Guvernul României



Miercuri, 05 Ianuarie

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 5 ianuarie


Galerie foto

[Check against delivery] 

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Fiind la început de an, vă rog să îmi permiteţi să vă urez să aveţi parte de un an bun, cu sănătate, atât dumneavoastră, cât şi familiile dumneavoastră!

În urma şedinţei de guvern de astăzi, voi avea câteva lucruri de comunicat, după care, alături de domnul ministru Rafila, domnul doctor Raed Arafat, domnul colonel doctor Gheorghiță, vom prezenta câteva detalii legate de măsurile de prevenire și combatere a pandemiei, urmând ca apoi, în partea a doua, alături de doamna ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, doamna Gabriela Firea, și de doamna consilier de stat Mădălina Turza, să vă prezentăm o serie întreagă de măsuri destinate copiilor afectați de pandemie în această perioadă.

Înainte de a vorbi despre măsurile adoptate astăzi la nivelul Guvernului și de a-l ruga și pe domnul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, să vă prezinte măsurile de sănătate publică pe care le gestionează, aș vrea să vă anunț că, astăzi de dimineață, domnul prim-ministru Nicolae Ciucă și domnul prim-ministru al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, au avut o convorbire telefonică, în legătură cu care vom prezenta un comunicat de presă ceva mai târziu. Am vrut să vă semnalez acest lucru, cei doi oficiali discutând despre relațiile privind schimburile economice, energie și turism, dar și despre dosarele importante la nivel european, pe care atât România, cât și Grecia, din perspectivă guvernamentală, le urmăresc și le gestionează. Ca atare, cu aceste scurte introduceri, domnule ministru, vă rog!

Alexandru Rafila: Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru introducere. Câteva lucruri legate de mobilizarea Ministerului Sănătății și a resurselor pe care le are la dispoziție în ceea ce privește controlul pandemiei.

Am făcut tot ceea ce a fost posibil, astfel încât să asigurăm creșterea accesului la testare. Ştiți bine că a fost aprobată o ordonanță de urgență în acest sens. Deja am definitivat, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, forma contractului care va permite plata rapidă, către medicii de familie, a serviciilor legate de testare. Acesta va fi sub forma unui act adițional la cel de vaccinare, pentru medicii de familie care vaccinează, sau unul separat, în cazul în care medicii de familie nu optează pentru serviciul de vaccinare.

Un lucru extrem de important a fost ieri: o teleconferință cu direcțiile de sănătate publică și cu spitalele din România care pot asigura asistență medicală și pentru pacienții COVID, dar și pentru pacienții non-COVID, pentru pacienții cu boli cronice. Am identificat deja o listă de 160 de centre de evaluare ambulatorie a pacienților cu forme medii, probabil, de boală, dar vom veni foarte repede și cu criteriile legate de tipurile de pacienți pe care îi vom direcționa către aceste centre, la nivel național. Cred că această listă se va completa și în cursul săptămânii viitoare, va fi disponibilă o hartă interactivă cu toate aceste centre, astfel încât oamenii să știe unde se pot adresa, pe de-o parte; această hartă interactivă va include, pe măsura semnării contractelor de către medicii de familie, și toate centrele de testare care vor deveni operaționale la nivelul cabinetelor de medicină de familie.

Un lucru la fel de important este legat de furnizarea medicației antivirale innovative.  Ieri, Comisia de boli infecțioase, după multiple întâlniri, a definitivat o estimare a necesarului de medicație antivirală. Astăzi, deja emitem autorizațiile pentru nevoi speciale pentru cele două medicamente inovative care se află la dispoziție. De ele vor beneficia pacienții aflați la risc, cu comorbidități, care, în cazul infecției, vor primi aceste antivirale încă din primele zile de boală. Sigur, ele nu sunt necesare pentru toate persoanele infectate, pentru că, așa cum spuneam și cu altă ocazie, medicația antivirală trebuie utilizată cu prudență și numai după un anumit algoritm de investigații, care se adresează pacienților care îl pot primi, pentru că medicația antivirală este o medicație cu un grad de toxicitate destul de important și, atunci, trebuie pacientul evaluat înainte, astfel încât să poată să i se administreze acest tip de medicație.

Nu în ultimul rând, am discutat legat de capacitatea de spitalizare la nivelul spitalelor din întreaga țară și legat de acea structură de coordonare la nivel județean, care să poată să ducă la îndrumarea pacienților cu alte patologii sau infectați COVID către spitalele din fiecare județ sau din județele învecinate, astfel încât să nu mai revenim la situația în care am fost anul trecut, de exemplu, sau acum doi ani, când pacienți cu boli cronice au avut un acces limitat la servicii medicale. Toate aceste măsuri pe care le luăm în momentul de față, o să aflați de la domnul secretar de stat Raed Arafat, Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, câteva dintre prevederi, toate aceste măsuri sunt luate în scopul menținerii cât mai îndelungate, dacă vreți, a funcționării societății noastre, a funcționării economiei României. Avem nevoie de participare și de solidaritate din partea populației pentru ca aceste măsuri să fie, într-adevăr, eficiente și, ceea ce este cel mai important, dacă discutăm de hotărârile CNSU, să poată să fie aplicate pentru o perioadă limitată de timp. Şi, de asemenea, un lucru care cred că preocupă pe foarte multă lume și mă preocupă și pe mine, în mod special, este de menținere a școlilor deschise, cât mai mult posibil, fără consecințe asupra sănătății publice; accesul copiilor la procesul de învățământ este esențial. Există o serie întreagă de prevederi în cadrul acestei hotărâri a CNSU, dar domnul secretar de stat vă va prezenta aceste măsuri, pentru că, din punct de vedere tehnic, Departamentul pentru Situații de Urgență coordonează această activitate,

Eu o să închei cu un singur lucru, un soi de disclaimer, şi sunt convins că și domnul secretar de stat vi-l va mai preciza încă o dată: nu există niciun fel de impunere a utilizării unor măşti scumpe. Am văzut că declaraţiile mele sau ale altor membri ai guvernului au fost preluate puţin ciudat; masca pe care o port eu, care este similară cu aceasta, este masca medicală cu trei straturi, nu e niciun fel de mască deosebită, ea este recomandată; dar, sigur că cine doreşte poate să utilizeze şi alte tipuri de măşti, cum sunt cele FFP2, o mască cu nivel mai înalt de filtrare. Asta nu înseamnă că cineva impune în vreun fel acest tip de mască; deci, nu există niciun fel de impunere, este vorba doar de trecerea de la măştile textile, care, mai ales, în condiţiile în care această boală se transmite prin intermediul aerosolilor, sunt foarte puţin eficiente sau ineficiente, către uniformizarea utilizării, cu toate că ea cred că e utilizată de, probabil de marea majoritate a cetăţenilor - mă uit aici, în sală, nu ştiu dacă este cineva care are mască textilă, deci este clar că aceste măşti medicinale, care, în momentul de faţă, nu sunt nici scumpe, cred că sunt accesibile, sunt mult mai utile pentru că ele constituie o barieră eficientă în calea transmiterii. Cred că nu este vorba de o restricţie, asta este prezentată ca o restricţie. Nu este vorba de o restricţie, este vorba pur şi simplu de o perioadă limitată de timp, de utilizare a acestor măşti acolo unde există, ştiu eu, aglomeraţie sau există activitate care presupune interacţiuni cu alte persoane. Vă mulţumesc! Dacă aveţi întrebări. Ulterior o să mă întorc la minister.

Dan Cărbunaru: Aş vrea să adaug doar faptul că şi domnul doctor Arafat va veni în completare pe ceea ce ţine de CNSU astfel încât să...

Alexandru Rafila: Adică rugămintea este să nu fie întrebări din cadrul hotărârii CNSU, care o să fie prezentată imediat.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aş vrea, dacă se poate, să veniţi cu o lămurire şi să ne spuneţi de când vor intra în vigoare noile măsuri?

Alexandru Rafila: Tocmai acum v-a spus domnul secretar de stat Cărbunaru că o să prezinte domnul doctor Arafat detaliile. Rugămintea este să mă întrebaţi legat de măsurile luate de Ministerul Sănătății.

Reporter: Bun. Aș mai avea o întrebare referitoare la aceste măști de protecție. Ce ar putea păți cei care nu se conformează și ar purta în continuare acele măști textile sau de plastic?

Alexandru Rafila: Nu știu, nu ne-am gândit la ceea ce ar putea pățit cei care... e același lucru ca și când nu porți mască, pentru că, până la urmă, o astfel de recomandare, de utilizare a unei măști care are eficiență față de una care are o eficiență limitată sau, de fapt, nu are eficiență - apropo de tulpina Omicron -, cred că e o chestiune de bun simț, adică cred că intrăm într-o zonă în care, din nou, punem în discuție niște manopere simple, care nu sunt pentru altceva decât pentru protecția individuală și protecția comunității. Ne gândim, discutăm imediat despre sancțiuni, o se gândim dacă e cazul să existe o precizare legată de utilizarea altor tipuri de măști.

Reporter: În calitate de ministru al sănătății, care este opinia dumneavoastră referitoare la faptul că președintele PNL, Florin Cîţu, a anunțat că va propune la o viitoare ședință a coaliției să fie adoptat acel proiect pentru certificatul verde depus de domnia sa în Parlament și alți parlamentari, în contextul în care am văzut ce s-a întâmplat cu proiectul la care dumneavoastră ați lucrat, pare că a fost abandonat. Dumneavoastră, în calitate de ministru al sănătății, ați susține acel proiect sau susțineți în continuare proiectul la care dumneavoastră ați lucrat?

Alexandru Rafila: Eu susțin orice proiect care are ca rezultat un instrument de sănătate publică, care să încetinească transmiterea; acesta este punctul meu de vedere, cu o precizare, însă: domnul președinte Florin Cîţu a depus la Parlament un proiect de lege care face referire exclusiv la personalul medical, care nu are niciun fel de impact asupra sănătății publice, probabil că trebuie să revadă declarația. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Alte întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș completa eu puțin întrebarea colegei mele. Da, ok, nu proiectul domnului Cîţu, dar totuși rămâne discuția deschisă despre certificatul COVID. Știm, s-a discutat de multe ori în coaliție, atrăgeați și dumneavoastră atenția că ar fi fost necesar și, practic, v-aș întreba dacă e acum târziu să mai fie adoptat, dacă mai este vreo șansă, indiferent pentru ce categorii și cum să fie.

Alexandru Rafila: Are importanță pentru ce categorii, pentru că, dacă îl folosești exclusiv la o singură categorie, cum ar fi personalul medical, acolo se referea la siguranța pacientului, nu se referea la o măsură de sănătate publică cu impact populațional.

Reporter: Bun. Atunci, extins, dacă este cazul.

Alexandru Rafila: Este evident acest lucru. Ceea ce vreau să vă spun este următorul lucru: dacă se aprobă acum și intră în vigoare peste trei săptămâni, probabil că atunci ne vom găsi în vârful valului. Şi atunci, adoptarea unui astfel de document nu este suficientă, trebuie să existe şi operaţionalizarea lui. Deci, dacă nu este posibilă operaţionalizarea lui în perioada imediat următoare, probabil că, odată cu trecerea timpului, şi efectul unei astfel de decizii va scădea în ceea ce priveşte impactul asupra sănătăţii publice. Din cauza aceasta, noi am făcut tot posibilul, astfel încât, în măsura sau limita resurselor existente, să putem să pregătim sistemul de sănătate, să extindem toate celelalte componente care în trecut au fost neglijate, mă refer la testare. Avem acum această medicaţie inovativă antivirală, care poate să reducă serios mortalitatea în rândul persoanelor cu comorbidităţi şi, bineînţeles, să operaţionalizăm aceste centre ambulatorii care să scadă presiunea pe unităţile de primiri urgenţe, pentru că ştiţi bine ce s-a întâmplat cu UPU, erau sufocate de pacienţi care pur şi simplu stăteau în aceste... dar aici, din nou, colegii de la DSU sau domnul doctor Arafat o să vă precizeze; important e să scădem presiunea de pe spitale şi la lucrul ăsta am lucrat foarte intens. Sunt lucruri concrete şi aici trebuie să precizez o chestiune:  am văzut în presă diverse comentarii, domnule, a trecut o lună, nu s-au întâmplat lucruri concrete. Să ştiţi că s-au întâmplat foarte multe lucruri în sistemul de sănătate, care se organizează într-o perioadă scurtă, dificilă, au mai fost şi sărbătorile, care, ştiţi bine că au făcut dificilă luarea unor sau implementarea unor decizii de natură administrativă sau de natură profesională; lucrăm contra timp şi avem nevoie de sprijinul tuturor pentru ca aceste măsuri să devină cât mai repede operaţionale.

Reporter: O scurtă precizare, dacă se poate, spuneaţi de centrele de evaluare, sunt unii manageri care spun că nu ar fi personal suficient pentru acest lucru. Cum se poate rezolva?

Alexandru Rafila: Ştiţi cum este? Am discutat cu toţi managerii, mulţi dintre ei cred că nu înţeleseseră despre ce este vorba. Unii şi-au schimbat opinia în cursul acestei teleconferinţe, nu trebuie să fie în fiecare centru medic de boli infecţioase - asta a fost una dintre discuţii. Nu. Poate să fie un specialist de boli interne, de exemplu, care poate să facă această evaluare. Nu avem nevoie de CT peste tot. Dacă există un aparat de radiologie, este suficient un aparat de radiologie. Dar trebuie să începem această activitate şi eu vă asigur că, după discuţiile lămuritoare şi după intervenţia - şi îi mulţumesc doamnei preşedinte a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a stat întreaga teleconferinţă împreună cu noi, a avut două părţi, pentru că sunt foarte multe spitale în România şi foarte multe judeţe, totuşi, sunt 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti - toate aceste lucruri au dus la un rezultat care este favorabil şi îl veţi vedea în perioada imediat următoare în ceea ce priveşte harta interactivă şi cu posibilităţile de investigaţie la nivelul acestor centre de evaluare ambulatorie. Vă mulţumesc!

Dan Cărbunaru: Vă rog.

Reporter: Bună ziua! Aş dori tare mult să ne daţi ceva mai multe detalii legate de aceste centre de evaluare, unde vor fi ele amplasate, în curtea spitalului, într-o aripă a unui spital? Cum ar funcţiona în Bucureşti, eventual?

Alexandru Rafila: Nu vă gândiți că sunt niște unități mobile pe care noi le ducem la un spital și acolo se petrec lucurile. Este vorba de ambulatorii integrate ale spitalelor sau de alte ambulatorii de specialitate. Ele există fizic în momentul de faţă, dar nu au fost folosite pentru acest scop în perioada anterioară. E foarte important ca pacienții să meargă în aceste centre, când nu sunt într-o situație critică. Sigur că dacă ai un pacient în situații critice, îl duci direct la Unitatea de Primiri Urgențe, nu se pune problema că aceşti pacienți, care sunt într-o situație dificilă, sunt direcționați către centrele de evaluare; dacă sunt într-o stare relativ bună și au factori de risc, comorbidități și așa mai departe, pot fi evaluați în aceste centre.

