pus în aplicare astfel de măsuri. Clădirea noastră, unde avem sediul administrativ, este o clădire verde, cu zero emisii de dioxid de carbon și, din acest punct de vedere, am avut atât măsura aceasta a utilizării raționale a energiei electrice, a becurilor, dacă vreți, în sălile de ședințe, după terminarea ședinței închidem becul. Chiar aseară eram în minister și la ora 8, dintr-o dată, s-a oprit lumina. Deci, funcționează aceste măsuri și avem norocul unei clădiri inteligente. Din acest punct de vedere, putem să punem în aplicare măsuri de eficiență energetică de bun simț, de la utilizarea rațională a energiei electrice, aerisirea cu aer curat a birourilor, fără să folosim aparatele de aer condiționat. Sigur că sunt măsuri care, așa cum am precizat, sunt de bun simț pentru colegi și pentru noi, ca echipă a ministerului.

Reporter: Şi, de asemenea, vreau să vă întreb și pe dumneavoastră în legătură cu votul care s-a dat în Senat și prin care, bineînțeles, dacă va trece și de Camera Deputaților, ar urma să crească din luna noiembrie inclusiv salariile demnitarilor.

Marcel Boloş: Nu cunosc, cum spuneam.

Reporter: Consideraţi că se impune o majorare a salariilor demnitarilor în momentul de față?

Marcel Boloş: Eu pot să vă spun altceva și acest lucru, zic, luați-l ca un exercițiu de reflecție. De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de Miniștri și întâmplător sau nu, din discuțiile despre ceea ce înseamnă salarizarea și felul în care își desfășoară activitatea miniștrii omologi, nivelurile lor de salarizare depășesc 15.000 de euro, în timp ce un demnitar al României are 2.500 de euro. Acest lucru spune foarte multe despre ceea ce înseamnă sistemul de salarizare românesc al demnitarilor, pe care poate îl criticăm, față de ceea ce înseamnă pentru omologii din străinătate.

Reporter: Deci, concret considerați că trebuie...?

Marcel Boloş: Aşa este, e adevărat, dar să nu credeți că avem niveluri de salarizare care, în comparație cu ale altor demnitari, sunt sfidătoare. Sunt de bun simț.

Reporter: Și ca să fiu sigură că am înțeles bine, considerați că da, având în vedere cum este situația în alte state, s-ar impune o astfel de majorare a salariilor demnitarilor în România, pentru că, așa cum spunea și colega mea, sunt...

Marcel Boloş: Acum mă puneți într-o situație foarte delicată, ca să mă raportez la ce se întâmplă cu marea masă a oamenilor.

Reporter: Sunteți un demnitar, sunteţi ministru și dumneavoastră și din acest motiv, vă întreb dacă consideraţi că ar trebui să crească venitul.

Marcel Boloş: Este adevărat, în solidar cu oamenii, ați văzut că până acum guvernul și parlamentul nu au adoptat astfel de decizii care pot, la un moment dat, pentru oameni, să fie decizii foarte sensibile. Probabil că această îngheţare a salariilor demnitarilor este un exercițiu de solidaritate cu ceea ce înseamnă acum perioada de criză și de sărăcie prin care trec oamenii.

Dan Cărbunaru: Și aș adăuga, cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, în sprijinul celor spuse, faptul că 40% dintre fondurile alocate de Guvern din Pachetul “Sprijin pentru România” s-a dus tocmai pentru a sprijini cetățenii vulnerabili. Multe dintre programele implementate pentru milioane de români aflați în această situație sunt gestionate exact de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a atras finanțarea necesară pentru ca astfel de politici sociale să vină în beneficiul oamenilor. Deci, aș spune că din perspectiva asta, prioritatea guvernului este clară. Nu îndreptată /.../

Marcel Boloş: Dacă mă uit la salariile demnitarilor din Uniunea Europeană, pot să fiu invidios. Dacă mă uit la ceea ce se întâmplă la nivel de populație a României și problemele cu care ne confruntăm, cred că este o perioadă de cumpătare și deciziile luate de guvern au fost de solidaritate față de oameni. Să nu uităm "Sprijin pentru România" și ulterior, măsurile de înghețare a salariilor demnitarilor, ceea ce spune multe despre deciziile guvernamentale.

