Guvernul României



Miercuri, 29 Iulie

Briefing de presă susținut de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, de secretarul de stat, Raed Arafat și de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, la finalul ședinței de guvern


Galerie foto

[Check against delivery]

Ionel Dancă: Bună seara! Principalele acte normative aprobate în ședința de guvern din această seară o să le prezinte inițiatorii acestor proiecte de hotărâri de guvern și ordonanțe de urgență. În primul rând, domnul secretar de stat Raed Arafat vă va prezenta hotărârea de guvern pentru modificarea hotărârii privind starea de alertă, cu noile măsuri pentru perioada următoare și după aceea, doamna ministru al muncii, Violeta Alexandru, vă va prezenta calendarul de dublare a alocațiilor adoptat de guvernul condus de domnul prim-ministru Ludovic Orban. Îl invit pentru început pe domnul secretar de stat Raed Arafat să vă prezinte hotărârea de guvern pentru modificarea condițiilor, unor condiții din starea de alertă. Vă rog, dle Arafat.

Raed Arafat: Bună seara. În seara asta a fost adoptată modificarea anexelor 2 și 3 ale Hotărârii Guvernului nr. 553 din 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020. Măsurile care au fost propuse și adoptate sunt următoarele:
Prima măsură, privind purtarea măştii în spațiile publice. Astfel, articolul spune măsura în următorul fel: "Purtarea măștii de protecție astfel încât să acopere nasul și gura este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de cinci ani prezente în spațiile publice deschise cum ar fi: piețele, târgurile, zonele de așteptare, cum ar fi: stații de autobuz, peroane și altele asemenea, falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în anumite intervale orare stabilite prin Hotărârea Comitetului Județean sau al Municipiului București pentru Situații de Urgență. Spațiile și intervalele orare se stabilesc la propunerea Direcției de Sănătate Publică, luând în considerare probabilitatea prezenței concomitente a unui număr mare de persoane în spațiile și în intervalele orare respective, unde se constată dificultăți în asigurarea distanței fizice de protecție sanitară stabilite în condițiile legii. Totodată, administratorii sau proprietarii spațiilor publice deschise stabilite potrivit alineatului 1 afișează la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective, adică acest lucru trebuie să fie vizibil. Dacă ia decizia Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, la propunerea Direcției de Sănătate Publică, să impună măsura portului măștii în spații deschise, în anumite intervale orare, în spațiile respective, la intrarea în ele sau în zona respectivă, trebuie să fie afișat acest lucru, ca să fie cunoscut de populație.
A doua propunere acceptată este următoarea: operatorii economici care desfășoară activitatea în spațiile prevăzute la punctul 3, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea, au obligația să respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a Comitetului Județean sau al Municipiului București pentru Situații de Urgență. Măsurile prevăzute la punctul 4 se stabilesc pentru unităţile administrativ-teritoriale, în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului şi sau un număr în creştere al persoanelor infectate cu virusul SARS-COV-2. Operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile prevăzute la punctul 3 au obligaţia să ia măsuri pentru limitarea numărului de clienţi la numărul locurilor pe scaune şi a oricăror activităţi care presupun interacţiunea fizică între clienţi. Aceleaşi reguli se aplică şi la locurile unde se desfăşoară jocurile de noroc. Care e diferenţa între cele două prevederi? Cea cu mască, decizia se ia la nivel judeţean, la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică. În privinţa intervalelor orare, /ceea/ ce înseamnă că se poate limita până la o anumită oră activitatea în amplasamente, cum am dat exemplele înainte, se ia la propunerea fie a grupului tehnico-ştiinţific din cadrul comitetului naţional fie a comitetului judeţean dintr-un anumit judeţ sau al municipiului Bucureşti şi se aprobă ca decizie de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi devine obligatorie. Astea sunt cele două măsuri care sunt luate prin hotărâre. Urmează bineînţeles să aibă loc o şedinţă a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, unde vor fi propuse zonele sau unităţile teritorial-administrative unde se va aplica restricţia de orar de lucru sau de activitate a unor amplasamente, şi acest lucru urmează să aibă loc cel mai probabil mâine. Deci cam astea sunt cele două decizii. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie.
Reporter: Dacă ne puteţi clarifica cum a rămas în hotărârea de guvern acea prevedere referitoare la distanţarea socială pe plajă. Ştim că au fost tot felul de controverse legate de modalitatea în care a fost formulată exprimarea din hotărârea CNSU "soţi cu copii, bunici cu copii". Evident că au existat tot felul de întrebări legitime, cum demonstrăm organelor de control cine face această selecţie. Cum a rămas?
Raed Arafat: După cum aţi văzut, nu mai este în hotărârea de guvern. A fost o propunere care a fost aprobată în cadrul CNSU, a avut logica ei, a fost discutată, inclusiv în grupul de suport tehnico-ştiinţific, însă după analiza actelor normative care deja există, ordinul ministrului sănătăţii în acest sens, s-a considerat că există regulamente suficiente care să fie aplicate pe zona plajei, cu condiţia ca ele să fie respectate, motiv pentru care nu s-a mai inclus în hotărârea de guvern o prevedere pentru plaje, dar bineînţeles este posibil să se vină cu alte prevederi pentru anumite amplasamente din zona plajelor şi din zona litoralului şi din alte zone din alte judeţe care să stabilească exact orarul de lucru şi care sunt restricţiile şi condiţiile acolo.