Reporter: Şi personalul medical este plătit separat pentru această activitate?

Alexandru Rafila: Este personalul medical din spitalele respective, care desfășoară și activitate în ambulatoriu, nu numai în spital.

Reporter: Aşadar nu vor fi plătiţi extra pentru această muncă de evaluare?

Alexandru Rafila: Nu, nu vor fi plătiţi extra, dar aceste servicii vor fi decontate de către spital ca servicii speciale, iar la ele, mai mult, iar este un lucru important, vor avea acces toate tipurile de pacienţi, indiferent dacă sunt asiguraţi sau neasiguraţi, pentru că, fiind vorba de o boală transmisibilă, ne intereseză foarte mult să existe acces la servicii de sănătate, o problemă de sănătate publică nu are legătură cu statutul de asigurat sau neasigurat al cuiva, dar serviciile vor fi decontate.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc.

Reporter: Încă o întrebare, vă rog tare mult. Spuneţi-ne despre carantină, există plan de reducere de la 14 zile la 10 zile sau care este intenţia aici?

Alexandru Rafila: Îl las pe domnul secretar de stat, o să fie o surpriză cred că favorabilă, bună pentru toată lumea, și îl las pe domnul secretar de stat Arafat să vă dea veştile.

Dan Cărbunaru: Haideţi să epuizăm mai întâi întrebările care vă sunt adresate, domnule ministru. Vă rog, vă rog, repet mesajul, întrebările vă rog.

Reporter: Adică, ordinul este deja semnat, ordinul de ministru, să înțelegem?

Reporter: Cel cu carantina.

Alexandru Rafila: Aveți puțină răbdare și o să vă lămurim exact imediat referitor la lucrurile care vor sta la baza unui act normativ care va fi elaborat în perioada imediat următoare.

Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, domnule ministru, care va fi impactul pe care îl vor avea măsurile adoptate astăzi, astfel încât să împiedicăm să avem atât de multe cazuri?

Alexandru Rafila: Vedeți, numărul de cazuri în momentul de față noi îl estimăm - ați văzut că au fost discuții - undeva între 800.000 și un milion de cazuri pentru acest nou val. Totuși, avem exemplul altor țări, la care acoperirea vaccinală era mult mai mare decât este în România, și am văzut sute de mii de cazuri pe zi. Franța, Italia au sute de mii de cazuri pe zi, Statele Unite 1 milion de cazuri pe zi, deci, un număr extrem de mare de cazuri. Problema noastră este următoarea în momentul de față, nu a numărului de cazuri în sine; problema numărului de cazuri foarte mare poate să pună o problemă legată de funcționarea unor sisteme critice, inclusiv a sistemului de sănătate. Pentru că oamenii au o formă ușoară, dar stau acasă și nu se pot duce la serviciu să-și facă treaba obișnuită. Şi sunt multe servicii esențiale în România, aici poate să fie o problemă. Inclusiv reducerea perioadei de carantină și de izolare ține cont de aceste de aceste lucruri. Însă ceea ce ne interesează este să reducem cazurile grave, să reducem decesele, și pentru asta organizăm sistemul de sănătate, astfel încât oamenii să se adreseze cât mai ușor și cât mai repede serviciilor de sănătate, să poată să fie evaluați și să poată să fie tratați, atunci când este cazul, cu medicație antivirală, dar numai cazurile care, într-adevăr, beneficiază de tratament și la care riscul de complicații sau de deces este mare.

Reporter: În fiecare val de până acum am fost surprinși - nu aveam suficiente paturi de ATI, în mod special. Câte paturi de ATI sunt pregătite în acest moment pentru acest val și dacă...?

Alexandru Rafila: Să știți că aici nu e chestiunea de surpriză, este chestiunea de capacitate. Aici nu e vorba de o surpriză; nu cred că a fost cineva surprins că este nevoie de paturi la ATI. Din păcate, paturile le putem multiplica foarte-foarte mult, dar pe oamenii care deservesc aceste paturi nu îi putem multiplica! N-avem de unde să-i luăm. Ca să vă dau un exemplu de preocupare pe care o are Ministerul Sănătății: deja specialiștii care au terminat - sunt vreo 200 de specialiști de ATI care au terminat - vor primi certificatul care atestă încheierea examenului de specialitate, încât să poată să fie cât mai repede angajați în sistem. Deci, repet: nu numărul de paturi este esențial, ci numărul de paturi care pot fi deservite de personal calificat. Şi nu poţi să faci... Trebuie să precizez un lucru, ca să înțelegeți: dacă un medic ATI deservește, de pildă, cinci pacienți, pentru ca el să poată să-i îngrijească așa cum trebuie, nu poţi să-i spui: "de mâine, îngrijeşti zece pacienţi" sau 20 de pacienți. Nu poți să "expandezi", dacă vreți, responsabilitatea și capacitatea de muncă a unui medic decât într-o limită care este acceptabilă din punct de vedere profesional.

Reporter: Ce înseamnă cei 200 de noi oameni care intră în sistem...?

Alexandru Rafila: Sunt absolvenții, cei care au încheiat...

Reporter: Am înţeles, dar ce înseamnă pe numărul de paturi? Înseamnă 50, 100, 200, 400 de paturi...?

Alexandru Rafila: Nu știu să vă spun. Problema e că spitalele trebuie să își mărească capacitatea și ei să fie direcționați la spitale, să-i angajeze; se pot angaja și temporar, dacă este nevoie. Important este ca ei să poată să aibă drept de liberă practică, încât să poată să lucreze nesupravegheat, pentru că altfel desfășurarea activității medicale este supravegheată de către un alt medic, și lucrul ăsta este dificil de realizat în condiții de pandemie.

Reporter: Dacă îmi permiteți să revin la subiectul proiectului de lege privind certificatul verde: spuneați că n-ar avea impact pentru că s-ar aplica doar în Sănătate? Din ce am văzut, intenția liderului PNL ar fi să se aplice și în domeniul Internelor și Apărării și să se aplice și la intrarea în anumite instituții, nu doar în magazine.

Alexandru Rafila: Ştiţi care e problema? Eu nu știu care este intenția, eu vă spun cum este proiectul care a fost depus și care a fost respins, dacă vă aduceți aminte, la Senat. Proiectul avea o pagină și jumătate; au fost depuse vreo 42 de pagini de amendamente și nu știu exact despre ce discutăm în momentul de față. Acolo sunt tot felul de amendamente; dacă discutăm de proiectul așa cum a fost el făcut, original, se referă strict la personalul medical, și vă rog să-l revedeți.

Reporter: Şi dacă s-ar extinde la alte categorii de angajați...?

Alexandru Rafila: Dacă s-ar extinde şi dacă ar trece printr-o procedură parlamentară... Dar ca să treacă printr-o procedură parlamentară, parlamentul trebuie să funcționeze în această perioadă.

Reporter: Nu s-ar putea convoca rapid o sesiune parlamentară sau...?

Alexandru Rafila: Bun, dar nu cereţi Ministerului Sănătății să convoace parlamentul, vă rog frumos! Mulțumesc!

Reporter: Domnule ministru, voiam să vă întreb dacă avem acest antiviral, Sotrovimab. Înţeleg că este singurul anticorp monoclonal care e eficient în fața noii variante şi...

Alexandru Rafila: Da, cred că avem o anumită cantitate. Nu știu dacă nu a fost prezentată atunci când colegii au prezentat cantitățile de medicamente de la nivelul Ministerului Sănătății. Trebuie să vedem. Dar, încă o dată, anticorpii monoclonali reprezintă produse biologice, care se pot administra țintit, la pacienți care sunt monitorizați în timpul administrării acestor anticorpi. Noi avem în continuare infecții cu tulpina Delta. Pacienții cu tulpină Delta sunt în continuare majoritari chiar și în acest moment. Şi atunci, toți pacienții care au alte tipuri de infecție beneficiază și de anticorpi monoclonali - alte tipuri de anticorpi monoclonali. Nu ştiu, o să mă interesez să vedem dacă avem și ce cantități avem, dacă doriți să aflați o informaţie oficială. Vă rog!

Reporter: Şi dacă aveţi şi o strategie nouă pentru bolnavii care rămân cu sechele post-COVID...?

Alexandru Rafila: Aici e o întrebare foarte bună. Există probleme foarte mari, legate de recuperare. Ne gândim foarte serios să înfiinţăm nişte centre de recuperare, unde să lucreze medici pneumologi, medici neurologi, pentru că este o afecţiune multiorgan, nu afectează doar plămânii, şi, într-adevăr, recuperarea pacienţilor post-COVID este o problemă care necesită o abordare pe termen mediu.

Reporter: Cât de repede ar putea fi înființate aceste centre?

Alexandru Rafila: Pe termen mediu, v-am spus, exact acum v-am spus. Pe termen mediu ne vom preocupa şi de acest lucru, dar nu putem rezolva în acest moment, ca prin minune, absolut toate problemele. Important este să menţinem accesul deschis la servicii medicale pentru pacienţii cu boli cronice, inclusiv pentru pacienţii care au sindrom post-COVID.

Dan Cărbunaru: Şi, dacă îmi permiteţi, domnule ministru, să reamintim faptul că, ne arată asta fiecare zi, nou din zece români care sunt în stare gravă la ATI sau care, din păcate, au pierdut bătălia pentru viaţă sunt nevaccinaţi, ceea ce, sigur, ar putea să ne ducă cu gândul şi la stadiul vaccinării.

Alexandru Rafila: Este foarte adevărat ce spune domnul secretar de stat, vaccinarea, inclusiv vaccinarea booster, reprezintă o bună apărare la nivel individual şi, chiar dacă la nivel colectiv este mai mică eficienţa în ceea ce priveşte protecţia faţă de îmbolnăvire, la nivel individual vedem, pe cifrele pe care le furnizează unităţile medicale, le furnizează INSU, că avem, în rândul cazurilor grave şi la persoanele care au decedat, marea majoritate, aproape 90% sunt persoane nevaccinate sau care sunt vaccinate incomplet.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Vă rog!

Reporter: Domnule ministru, vorbeaţi de acele medicamente inovative, de autorizaţiile care ar trebui să ajungă, dar concret, despre ce două medicamente e vorba şi de când ar putea să se folosească?

Alexandru Rafila: Este vorba despre Monupiravil şi de Paxlovid, ele sunt produse de două companii americane, există un acord cadru cu UE, dar nu putem să aşteptăm operaţionalizarea acelui acord cadru pentru că prin acel acord cadru probabil că vor veni peste un interval de timp destul de mare şi atunci noi suntem puţin contracronometru, primul pe care îl vom avea disponibil îl vom pune la dispoziţia pacienţilor care sunt evaluaţi în aceste centre ambulatorii de evaluare. Sper că spre sfârşitul acestei luni să avem disponibile primele cantităţi din unul dintre cele două produse, depinde foarte mult însă şi de producător, de disponibilitatea lui. Ne-am pregătit în evaluarea despre care vă spuneam, realizată de colegii din Comisia de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii, ne pregătim cu medicaţie antivirală pentru circa 250.000 de pacienţi.

Reporter: Se vor putea găsi în farmacii?

Alexandru Rafila: Nu, nu se găsesc în farmacii, ele vor fi gratuite. Vor fi gratuite și furnizate țintit acelor pacienți pentru care beneficiul este maxim și pentru care riscul de a le utiliza este mic, după evaluare; de asta sunt evaluați pacienții.

Reporter: O întrebare mai am, dacă îmi permiteţi.

Alexandru Rafila: Vă rog.

Reporter: Apropo de certificat, de acel proiect de fapt care se află deja în parlament, despre care vorbea şi Florin Cîţu, având în vedere discuţia din coaliţie, întrebarea este următoarea: având în vedere poziţia dumneavoastră, vă veţi opune în mod clar, într-o discuţie în coaliţie, cu privire la aprobarea acestui proiect?

Alexandru Rafila: Sincer, nu am înţeles întrebarea dumneavoastră. De ce să mă opun eu pentru aprobarea acestui proiect?

Reporter: Adică, susţineţi că există un proiect care se adresează anumitor categorii, nu întregii populaţii.

Alexandru Rafila: Eu nu mă opun la niciun proiect care are un impact care se referă fie la siguranța pacientului, fie la protecția sănătății publice, nu o să mă auziţi niciodată că mă opun la un astfel de proiect. 

Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Vă rog.

Reporter: Domnule ministru, au început să fie raportate infecțiile nosocomiale, atunci când ați preluat mandatul spuneați că nu știți în ce stadiu sunt aceste infecții și cum anume sunt în spitale, spuneați că spitalele nu raportează.

Alexandru Rafila: Nu, eu nu am spus niciodată că nu știu cum sunt aceste infecții.

Reporter: Aţi spus în conferinţă de presă.

Alexandru Rafila: Nu, eu am spus altceva. Vedeți, îmi place totdeauna să fim consecvenți și să fim atenți când facem diverse comentarii. Nu pot să spun că nu știu, pentru că am lucrat până nu de mult direct într-un proiect care are ca obiect controlul rezistenței bacteriilor la antibiotice și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale sau, cum spuneți dumneavoastră, infecțiilor nosocomiale. Este un proiect-pilot care este desfășurat de Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș”, împreună cu alte cinci spitale, care are ca scop standardizarea procedurilor începând de la diagnosticul microbiologic, trebuie să dezvoltăm diagnosticul microbiologic în spitale, el lipsește în foarte multe spitale, supravegherea și controlul de către epidemiologi și prescrierea de antibiotice de către medicii infecționiști sau clinicieni.

În mod evident, însă, și asta v-am spus, văzând situația din România, unde infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă circa 1%, cel mult 1%, dar chiar mai puțin în multe spitale, din totalul persoanelor care sunt externate dintr-un spital, este în mod evident un procent mic, ţinând cont că la nivelul Uniunii Europene suntem în jur de 6-7, deci, avem de șase, șapte ori cel puțin subraportare, la asta lucrăm, ca să știm exact fenomenul și să putem interveni pentru infecțiile grave însă, invazive, că acolo ne interesează, acolo salvăm vieți, nu pentru, să spunem, o banală infecție urinară, dar lucrăm la proiectul ăsta, lucrurile s-au îmbunătățit progresiv în ultimii ani, dar mai este foarte mult de lucru în acest sens.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru.

Reporter: Domnule ministru, ultima raportare când aţi văzut-o?

Alexandru Rafila: Care ultima raportare? De la ce?

Reporter: Cu privire la...

Alexandru Rafila: Am văzut-o... Vă spun exact când am văzut-o: am văzut-o în luna noiembrie a anului 2021.

