Guvernul României



Vineri, 31 Iulie

Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, ministrul muncii, Violeta Alexandru, la finalul ședinței de guvern


Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Ionel Dancă: Bună seara! Şedința de guvern din această după-amiază a fost concentrată pe adoptarea actelor normative pentru implementarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică "Reclădim România", al guvernului condus de domnul prim-ministru Ludovic Orban. Astfel, au fost adoptate mai multe acte normative pe care o să le prezentăm în cele ce urmează, după cum au fost ele hotărâte în ședința de guvern. Pentru început îl invit pe ministrul finanțelor publice, domnul Florin Cîțu, să prezinte actele normative inițiate de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la Planul Național de Investiții și Relansare Economică. Vă rog, domnule ministru.

Florin Cîțu: Mulțumesc. Bună seara! În această şedinţă au fost aprobate mai multe acte care sunt legate exact de planul de relansare şi, bineînţeles, alte câteva acte care au fost în primă lectură în şedinţele precedente. Am să vorbesc doar despre cele care au fost aprobate în această seară.

Hotărâre de guvern privind modificarea Hotărârii guvernului 807 din 2014. Este o schemă de ajutor de stat pentru companii mari, investiții care vin de la zero în România sau extinderea unor investiții actuale, o schema de ajutor de stat care a avut un impact major în economie și modificările avute în vedere în această hotărâre de guvern se concentrează pe flexibilizarea accesului la finanțare a operatorilor economici. Am prelungit perioada în care se pot emite acorduri pentru finanțare până în anul 2023. Corespunzător prelungirii perioadei de valabilitate a regulamentului 651 din 2014, a fost prelungită până în anul 2028, perioada în care se poate efectua plata ajutorului de stat, ținând cont de faptul că perioada de implementare a investiţiei poate fi mai mare de trei ani de zile. S-au eliminat bonităţi în stabilirea cheltuielilor eligibile, introducerea posibilități depuneri documentelor și în variantă electronică, uniformizarea în stabilirea termenelor de zile lucrătoare, atât pentru MFP, câteva lucruri tehnice. Deci, toată această schemă a fost flexibilizată mult mai ușor de accesat, este schema unde este nevoie de o investiție de minim un milion de euro, investiţie de la zero sau investiții..., sau extinderea unei investiții actuale.

Tot o schemă de ajutor de stat care a fost modificată astăzi este..., a fost aprobată prin HG numărul 332/ 2014, și tot în vederea flexibilizări accesului la finanțare a operatorilor economici, având în vedere situația prin care trece economia globală astăzi. În același timp, în data de 2 iulie 2016, Comisia Europeană a adoptat modificarea legislației comunitare în domeniul ajutorului de stat și a trebuit să implementăm şi aceste lucruri. Aici s-au făcut nişte simplificări și flexibilizare: prelungirea perioadei în care se pot emite acorduri pentru finanțarea până în anul 2023, prelungirea până în 2028 la fel, creșterea numărului de noi locuri de muncă create de la 10 la 100 pentru a încuraja investiția cu impact în economie, introducerea posibilității demarării proiectului de investiţii, după depunerea cererii pentru finanțare, modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat, în sensul eliminării de la finanțare a sectoarelor de activitate cu valoare adăugată redusă, care nu contribuie la dezvoltarea regională, asigurarea egalității de tratament pentru toate întreprinderile în sensul generalizării obligației de a menține locurile de muncă create pentru o perioadă de ce puțin cinci ani de la data ocupării fiecărui loc de muncă, stabilirea mecanismului de recuperare proporțional ajutorului de stat plătit în funcție de numărul de locuri de muncă care sunt menținute.

Acestea au fost două hotărâri de guvern, care se refereau la ajutoare de stat pentru sectorul privat și am flexibilizat, am  simplificat modul de aplicare.