Reporter: La capitolul distanțare, tot pentru clarificare, era inclus la au moment dat inclusiv dansul, ceea ce evident că iar a produs o serie de controverse. Ați eliminat și acea bucată?

Raed Arafat: Nu, acest lucru, dacă ați văzut, se menționează interacțiunea fizică, ce înseamnă inclusiv dansul. Deci în locațiile care vor avea restricții pe programul lor și bineînțeles pe programul de lucru și tot pot fi puse și astfel de restricții la decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Oricum, dacă vrem să luăm regulile actuale impuse prin ordinele ministrului sănătății în comun și cu alți miniștrii, dansul în spațiile respective oricum nu este permis, deci acest lucru nu a fost prevăzut. Faptul că s-a întâmplat și au fost interacțiuni între persoane și în apropiere și tot - asta a fost o chestiune care a fost interpretată că se poate, pentru că nu s-a scris clar acest lucru. Când se vor emite hotărârile Comitetului Național pe teritoriile administrative în care vor fi limitări în ele, atunci clar că aceste lucruri vor fi clarificate și mai bine pentru cei care intră în spațiile respective.

Reporter: Referitor la articolul prin care se impune acel orar special pentru terase. Nu am înțeles foarte bine, decizia este una la nivel național sau se va aplica de mâine doar la nivelul unor județe?

Raed Arafat: Da, ca să clarific din nou, decizia se ia de către Comitetul Național, dar se ia pe anumite locuri propuse, nu neapărat pe plan național. Deci dacă într-un județ nu avem probleme, nu avem creștere, nu avem transmitere intensă comunitară, nu aplicăm regula respectivă în județul respectiv, o aplicăm într-un județ în care vedem că este o situație care totuși necesită anumite măsuri de limitare a contactului și de întărire a distanțării fizice. Deci măsura se ia la nivel de Comitet Național, dar măsura se ia pe anumite zone și nu pe plan național, nu pentru toate județele deodată. La acest moment nici nu avem motive ca să luăm toate județele deodată.

Reporter: În București se va lua această decizie, se impune o astfel de decizie?

Raed Arafat: Mâine se va decide,  nu o să venim acum să spunem care sunt zonele, pentru că urmează să fie propuse către Comitetul Național și după ce sunt aprobate ele de Comitetul Național, atunci vom putea să le anunțăm.

Reporter: Se aplică și pentru evenimentele private, cele care se puteau desfășura pe terase, evenimente organizate cu mult timp înainte?

Raed Arafat: În mod normal odată ce este luată această măsură, se va aplica la orice eveniment.

Reporter: Se va aplica la absolut toate evenimentele.

Raed Arafat: Da.

Reporter: Și încă o ultima întrebare, dacă intră de astăzi în vigoare, adică la momentul publicării în Monitorul Oficial sau de la 1 august.

Raed Arafat: Mâine o să vedeți pentru că în hotărâre nu este pusă nicio dată. Mâine se va stabili pe zonele care urmează, dacă se va propune și se va accepta acest lucru, zonele în care se propune intrarea cu anumite măsuri, exact data intrării lor la decizia Comitetului Național.

Reporter: Deci practic mâine avem un nou CNSU care se va /.../

Raed Arafat: O să fie un CNSU care va decide asta. Probabil că discuția va fi online și se va decide acest lucru, după care va fi anunțat. Mulțumesc!

Ionel Dancă: Mulțumim, domnule secretar de stat Raed Arafat, pentru prezentare și precizări! O invit acum pe doamna Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale pentru a vă prezenta, așa cum spuneam, calendarul de dublare a alocațiilor. Guvernul condus de domnul prim-ministru Ludovic Orban a decis, în această seară, dublarea alocațiilor pentru copii, conform legii. Mai multe detalii vă prezintă doamna ministru, Violeta Alexandru.