Reporter: Mulțumesc.

Marcel Boloş: Şi eu vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru. În continuare pe acest subiect, ați spus că într-adevăr sunt salarii mici și l-am auzit puțin mai devreme pe colegul dumneavoastră spunând de o indexare cu rata inflației, aceeași indexare pe care pensionarii, până la urmă, o așteaptă și li s-a promis o creștere undeva la 1 ianuarie 2023, pe când salariile demnitarilor ar urma să crească de la 1 noiembrie acest an. Vi se pare corect pentru români?

Marcel Boloş: Aici nu cunosc detalii despre ceea ce înseamnă creșterea cu data de 1 noiembrie. Probabil că guvernul...

Reporter: Așa prevede amendamentul votat în comisie. 1 noiembrie.

Marcel Boloş: Guvernul se va pronunța, dar nu cunosc amendamentul. N-aș vrea să intru în discuții oarecum nepotrivite, necunoscând conținutul amendamentelor. Însă, așa cum am precizat mai înainte, înghețarea aceasta a salariilor demnitarilor a fost un exercițiu de solidaritate cu perioada de criză prin care trece România, explicând și partea aceea contextuală la nivelul Uniunii Europene, în ce situație ne găsim din punct de vedere al remunerării demnitarilor. Revenind la ceea ce înseamnă indexarea, dar de această dată pentru pensionari, după cum știți, discuțiile în spațiul public și mai apoi ce avem noi în Planul Național de Redresare și Reziliență, aici nu pot să spun decât că este o solicitare firească a oamenilor pentru această indexare de venituri. Și eu sunt convins că se va găsi, la nivel de coaliție, o decizie tot la fel de înțeleaptă, așa cum a fost până acum, de a fi alături de oameni, exercițiul acesta de solidaritate față de oameni fiind probat prin măsurile care au fost cuprinse în pachetul "Sprijin pentru România".

Reporter: Și pentru că vorbeați despre PNRR, l-am auzit pe Marcel Ciolacu, lider, până la urmă, al coaliției din care faceți parte, spunând că da, este nevoie va merge la Bruxelles, alături de premierul Nicolae Ciucă, pentru a renegocia acest PNRR. V-am mai întrebat o dată, vă mai întreb și acum, când ar urma să înceapă în mod oficial această renegociere și ce ar prevede ea?

Marcel Boloș: Oficial, după ce se aprobă Regulamentul Comisiei Europene de către parlament, se intră în perioada de discuții oficiale. Însă, din experiența pe care o am în negociere, de 14 ani de când sunt în domeniul fondurilor europene, discuția aceasta informală trebuie purtată înainte, pentru că este un demers firesc ca acest schimb de informații să aibă loc. Am spus că sunt două tipuri de discuții, o discuție, dacă vreți, și o prezentare de documente, pentru că de pașii procedurali la nivel tehnic nu ne absolvă nimeni să nu îi parcurgem și va trebui să facem demersurile tehnice necesare în discuția cu serviciile Comisiei, pe de o parte. Dar pe de altă parte, această discuție care are loc la nivel politic este, în opinia mea, mai mult decât necesară, pentru că în acest fel se gândește și se prezintă ca o problemă de importanță strategică națională. Acesta este sensul acestor discuții, de a conștientiza la nivelul decidenților Uniunii Europene că este o problemă de interes național și că, pe lângă argumentația noastră tehnică, pe care o prezentăm pe bază de documente, e nevoie și de acest mesaj că acel jalon care este pus în discuție, în speță pensiile, e un subiect de interes și de importanță națională.