Tot în şedinţa de guvern de astăzi a fost aprobat memorandumul prin care se mandatează Fondul român de contragarantare să emite garanții, portofoliu plafonate în numele și contul statului în favoarea asiguratorului de credit comercial în procent de până la 80% din dauna nerecuperată a asiguratorului de credit comercial în contul livrărilor prestărilor de servicii, după procedura de recuperare a daunelor efectuate către acești asiguratori. Este un plafon maxim de 500 de milioane de lei. Este o schemă pe care a mai prezentat-o, de garantare a creditului comercial.

Şi, în primă lectură, astăzi, un proiect foarte important pentru România şi pentru dezvoltarea economiei. Ne-am uitat și am învățat foarte mult din această perioadă de criză, dar este un lucru pe care l-am observat în economie în ultimii ani, companii cu capital negativ, un număr foarte mare. Asta înseamnă că foarte multe companii din România nu pot accesa credite de la bănci. Acest act normativ, astăzi în primă lectură, introduce bonificații pentru companiile care își cresc capitalul, aportul la capital și arată un capital pozitiv și apoi creșterea capitalului propriu. Deci, este o schemă de sprijinire a mediului de afaceri prin reducerea sarcinii fiscale a operatorilor economici care înregistrează capitaluri proprii pozitive, precum și în cazul celor care majorează anual aceste capitaluri în vederea dezvoltării activității. Este o schemă care se întinde pe mai mulți ani și bineînțeles vorbim aici de reducere de impozit pentru cei care cresc aportul la capital. Este o schemă pentru care detaliile vor fi prezentate în ședința de guvern următoarea. Astăzi a fost prima lectură. Mulțumesc.

Ionel Dancă: Dacă sunt întrebări pentru domnul ministru?

Reporter: Prima întrebare legată de ceea ce ați spus mai devreme. Aceste bonificații, ne puteți da mai multe detalii sau nu este gata schema?

Florin Cîţu: Schema care va fi, cuantumul lor nu, va fi prezentat în ședinţa de guvern următoarea, dar vor fi similare cu ceea ce am făcut până acum, de exemplu la plata impozitului pe profit pentru companii mari, mici, mijlocii și mica întreprindere. Acolo avem o bonificaţie de 10%, mergem în acea direcție, bineînțeles că aici ne uităm și la impactul bugetar, dar va fi o bonificație care să stimuleze acest lucru, capitalizarea companiilor.

Reporter: În ceea ce priveşte contextul mondial, astăzi am văzut o serie de cifre foarte importante. Deocamdată cele pentru România încă nu sunt disponibile, dar este un trend la nivel mondial care cu siguranță îngrijorează și guvernul român. Cum comentați și la ce vă așteptați, având în vedere și execuția bugetară după şase luni? Am văzut deficitul, este drept, este până în 5%, dar trendul oricum este unul ascendent.

Florin Cîţu: Da, am văzut cifrele și pentru Europa, da, sunt suprize negative, pentru România și alte țări vor apărea în jur de 14 august. Da, trecem printr-o criză economică globală. Estimările sunt revizuite în timp real. În ceea ce ne privește, rămânem la opinia că estimările pentru România au fost mult prea pesimiste. Ne aşteptăm bineînțeles la o contracție economică în trimestrul doi, pentru că economia a fost închisă în toată această perioadă, dar contracții care să nu... Sunt două lucruri, ne aşteptăm la această contracţie, în acelaşi timp ne aşteptăm, aşa cum am spus, ca România să nu aibă o recesiune tehnică. Asta înseamnă că nu vom avea două trimestre negative consecutive în acest an. Trimestrul doi o să fie singurul trimestru în acest an cu contracţie economică, celelalte trimestre vor avea creștere economică pozitivă, vom recupera și s-a văzut, în România creșterea investițiilor, nivel record în primele șase luni de zile. M-am uitat și la execuția la șapte luni de zile, să știţi că a continuat trendul. Primele semnale pe care le am, pe asta mizez atunci când spun că economia a performat mai bine decât estimările pe care le-am văzut până acum, dar bineînțeles vom avea și noi o contracție în 2020.