Reporter: Şi într-adevăr susţinea această declarație, că sunt mai puțin de 1% și că nu este o problemă...?

Alexandru Rafila: Da. Eu n-am spus că nu este o problemă! Încă o dată: cine a spus că nu este o problemă? Vă rog frumos să ne spuneți cine a susținut acest lucru, că nu este o problemă!

Reporter: Domnule ministru, aţi spus că este un nivel mai redus decât în țările europene, și aș vrea să vă reamintesc că au fost cazuri, care au fost și mediatizate public, de pacienți care au încercat să se trateze într-un spital și au plecat cu infecții nosocomiale, cazuri pentru care autoritățile publice nu au oferit o strategie clară și nu au dat asigurări /.../

Alexandru Rafila: Lucrăm la această strategie. Vreau să vă mai spun un lucru: la nivelul Guvernului României a fost organizat, în anul 2017, Comitetul multidisciplinar care controlează infecțiile asociate asistenței medicale și rezistența la antibiotice. El s-a întrunit de două ori în cursul anului 2017, după care, datorită diverselor schimbări de guvern, el nu a mai funcționat. Ca să putem să realizăm un obiectiv - care este nu obiectivul nostru, este al Organizației Mondiale a Sănătății și este obiectivul Uniunii Europene; e un concept mai larg, se numește "One Health", și e și domnul dr. Gheorghiță aici, care a participat la acest proiect și la acest efort, care este de mai mulți ani - trebuie să existe consecvență și sprijin din partea autorităților, şi faptul că acum, temporar, sunt la Ministerul Sănătății e un avantaj, pentru că o să impulsionez reluarea acestui proces, care a fost abandonat în ultimii ani.

În mod evident, dacă discutăm de o problemă de sănătate publică, este o abordare și ne preocupă și încercăm să o rezolvăm și trebuie să pregătim personalul din spitale în acest sens; dacă ne referim la cazuri punctuale, eu vă stau la dispoziție, ca să putem să le verificăm.

Reporter: Încă o întrebare, pe o altă temă, vă rog! Aţi pus în dezbatere acea ordonanță care, practic, amână intrarea în vigoare a coplăţii. Ştim, că ne-aţi spus... scrie în ordonanță că în 2025 ar urma să intre în vigoare. Spunea acolo Ministerul Sănătăţii...

Alexandru Rafila: Este vorba de o prorogare.

Reporter: Ce se întâmplă? Va fi susţinută în guvern? Pentru că am văzut-o în dezbatere publică. Însă întrebarea era dacă veți avea susținere să adoptați acest proiect. Guvernul trecut a vrut să-l impună chiar mai repede.

Alexandru Rafila: Păi tocmai v-am spus că a fost prorogat până în 2025.

Reporter: Nu a fost adoptat actul, este doar în dezbatere publică - asta încerc să vă spun.

Alexandru Rafila: Ba a fost adoptat; a fost adoptat prin ordonanță în ședința de guvern. Eu am fost în ședința de guvern.

Dan Cărbunaru: O să-i rog pe colegii de la Comunicare să vă prezinte toate datele. Mulțumesc! Vă rog!

Realizator: Vă rog să ne spuneți dacă hotărârea de guvern privind prelungirea stării de alertă cu noile măsuri, restricții propuse de CNSU, a fost adoptată astăzi în...

Alexandru Rafila: Nu a fost adoptat azi. Urmează să fie adoptată o hotărâre de guvern care să pună în... /.../

Dan Cărbunaru: Detaliile hotărârii vor fi prezentate imediat ce închidem sesiunea de întrebări pentru domnul ministru al sănătății de către domnul doctor Arafat.

Reporter: Şi revenind la purtatul măștii obligatorii - înțeleg că ați căzut de acord să fie și în spațiile publice deschise -, care este utilitatea atunci când ești liber pe stradă...?

Alexandru Rafila: Păi o să vedeți că acolo spune că atunci când ești liber și desfășori activități individuale masca nu este necesară.

Reporter: Deci vor fi anumite excepții de la purtarea/.../?

Alexandru Rafila: Vor fi anumite excepții; da, da. Exact.

Reporter: Dacă se poate o completare, vă rog, dacă îmi permiteţi, apropo de ce spunea preşedintele PSD aseară, Marcel Ciolacu, apropo de transmiterea în mijloacele de transport în comun, care este, poate, cea mai mare, se impune şi acolo un certificat COVID?

Alexandru Rafila: Păi, staţi puţin, că noi nu l-am stabilit pe ăla la locul de muncă, deci cum să facem un alt certificat acum pentru mijloacele... Dacă era la muncă era implicit şi pe mijloacele de transport, că lumea se deplasa la serviciu cu mijloacele de transport şi automat...

Dan Cărbunaru: Vă rog, dacă mai aveţi întrebări!

Reporter: Puteţi să ne spuneţi câteva excepţii. Una ar fi legată de...

Alexandru Rafila: Vi se va prezenta. Acum v-am spus că vi se va prezenta Hotărârea CNSU, exact acum v-am spus, acum câteva moment, şi v-a spus şi domnul Cărbunaru la începutul acestei conferinţe de presă.

Dan Cărbunaru: Dacă aveţi întrebări legate de hotărârea CNSU, veţi avea ocazia să i le adresaţi domnului Arafat, am spus asta încă de la început. Mulţumesc, domnule ministru, încă o dată!

Alexandru Rafila: Eu vă mulţumesc! Mulţumesc, la revedere!

Dan Cărbunaru: Îl invit acum pe domnul doctor Raed Arafat, şeful DSU, să vă prezinte Hotărârea CNSU de astăzi. Domnule doctor, vă rog! După cum vedeţi, domnul doctor are o mască FFP2, care poate proteja, în bune condiţii, la fel ca şi - până la urmă - standardele oferite de măştile medicinale pe care vi le-a prezentat şi domnul ministru al sănătăţii.

Raed Arafat: Având în vedere că sunt la pupitru şi la distanţă, o să scot masca şi o să încep cu Hotărârea CNSU şi să explic câteva aspecte care s-au mai ridicat şi în ce a spus domnul ministru Rafila anterior. În primul rând, Hotărârea CNSU, care a fost aprobată astăzi, prevede unele măsuri, revenim la incidenţe, până la 1 la mie, da data asta, deci incidenţele au scăzut, deci avem până la 1 la mie şi între 1 şi 3 la mie şi după asta peste 3 la mie.

Până la 1 la mie rămânem pe măsurile care sunt la acest moment, însă la modul în care evoluează situaţia, acest lucru nu va ţine mai mult de câteva zile şi vom ajunge peste tot la peste 1 la mie. Deja evoluţia în judeţe, în localităţi, arată foarte clar că acest prag va fi trecut foarte rapid la modul în care creşte numărul cazurilor. Astfel, aplicarea măştii va fi una obligatorie de la momentul în care se va publica Ordinul ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne, care va fi ordin comun, şi, cum a spus domnul ministru, este sau-sau, sau masca medicală simplă, cum este masca chirurgicală, cum ştim noi denumirea ei, sau masca FFP2, în spaţiile deschise şi în spaţiile închise. Normal că în Ordinul Comun al ministrului sănătăţii şi ministrului de interne se vor prevedea unele excepţii pentru cei care au activităţi individuale, sportive, de diferite categorii, unde, într-adevăr, nu poţi să porţi mască. Dar în rest se va purta mască. Dar, în rest, se va purta mască.

Şi, un răspuns la întrebarea care s-a pus înainte: problema acestei variante este că este extrem de contagioasă, ca să te infectezi de la persoana respectivă, dacă ea este pozitivă, este necesar un contact foarte scurt, e mai scurt decât era necesar pentru varianta Delta și pentru variantele anterioare. Domnul doctor Gheorghiță poate să vă confirme acest lucru, ca specialist în boli infecțioase. Asta înseamnă că este suficient să porți o discuție cu cineva care este infectat, o scurtă perioadă, și poţi să fii și tu infectat. Din cauza asta această măsură de purtare a măștii devine obligatorie în toate spațiile - deschise, închise -, excepțiile, care vor fi limitate și vor fi foarte clare, vor fi în Ordinul ministrului Sănătății și ministrului Afacerilor Interne.

Realizator: Dar pe stradă?

Raed Arafat: Pe stradă se va purta, cu excepția momentului în care ai activități individuale, asta înseamnă: că la stația de autobuz, la stația de metrou, când te duci pe stradă și circulă lângă tine oameni, va fi purtată masca, așa cum este și în multe alte ţări care au implementat-o.

Dan Cărbunaru: Poate ar fi cazul să explicăm, poate pe înţelesul tuturor, ce înseamnă activitate individuală.

Raed Arafat: Adică, activitate sportivă, ești singur în parc, nu ai alți oameni în jurul tău, este activitate sportivă în care ești singur, faci jogging singur în stradă, nu porți mască, dar, în rest, circuli, eşti în afară, ești cu mască, cum este și în altă parte, pentru că, asa cum v-am zis, contagiozitatea acestei variante este una foarte mare și riscul să te contaminezi este foarte ușor la acest moment. Asta explică și numărul foarte mare al cazurilor care apar, 100.000-200.000 pe zi, pentru că răspândirea este una extrem de...

Dan Cărbunaru: Poate le mai prezentăm măștile pe care le aveţi la îndemână, domnule doctor, cele două măşti...

Raed Arafat: Da, cele două măşti. Şi am să intru cu o altă explicație, care a fost interpretată greșit. Aceasta este masca simplă, medicală, chirurgicală, masca căreia noi îi spunem cu trei straturi sau măștile pe care majoritatea oamenilor le poartă, și aceasta este o mască FPP2, care poate fi achiziționată și purtată, bineînțeles că nu este obligatorie, ci este doar la alegerea persoanei, oferă un grad de protecție mai înalt.

Acum, în hotărâre a apărut o prevedere pentru infrastructura critică și această prevedere permite sau dă bază administratorilor structurii critice și infrastructurilor critice, și o să dau unele exemple, să emită niște decizii în interiorul structurilor lor în care să impună și testare și măști FPP 2 în zonele aglomerate. Asta înseamnă birouri cu mai multe persoane, zone în care sunt locuri în care se discută, săli de ședință. Una din infrastructurile critice este centrala nucleară, de exemplu. Nu își permite centrala nucleară să piardă oamenii în izolare și să rămână fără ingineri și fără personal dacă se infectează mai mulți deodată și dacă trebuie să meargă în izolare, chiar și la domiciliu, chiar dacă nu sunt în stare gravă.

Una din problemele mari, și asta vreau să înțeleagă și factorul economic, adică operatorii economici, unul din lucrurile grave ale acestei variante nu este numai un eventual impact pe sistemul sanitar, este impactul ei pe sectorul economic, care deja se vede și se vede în mai multe țări, și anume, se închid activități economice prin îmbolnăvirea în masă a personalului și trimiterea lor la izolare la domiciliu. Dacă colegii dintr-un birou nu poartă mască și unul este infectat și stau opt ore împreună fără mască, la sfârșitul zilei sunt toţi infectaţi și s-ar putea ca peste două zile să fie toţi  să fie trimişi la izolare și biroul respectiv s-a închis. Același lucru într-un restaurant, același lucru într-un magazin. Şi acesta este motivul pentru care pentru infrastructura critică s-a pus o recomandare, iar pentru toți operatorii economici punem recomandarea să respecte cu strictețe regulile de sănătate publică, ca să poată să continue activitatea lor economică în mod corect. Altfel se vor trezi cu întreruperea activității economice, cu oamenii ajungând acasă la izolare sau chiar la spital. O să luăm întrebările la sfârșit, vă rog.

După asta, măsurile de la Hotărârea CNSU mai prevăd câteva aspecte. Prevăd reducerea la 30% a unor capacități, să zicem, de primire a persoanelor, de exemplu, concerte, cinematografe etc., dincolo de 1 la mie, când se crește de la 1 la mie, și o altă reducere dincolo de 3 la mie la alte activități, cum ar fi restaurantele, care vor scădea la 30% capacitate când se ajunge la 3 la mie, care, din păcate, cred că se va ajunge în scurt timp. Ce înseamnă acest lucru? Pe lângă asta, s-au mai aplicat reguli pentru metri pătrați și distanța între oameni, sunt mai multe activități unde acum, obligatoriu, trebuie asiguraţi patru metri pătrați, pe lângă limita la numărul persoanelor, care au fost difuzate către dumneavoastră și puteți să le preluați de la proiectul de hotărâre, care a fost aprobat, dar asta înseamnă nu numai patru metri pătrați, dar și distanță de 2 metri între persoane. Deci, nu e suficient să spun 4 metri pătrați și să stea într-o încăpere de 40 de metri pătrați 10 persoane într-un colț, va trebui asigurat 2 metri între persoane. Astea se aplică și competițiilor sportive, unde, dacă spunem capacitatea stadionului la 30% și distanță 2 metri se va înțelege că 30% nu înseamnă că punem o peluză supraaglomerată și închidem restul stadionului, înseamnă că distribuim oamenii în stadion că să fie distanță între ei. Deci, astea sunt încă parte din măsurile care s-au luat. Bineînțeles, vor fi reanalizate aceste măsuri și poate chiar săptămâna viitoare va mai fi o analiză asupra acestor măsuri și s-ar putea să ajustăm unele dintre ele după mai multe discuții cu colegii noștri.

Mai este un aspect pe care vreau să-l subliniez. Deci, asta este referitor la Hotărârea CNSU. Cum am zis, ce e până astăzi rămâne până la 1 la mie, de la 1 la mie deja marea majoritate a activităților se reduce la 30%, 4 metri pătrați, la 2 metri distanță între persoane, mai ales la cursuri și la alte acțiuni care înseamnă oameni în spații închise, dar și în spațiile deschise. Și la restaurante, de exemplu,  după 3 la mie se va scădea la 30% capacitate, și, bineînţeles, accesul se face cum se face şi acum: pe certificat, vaccinat, trecut de boală sau testat. Testele care se admit sunt PCR 72 de ore sau test antigen certificat 48 de ore; deci astea sunt condiţiile.

Mai e un anunţ pe care vreau să-l fac şi certificatul este valabil şi la terase, vreau să subliniez, că de fiecare dată am fost întrebat de terase şi mai ales dacă vorbim de terase, şi o să revenim acum, suntem în iarnă, faptul că ai pus doi pereţi transparenţi sau de sticlă nu înseamnă că e terasă, înseamnă că e o încăpere închisă, deci se tratează ca o încăpere închisă, nu devine terasă numai prin faptul că pereţii sunt de sticlă şi nu sunt din cărămidă sau din alt material.