Reporter: Și că tot ați spus despre pensii, fostul președinte al PNL, Florin Cîțu, vă este în continuare coleg, a scris pe pagina sa de Facebook că dacă s-ar elimina, de exemplu, pensiile speciale, nici n-ar mai fi nevoie să fie eliminat acel 9,4% din PNRR.

Marcel Boloş: Să știți că România nu se poate comporta ca o țară, îmi cer scuze că poate spun neacademic, sălbatică, fiindcă aceste pensii speciale există în toată Uniunea Europeană. Există categorii de pensionari care beneficiază de pensii speciale. Nu suntem țara din Uniunea Europeană care am inventat pensiile speciale, cum nu cred că ar fi firesc, ca să fim, poate, printre puținele - dacă nu chiar singura țară din Uniunea Europeană - care să le eliminăm. Aici trebuie căutată o soluție de mijloc și gândit un mecanism care să fie unul echilibrat. Nici să cădem în extrema aceea în care, să zicem, pensiile speciale sunt eliminate, ci, dimpotrivă, cred eu că o cale de mijloc e necesară ca să ieșim din acest impas. Bunăoară, prima clarificare pe care trebuie să o avem cu Comisia Europeană este de concordanța între conținutul jalonului și prevederile din legislația națională. Pentru că, așa cum arată acum decizia Comisiei Europene, noi, ca stat membru, putem să spunem: este conținutul jalonului cu pensii speciale? Da, dar noi asta în legislația națională nu avem. Noi avem pensii ocupaționale, avem pensii de serviciu. Și acesta este primul lucru pe care trebuie să-l limpezim cu Comisia și, desigur, cum v-am spus, e foarte important ca această discuție la nivel politic să existe, ca să se transmită că această problemă este una de importanță națională. Problema pensiilor, în special, este de importanță națională și nu putem să avem o conduită care să ne ducă în rândul statelor membre, fiind unicat cu eliminarea pensiilor speciale. Nu cred că este de bun augur, adică nu cred că un guvern din Uniunea Europeană sau, să zic, un parlament din Uniunea Europeană ar lua o astfel de decizie.

Reporter: Dar în același timp, suntem singura sau poate printre singurele țări care au acest procent - 9,4 % limită din PIB pentru pensii.

Marcel Boloș: Dar nu ni l-a impus nimeni.

Reporter: Ni l-am impus singuri.

Marcel Boloș: Aș vrea să fiu foarte limpede, deși noi...

Reporter: Dar ne-am încadra la viitoarea majorare în acest procent?

Marcel Boloș: Îmi cer scuze, dar noi avem o serie de jaloane și ținte pe care noi ni le-am fixat și care ne duc spre situații care nu se potrivesc deloc cu criza pe care noi o parcurgem. Acum, cât ar fi de rușinos ca guvernul să spună că nu poate indexa pensiile fiindcă are un plafon pe care nu-l găsești nicăieri în Uniunea Europeană și să le spună oamenilor "Îmi pare rău, stăm și ne uităm la acel procent". Nu, nu, nu e firesc. Nu, nu cred că se pune în discuție o astfel de decizie a unui guvern responsabil. De aceea, mesajul și tot ce avem în PNRR - nu este singurul jalon care ne face unicat în Uniunea Europeană și inițiativa aceasta de a purta discuții în plan politic mi se pare una de foarte bun augur pentru România.

Reporter: Mulțumesc.

Marcel Boloș: Și eu mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Înțeleg că nu mai sunt alte întrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru. Mulțumesc și eu încă o dată. Așa cum vă spuneam, astăzi Guvernul a aprobat un document important care vizează strategia privind economia circulară, un efort de câțiva ani de zile care, iată, prinde contur și grație efortului coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, domnul ministru László Borbély, care vă poate oferi mai multe detalii despre importanța acestei strategii pentru viitorul economiei românești și pentru cetățenii din România și pentru afacerile din România. Vă rog, domnule ministru!