Reporter: Da, dar urmează încă un nou vârf de cheltuială. Mă referi aici, pe lângă alocaţii, care aţi decis astăzi etapizarea, mă refer la pensii şi în urmă cu puţin timp chial la noi la Antena 3, unul dintre consilierii premierului a înaintat un alt procent care ar fi fost convenit, de asta vă întreb pe dumneavoastră în calitate de ministru al finanțelor, nu 10% varianta pe care o anunțați, ci 14%. Este o cifră luată în calcul în momentul de față?

Florin Cîţu: Eu am spus că Ministerul de Finanţe a venit cu o propunere. În acelaşi timp, decizia am spus de fiecare dată este o decizie politică. Decizia finală cu cât vor creşte pensiile de la 1 septembrie, 14%, dacă aceasta va fi decizia o vom acomoda în acest buget şi vom merge mai departe. Vă spun că veniturile, deși nu sunt bineînțeles, sunt venituri în perioadă de criză, toată situația economică este peste așteptări. Așa cum ne uitam în ianuarie, în martie, vedeam lucrurile negative, economia a răspuns foarte bine, măsurile pe care le-am luat au avut impact pozitiv în economie, vedem că sunt zone din economie unde se întoarce creșterea economică, vedem în zone de consum, avem o creștere în continuare.

Reporter: TVA, aţi avut încasări din TVA care a fost la nivelul...

Florin Cîţu: Sunt mai mici dar, repet, pe partea aceasta voi avea o prezentare la Ministerul Finanțelor Publice pentru execuția bugetară și pe estimările de creștere economică...

Reporter: Dar se ia în calcul o creştere economică...

Ionel Dancă: Vă rog, dacă mai sunt întrebări punctuale pe măsură...

Reporter: O clarificare ca să nu... pentru că a fost un procent indicat.

Ionel Dancă: Haideţi să nu transformăm această conferinţă de presă într-o emisiune de dezbatere. Dacă sunt întrebări punctuale, vă rog, pe actele normative adoptate. Vă rog.

Reporter: Sunt întrebări care ţin de interesul public, mi se pare normal. Îl prindem destul de greu pe domnul ministru la declaraţii, motiv pentru care am zis să profităm de ocazie.

Ionel Dancă: E foarte disponibil domnul ministru de fiecare dată.

Reporter: O calrificare dacă se poate merge pe o variantă combinată în sensul în care, pentru că știm că este pe o lege separată să se meargă pe creșterea indemnizației minime, ceea ce putea să meargă pe partea de pensii?

Florin Cîţu: Nu, se va merge pe o creștere a punctului de pensie - bineînțeles, eșalonat - și vom avea... Așa cum am spus, dublăm alocațiile până în 2022, vom creşte pensiile cu procentul pe care ni-l cere legea, dar cu altă reeşalonare. După cum am spus, o să vedeți că este o măsură pe care cei de la PSD deja o aprobaseră în guvern, doar că n-au venit să v-o spună. Dar o vom prezenta în viitor. Mulţumesc!

Ionel Dancă: Mulțumim! O invit pe doamna ministru al muncii, doamna Violeta Alexandru, să vă prezinte actul normativ adoptat în ședința de guvern din această seară, un act normativ extrem de important pentru piața muncii, o măsură de sprijin inclusă în Planul Național de investiții și relansare economică al Guvernului PNL și pe care în această seară am dezbătut-o și adoptat-o în ședința de guvern. Vă rog, doamna ministru!