Acum, mai e un anunţ pe care vreau să-l fac şi ca să preîntâmpinăm situaţia, din păcate, deci am fost anunţaţi la data de 5 decembrie de către Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate că achiziţia privind testele  COVID din salivă pentru şcoli a fost contestată la CNSC de către una din firmele participante. Asta ne obligă să nu mai semnăm niciun contract până iese prima decizie a primei instanţe. Nu vom aştepta după asta a doua instanţă, legea ne permite clar să semnăm după decizia primei instanţe, dar IGSU, care semnează aceste contracte subsecvente, pe baza licitaţiei făcute de un ONAC, nu va putea semna, din păcate, săptămâna asta, contractele subsecvente până se pronunţă CNSC şi sperăm să avem pronunţarea cu celeritate în acest sens şi atunci vom continua; sunt oferte, sunt companii care au promis că vor aduce, dar, cu contestaţia, ştiţi foarte bine, sunt nişte reguli pe care nu avem cum să le încălcăm şi care trebuie să fie respectate şi asta este problema cu care ne confruntăm la acest moment, pentru această săptămână şi poate începutul săptămânii viitoare.

În rest, ca şi probleme de evoluţie a pandemiei, vreau să vă spun că situaţia la acest moment este evidentă, că suntem într-o creştere rapidă. Mă uitam la apelurile la 112, care au înregistrat creşteri foarte serioase, am trecut de 2.000 de apeluri pe zi pe plan naţional. La Bucureşti, deja ne apropiem de 400 de apeluri pe zi în ultimele două zile, deci asta înseamnă că trebuie să fim foarte atenţi la modul în care se răspândeşte această variantă, orice persoană de lângă noi poate să transmită, poate să fie infectată şi din cauza asta purtarea măştii şi, mai ales vaccinarea, cu prima, a doua, a treia doză este foarte importantă.

Cel puţin, şi aici, cu siguranţă domnul doctor Gheorghiţă o să vină cu explicaţiile, persoanele vaccinate evită punerea vieţii lor în pericol şi evită să ajungă la terapie intensivă sau în forme grave, lucru dovedit prin toate statisticile pe care le-am mai prezentat şi anume, toate decesele pe care le aveam în ultima perioadă au fost, cel puţin 90%, 89-91-92, cam asta era procentul, persoane nevaccinate, aşa că rugămintea noastră este analizaţi interesul vostru în primul rând şi mergeţi la vaccin şi doza a treia este foarte importantă, dovedit ştiinţific în acest sens, ca să fie făcută la timpul ei, adică acum, în România, prevede la şase luni, mi se pare, de la a doua doză. Mă opresc aici, răspund la întrebări. Vă rog!

Dan Cărbunaru: Aţi vorbit despre creştere, dar nu aţi menţionat datele, dacă vreţi să prezentaţi cifrele.

Raed Arafat: Cifrele de astăzi, pot să vă spun cifrele de astăzi, care au fost anunţate, 4.893 de cazuri, deci vreau să vă spun că noi, într-o săptămână deja, de la o mie, deci aproape o mie de cazuri, chiar sub o mie, am ajuns la peste 4.000 de cazuri, adică e cvadruplare, într-o săptămână vorbim aici. Şi încă nu s-a terminat săptămâna, încă suntem miercuri, adică ăsta este un aspect; după care testele efectuate au fost 64.646 de teste, din care 20.887 au fost teste RT-PCR, dintre cei 30 de pacienţi decedaţi în ultimele 24 de ore 24 au fost nevaccinaţi şi 6 vaccinaţi. Cei 6 pacienţi vaccinaţi, care au decedat, aveau vârste cuprinse între 60 şi 69 de ani şi peste 80 de ani; toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi. Deci, asta confirmă ce vă ziceam înainte, încă o dată, din 30 de decese, din păcate, 24 totuşi sunt persoane nevaccinate și poate că unele dintre ele puteau să își salveze viața dacă erau vaccinați la timp cu oricare din vaccinurile care erau puse la dispoziție de guvern, gratuit și peste tot în țară. La nivelul pacienților internați avem la acest moment, pe secții, 2.259 de pacienți internați, din care 82 de copii, și la Terapie Intensivă 409, dintre care șase copii, în creștere față de ieri, dacă nu greșesc, este în creștere cu aproximativ 19 cazuri sau așa ceva. Deci, este în creștere oricum față de ieri la cazurile de terapie intensivă. Cam acestea sunt cifrele pe care pot să vi le dau acum. Bineînțeles sunt și multe alte cifre, pe care putem să le prezentăm sau, la cerere, putem să vi le dăm prin Grupul de Comunicare către dumneavoastră.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule doctor! Vă rog.

Reporter: Domnule Raed Arafat, aș vrea să vă întreb puțin despre testele de salivă. Înțelegem că nu există în acest moment în depozite, nici în școli, teste de salivă pentru mâine. Având în vedere că licitația este blocată, mai este necesar să avem aceste teste, să le achiziționăm în continuare, sau care va fi parcursul ori ce se va întâmpla mai departe?

Raed Arafat: Parcursul lor la acest moment este că se vor face, dar asta nu înseamnă că eficiența lor nu va fi analizată în următoarea perioadă, și asta nu o să o facem noi, aici. Este o discuție mai amplă cu colegii de la Ministerul Sănătății, cu colegii bineînțeles de la INSP, Ministerul Educației. La acest moment, ele sunt prevăzute să se facă, dar eficiența lor ca orice măsură care se ia după o perioadă se analizează și se vede cam care va fi modalitatea de ajustare a măsurii respective, nu neapărat să spui că nu se mai fac, dar poate că se va ajusta. Nu pot să vă spun acum care vor fi aceste concluzii. Urmează bineînțeles să se vină cu ele la un anumit moment.

Reporter: Dumneavoastră când preconizați că vor ajunge noi teste la şcoli, astfel încât să îşi facă...

Raed Arafat: Depindem de decizia pe care o ia CNSC-ul - Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru cei care nu știu ce înseamnă CNSC. Deci, depinde de decizia care o vor lua. Și decizia poate să spună continuați, pentru că reclamația firmei nu e justificată, sau poate solicita ONAC-ului reevaluarea. Dar mai avem un punct aici şi e bine să punem toate lucrurile pe masă, să se știe de acum: China intră în noul an, adică vor avea o vacanță care de regulă înseamnă săptămâni de zile, 3-4 săptămâni. Toate aceste teste în marea lor parte vin de acolo. Deci, este posibil să avem și problema cu lanțul de aprovizionare, cum spunem noi, și de transport. Acesta este încă un aspect de ce va trebui totuși să le contractăm cât mai repede, după ce trecem de faza pe care o avem acum. Mai sunt și alte loturi în negociere la ONAC, loturile respective se vor negocia, sunt separate de lotul contestat, dar lotul contestat era cel cu livrare rapidă. Loturile celelalte sunt cu livrare peste două săptămâni, peste trei săptămâni. Asta continuă, dacă acolo cineva poate să aducă mai devreme o să vedem.

Reporter: Deci, situaţia actuală, ca să înțeleagă toată lumea, în acest moment nu există la IGSU teste, nu există...

Raed Arafat: În stocurile noastre nu există teste și vreau să se înțeleagă foarte bine modul în care se face asta, pentru că am văzut foarte multe atacuri asupra structurii care o coordonează DSU-ul, și anume, IGSU-ul - IGSU-ul este un mecanism pe care noi l-am folosit, care este protecția civilă română, pe care noi am folosit-o pentru achiziții, pentru stocare și pentru distribuire, fiind o infrastructură care are o logistică foarte puternică și un sistem logistic foarte puternic. Nu IGSU-ul face achizițiile, ci ONAC. ONAC-ul face achizițiile şi, sunt convins, cu bună-credință și corect. Aici nu putem arunca vina unul pe celălalt. Dar sunt mecanisme - ONAC-ul face achiziția, semnează acordul-cadru, IGSU-ul semnează după necesitățile comunicate contractele subsecvente, plătește și distribuie. Dacă se blochează licitația la fază de acord-cadru de către cineva, la CNSC, de către o firmă, până se pronunță CNSC-ul, IGSU-ul nu are cum să semneze contractul subsecvent. Dacă după CNSC firma merge mai departe la Curtea de Apel, care e următoarea instanță, legea permite IGSU-ului să semneze, pe baza deciziei primei instanțe, și asta facem. Dar trebuie să trecem de prima instanță, să vedem care e punctul ei de vedere.

Reporter: Revenim la situaţia actuală, că de aici pornisem. În acest moment, nu există stocuri şi nici nu ştim, sau autorităţile, în acest moment, nu ştiu când ar putea să vină o nouă tranşă...

Raed Arafat: La acest moment, așteptăm decizia CNSC-ului în privința reclamației care a fost depusă - aşa că, da, așteptăm acest lucru.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc.

Reporter: Un lucru cert: mâine, copiii nu se testează?

Raed Arafat: Din păcate, doar dacă sunt anumite stocuri rămase în şcoli sau undeva şi se distribuie, asta este posibil. Mă refer la inspectoratele școlare unde e posibil să fie anumite stocuri rămase, dar stocuri la noi, centrale, pe care să le distribuim la acest moment nu sunt, pentru că nu am reținut nimic în stocurile centrale; erau preluate imediat şi distribuite pe baza listei de distribuire a Ministerului Educaţiei.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule doctor. Vă rog.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb, pentru că nu am înțeles foarte clar: deci, masca devine obligatorie din momentul în care hotărârea este publicată în...?

Raed Arafat: Din momentul în care se publică Ordinul ministrului. Deci, hotărârea, bineînţeles, abilitează ministrul sănătății şi ministrul afacerilor interne să emită ordinul comun. Din momentul în care se emite ordinul comun cu prevederile aprobate - adică nu măști textile, ci vorbim doar de măști medicale, chirurgicale, cum zicem noi, sau FFP2, sau echivalent -, atunci începe să fie aplicabilă şi, din păcate, se poate şi amenda pentru nerespectarea acestor reguli.

Reporter: Cei care vin din ţări cu risc epidemiologic, condiţiile rămân la fel acolo, nu se schimbă nimic?

Raed Arafat: Urmează să se facă o modificare la hotărârea CNSU pe perioada de carantinare şi pe perioada de izolare - de fapt, asta era încă un lucru care a fost discutat cu domnul ministru Rafila. Înțelegerea pe care o avem în acest moment este să emitem astăzi sau mâine dimineață, cel târziu, hotărârea CNSU, după cum decide premierul, bineînţeles. Aici vorbim de reducerea perioadei de carantinare şi de izolare şi este posibil să fie diferențiat pentru persoanele care nu sunt vaccinate sau trecute prin boală şi persoanele care sunt vaccinate şi trecute prin boală, dar ideea este să mergem spre o reducere a perioadei de carantinare şi de izolare. Deci, zilele exacte o să le vedeţi când o să anunţăm hotărârea CNSU, care cel mai probabil e posibil să o avem astăzi, dacă nu, mâine cu siguranţă.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi o clarificare, apropo de un articol, art. 4, se menționează acolo "o testare săptămânală, recomandată pentru cei care lucrează în infrastructuri critice".

Raed Arafat: Am dat exemple: centrală nucleară, hidrocentralele, locurile unde ai nevoie de oamenii cu experienţă mare şi cu expertiză în anumite domenii, care nu poți să îţi permiți să îi pierzi în masă acasă, să stea izolați. Aici, fiecare entitate poate decide, că asta este baza care dă dreptul șefului acestei entități să spună: eu o să asigur teste pentru toţi, dar să se testeze toţi, şi o să asigur pentru cei care stau în birouri comune masca FFP2. Deci, şi ei pot să ia această decizie în interiorul lor.

Reporter: Este o recomandare, nu o obligație?

Raed Arafat: Nu este o obligație, dar ei vor putea să preia asta. Şi eu cred că vor trebui să se gândească la aceste demersuri nu numai ei, ci şi orice agent economic care e interesat ca afacerea lui să meargă mai departe, companii care stau în birouri, etc. Mai sunt două chestii pe care le subliniez: decalarea programului de lucru, care e menționat clar în hotărâre şi care prevede decalarea minimum trei ore, între ora 7:30 şi 10:30, în două sosiri la lucru şi în două plecări de la lucru - prin asta reducem impactul pe transportul public în comun; sau, lucrul în schimburi şi în ture. Acestea sunt recomandări pentru care insistăm foarte mult. Agenții economici trebuie să înțeleagă că trebuie să le aplice, şi nu numai, vorbim şi de instituţiile publice, instituţiile private. Dacă nu decalăm, dacă nu reducem contactul, dacă nu reducem distanța între noi când lucrăm într-un birou, măcar pentru următoarele şase săptămâni, sau cât va ține acest val, riscăm să avem foarte mulți bolnavi, inclusiv la domiciliu care să nu-și exercite activitatea; nu neapărat la spital, dar poate să fie mulți care stau acasă şi nu pot să vină. Şi vă dau exemple din unele ţări care se confruntă deja cu situaţia asta: dacă am informaţia corectă, în Canada, s-a luat deja decizia ca medicii pozitivi să meargă la lucru, pentru că mulți s-au îmbolnăvit şi stăteau acasă, cu formă ușoară, şi s-a luat decizia în unele zone să meargă la lucru, pentru că nu mai are cine să lucreze. Şi atunci, cea mai bună soluție este protecţia. Protecţia înseamnă: testăm la locul de muncă, unde se doreşte acest lucru şi se oferă de către agentul economic sau cel care răspunde de infrastructura critică, și acolo unde avem locuri comune purtăm mască FFP2 și o purtăm obligatoriu în locurile respective; când mergem la mâncare, nu mergem să mâncăm toți la un loc, la o masă, ci mergem pe rând. Deci astea sunt reguli de sănătate publică care vor trebui să fie aplicate de către cei care vor să-și păstreze activitatea funcțională și să nu ajungă, cum am zis, cu toţi lucrătorii lor acasă.

Reporter: Şi o completare: în instituțiile-cheie, până la urmă - dacă puteți să lămuriți asta, pentru că scrie și în hotărâre -, testarea rămâne obligatorie sau nu?

Raed Arafat: Nu! La acest moment, pentru angajați nu există certificatul care să oblige. Dar pentru unele instituții de infrastructură critică - și v-am dat exemplu centrala nucleară și altele asemănătoare - este posibil ca administraţia să ia decizia ca angajații să se testeze o dată pe săptămână și să le ofere și testele. Şi cu asta își protejează activitatea.

Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă întreb... Până la urmă, de câteva clarificări aș avea eu nevoie de la dvs, dacă se poate...

Raed Arafat: Vă rog!

Reporter: În primul rând, hotărârea CNSU cu toate aceste restricții nu e adoptată în ședința de guvern de astăzi; posibil adoptată în şedinţa de /.../

Raed Arafat: Deci hotărârea CNSU are două domenii în ea. Are lucruri care se aprobă prin ordine de ministru, cum este masca - și aici va ieși ordinul comun al miniştrilor Sănătății şi Internelor pentru ea -, sunt alte lucruri care se adoptă prin hotărâre de guvern. Hotărârea de Guvern n-a fost adoptată astăzi, dar cel târziu vineri ea trebuie să fie adoptată. S-ar putea să fie chiar mâine adoptarea ei – aici, se va comunica de către guvern când se va adopta hotărârea.