László Borbély: Bună ziua tuturor! Pe lângă decizii punctuale pe care le ia Guvernul României, e foarte important să avem o viziune. Și să avem o viziune, nu pentru mâine, poimâine sau ciclul electoral, ci o viziune, dacă se poate, cel puțin până în 2030. Și atunci ne-am mai întâlnit, v-am vorbit despre Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă. O avem din 2018, avem plan de acțiune din acest an, dar o componentă foarte importantă este Strategia Economiei Circulare. S-a vorbit foarte mult despre această economie circulară. Nu o să intru în detalii tehnice, pentru că nu avem timp, dar vreau să vă spun că iată de ce este bine ca o entitate, nu publică, ci din spațiul privat, un ONG, o asociație, a pornit din 2017, dintr-un proiect european, să se gândească la un draft, la un proiect de strategie. Noi, din 2019, am devenit parteneri, cumva, noi și Ministerul Mediului și Ministerul Economiei. A fost un prim-proiect prin care, după doi ani de zile, avem o strategie, cred, închegată. Am avut timp să ne consultăm cu foarte multe segmente ale societății, mai ales mediul privat. Avem "no objection" de la Uniunea Europeană și a fost caracteristic; vreau să vă spun că săptămâna trecută, când am avut discuția cu ei, au avut o singură întrebare tehnică, o singură întrebare. Am avut și un consultant din partea Uniunii Europene. Deci, avem strategia aceasta, care, de fapt, ce spune? Să ne folosim resursele naturale mai chibzuit, să nu avem atâta dependență de resursele naturale și să avem o viziune economică care, evident, să nu dăuneze mediului și atunci are de câștigat toată lumea. Și în momentul de față Uniunea Europeană are demult o strategie, de la mijlocul anilor 2010 și are și un plan de acțiune din 2020. Noi, acum, am închis o ușă prin această strategie, dar deschidem o altă ușă, prin a finaliza un plan de acțiune până în septembrie anul viitor. Am bifat și un jalon, pentru că era un jalon în 30 septembrie. Vreau să vă spun că, în momentul de față, sunt 14 sectoare care au fost analizate, pentru că e o strategie de 140 de pagini. Mai întâi s-a făcut o radiografie a situației care este acum, 14 sectoare, și s-au identificat șapte sectoare care sunt interesante pentru a merge mai departe - agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamente electrice și electronice, precum și două sectoare foarte importante, deșeurile și apa. Şi aici, în strategie, - o să apară și până acum, evident, e şi pe site-ul guvernului, - apare nu numai ceea ce e acum, ci apare oportunitatea, apar aceste obiective cheie, apare cum vom face direcțiile de politici, apare un cadru de monitorizare indicatori pe care îl vom detalia în planul de acțiune. Deci, este o analiză foarte întemeiată și științifică, de fapt, a situației actuale și eu nu pot să spun decât că sperăm că atât mediul de afaceri care e legat de această economie circulară și de taxonomia care se discută, care e un meniu pentru mediul privat, ca să facem investiții sustenabile. Atât Banca Europeană de Investiții, aţi văzut, doamna Ursula von der Leyen a anunțat săptămâna trecută că se va înființa o Bancă a Hidrogenului de 3 miliarde de euro. Deci, haideţi să mergem spre acele posibile energii regenerabile, care pot fi o alternativă. România poate deveni un centru regional pe hidrogen, pentru că noi avem o anumită tradiție, noi avem un hub în Râmnicu Vâlcea, tot format printr-un memorandum al guvernului acum doi ani. Deci, haideți să folosim oportunitățile și să fim parteneri, parteneri cu mediul privat, parteneri, iată, cu acele asociații care ne pot ajuta și, evident, guvernul să demonstreze că - și va demonstra, sunt convins. Vom finaliza planul de acțiune și când ne vom mai întâlni vom spune, da, uitați, am făcut pasul următor, mai ales când acum avem ce avem în jur și avem problema asta cu energia. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc frumos, domnule ministru, pentru prezentarea importanței acestei strategii! Dacă aveți întrebări pentru domnia sa, dacă nu, vă mulţumesc încă o dată pentru prezență și vă dorim spor la lucru şi dumneavoastră, și colegilor din departamentul pe care îl coordonaţi, Departamentul de dezvoltare durabilă! Voi continua cu câteva informații legate de ceea ce Guvernul a aprobat astăzi, în ședință. Este vorba de Hotărârea de guvern privind procedura de acces online a angajaților, dar și a foștilor angajați la datele din Registrul General de Evidență a Salariaților, cunoscut sub numele de REGES, modalitate, regenerare și descărcare a extrasului, condițiile în care se poate dovedi vechimea în muncă sau specialitate, o posibilitate creată de modificările aduse Codului Muncii prin Legea 144 din 2022. Practic, prin această procedură nou introdusă, salariații și foștii salariați vor putea să acceseze datele privind activitatea pe care au prestat-o la diferiți angajatori, în baza unui contract individual de muncă. Dreptul lor de acces vizează vizualizarea, descărcarea, tipărirea acestor date, dar