Violeta Alexandru: Bună seara tuturor! Sper că vă regăsesc sănătoși. Mulțumesc, domnule cancelar! Guvernul Ludovic Orban a fost alături de români din primul moment al stării de urgență, continuă să rămână alături de români pe durata stării de alertă, și iată o nouă măsură, un nou pachet de măsuri pe care l-am discutat în ședința de astăzi. Este un pachet de măsuri care se adresează angajaților și angajatorilor care se confruntă cu situații de diminuare a contractelor, respectiv a cifrei de afaceri. Sunt oameni care își continuă activitatea, care se confruntă cu dificultăți, dar care sunt determinaţi să meargă mai departe, și le mulțumim pentru acest lucru. În acest context în care încă economia își revine treptat, dar nu este la nivelul pe care îl aveam - cum este și de așteptat - înainte de situația stării de urgență, guvernul a adoptat această ordonanță de urgență care se referă la următoarele aspecte: în primul rând, sprijină angajatorii care sunt în situația de a flexibiliza programul de muncă al angajaților, în sensul în care îi sprijină pe angajatori să poată face acest lucru cu un aport din partea statului. E vorba despre reducerea programului de lucru până la 50% din acesta, iar statul urmează să plătească diferența față de salariul de bază brut prevăzut în contractul de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv lucrate. Precizez, maximum care se poate reduce din activitatea unei persoane este de 50% din contractul de muncă. Sumele se plătesc prin sistem de rambursare, prin același mecanism pe care l-am folosit și cu prilejul șomajului tehnic, adică prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, care au făcut o treabă excelentă în această perioadă și care vor gestiona şi această măsură. Reducerea timpului de lucru, foarte important, se va face doar pe baza informării și consultării sindicatelor, respectiv a salariaților, în cazul în care nu există sindicat în respectiva unitate, și se poate face doar pentru o perioadă de cel puțin cinci zile lucrătoare, cu anunțarea salariatului cu cinci zile anterior producerii acestei decizii. Sunt câteva condiții pe care le-am stabilit în proiectul de ordonanță, în ordonanța de urgență, pentru ca angajatorii să poată accesa această măsură. În primul rând, cel puțin 10% dintre salariați vor trebui să fie în situația reducerii programului de lucru. Cifra de afaceri din luna anterioară sau din luna dinaintea lunii anterioare trebuie să fie scăzută cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. Cu alte cuvinte, am pus o condiție atât pentru scăderea cifrei de afaceri la nivelul unității respective, cât și la nivelul numărului de salariați. Măsura pe care Guvernul Ludovic Orban a luat-o pentru cei care vor intra în program flexibil de lucru și care înseamnă, repet, reducerea timpului de lucru cu acoperirea a jumătate din salariu de către angajator și cu diferența de 75% de către stat, se va aplica până la 31 decembrie 2020. Aceeași măsură se adresează - pentru că avem semnale de la aceștia că se confruntă la rândul lor cu o serie de dificultăți - și celor care lucrează în regim independent, profesioniștii, conform Codului Civil, pe care Guvernul Ludovic Orban, prin măsurile luate, i-a sprijinit și în perioada stării de urgență, respectiv de alertă. Şi acestora ne adresăm cu un sprijin de 41,5% din câștigul salarial mediu brut. Această sumă se adresează celor care lucrează în regim independent. Plata se va face, ca și la șomajul tehnic, prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, urmând ca măsura să fie de asemenea aplicabilă până la sfârșitul acestui an. Măsura se va aplica celor care au beneficiat de indemnizație pe perioada șomajului tehnic. Ne adresăm în continuare și altor categorii aflate în căutare de sprijin în această perioadă, cum ar fi cei care lucrează în activități sezoniere, prin contracte individuale de muncă cu timp limitat, pe durată limitată. E vorba despre acordarea unei sume care reprezintă 41,5% din câștigul salarial al acestora, măsura urmând să fie aplicată pe o perioadă de trei luni. Și pentru sezonieri, căci la ei mă refer, plata se va face în sistem de rambursare prin agențiile județene de ocupare a forței de muncă, în 10 zile de la depunerea cererii. Nu în ultimul rând ne adresăm și celor care lucrează ca zilieri în diverse domenii, acestora urmând a li se deconta prin intermediul angajatorilor un procent în cuantum de 35% din remunerația cuvenită fiecărei zi de lucru pe o perioadă de trei luni, până la 31 decembrie 2020 şi în acest caz plățile se vor face prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială. Avem în vedere ca activitatea ANOFM și ANPIS să se desfășoare rapid, așa cum ne-am străduit și zic că am reușit și pentru șomajul tehnic. În 10 zile de la depunerea cererii oamenii vor putea beneficia de acest sprijin nou, un nou tip de sprijin pe care echipa guvernamentală înțelege să-l investească în cei care muncesc în România. Nu în ultimul rând, pentru că am observat o apetență pentru activitățile desfășurate în regim de telemuncă și pentru că ceea ce ne interesează este ca fiecare român să lucreze în mediul în care poate fi productiv, am introdus în ordonanța de urgență - și echipa guvernamentală a fost de acord - o prevedere care se adresează celor care au lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgență și pe care dorim să-i încurajăm în măsura în care fișa postului lor, activitatea lor se pretează la a se desfășura în afara spațiului clasic de lucru, printr-o sumă de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, urmând ca banii să fie acordaţi o singură dată pentru echipamente necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Suma se acordă angajatorilor pentru angajați, care ar fi trebuit să fie în perioada stării de urgență în această activitate de telemuncă pentru minim 15 zile. Estimăm un impact bugetar pentru toate aceste măsuri de 2,5 miliarde de lei și estimarea noastră, urmând să fim constant atenți la ceea ce se va întâmpla în piață, este ca un aproximativ de 700.000 de persoane și de profesioniști ar putea beneficia de această nouă măsură. Închei spunând că suntem receptivi la toate semnalele pe care le-am primit. Această măsură privind munca flexibilă, ca și celelalte, a fost gândită împreună cu partenerii sociali cărora vreau să le mulțumesc. A fost o măsură care ține cont de toate evoluțiile care au loc în piața muncii și de toate semnalele pe care le avem de la angajatori. Mulțumesc și rămân la dispoziția dumneavoastră dacă sunt întrebări.