Dan Cărbunaru: Vom comunica.

Raed Arafat: Cât priveşte hotărârea de prelungire a stării de alertă, data cea mai târzie de adoptare a ei trebuie să fie ziua de vineri, pentru că sâmbătă trebuie să intre noua hotărâre. Şi atunci, prim-ministrul va decide - mâine sau poimâine se va face acest lucru.

Reporter: M-aş întoarce puțin la situația cu testele din școli. Mi se pare că aţi spus că termenul minim în care nu vom avea teste este săptămâna aceasta a doua tranșă și prima tranșă din săptămâna viitoare. M-aş duce să vă întreb că ar fi termenul maxim și, pentru că vorbeaţi despre acea analiză: există posibilitatea să se renunțe de tot la acest lucru?

Raed Arafat: Orice analiză poate să însemne ajustare, schimbare de mod de aplicare sau să spui că după o anumită perioadă nu mai trebuie să le faci; asta înseamnă o analiză. Și această analiză se face de către specialiști, de către experți, mai ales în epidemiologie, care vor analiza acest lucru. Deci răspunsul meu rămâne deschis: o analiză poate să vină cu orice răspuns.

Reporter: Dar o concluzie când veți avea, de principiu?

Raed Arafat: La acest moment nu s-a discutat când se va începe sau când se va face acest lucru. Este posibil ca săptămâna viitoare, peste două săptămâni să se stea şi să se discute foarte concret acest lucru - după ce avem, bineînțeles, niște date din teren: câți copii au fost descoperiți, câte teste s-au aplicat, dacă se fac corect la domiciliu sau nu, dacă trebuie să le facem totuși în altă parte și nu la domiciliu... Asta toate sunt chestii care trebuie analizate și luată decizia asupra lor, ca să fim siguri că testele care se dau și banii pe care îi plătește statul român sunt folosiți corect și eficient, în sensul în care să rezulte din ele ceva și să le folosim cu rezultat, nu doar să fie o chestie de formă. Deci asta trebuie făcut.

Reporter: Şi referitor la acea perioadă de carantinare, eu am văzut că este deja un ordin: practic, se reducea... - s-a tot discutat despre reducerea de la 14 zile la 10 zile. Acum înțeleg că vreți să mergeți un pic mai departe cu diferențierea. Un exemplu de zile dacă ne puteţi da - de exemplu, pentru vaccinare...

Raed Arafat: Dacă șteptați câteva ore, cu siguranță veți afla, vă spun eu. Deci nu vreau să sar să vă dau zile și după asta să se schimbe ceva. Aşteptaţi să iasă hotărârea CNSU, pentru că asta înseamnă discuții, înseamnă că în cadrul CNSU se va discuta și vă vom da exact concluziile finale; probabil că astăzi le vom da, așa că nu fac speculații. Așteptați, o să le primiţi.

Reporter: Deci să înţeleg că mai este o întâlnire în CNSU, da? Ca să discutaţi şi aceste...

Raed Arafat: CNSU înseamnă un vot după ce discută - Ministerul Sănătății, INSP-ul, împreună cu Ministerul de Interne, cu DSU, cu toţi, după care, da, se va supune votului.

Reporter: Vă mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! În condițiile în care autoritățile, inclusiv domnul ministru Rafila, au declarat că se dorește menținerea școlilor deschise, de ce nu s-a făcut această analiză privind testele de salivă până acum? Pentru că în comunicatul de luni al guvernului se menționa și despre această analiză privind eficiența testelor de salivă.

Raed Arafat: Analiza înseamnă să ai date, să ai perioade în care s-au aplicat, să vezi care este rezultatul și să vezi, bineînțeles, și ce fac alte țări. Noi când am început să le implementăm ele erau implementate și în alte țări, și sunt diferite modele. Sunt ţări în care, da, se face testul acasă, dar se trimite și filmarea de la fiecare dată când se face acasă, ca să dovedească părintele că s-a făcut. Sunt alte ţări în care se face la clasă, dar fiecare copil îşi face singur testul, sub supravegherea profesorului, şi asta este o soluţie. Sunt diferite mecanisme. Noi trebuie să vedem modul în care s-au aplicat, dacă au fost eficiente, dacă s-au depistat un număr semnificativ sau nu, dacă au avut impact de sănătate publică sau nu, dacă le vrem să aibă care ar trebui modificarea sau dacă nu mai trebuie - astea sunt analizele care necesită timp. Cu siguranţă se va veni cu anumite concluzii în următoarea perioadă.

Reporter: Deci până acum nu există niciun fel de informaţii pe baza cărora să faceţi o analiză /.../?

Raed Arafat: Eu n-am zis că nu sunt informaţii, dar poate că mai trebuie şi altele şi poate că trebuie să fie şi o durată de timp, că nu poţi să iei informaţiile pe o aplicare de două-trei săptăamâni; poate că mai trebuie să ai încă două-trei săptămâni ca să ai nişte date concrete ca să poţi să analizezi, deci n-am zis că nu sunt informaţii, n-am zis că colegii nu s-au uitat încă. Concluziile încă nu sunt trase, aşteptăm să vedem până se trag concluzii.

Reporter: Şi o lămurire tehnică: astăzi, aşadar, doar s-au discutat acele propuneri din Hotărârea CNSU care nu au fost adoptate în şedinţa de guvern, dar această hotărâre trebuie să fie adoptată până, vineri astfel încât măsurile, o parte dintre ele, să intre în vigore începând cu data de 8 ianuarie.

Raed Arafat: Măsura cu mască nu e legată de hotărârea de guvern.

Reporter: Nu este legată...

Raed Arafat: Ca să fim clari! Măsura de mască este doar la CNSU şi urmează să se emită ordinul comun al ministrlui sănătăţii, ministrului de interne. În secunda în care se emite ordinul şi se publică devine obligatoriu.

Reporter: Dar ar putea să intre în vigoare de săptămâna aceasta, din acest weekend?

Raed Arafat: Eu cred că da, pentru că din momentul în care s-a dat Hotărârea CNSU, cu siguranţă nu s-a dat Hotărârea CNSU ca ordinul să se emită peste două săptămâni, deci ordinul va trebui emis cât mai repede, şi asta înseamnă: există un ordin, trebuie adaptat şi republicat cu modificări cu tot.

Reporter: Aşadar, în momentul de faţă, putem spune că din acest weekend masca devine obligatorie în spaţiile deschise.

Raed Arafat: Eu aş zice că da, în mod normal, acest ordin trebuie să iasă în cursul acestei săptămâni.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult! Vă rog!

Reporter: Domnule Arafat, am o rugăminte, de mai bine de jumătate de an, diferite instanţe de judecată din ţară au declarat nelegale restricţii impuse în contextul pandemiei. Cu toate acestea, luna de lună, în mare parte aceleaşi restricţii au fost păstrate, astfel încât s-a ajuns ca pe 30 decembrie Curtea de Apel din Bacău să declare nelegale 22 de hotărâri referitoare la starea de alertă. Întrebarea este de ce se meţin lună de lună aceleaşi restricţii care sunt deja de diferite curţi de apel din ţară... ?

Raed Arafat: Pentru că dvs urmăriţi în primul rând deciziile care nu sunt definitive şi nu mai urmăriţi deciziile definitive. Deci multe din deciziile care au fost nedefinitive, la Înalta Curte s-au reversat. Unele dintre ele s-au trimis din nou către instanţe, cel puţin de una ştiu, pentru că completul nu era corect, era cu un judecător şi trebuia să fie cu mai mulţi judecători. De exemplu. Deci faptul că se anulează o hotărâre cu o valabilitate de o lună şi după care se vine cu măsurile de sănătate, pot să vă spun aici, fără să comentez, justiţia sau ce decizde justiţia, deci noi mergem pe măsurile de sănătate publică sau măsurile de sănătate publică sunt măsuri despre care eu spun că în România au fost măsuri de bun simţ, nu au fost exagerate, nu am luat măsuri de lockdown, care a durat luni de zile; bineînţeles, aici sunt diferite păreri. Şi în lumea justiţiei sunt diferite păreri şi sunt diferite instanţe la care ajungem. Dacă instanţa din Bacău a luat această decizie, noi trebuie să aşteptăm să vedem ce va hotărî Înalta Curte, care vă asigur că vom merge acolo, pe această hotărâre. Unele le reprezintă DSU-ul, altele le reprezintă Guvern-ul. Şi pot să vă spun că ieri am făcut o analiză pe procesele la care a participat DSU şi o mare parte din ele au fost câştigate de DSU, deci chiar pe aceeaşi speţă unele dintre ele, în unele instanţe au trecut într-un fel, în altele într-un fel şi pentru asta trebuia să ajungem cu o parte din ele la Înalta Curte şi să contestăm cum se face şi cu cea de la Bacău, aşa că nu e o hotărâre definitivă, mergem mai departe, dacă se va decide definitiv că ceva nu e ok când s-a decis, atunci a fost modificat sau adaptat.

Reporter: Da, dar mă refer la faptul că lună de ună, practic, cei de la Bacău au venit să conteste şi au declarat /.../.

Raed Arafat: Da, şi noi am mers mai departe şi dacă nu a fost definitivată o treabă şi nu a fost dată definitiv, noi mergem mai departe pentru că considerăm măsurile luate ca fiind măsuri corecte din punct de vedere al sănătăţii publice şi al protecţiei populaţiei din punct de vedere al sănătăţii publice.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos! Vă rog!

Reporter: Bună ziua! La întâlnirea de luni de la guvern s-a discutat despre măsurile de reducere a răspândirii coronavirusului și posibilitatea acordării unor măști gratuite pentru elevi. În condițiile în care vedem, testarea, cel puțin momentan, e suspendată, ați discutat despre această măsură la DSU?

Raed Arafat: Avem în depozitul nostru măști şi mai există posibilitatea să mai obținem, dar avem în depozitul nostru măști de tip chirurgical. Vom discuta cu Ministerul Educației și, dacă este, putem să distribuim o cantitate către şcoli, mai ales pentru copiii care nu pot să vină cu o astfel de mască sau părinții nu pot să achiziționeze, ca să poată să existe un stoc la școli și să le dea. Deci, acest lucru, da, este posibil și este posibil să îl facem cât mai repede.

Reporter: Cât de repede, în câteva zile?

Raed Arafat: Posibil. Pentru noi, în momentul în care avem decizia, cum v-am zis, infrastructura IGSU-ului de distribuire este una impresionantă. Adică, ei pot într-o zi să ajungă în toată țara și să predea, nu e o problemă.

Dan Cărbunaru: Este posibil, domnule doctor, să precizăm concret, şi despre câte măşti este vorba, având în vedere că sunt foarte mulţi elevi?

Raed Arafat: Deci, aici noi avem la acest moment câteva milioane, nu pot să vă dau cifra exactă, nu vreau să greșesc, dar mai există și posibilitatea și s-a luat decizia în CNSU deja de 90 de milioane de măști care există și care urmează să fie transferate gratuit către stocurile strategice și să putem să le dăm. Dar noi deja în stocurile noastre avem câteva milioane bune de măști pe care putem să le distribuim. Deci, nu avem problema cu măștile cum avem cu testele, aici avem, pentru că am pregătit stocurile, fiind o o chestie care de mult ştiam că trebuie să existe și s-a luat o cantitate importantă, care este în stocul nostru.

Reporter: O altă măsură discutată în spaţiul public, adusă în discuţie de liderul PSD, se referă la restricțiile în mijloacele de transport. S-a discutat și această posibiliate?

Raed Arafat: Nu s-a discutat. Sunt unele țări care aplică astfel de măsuri, deci, măsura nu este ieșită din comun în unele țări ca la mijlocul de transport în comun să prezinți cum intri la magazin, adică, testat, vaccinat sau trecut prin boală. Dar pentru România la acest moment pot să vă spun că nu s-a discutat.

Reporter: În şedinţa CNSU de astăzi sau de mâine, legat de carantină, se vor mai discuta și alte măsuri sau este strict ce...

Raed Arafat: Nu, ce v-am anunţat astăzi în hotărârea de CNSU, în mod normal, va trece mai departe către hotărârea de guvern. Dar întotdeauna la hotărârea de guvern pot fi introduse și modificări sau completări, asta nimeni nu poate garanta, pentru că miniștrii pot să vină cu anumite propuneri la hotărârea de guvern, s-a mai întâmplat și poate să se întâmple.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule doctor. Vă rog.

Reporter: Bună ziua! De ce nu a fost transpusă chiar astăzi această hotărâre CNSU într-o hotărâre de guvern?

Raed Arafat: Nu, e o chestie de tehnicalitate. Chiar dacă a fost transpusă azi ea intră în vigoare abia de sâmbătă, așa că faptul ca să fie transpusă azi, sau mâine, sau poimâine nu schimbă momentul în care intră în vigoare hotărârea de guvern, că ea vine să înlocuiască hotărârea care iese din efect la sfârșitul săptămânii. Așa că pentru noi este egal că a fost astăzi sau dacă o scoatem mâine sau poimâine, e important că ea trebuie să fie publicată poimâine cel târziu, ca să poată să intra în vigoare în locul hotărârii care iese de sub incidență.

Reporter: Există o listă clară cu angajaţii care vor trebui testaţi sau să poarte acele măşti FPP2 ?

Raed Arafat: Nu. Când ne referim în Hotărârea CNSU la infrastructura critică legea definește foarte clar ce înseamnă infrastructura critică, servicii esențiale și aici fiecare știe foarte bine cum să facă în instituția lui. În final, este interesul instituției să se protejeze și aici vă dau exemplu pe cei din mass media, care stați la televiziuni, stați în studiouri, stați mult acolo. Dacă nu vreți să vedeți studiourile goale, eu zic să purtați mască cât mai mult posibil și să vă testați chiar, și asta depinde de decizia pe care o ia televiziune respectivă.

Reporter: Şi, atunci, întrebarea mea este cum poate o entitate privată să îşi oblige proprii angajaţi să se testeze?

Raed Arafat: Deci, o entitate privată, dacă oferă totul și explică de ce, poate că angajatul va accepta fără să fie obligat, adică, este o decizie în final, din momentul în care angajatul nu plătește, nu face nimic și asta, dacă angajatul nu poate să fie lăsat să lucreze la domiciliu, pentru că este și varianta asta de a lucra la domiciliu, atunci entitatea privată poate să spună că ea preferă să testeze angajații ca să nu se răspândească varianta nouă în rândul lor, decât să vină și după care să plece toți acasă, pentru că în final se vor testa când au simptome și o să ajungă acasă și o să fie izolaţi cel puțin zilele care vor fi stabilite prin hotărârea CNSU de astăzi.