și generarea și descărcarea unui extras din registru prin care să poată dovedi perioadele lucrate; evident, e vorba de vechimea în muncă și specializarea pe care au avut-o, alături de alte documente care există în dosarul de personal. Aceste reglementări vor intra în vigoare la 31 decembrie 2024, când va intra în exploatare și sistemul informatic aferent REGES, în conformitate cu angajamentele din cadrul PNRR. Aș vrea să mai adaug aici aprobarea memorandumului vizând negocierea și semnarea înțelegerii dintre Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România și Comisia pentru Reglementări Nucleare din Statele Unite ale Americii privind schimbul de informații tehnice și cooperarea în domeniul securității nucleare. Este vorba de prelungirea unei înțelegeri încheiate în 2017, iar la nivel guvernamental, cooperarea în domeniul nuclear a fost reglementată de prevederile Acordului de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicațiile pașnice ale energiei nucleare. În baza acestui acord s-a decis şi cooperarea dintre cele două organisme de reglementare, respectiv CNCAN şi U.S. NRC, care au și semnat în 2001 prima înțelegere bilaterală privind schimbul de informații și cooperarea. CNCAN a beneficiat de asistență tehnică gratuită, dar în același timp, sigur, trebuie să-și adapteze cadrul de reglementare pentru a introduce reactoarele modulare de mică putere. Sunteți la curent cu eforturile pe care guvernul le face pentru a spori capacitatea de a produce energie electrică prin intermediul acestor reactoare modulare de mică putere, urmând ca instrumentul de cooperare cu partenerii americani să fie finalizat în cel mai scurt timp. A fost una dintre întrebările pe care și dumneavoastră le-ați adresat în briefingurile de presă din ultima perioadă și pot să vă confirm faptul că astăzi, guvernul a adoptat hotărârea prin care sunt repartizate sumele necesare pentru a plăti cei aproximativ 20.000 de cetățeni care s-au implicat în realizarea Recensământului Populației și Locuințelor. Potrivit primelor evaluări, este vorba de o economie de cel puțin 30 de milioane de lei față de fondurile estimate inițial, această sumă urmând să fie distribuită celor care au contribuit la și merită mulțumiri în acest sens pentru realizarea Recensământului Populației și Locuințelor. În privința industriei de apărare, aș vrea să vă anunț că guvernul a aprobat ordonanța de urgență prin care ajustează prețurile contractelor de achiziție publică de produse, servicii, contracte sectoriale și acorduri-cadru în domeniile apărării și securității. Se aplică exclusiv această ajustare restului de furnizat sau prestat existent la data intrării în vigoare a actului normativ și va fi realizat la fiecare solicitare de plată, pe întreaga durată a derulării contractelor și acordurilor-cadru privind domeniile apărării și securității, până la furnizarea, prestarea integrală și recepționarea acestor produse ori servicii. Necesitatea acestei ordonanțe este evidentă, diverse circumstanţe care au intervenit în această perioadă și pe care autoritatea contractantă nu le-a putut prevedea în mod rezonabil - creșterea accelerată a prețurilor la materii prime, electricitate, gaze, transport, precum și blocaje generate de restricțiile survenite în contextul pandemiei și, ulterior, de războiul declanșat în Ucraina prin agresiunea militară rusă. De altminteri, formule similare au fost introduse la nivel guvernamental pentru lucrările de infrastructură și alte categorii de lucrări publice în care a fost nevoie de ajustarea prețurilor. Tot pentru industria de apărare, printr-o hotărâre de guvern, a fost suplimentat bugetul Ministerului Economiei cu 25 de milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară prevăzut pentru bugetul de stat al acestui an. Acești bani vor merge pentru a finanța activitățile de întreținere, conservare, reparații și pază, a capacităților de producție din industria de apărare, dar și pentru alte activități necesare în perioada următoare. Aceeași măsură va contribui la păstrarea locurilor de muncă, menținerea în circuitul productiv a specialiștilor în domeniu și rezolvarea unor cerințe ale forțelor Sistemului Național de Apărare. Tot în ședința de guvern de astăzi a fost aprobată și hotărârea prin care s-au aprobat plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat în domeniul zootehnic și în cuantumul lor pentru anul de cerere 2022. A fost aprobat un plafon de 185 de milioane de euro acordat crescătorilor de animale pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic. Acestea ar fi principalele informații pe care vi le-am supus atenției. Dacă vă pot fi de folos cu răspunsuri la întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună ziua. O reacție din partea guvernului la anunțul fostului premier Ludovic Orban, prin care a spus așa: că va da în judecată guvernul pentru a-l obliga să organizeze alegeri locale parțiale în 40 de localități, inclusiv Sectorul 5. Cum comentează guvernul?