Ionel Dancă: Vă mulțumesc, doamna ministru. Îl invit pe domnul ministru Marcel Boloș...

Reporter: Avem întrebări.

Ionel Dancă: Vă rog.

Reporter: În ceea ce privește datele Inspecției Muncii, care au fost citate de Ziarul Financiar, ca să precizăm sursa, 875.000 de oameni au rămas fără loc de muncă, numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este dublu față de data de 1 iunie. Acestea sunt cifrele Inspecției Muncii, în condițiile în care dumneavoastră spuneați că sunt câteva mii de şomeri comparativ cu perioada anului trecut.

Violeta Alexandru: Cifra pe care trebuie s-o rețineți este cifra de 5.581.000 de persoane, care sunt astăzi angajații activi. Ceea ce dumneavoastră menționați ca fiind oameni fără loc de muncă sunt de fapt contracte. Nu e același lucru. Contract poate să aibă o persoană, unul… sau o persoană poate să aibă unul sau mai multe contracte. În evidențele Inspecției Muncii - și vă putem pune cifrele la dispoziție - în acest moment apar 600, repet, 600 de foști angajați activi care astăzi figurează ca nemaiavând niciun contract de muncă activ, ceea ce nu înseamnă că aceste cifre nu sunt în evoluție și că nu pot avea oportunitatea, având în vedere noile măsuri pe care guvernul Ludovic Orban le pune, iată, rapid în aplicare, că nu își pot găsi un loc de muncă. Nu confundați între contracte de muncă și angajați activi. Angajat activ înseamnă cifra pe care v-am spus-o 5,58 de milioane și puțin, sunt în evoluţie de la o zi la alta. Dumneavoastră faceți trimitere la contracte și menționați o cifră care nu are legătură cu angajații activi.

Ionel Dancă: Dacă nu mai sunt alte întrebări. Geanina.

Reporter: Aş fi vrut să vă întreb dacă aţi adoptat astăzi ordonanţa de urgenţă privind dublarea alocaţiilor până în 2020.

Violeta Alexandru: Da.

Reporter: Nu sunt alte modificări, deci aţi adoptat-o...