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule doctor, o secundă: mai multe detalii despre ce înseamnă infrastructură critică şi în ce categorii s-ar putea încadra puteţi regăsi în Anexa nr. 1 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 98/2010.

Reporter: Dar nu există o listă clară cu instituţiile, există o listă clar cu domeniile, sunt anumite ministere, dar nu sunt instituțiile clare, m-am uitat în acea anexă despre care vorbiţi dumneavoastră.

Reporter: Dar nu există o listă clară cu instituţiile. Există o listă clară cu domeniile, sunt anumite ministere, dar nu sunt instituţiile clare. M-am uitat în acea anexă despre care vorbiţi dumneavoastră.

Dan Cărbunaru: Atunci ministerele respective cu siguranţă vă pot da mai multe detalii legate de instituţiile din cadrul...

Reporter: De exemplu, o casieră dintr-un magazin alimentar - ca să ne lămurim - ar trebui testată? Lucrează într-o zonă aglomerată, ştim...

Raed Arafat: Acolo, casiera nu intră în ceea ce am vrut noi să spunem ca recomandare, cum am zis pentru centrala nucleară. Casiera, dacă proprietarii magazinului vor să fie siguri că au permanent angajaţi poate că da, este bine, mai ales că magazinul e alimentar, se intră fără certificat vaccinat/nevaccinat, sau vaccinat/testat, sau trecut prin boală, se intră numai cu mască. Aşă că la magazinul alimentar trebuie să fie foarte atent proprietarul, sau administratorul magazinului că angajaţii au dezinfectant lângă ei, că orice ating de la o persoană, să se dezinfecteze, să aibă o mască care să îi protejeze. Poate mai bine le asigură o mască FFP2, decât o mască chirurgicală - poate; să analizeze acest lucru, dar asta ţine de administratorul magazinului, depinde cât de mult vrea să îşi protejeze interesul lui economic.

Reporter: Testele şi măştile cine ar trebui să le asigure?

Raed Arafat: În astfel de situaţie, singura soluţie aici este să le asigure administratorul magazinului, dacă vrea să aplice această regulă.

Reporter: Mulţumesc.

Raed Arafat: Şi eu mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Înţeleg că mai e o întrebare, domnule doctor.

Raed Arafat: Da.

Reporter: Tot aici: până la urmă, este obligaţie sau o recomandare? Mă refer la angajaţii companiilor de infrastructuri critice.

Raed Arafat: Deci, dacă s-a dat prin hotărârea CNSU, pentru ei va fi o bază ca să implementeze aceste măsuri şi să le implementeze printr-o decizie internă. Acum, când se dă o hotărâre CNSU, chiar dacă spunem în ea că da, este o recomandare, eu vă garantez că toţi administratorii se vor uita foarte serios la asta şi probabil că vor aplica regulile astea. Pentru că, în final, revin: nu avem certificat care să spună angajatorului sau angajatului că cel care vine la lucru trebuie să fie vaccinat, testat sau trecut prin boală - aşa că rămâne o chestiune care este o recomandare, pentru că nu poţi să forţezi, dar se poate, la nivelul unei instituţii, să se înţeleagă cu angajaţii şi să facă acest lucru. Nu putem să o forţăm, pentru că nu avem legal forţată treaba asta, dar devine importantă pentru infrastructura critică, pentru că, încă o dată, vă dau exemplul pe care vi l-am dat la început: te duci la centrala nucleară, ai un număr puţin de oameni cu mare experienţă, se îmbolnăveşte jumătate din ei şi deja nu mai are cine să lucreze acolo. Deci, asta înseamnă că trebuie să te protejezi la maxim. Nu poţi reduce riscul la zero, dar poţi să îl reduci semnificativ dacă aplici anumite măsuri suplimentare.

Reporter: Şi, revenind la decizia CNSU, m-am uitat pe ea, legată de obligaţia purtării măştii, în ultimul articol al deciziei CNSU se spune că acei copii care au vârste mai mici sau egale cu 12 ani sunt exceptaţi de la toate prevederile.

Raed Arafat: Excepţiile pentru măşti...

Reporter: De la toate prevederile.

Raed Arafat: Da, dar pentru măşti excepţiile, cum v-am zis, vor fi stabilite în ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne.

Reporter: Deci, e o greşeală acolo?

Raed Arafat: Nu este o greşeală. Sunt prevederi acolo, dar când se face ordinul ministrului, acolo se vor scrie excepţiile. Şi, da, la copii există o excepţie de la o anumită vârstă în jos, şi asta va fi păstrată, pentru că şi acum este în ordinul ministrului. Dacă nu mă înşel, dar nu vreau să dau informaţie greşită, este până la 5 sau la 6 ani ...da, până la 5 ani este mască.

Reporter: Da, v-am zis: acolo ultimul articol spune...

Raed Arafat: Da. Deci, până la 5 ani este mască, şi asta nu cred că se va schimba în ordinul ministrului.

Reporter: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult.

Raed Arafat: Ultima întrebare.

Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc pentru răbdare.

Reporter: O singură întrebare am, da.

Dan Cărbunaru: Vă rog.

Reporter: În declaraţia pe care dumneavoastră aţi făcut-o ceva mai devreme, vorbeaţi despre o triplare a numărului de cazuri de COVID-19 în ultima săptămână. Voiam să vă întreb...

Raed Arafat: Chiar cvadruplare, nu mai e triplare.

Reporter: Da, chiar mai mult. Voiam să vă întreb dacă, în opinia dumneavoastră, această creştere a numărului de cazuri ar fi o consecinţă a faptului că în perioada sărbătorilor de iarnă au fost mai relaxate măsurile.

Raed Arafat: Nu pot să spun. Cred că factorii, cum am zis şi altădată, factorii sunt multipli. Am avut foarte mulţi care au intrat în ţară, din alte ţări, am avut români care au venit acasă din alte ţări care erau deja cu problema asta - Marea Britanie, de exemplu. Oricât a fost control, carantină, tot, în final ea a început să se transmită. Problema acestei variante nu era că noi putem să evităm pe viaţă să ajungă în România. Era imposibil. Singurul lucru pe care puteam să îl facem: să întârziem un pic răspândirea ei. În momentul în care începe să se răspândească, singurele chestiuni care pot să o limiteze și să încetinească răspândirea ei sunt măsurile pe care le-am dat acum: mască, distanțarea, respectarea regulilor și ca să nu ajungem la spital. ca să termin conferința de presă încă o dată cu aceeași recomandarea: vaccinarea. Mulțumesc mult!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule doctor! Și îl invit acum alături de noi pe domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, pentru a ne prezenta situația vaccinării. Și domnul ministru al sănătății, și șeful DSU v-au spus cât de importantă este vaccinarea, o știți și dumneavoastră și o știu pe pielea lor și românii care s-au vaccinat și astfel s-au protejat în fața formelor grave, care pot duce chiar la pierderea vieții. Domnule colonel, vă rog!

Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat! În primul rând, vreau să vă urez ”La mulți ani” și tot ce vă doriți dumneavoastră în Noul An! Aș începe cu un scurt sumar al campaniei de vaccinare. Știm că la 27 decembrie s-a împlinit un an de când în România a demarat campania de vaccinare. Până la acest moment, rata de vaccinare din populația adultă cu cel puțin o doză este de 49,4%. Practic, ne apropiem de jumărtate din populația adultă vaccinată cu cel puțin o doză. Din populația eligibilă de peste 12 ani, și trebuie să ținem cont de faptul că ne referim la populație rezidentă, rata de vaccinare în momentul acesta este de 47%, iar din populația totală a României de 19,3 milioane de locuitori, cât declară Institutul Național de Statistică, este de 41,3% rata de vaccinare, repet, cu cel puțin o doză. Dacă ne uităm la grupele de vârstă, cea mai mare rată de vaccinare, adică însemnând peste 52%, este la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 până la 70 de ani. Este foarte important de precizat că rata de vaccinare la persoanele de peste 80 de ani este încă insuficientă, este estimată la circa 26%. Or, dacă ne uităm la analiza deceselor în această pandemie, în România, peste 85% dintre persoanele decedate aveau vârsta de peste 60 de ani. Vârsta medie a celor care au decedat, din păcate, era o vârstă de 71 de ani, iar aici aș vrea să atrag atenția că persoanele vulnerabile, persoanele cu afecțiuni cronice sau persoanele vârstnice au nevoie cât mai rapid să fie protejate prin vaccinare, pentru că, în felul acesta, se reduce riscul de formă gravă de îmbolnăvire. În ceea ce privește administrarea dozei de booster, doza de rapel, până la data de 4 ianuarie au fost administrate peste 2.046.000 de doze, ceea ce înseamnă că s-au vaccinat cu doza de booster circa 45% din cei eligibili. Ce înseamnă acest lucru? Cei care au mai mult de șase luni de la schema inițială de vaccinare, care la 4 iulie erau 4,5 milioane de persoane. Dacă ne uităm la cei care au primit doza booster, aproape jumătate dintre ei sunt persoane considerate vulnerabile, adică persoane cu vârsta de peste 65 de ani sau persoane cu afecțiuni cronice, restul fiind persoane din sectorul medical, sectorul social sau celelalte sectoare considerate esențiale, critice, precum și populația generală care este eligibilă pentru vaccinare. Vreau să fac aici încă o precizare; legat la indicația și recomandarea de administrare a dozei de booster, în România, toate persoanele cu vârstă de cel puțin 12 ani pot să fie vaccinate cu doza booster, nu doar persoanele de peste 18 ani. Până la acest moment, între persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani au primit doza booster circa 945 de persoane, iar dintre cei cu vârsta de 16-17 ani - circa 5.858 de persoane au primit și doza de booster. La nivelul medicilor de familie, cabinetelor de medicină de familie, sunt circa 3.155 de cabinete care au activitate de vaccinare, reprezintă aproximativ 30% din numărul total al medicilor de familie care se află în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate și au fost vaccinate peste un milion de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 12,5% din numărul total al persoanelor vaccinate în România. De menționat, pentru că am văzut câteva informații eronate în spațiul public, că persoanele cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani pot fi vaccinate și în cabinetele de medicină de familie, atunci când medicul de familie va solicita, evident, doze pediatrice pentru această grupă de vârstă: la acest moment avem suficientă capacitate de vaccinare. Practic, putem administra zilnic peste 100.000 de doze de vaccin doar în centrele fixe și ne aducem aminte faptul că, în luna octombrie, când a crescut foarte mult rata de vaccinare, am fost în măsură, fără să avem blocaje, să creştem chiar la peste 150.000 de doze administrate. Deci, din acest punct de vedere, capacitatea de a reveni la un număr mare de doze administrate este păstrată. Practic, sunt peste 740 de centre de vaccinare active, cu 1.064 de fluxuri pe toate cele trei tipuri de vaccinuri, în momentul acesta. Sunt deja configurate în platforma de programare 157 de cabinete de vaccinare pediatrice, însă, programarea va fi anunţată în momentul în care vom demara această activitate.

Aşa cum am mai spus, modulul Registrului Electronic Naţional de Vaccinare a fost deja adaptat, platforma de programare a fost optimizată, procedurile şi instrucţiunile au fost trimise în teritoriu, la fiecare DSP.

Uitându-ne la rata de acoperire vaccinală la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel judeţean, în momentul acesta, raportându-ne la populaţie eligibilă de peste 12 ani rezidentă, municipiul Bucureşti are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 66,5%, urmată de celelalte alte cinci judeţe care au o rată de vaccinare între 50 şi 60%, majoritatea judeţelor, adică 62% dintre ele, au o rată de vaccin cuprinsă între 40 şi 50%, un singur judeţ rămâne încă cu o rată de vaccinare undeva aproape 30%, judeţul Suceava. Numărul total al dozelor de vaccin care au fost recepţionate de România, începând cu 25 decembrie 2020, a fost de 28.650.000. Au fost administrate până, la acest moment, aproximativ 16.000.000 de doze. Avem în stoc 4,7 milioane  de doze din cele patru tipuri de vaccinuri şi pe 7 ianuarie, practic, vineri, urmează să mai recepţionăm o tranşă de vaccin de la compania Moderna, de circa 178.500 de doze.

În ceea ce priveşte informaţiile prezentate anterior, aş vrea să reamintesc câteva elemente concrete pe care le cunoaştem la acest moment vizavi de varianta Omicron. Deşi sunt încă preliminare, datele din viaţa reală ne arată că vaccinurile, în momentul de faţă, vaccinarea împotriva COVID-19 are o eficienţă mult redusă faţă de protecţia împotriva - repet - a infecţiei, incluzând aici şi cazuri asimptomatice şi faţă de cazurile simptomatice, însă, cu toate acestea, se menţine o protecţie ridicată faţă de spitalizare, faţă de formele severe şi faţă de decese, cu atât mai mult cu cât administrarea dozei de booster creşte foarte mult protecţia, atât faţă de infecţie pentru boala simptomatică, cât şi faţă de spitalizare şi deces.

Ca atare, deşi ne aşteptăm ca doar impactul vaccinării asupra transmiterii să fie mult mai diminuat în momentul de faţă comparativ cu impactul pe care îl avea faţă de variantele anterioare, vaccinarea cu schemă primară a persoanelor încă nevaccinate şi administrarea dozei de booster la cei care sunt eligibili rămâne o prioritate, pentru că, în felul acesta, vom reduce numărul de persoane care vor avea nevoie de tratament antiviral, care vor avea nevoie de spitalizare, care vor avea nevoie de internare în terapie intensivă sau care, din păcate, vor pierde lupta cu această afecţiune. Este foarte important pentru noi să reducem povara infecţiei cu SARS-CoV-2, povara COVID-19 la nivelul întregii societăţi, să reducem presiunea pe sistemul medical, pentru că în felul acesta dăm posibilitatea şi altor categorii de bolnavi să beneficieze de servicii medicale de calitate.

Aş vrea, de asemenea, să mai spun faptul că varianta Omicron, în momentul de faţă, se consideră că are un risc de reinfecţie a persoanelor care au trecut prin boală în primele şase luni de cinci până la zece ori mai mare faţă de varianta Delta, deci eludează destul de mult răspunsul imun, persoanele care au trecut prin boală şi au fost şi vaccinate au un nivel foarte ridicat de protecţie, ca atare, recomand celor care au făcut boala să se vaccineze pentru că, din acest punct de vedere, datele ne arată o eficienţă sporită în faţa variantei Omicron. De asemenea, este important să înţelegem că infecţiozitatea acestei variante virale este de cel puţin trei până la patru ori mai mare decât varianta Delta, decât varianta anterioară, ceea ce înseamnă un număr mult mai mare de cazuri. Aş vrea să menţionez faptul că dacă, în câteva zile, noi avem o creştere de patru ori a numărului de cazuri, asta, probabil, arată o intensificare  transmiterii comunitare a variantei Omicron, inclusiv în România, iar, din acest punct de vedere, toate datele ne arată că timpul de dedublare a cazurilor este de circa două-trei zile, pentru că perioada de incubaţie este mai scurtă. De asemenea, persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă și care au și doza de booster efectuate au o susceptibilitate față de infecția cu varianta Omicron de două ori mai redusă comparativ cu persoanele care au doar o schemă primară de vaccinare și, de asemenea, transmisibilitatea variantei Omicron de la o persoană vaccinată și cu doza booster la contact se pare că este mult mai mica - sunt date recente, publicate în Danemarca.