Dan Cărbunaru: N-aș vrea să comentez liberul acces la justiție pe care îl are garantat orice cetățean din România.

Reporter: Și de ce nu ați demarat până acum procedura pentru ca aceste alegeri locale parțiale să aibă loc?

Dan Cărbunaru: O să rog colegii de la Comunicare să vă furnizeze un punct de vedere legal privind această solicitare.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu.

Reporter: Bună ziua! Eu vreau să mă lămuriți cu o chestiune cu ordonanța, cu acordul-cadru pe apărare şi securitate, dacă intră și acel contract controversat, blocat, cu corvetele, cu Naval Group și Damen? Intră sub incidența acestei ordonanțe? Pentru că știu că acolo e o balanță... La licitație sunt, practic, cam aceleași oferte și nu s-a mers mai departe. Dacă intră și contractul acela cu corvetele, 1,6 miliarde, parcă era.

Dan Cărbunaru: Se aplică această ajustare restului rămas de furnizat sau de prestat existent la data intrării în vigoare a actului normativ, deci...

Reporter: Deci, practic, tot, adică ar intra, teoretic, orice contract care nu este derulat până acum până la capăt.

Dan Cărbunaru: Putem ruga colegii de la Ministerul Apărării să vă furnizeze mai multe detalii tehnice, în ce măsură contractul la care faceți referire se încadrează la prevederile acestui act normativ.

Reporter: Da, mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Ok, dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru prezență și îi rog pe colegii de la Comunicare să completeze răspunsurile formulate aici cu detaliile tehnice pe care dumneavoastră le așteptați. Mulțumesc. Şi, de asemenea, mulțumesc și interpretului care ne ajută să comunicăm cu cât mai mulți cetățeni. Mulțumesc.