Violeta Alexandru: Nu sunt alte modificări. Am cerut un punct de vedere  -  Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social, acestea sunt consultative, am parcurs, am trecut prin observații și am integrat conform optici pe care am avut-o și anume, de a dubla alocațiile pentru copiii români de așa manieră încât ele să poată fi acoperite de posibilitățile bugetului. Nu sunt modificări față de ceea ce am anunțat acum două zile. Am parcurs practic procedura care trebuia parcursă în vederea publicării ei în Monitorul Oficial.

Reporter: Şi dacă îmi permite-ţi, există riscul ca, totuşi, în parlament această ordonanţă să fie modificată. Cei de la PSD susțin că vor să aducă amendamente, pentru că spun că 20% acum este prea puțin.

Realizator: În momentul în care PSD face acest lucru se vor opri plățile pentru copii - ca să înțelegem care este consecința. Din punctul nostru de vedere, începând de mâine ordonanța își are aplicare în practică. Acest lucru înseamnă că ne pregătim de organizat sistemul de plăți pentru creșterea prevăzută în Ordonanța de Urgență. Orice măsură ia PSD înseamnă oprirea efectivă, blocarea acordării de sume suplimentare în alocație, conform Ordonanței de Urgență adoptată de guvernul Orban. Dacă PSD îşi permite acest lucru și vrea să nu mai acordăm acești bani copiilor doar pentru a face un joc politic, va trebui să răspundă românilor de ce în luna următoare copiii nu vor primi sumele mărite conform Ordonanței de Urgență și explicațiile vă rog să le căutați la domniile lor. Vă asigur că fundamentarea pe care am făcut-o pentru progresia pentru etapele în care vor fi mărite alocațiile până la sută la sută este o fundamentare bazată pe posibilitățile bugetului. Nu înțelegem să punem în discuție, că nu este cazul, hotărârea Curții Constituționale, ci am aplicat-o în relație cu posibilitățile bugetului. Orice tentativa a PSD de a bloca sau de a schimba textul ordonanței înseamnă să oprim plățile pe care în acest moment le avem în organizare a fi făcute și PSD va trebui să răspundă pentru acest lucru. Vă mulțumesc.

Ionel Dancă: Mulțumesc, doamna ministru. Îl invit pe domnul ministru Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, pentru a vă prezenta alte acte normative foarte importante în domeniul fondurilor europene, pentru aplicarea măsurilor de sprijin și a programelor cu finanțare din fonduri europene prevăzute în Planul Național de Investiții și Relansare Economică. Vă rog, domnule ministru.