Cred că merită menționate câteva elemente practice. Pentru că s-a discutat de importanța purtării măștilor de protecție, este important nu doar să purtăm masca, ci să o purtăm corect. Trebuie să înțelegem că o mască are exteriorul contaminat cu particule virale și, dacă noi ducem mâna la mască, o punem în buzunar și ulterior o punem pe față, ne vom autoinfecta. Tocmai de aceea, o mască, după patru ore de folosire și de stat în contact cu foarte multe persoane, teoretic, este considerată o mască contaminată și ar trebui să o schimbăm. Este important ca masca să acopere și orificiile nazale și gura. În spațiile închise, periodic, trebuie să aerisim încăperile, pentru că varianta Omicron nu se transmite doar prin acele picături de secreții respiratorii, care sunt mai grele și care stau foarte puțin suspendate în aer, ele se depun pe suprafețe, varianta Omicron se transmite și aerogen, adică prin aerosoli, care rămân mai multe ore suspendați în aer și, atunci, într-o atmosferă închisă, neaerisită ne putem infecta foarte ușor, mai ales când numărul de persoane din acea încăpere este mare. Deci, acestea sunt elementele esențiale: aerisirea încăperilor, purtarea măștii de protecție, igiena personală și, desigur, distanțarea fizică față de persoanele cu care intrăm în contact. Eu cam atât am avut de menționat.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu!

Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos, domnule colonel! Recomandările pentru a ne proteja şi pe noi şi pe cei din jur, incluzând aici, să nu uităm, şi vaccinarea ca mijloc de protecție. Dacă aveți întrebări pentru domnul colonel Gheorghiță, dacă nu, vă mulțumesc foarte mult domnule colonel! Succes în continuare în campania de vaccinare!

Așa cum vă anunțam, la nivelul Guvernului există o preocupare nu doar în privința gestionării prin măsuri sanitare de protecție a populației în privința pandemiei COVID-19; există o categorie extrem de afectată și aici o să o rog pe doamna ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de șanse, cu această ocazie, anunțându-vă, am trecut direct la subiect, dar poate că la final o să vă spun și ce s-a discutat și aprobat azi în cadrul Guvernului, printre altele, organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de șanse. Doamna ministru, vă doresc succes şi vă invit să prezentați acest proiect important pentru copiii din România!

Gabriela Firea: Bună ziua, în primul rând, și la mulți ani! Un an mai bun, cu mai multă sănătate și putere de muncă pentru toată lumea și pentru toți cei care ne urmăresc! Într-adevăr, am primit cu toții, aproape două ore, foarte multe informații legate de pandemie, de purtarea măștii, de vaccin, de toate aceste măsuri care se iau de când s-a declanșat pandemia la nivel mondial și, tocmai în acest context, așa cum a precizat puțin mai devreme și domnul Dan Cărbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt, vin în fața dumneavoastră, din partea Guvernului, pentru a vă prezenta un proiect de suflet, aș putea să îl numesc, un proiect la care au lucrat specialiști din mai multe instituții, Ministerul Familiei fiind unul nou înființat.  Și mă refer, în primul rând, la Departamentul pentru implicare socială, solidaritate socială și responsabilitate, i-aş spune, și grupuri vulnerabile, și de aceea țin să îi mulțumesc personal doamnei consilier de stat Mădălina Turza, care este aici, în fața dumneavoastră, și vă poate oferi și domnia sa mai multe informații la nivel tehnic, acum sau după briefing, de asemenea, reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și, de asemenea, Autoritatea Națională pentru Protecția și Drepturile Copilului și Adopției, instituție care a fost transferată, începând de astăzi, de la Ministerul Muncii, la Ministerul Familiei.

Așadar, pentru a nu prelungi suspansul, vă prezint, în premieră națională, Telefonul Copilului, 119, la care se va răspunde zilnic, 24 de ore din 24.  Este vorba despre un apel gratuit, deci, o linie verde, nu presupune costuri. Cine poate să sune la 119? Un copil care se simpte abuzat, traumatizat, neglijat, victimă a violenței de orice tip, fizică sau emoțională, psihică; de asemenea, și o altă persoană care are cunoștință despre o astfel de situație - un prieten, un coleg, un vecin, un apropiat. Acesta mi se pare un lucru bun, și anume că pot fi luate în considerare și apeluri de la persoane care cunosc situații și nu pot trece nepăsătoare peste faptul că un copil se află într-o situație dificilă, într-o situație vulnerabilă.

Mi se pare absolut normal ca și noi, în România, să aplicăm metodele care au succes în Uniunea Europeană și nu numai, în întreaga lume, prin care copiii înșişi să poată anunța situația în care se află, dar și o altă persoană, inclusiv un cadru didactic, aș putea să adaug. M-a întrebat cineva înainte de această conferință de presă dacă sunt luate în considerare apelurile din partea unui președinte de asociație de bloc; sigur că da! Sau a unui ONG - sigur că da; sau a unei asociații sau orice altă persoană, repet, care cunoaște o astfel de situație, cunoaște un copil sau mai mulți copii, o familie în care aceștia suferă traume diferite, am explicat, atât fizice cât și traume psihoemoţionale, sau faptul că sunt copii lăsați fără îngrijire, fără suport, care nu au alimentele necesare, nu au medicamentele, nu au cu ce se îmbrăca pe timp rece. Deschid o mică paranteză: există o nouă categorie de copii acum, din păcate, - și am cunoscut-o și eu în scurtul timp de când mă ocup de coordonarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse - copiii care s-au născut în familii, care au crescut ăn familii până la un anumit număr de ani, dar care acum au ajuns în centrele de plasament, în case familiale, pentru că părinții au plecat în străinătate să muncească şi nu s-au mai întors, nu au mai trimis bani acasă, copiii au rămas în grija unor bunici bătrâni, bolnavi, și acum, în ultimă instanță, au ajuns la stat, pentru că nici acei bunici nu au mai putut să-i îngrijească. Subliniez faptul că nu este o situație generalizată; cei mai mulți români care muncesc în afara țării au grijă de copii, și de aceea au și plecat, pentru a asigura un trai mai bun familiilor. Dar, există și astfel de situații, din păcate, din ce în ce mai multe în ultima perioadă, în care ajung în orfelinate, în case de copii, în case familiale și copii ai părinților care au plecat în străinătate la muncă și nu s-au mai întors și nici nu trimit resurse financiare. De aceea, am și înființat în cadrul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse o direcție specială, care se va ocupa, împreună cu autoritățile publice locale, și de această categorie.

Ce pot să mai spun despre Telefonul copilului, 119: începând de astăzi, deci de la data anunțului oficial făcut în fața dumneavoastră, se poate suna - bineînțeles, nu pentru a testa sau nu pentru a face glume nepotrivite, ci pentru a anunța situații. Suntem în directă colaborare și cu reprezentanții Ministerului de Interne, pentru că așa este normal, și există o interconexiune între 119 și 112, pentru că este posibil să fie nevoie și de o acțiune imediată, în cazul unor violențe, a unor brutalități care se pot solida cu punerea în pericol a vieții copilului sau copiilor, și atunci intervenția trebuie să fie una imediată. Din acest moment, există câte cinci persoane alocate la fiecare Direcție de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe care vor lucra în schimburi, astfel încât să avem asigurată întreaga zi, deci 24 de ore, pentru a prelua aceste apeluri și a putea să comunice cu instituțiile autorității publice locale și centrale situația pe care a recepționat-o în urma unui apel. Există pregătite deja echipe mobile, cu specialiști, care să se deplaseze la fața locului, în urma telefoanelor primite. Nu este doar o linie verde în care anunți o situație, mai ales dacă ea este foarte gravă și trebuie să se intervină pe loc, ci se poate și acționa imediat după primirea apelului. Firește, se face o evaluare a apelului primit și a situației transmise, astfel încât să se realizeze și o prioritizare. Din păcate - și, sunt convinsă, și dumneavoastră aveți aceste informații -, atât Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, de asemenea Asociația "Salvați copiii",  alte asociații și consilii ale elevilor, ale tinerilor, ale părinților au realizat mai multe evaluări, monitorizări și au constatat - cifrele diferă, dar foarte puțin: cam jumătate dintre copii au declarat, de regulă sub anonimat, pentru că nu doresc să recunoască acest lucru, că de când a izbucnit pandemia, de aproape doi ani de zile, simt stare de anxietate, de depresie, la unii chiar merge până la tendința de suicid, pentru că au foarte mari probleme cu somnul, cu alimentaţia, cu socializarea. Şi atunci, cred că este benefică înfiinţarea noului minister, al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, care, împreună cu Departamentul pentru Responsabilitatea Socială şi Grupuri Vulnerabile, cu doamna consilier de stat Mădălina Turza, vom lucra îndeaproape şi, de asemenea, nu excludem, ba dimpotrivă, includem şi-i rugăm să ne sprijine pe miniştrii sănătăţii, educaţiei şi muncii, astfel încât - şi interne, de asemenea - proiectele noastre să fie viabile şi să se poată aplica, nu doar să reprezinte strategii şi politici publice demne de laudă, dar să nu aibă aplicabilitate în domeniul realului.

Ne dorim să ne implicăm cât mai mult în viaţa copiilor, a tinerilor, a familiilor, iar toate proiectele noastre să dea şi rezultate. Să nu mai considerăm că a avea o problemă, să spunem, psiho-emoţională, e un moft sau nu e ceva atât de grav, nu este ceva atât de important. Dimpotrivă, de la astfel de lucruri situaţiile se pot agrava şi nu cred că este cazul.

De aceea, vreau să le mulţumesc colegilor mei din guvern, care au dezbătut astăzi - că a fost şi o dezbatere, nu doar direct aprobare - şi, ulterior, au aprobat. Şi premierului Nicolae Ciucă, în special, vreau să îi mulţumesc, acest proiect de hotărâre de organizare şi funcţionare a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, şi iată, astăzi, de bun augur cred eu, deci două momente importante, lansarea, împreună cu Departamentul pentru Responsabilitate Socială şi Grupuri Vulnerabile, telefonul copiilor 119, un telefon de la care aşteptăm informaţii în timp real, pentru a putea acţiona. Dacă doriţi să vă răspund acum la întrebări, sau dacă doriţi să rămână doamna consilier de stat Mădălina Turza? Cum doriţi dumneavoastră; ambele variante sunt acceptabile.

Dan Cărbunaru: Luăm întrebări, aşa am procedat şi până acum, nu schimbăm regula.

Gabriela Firea: Sigur, sigur.

Dan Cărbunaru: Vă rog, doamna ministru, să luăm întrebări.

Gabriela Firea: Aici dumneavoastră faceţi regula şi ordinea, noi ne supunem.

Reporter: Doamna ministru, aş vrea să vă întreb de proiectul cu fertilizarea in vitro. Înţelegem că se doreşte extindere la nivel naţional, ştim că, atunci când aţi fost primar general al Capitalei, aţi avut acest proiect. Care este stadiul proiectului şi când ar putea să fie pus în aplicare?

Gabriela Firea: În Bucureşti s-au născut mai mult de 550 de copii în urma acestui proiect pe care l-am iniţiat ca primar general, FIV 1 şi FIV 2, o şansă pentru cuplurile infertile, prin care Primăria Capitalei achita costul integral al fertilizării in vitro, în jur de 3.500 de euro - bineînţeles, echivalentul în lei. Îmi doresc foarte mult să extindem acest proiect la nivel naţional, deoarece există un program, dar care are foarte multe restricţii, din punctul meu de vedere. În primul rând cea semnalată de doamnele care vor să aplice la acest program, este faptul că se aprobă o singură participare. Iar în cazul proiectului pe care îl vom anunţa pentru întreaga ţară - pentru că el a fost propus în Bucureşti şi, din păcate, este blocat acum, prin lipsă de finanţare - aveam acceptate şi decontate atâtea proceduri câte permitea medicul specialist în cazul unei femei. Deci, nu limitam la o singură decontare, nu limitam vârsta şi alte criterii. Practic, ne dorim o îmbunătăţire a programului naţional, şi de aceea cred că proiectul trebuie să fie luat de la zero. Am discutat, principial, atât în coaliţie, cât şi cu domnul profesor Alexandru Rafila, care este întru totul de acord cu toate proiectele care vizează creşterea natalităţii, şi, cu siguranţă, ne va sprijini. Împreună îl vom lucra şi vom veni în faţa dumneavoastră să îl prezentăm în cel mai scurt timp. În sfârşit, de astăzi adoptându-se hotărârea de guvern de organizare şi funcţionare, putem şi noi să ne numim intituţie cu toate actele în regulă. Până acum, aşa cum v-am spus, era ministerul cu un nume şi eu ca ministru, punct.

Reporter: Aş vrea, pe un alt subiect... nu ştiu, dumneavoastră sau doamna Turza, referitor la situaţia de la Braşov, de la Protecţia Copilului Braşov, dacă ştiţi să ne spuneţi ceva, dacă s-a făcut vreo investigaţie, de cine ţine exact...

Gabriela Firea: Am primit mai multe informări la sfârşitul anului şi la începutul anului curent şi din Braşov, şi din Ilfov, şi din Sectorul 4. Pentru că, în acest moment, Inspecția Socială și Controlul se află la Ministerul Muncii, am luat legătura imediat cu domnul ministru al muncii și solidarității sociale, Marius Budăi, care, de asemenea, avea la cunoștință aceste subiecte, ne-am organizat astfel încât domnia sa să trimită Corpul de Control, ceea ce a și făcut. Iar eu, ceea ce am putut să acționez, cu minimele resurse pe care le aveam la dispoziție, de asemenea, să facem urgent o evaluare, prin Autoritatea Națională de Protecția și Drepturile copilului, care, începând de astăzi, se află în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, tocmai pentru a afla cât mai multe informații. Dar țin să subliniez, de asemenea, că am luat urgent legătura și cu autoritatea locală, în cazul tuturor situațiilor ivite, inclusiv pentru că am primit mai insistent întrebări legate de situația de la sectorul 4, cu domnul primar Daniel Băluță, care s-a implicat foarte mult în aflarea, în primul rând, a elementelor exacte cu privire la abuzurile semnalate și, de asemenea, să anunțe și măsurile care se impun.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna ministru. Dacă nu mai sunt alte întrebări, aș vrea să o invit, totuși, pe doamna Turza, pentru că proiectul pe care l-ați prezentat dumneavoastră, doamna ministru, face parte dintr-un pachet guvernamental dedicat exclusiv copiilor, mai ales în contextul în care au fost afectați extrem de serios de pandemie. Doamna consilier de stat, vă rog.