Marcel Boloș: Bună seara. Guvernul Orban a adoptat astăzi în domeniul fondurilor europene trei măsuri foarte importante așteptate de mii de români. Prima măsură este în domeniul gazelor naturale și anume, a aprobat Programul Național de introducere a gazelor naturale în localitățile urbane și rurale din România. Așa după cum deja se cunoaște Programul Naţional are valoarea de un miliard de euro, se derulează în două etape. O primă etapă este cea aferentă perioadei de programare 2014 - 2020 cu o valoare de 235 de milioane de euro, iar cea de a doua etapă a programului este prevăzută pentru perioada de programare 2021-  2027 și are o valoare estimată de 800 de milioane de euro. Beneficiarii eligibili sunt autoritățile publice locale, unitățile administrativ teritoriale în parteneriat și asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la rețeaua de distribuție de gaze naturale, pe lângă înființarea de rețele de distribuție de gaze naturale. De asemenea, se vor putea finanța activități care prevăd extinderea rețelei actuale de distribuție a gazelor naturale. Apelul de proiecte se va deschide începând cu data de 17 august 2020. Sunt două condiții importante în cadrul programului, și anume valoarea investiției pe gospodării trebuie să fie încadrată în 6.500 de euro pe gospodărie și fiecare proiect trebuie să cuprindă un număr de 1.000 de gospodării. Valoarea unei cereri de finanțare depuse este de 25 de milioane de euro. A doua măsură importantă este cea referitoare la întreprinderile mici și mijlocii. Astăzi guvernul Orban a aprobat un miliard de euro pentru aproximativ 100.000 de companii, care urmează să beneficieze de aceste granturi dedicate IMM-urilor care au avut activitatea afectată pe perioada crizei coronavirusului. Sunt în cadrul acestui program de acordare de granturi trei instrumente importante. Un prim instrument este grantul pentru capital de lucru. Are un buget alocat de 350 de milioane de euro. Și aici sunt împărțite granturile pe două categorii. O primă categorie de granturi este în sumă fixă de 2.000 de euro pentru companii care au cifra de afaceri între 5.000 de euro și 13.500 euro înregistrată în anul 2019, iar o a doua categorie de granturi este cea în urma căreia, /la/ depunerea cererilor de finanțare, companiile vor putea beneficia de 15% din cifra de afaceri aferentă anului 2019, dacă a avut o valoare a cifrei de afaceri cuprinsă între 13.501 euro până la un milion de euro. Care sunt domeniile de activitate ale IMM-urilor care vor fi beneficiare ale schemei de grant: restaurante, hoteluri, cafenele, serviciile de transport, agențiile de turism, edituri, librării, biblioteci, industrii creative și organizare de evenimente. Acesta este un prim instrument aprobat în cadrul programului de granturi pentru IMM-uri. Al doilea este grantul pentru investiții cu un buget de 550 de milioane de euro și o valoare a grantului cuprinsă între 50.000 de euro și 200.000 de euro. Domeniile de activitate pentru care se vor aloca granturile pentru investiții sunt din categoria domeniilor de importanță pentru economia națională, începând de la industria alimentară, până la domenii diversificate ale serviciilor, pentru ca cei care doresc să-și reloce activitatea sau care doresc să inițieze noi business-uri în această perioadă să aibă această posibilitate. Și în sfârșit un al treilea instrument aprobat în cadrul granturilor dedicate IMM-urilor sunt micro-granturile. Bugetul este de 100 de milioane de euro. Se acordă microgrant în valoare de 2.000 de euro pentru acele IMM-uri care nu au contracte individuale de muncă încheiate pentru salariați sunt cu administratori și asociați unici. Acestea sunt măsurile în cadrul celui mai așteptat program de acordare de granturi pentru IMM-uri. Și o a treia măsură importantă este dedicată antreprenoriatului rural, și anume destinată înființării de întreprinderi de economie socială în mediul rural. Valoarea programului național aprobat este de 200 de milioane de euro. Granturile pe care le pot obține beneficiarii sunt până în 200 de mii de euro. Sunt estimați ca beneficiari un număr de peste 1.000 de companii, urmărindu-se crearea unui număr de aproximativ 7.000 locuri de muncă în cadrul acestui program național. Care care sunt domeniile de activitate cele mai relevante pentru această schemă de sprijin aprobată? Aceste domenii se referă la partea de procesare, distribuție, ambalare produse agricole, industria alimentară, lactate și tot ceea ce înseamnă, în general, partea de activități destinate consumului, astfel încât să putem să dăm o mână de sprijin pentru cei care intenționează să dezvolte forme de antreprenoriat în mediul rural. Acestea sunt măsurile importante pe care le-a adoptat Guvernul Orban în această ședință. Pentru întrebări, vă stau la dispoziţie.

Reporter: Concret, în ceea ce privește acea ordonanță cu miliardul de euro și cu granturile, primii bani, în funcție de proiecte - care înțeleg de la reprezentanții CDR că până la sfârșitul acestui an ar urma să fie depuse -, primii bani când ar urma să intre efectiv? Pentru că în momentul de față știm că cea mai mare problemă a IMM-urilor este lipsa de lichiditate.

Marcel Boloş: Banii vor putea fi utilizaţi numai pentru activitatea curentă - constituirea de stocuri, plată de datorii față de furnizor, plata chiriilor, plata echipamentelor de protecție medicală. Apelul de proiecte urmează să fie deschis după lansarea în dezbatere publică a Ghidului solicitantului, în a doua jumătate a lunii august, pentru că trebuie să derulăm procedurile legale pe care le prevăd regulamentele Comisiei Europene de lansare în dezbatere publică a Ghidului solicitantului, pe baza Ordonanței de Urgență, și după aceea depunerea de cereri de finanțare, evaluarea cererilor de finanțare și încheierea contractelor de acordare a ajutorului pentru cei care vor aplica.

Reporter: În ceea ce privește Comisia Europeană, cei de la CDR menționau ca o stimulare - și știu că la un moment dat se discuta acest lucru și la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, și la nivelul Ministerului Economiei - acordarea unor vouchere de consum. A fost o discuție, cei din CDR au reluat-o, în condițiile în care la nivel european s-a putut implementa o asemenea măsură.

Marcel Boloş: Am avut în procedura de negociere un număr de patru instrumente pe care le-am negociat - de la granturi pentru capital de lucru până la voucherele pentru consum, granturile pentru investiții. Voucherele pentru consum au fost amânate, pentru că s-a considerat că este o formă de sprijin care merge spre consumator, și nu spre IMM-uri, așa cum sunt regulamentele aprobate ale Comisiei Europene în momentul de față.

Reporter: Ştiţi cum e... În momentul de față, majoritatea dintre antreprenori spun... Domnule Dancă, trebuie să clarificăm, că văd că sunteţi...

Ionel Dancă: Vă rog, dacă aveți întrebări punctuale...

Reporter: Degeaba investim, dacă nu are cine nu are cine să consume - mă refer la zona de IMM-uri. Investim, menținem locurile de muncă, dar trebuie să avem și rulajul necesar. De aici şi partea de stimulare a consumului, și știm că, de exemplu, în cazul Vienei s-a putut aproba un asemenea stimulent.

Marcel Boloş: Deci 450 de milioane de euro sunt destinate consumului. Grantul pentru capital de lucru și micrograntul merg pe cheltuieli care sunt pentru activitatea curentă a companiilor, respectiv pentru achiziționări de stocuri, cum am spus, datorii față de furnizori și tot ce înseamnă activitatea curentă. Deci pleacă în consum, cu excepția cheltuielilor cu salariile. Granturile pentru investiții n-aș putea să spun că nu sunt lipsite de interes, de vreme ce în discuțiile pe care le-am purtat cu CDR, cu CNIMM au fost foarte interesați, iar sutele de observații pe care le-am primit pentru această ordonanță extrem de așteptată de către mediul de afaceri ne-au relevat că există interes pentru ceea ce înseamnă investițiile. Unii doresc să-și reloce activitățile, alții doresc să pornească investiții noi pentru ceea ce intenţionează și urmează să acceseze fonduri.

Ionel Dancă: Mulțumesc, domnule ministru, pentru prezentare! Dacă nu mai sunt alte întrebări...

Acestea au fost principalele acte normative care au vizat măsurile de sprijin și programele de sprijin atât pentru companii cât și pentru angajați din Planul Național de investiții și relansare economică. Așa cum ne-am angajat la momentul prezentării publice a acestui plan, în termen de o lună de zile au fost finalizate actele normative și majoritatea acestora au fost adoptate în ședința de guvern pentru implementarea acestor măsuri de sprijin. Vă mulțumesc, o seară bună în continuare!

Reporter: Avem o întrebare pentru dvs!

Ionel Dancă: Vă rog, doamnă Maria Toader!

Reporter: În ceea ce privește Comitetul Național pentru Situații de Urgență, premierul declara ieri la Mediaș ca va avea loc această întrunire a Comitetului fie în cursul zilei de ieri, și nu a avut loc, fie în cursul zilei de astăzi. Când va avea loc acest Comitet Național?

Ionel Dancă: Nu am informaţii în acest moment cu privire la acest subiect.

Reporter: Dar nu s-a întrunit în această...?

Ionel Dancă: Nu am informaţii în acest moment. Mulţumesc!