Mădălina Turza: Bună ziua! Mulțumesc frumos! Mulțumesc doamnei ministru pentru introducere. Într-adevăr, numărul 119, despre care v-a explicat doamna ministru, face parte din pachetul de măsuri care a fost aprobat prin Programul Național de Suport pentru Copii în contextul COVID - "Din grijă pentru copii" - de care vă povesteam cu ceva vreme în urmă. Evident că, pe lângă acesta, toate celelalte măsuri sunt în lucru și în implementare, de la orele de consiliere, 770.000 de ore de consiliere psihologică pentru copii, camere de audiere pentru minori și așa mai departe.

Însă ce cred că este foarte important să înțelegem, în această perioadă, este că, dincolo de zona medicală și consecințele medicale ale pandemiei asupra copilului, a crescut foarte mult și incidența violenței, din cauza izolării. Și, iată, am avut în 2020, peste 8.200 dintre copiii noștri au fost victime ale violențelor în familie sau în comunitate, și doar în primele șapte luni ale anului 2021 peste 5.000 de copii au fost buzați în familie sau în comunitate. Și, atunci, acestea fiind cifrele care au fost scoase la iveală, realitatea și analizele ultimilor ani ne arată faptul că sunt doar vârful aisbergului. Și acest tip de infrastructură - apelul 119 - ne ajută pe noi să ajungem la aceste cazuri.

Trebuie să mai știți că nu este doar un simplu telefon la care sunăm. În spatele lui este o infrastructură extraordinar de mare: avem 47 de direcții generale de protecție a copilului, în care s-a înființat un birou de operatori care preiau nonstop aceste apeluri telefonice. Există peste 100 de persoane, în țara noastră, care constituie echipele mobile care se vor deplasa în timp real către copiii care sună sau au fost depistați cu probleme. Și, de asemenea, există foarte mulți consilieri și psihologi care vor putea să acorde, în cazul în care nu e o situație gravă, de urgență, să acorde consiliere psihologică.

Pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile, asta a însemnat un efort extraordinar de mare din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale de la noi din țară, care, cu sprijinul a peste 100 de persoane, în 40 de județe, a instalat console, softuri, aparatură, a format specialiștii din DGASPC ca să utilizeze această infrastructură, care e la fel de performantă ca și cea a 112. Și, de asemenea, vorbim de specialiștii din DGASPC-uri care a trebuit să facă acest salt extraordinar de mare și de colegii din ANPDCA, împreună cu care am creionat procedura de folosire/utilizare a acestui număr telefonic.

Sper din tot sufletul că, prin această nouă abordare, România va face pasul necesar ca să ajungă la acei copii care suferă în spatele ușilor închise, de foarte multe ori. Tot acest proces a fost coordonat minuțios de la nivelul Cancelariei premierului, atât pe această componentă, cât și pe celelalte ale Programului Național "Din grijă pentru copii". Acestea sunt reperele mari, dacă aveți întrebări, cu mare drag vă ascult.

Dan Cărbunaru: Vă rog.

Reporter: Bună ziua! Eu aș vrea câteva clarificări, iarăși revin eu cu clarificările, dar așa...

Dan Cărbunaru: Bineînțeles, vă mulțumesc că sunteți aici, vă rog.

Reporter: Da, îmi pare bine să fiu aici. Vreau să vă întreb așa: în momentul în care este nevoie să interveniți, pentru că, spunea și doamna Firea, sunteți în legătură directă cu Ministerul de Interne, cum se face mai exact o procedură imediată? Dacă urmează modificări legislative în acest sens, astfel încât să creați un cadru, pentru că sentimentul este că este nevoie și de așa ceva.

Mădălina Turza: Nu, cadrul există și se întâmplă, este pur și simplu o procedură tehnică care funcționează de astăzi, și o să vă dau exemplu concret: în situația în care sună un copil, un părinte, o terță persoană cu privire la o situație care excede cadrului protecției copilului, dar sună la 119, operatoarea sau operatorul, care știe să deceleze ce tip de situație este, are un buton automat care face transferul către 112, unde există o procedură specială, în sensul în care domniile lor știu că acesta este apel 112 și trebuie tratat cu celeritate, e vorba de un copil. Există cadru legal pentru el, a fost desăvârșit prin ordonanța de urgență care a fundamentat acest program, iar acum suntem în implementare. De astăzi, putem să sunăm la 119 și România intră în rândul celor 27 de state europene care au un astfel de număr unitar la nivel național.

Reporter: Vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt.., mai aveți întrebări? Vă rog.

Reporter: O întrebare, voiam să vă întreb, doamna Mădălina Turza, dacă decizia, cine analizează acea decizie care trebuie luată în cazul copilului, pentru că spuneați că oricine poate suna telefon, la această linie, dar apoi decizia cine o ia, în funcție de cât de grav e cazul?

Mădălina Turza: Decizia este luată de noi, le spunem poate nedrept operatori consilierilor care răspund. Aceștia sunt specialiști în protecția copilului, care lucrează de ani și ani de zile în domeniu și care acum au dobândit o experiență în utilizarea acestor proceduri, adică există niște criterii foarte clare după care ei își pot da seama dacă este o urgență ce pune viața în pericol iminent, acum, astfel încât să apese butonul de panică pentru 112, sau este o situație de ține de abuz/neglijare/exploatare și automat alertează echipa mobilă a Protecției copilului, care pleacă în decurs de câteva minute la locația pe care o și pot vedea cu ajutorul acestui sistem integrat care există, iată, și în Protecția Copilului, nu doar la 112.

Reporter: Și ultima precizare, dacă îmi permiteți...

Mădălina Turza: Vă rog.

Reporter: ... pentru că spunea și doamna ministru Gabriela Firea că sunt mulți copii sau multe persoane care doresc să rămână anonime atunci când fac o astfel de sesizare. Pot fi la fel, sunt luate în calcul astfel de sesizări, chiar dacă sunt anonime, la această linie verde?

Mădălina Turza: Absolut. Evident că operatorii pot vedea numărul de telefon, ceea ce e valabil și în cazul numărului 112, dar nu trebuie neapărat să te identifici, să te prezinți și așa mai departe.

Reporter: Mulțumesc tare mult!

Reporter: Aș încheia eu cu o întrebare, dacă îmi permiteți: care este etapa următoare a programului, după ce este lansat acest număr, care este mai departe planul?

Mădălina Turza: Acest număr practic poate fi utilizat încă de astăzi. Vrem să îl comunicăm astfel încât să ajungă, poate și cu sprijinul dumneavoastră, la toți cei care au nevoie de el. Ne vom ocupa de partea aceasta de informare a publicului, și urmează celelalte etape. Estimez că următoarea etapă din Programul Național "Din grijă pentru copii" va fi operaționalizarea camerelor de ascultare sau audiere pentru minori, în fiecare județ din România, un lucru pe care nu îl aveam de 30 de ani, și acum este în lucru cu sprijinul Ministerului de Interne și Inspectoratului General al Poliției Române. Cred că acesta este ultimul pas și le luăm pe toate la rând.

Dan Cărbunaru: Ok, mulțumesc foarte mult. Pe final, înainte de a vă mulțumi pentru răbdare și atenția cu care ați tratat această sesiune de comunicare de după ședința de guvern, aș vrea să vă spun că în cadrul acestei ședințe de guvern premierul a trecut în revistă progresele înregistrate în privința realizării reformelor și atingerii țintelor și jaloanelor din cadrul PNRR, și acest lucru se va întâmpla în mod constant în perioada următoare, fiind informat și în legătură cu măsurile luate pentru absorbția banilor din fondurile de coeziune aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020. Mai avem încă doi ani în care putem folosi aceste fonduri. Și, bineînțeles, măsurile pentru absorbția banilor europeni din fondurile prevăzute pentru România în derularea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 există apoi o serie  întreagă de decizii legate de eliberări din funcție și de numiri de prefecți şi subprefecți la nivel național. Colegii de la Comunicare vă vor furniza această listă completă.

Ce aș vrea să adaug - pentru că, spuneam ceva mai devreme, astăzi a fost aprobată hotărârea de guvern care viza practic organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. S-a întâmplat același lucru și în privința Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, precum și în privința Ministerului Sportului.

M-aș opri deocamdată aici. Am dat prioritate, bineînțeles, invitaților, care cred că v-au răspuns în bună parte preocupării pe care o aveați în legătură cu temele zilei, și dacă vă mai pot fi de folos sunt aici, vă ascult.

Reporter: Bună ziua! Pentru că ați menționat analiza făcută pe PNRR și pe exercițiul financiar în derulare, care sunt concluziile în ceea ce privește PNRR, câte ținte și jaloane au fost atinse din acel număr de 21 care trebuia să fie îndeplinite până la finele anului trecut? Cum stăm în momentul de față?

Dan Cărbunaru: După cum ați avut ocazia să aflați chiar de la ministerul de resort, domnul ministru Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, la finalul anului a trecut în revistă practic stadiul de îndeplinire al fiecăruia dintre jaloanele, țintele asumate de România pentru trimestrul patru al anului trecut. Sunt atinse. Există trei domenii care depind la acest moment de răspunsul pe care instituțiile europene trebuie să-l dea în privința finanțărilor. Pot ruga colegii să văd dea detaliile tehnice. Ele sunt însă, din perspectiva angajamentelor pe care România și le-a asumat, rezolvate. Mai mult decât atât, astăzi, în cadrul ședinței de guvern s-a vorbit chiar despre posibilitatea ca deja în primul trimestru al acestui an România să reușească să îndeplinească uneori chiar în avans o parte dintre obiectivele pe care trebuie să ni le asumăm în cadrul PNRR.

Reporter: Au intrat în contul deschis la Banca Națională banii din cea de-a doua tranșă de 1,9 miliarde de euro?

Dan Cărbunaru: Nu am informații la acest moment. Putem verifica și vă putem confirma dacă acest lucru deja s-a întâmplat. Știți că am anunțat acest lucru, era o chestiune de zile - anunțam asta la finalul anului trecut - până când, după ce se va fi terminat vacanța scurtă de iarnă pe care instituțiile europene o aveau, urma ca această tranșă să fie transmisă de Comisia Europeană către București.

Reporter: Și o ultimă lămurire, vă rog: în ce fel ne-a afectat faptul că am venit cu actele normative legate de împrumut și de granturi destul de târziu, am ajuns cu acele OUG-uri în buza finelui anului și acum suntem în această situație în care înțeleg că încă nu se știe dacă au intrat sau nu acei bani în contul de la Banca Națională. Din informațiile pe care le am eu, banii nu au sosit, pentru că într-adevăr și instituția europeană, Comisia Europeană, a avut o vacanță. Dar vă întreb cum ne-a afectat faptul că la noi au fost adoptate cu întârziere actele normative necesare.

Dan Cărbunaru: O sumă importantă deja a intrat în România - e vorba de suma legată de granturi: aproximativ 1,9 miliarde de euro intrați în România anul trecut. O sumă aproximativ similară urmează în zilele următoare să intre. A fost un efort intens, după cum bine vă amintiți, practic un sprint pentru a atinge rând pe rând toate acele jaloane, toate acele ținte, și până la urmă principalul obiectiv era ca România să reușească să le atingă, pentru a nu crea blocaje. Din punct de vedere formal, respectivele acorduri la care vă referiți - și care nu au legătură neapărată cu atingerea țintelor și jaloanelor, ci cu stabilirea mecanismelor interne pentru fluxurile financiare -, acestea au fost rezolvate în timp şi vor fi cât de curând, sperăm să putem confirma şi /.../, care e, practic, o formalitate, deoarece România şi-a îndeplinit la timp obligaţiile astfel încât sperăm să putem confirma curând că banii au intrat în ţară.

Reporter: Bună ziua din nou!

Dan Cărbunaru: Vă rog!

Reporter: Numiri de prefecţi au fost făcute cumva în şedinţa de astăzi?

Dan Cărbunaru: Da, asta spuneam ceva mai devreme, au fost eliberări din funcţie şi numiri. Vi le pot prezenta eu, dacă mai aveţi disponibilitate şi curiozitate sau o pot face colegii mei.

Reporter: Vrem să ne prezentați dvs, dacă se poate.

Dan Cărbunaru: E în ordine. Avem aşa: HG privind eliberarea doamnei Lungu Tudoriţa din funcţia de prefect al judeţului Bacău; HG privind eliberarea domnului Roşca Nicuşor din funcţia de prefect al judeţului Dolj; HG privind eliberarea domnului Grigoraş Marian din funcţia de prefect al judeţului Iaşi; HG privind eliberarea domnului Zamfir Daniel-Tudorel din funcţia de prefect al judeţului Ilfov; HG privind eliberarea domnului Sirop Flavius-Adrian din funcţia de subprefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Bogdănel Lucian-Gabriel în funcţia de prefect al judeţului Bacău; HG privind numirea doamnei Barbu Gheorghiţa-Daniela în funcţia de prefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Marin Constantin în funcţia de prefect al judeţului Ialomița; HG privind numirea domnului Cojocaru Petru-Bogdan în funcţia de prefect al judeţului Iași; HG privind numirea doamnei Neculae Simona în funcţia de prefect al judeţului Ilfov; HG privind numirea doamnei Lungu Tudoriţa în funcţia de subprefect al judeţului Bacău; HG privind numirea domnului Pavel Emilian în funcţia de subprefect al judeţului Bihor; HG privind numirea domnului Pătraşcu Lucian în funcţia de subprefect al judeţului Braşov; HG privind numirea domnului Cucu Sebastian în funcţia de subprefect al judeţului Covasna; HG privind numirea doamnei Popescu Mariana-Venera în funcţia de subprefect al judeţului Dolj; HG privind numirea domnului Roșca Nicușor în funcţia de subprefect al județului Dolj; HG privind numirea domnului Grigoraş Marian în funcţia de subprefect al judeţului Iași; HG privind numirea domnului Ojog Costin-Alexandru în funcţia de subprefect al judeţului Ilfov; HG privind numirea domnului Floreanu Cosmin în funcţia de subprefect al judeţului Olt şi, în final, HG privind numirea doamnei Călin Florentina în funcţia de subprefect al judeţului Vâlcea.

Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, vă stau la dispoziție, vă rog! E totul în ordine? Atunci vă mulţumesc şi dvs, şi colegilor care au făcut posibilă această transmisiune, evident, şi celor care ne-au urmărit până acum. Nu o să uit de această dată să mulţumesc domnului care ne ajută să comunicăm prin intermediul interpretării mimico-gestuale, vă mulţumesc încă o dată! Tuturor vă doresc să avem un an bun şi multă sănătate! Mulţumesc!