Violeta Alexandru: Mulțumesc frumos! Bună seara tuturor! Sper să vă regăsesc sănătoși. Într-adevăr, în ședința de guvern de astăzi, în primă lectură am propus proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea articolului 3 din legea 61/1993, privind alocațiile de stat pentru copii, prin această propunere, Guvernul, practic, dublând alocațiile pentru copii după un calendar care are anumite etape, pe care le voi explica în continuare. Prima mărire va fi în luna septembrie, aferentă lunii august, practic, cei care vor urmări încasările acestei alocații pentru luna august vor vedea în septembrie. După caz, dacă au optat pentru a le primi pe card, vor primi imediat după opt ale lunii septembrie, iar dacă le primesc în numerar, după a doua jumătate a lunii, conform calendarului obișnuit al încasării alocațiilor, urmând să găsească o creștere care atinge 185 de lei pentru copiii între doi și 18 ani, respectiv de 369 de RON pentru copiii între zero și doi ani și copiii cu dizabilități între zero și 18 ani. Următoarele etape de creștere vor fi câte două pentru 2021, în prima parte a anului, cu plată în februarie, aferentă lunii ianuarie, același procent de 20% pe care îl aplicăm acum în această jumătate de an în care suntem, respectiv o plată în luna august, aferentă lunii iulie, tot de 20%. Creșterea va fi similară și în 2022. La începutul anului se va aplica o creștere de 20% și la jumătatea anului, practic, în august, pentru iulie, același procent de 20%, astfel încât la finalul anului 2022 vom avea, cum spuneam, o creștere a alocațiilor de 300 RON pentru copii între 2 și 18 ani, respectiv de 600 RON pentru copii între 0 și 12 ani și pentru copiii cu dizabilități între 0 și 18. Aceasta este propunerea pe care am adresat-o cabinetului, o propunere care are în vedere atât dorința legiuitorului și decizia Curții Constituționale pe care o ducem la îndeplinire, cât și posibilitatea pe care bugetul, astăzi marcat de această pandemie, care avut un efect direct în economie, o poate susține, respectiv o creștere care să poată fi susținută în bugetele pentru anul viitor și respectiv pentru 2022. Închei spunând că această decizie pe care am luat-o, am luat-o împreună cu colegii mei, cu ministrul finanțelor, cu care am avut mai multe discuții privind posibilitățile pe care bugetul le are în acest moment pentru creșterea alocațiilor, respectiv cu ministrul justiției, pentru a armoniza decizia Curții Constituționale, legislația, legea votată de Parlament și bineînțeles, dorința noastră evidentă de a pune în aplicare legea, pentru că ne dorim ca aceste alocații să fie în creștere și să crească gradual, până la dublarea lor. Dar dacă îmi permiteți, domnul Dancă, aș vrea să reamintesc celor care poate nu au fost atenţi la acest aspect, toate măririle de alocații în ultimii ani au fost făcute ca urmare a inițiativelor Partidului Național Liberal și acest lucru este de necontestat. În 2015 alocația s-a dublat de la 42 de RON la 84, în 2019 a crescut de la 84 RON la 150, mergem, practic, pe aceeași linie pe care Partidul Național Liberal a urmat-o în aceşti ani, de creștere a alocațiilor pentru copii, copii cu dizabilități, dar și ceilalți copii care au nevoie de această creștere, în mod evident. Vă mulțumesc și rămân la dispoziția doamnelor pentru eventuale întrebări.

Reporter: Care este impactul bugetar al acestei creșteri într-o prima tranșă de 20 de procente? Şi a doua întrebare, dacă aveți avizul Consiliului Economic şi Social și speraţi să-l obțineți până vineri, când ar fi cel mai târziu să luați această decizie, pentru că la 1, evident, legea își produce efectele?

Violeta Alexandru: În acest an, estimarea pe care am făcut-o cu ajutorul echipei Ministerului Finanțelor este de 500 de milioane de lei pentru perioada de până la sfârșitul anului, anul viitor se adaugă sumelor în plată încă trei miliarde de lei, vorbesc de 2021, iar în 2022 încă 2,8 miliarde de lei; practic, la sfârșitul anului 2022 vom ajunge la 14 miliarde de lei plată pentru alocațiile din România. Prezentarea de astăzi, dând posibilitatea colegilor mei să intervină cu completări, a fost făcută în primă lectură, urmând ca în cursul zilei de mâine, să mă ocup personal pentru a discuta atât în Consiliul Economic Social, cât și în Consiliul Legislativ, astfel încât vineri să am toate aceste avize gata și să putem aproba forma finală, în funcție de ce recomandări vor avea Consiliul Economic Social, Consiliul Legislativ, după caz.

Reporter: Ați luat în considerare și faptul că această ordonanță de urgență ar putea să fie picată în Parlament? Ați discutat cu ministrul de finanțe și dacă există bani pentru dublarea alocațiilor?

Violeta Alexandru: Eu plec de la premisa că există dorință reală și din partea Executivului și din partea Parlamentului, de a crește alocațiile. În ceea ce ne privește, în temeiul celorlalte inițiative de care vă pomeneam și anume, cele două dublări de alocații din ultimii ani au fost făcute de către PNL, guvernul liberal din care fac parte, alături de colegul meu, condus de domnul premier, vine, practic, în linia tuturor inițiativelor noastre de a crește alocațiile. Sunt convinsă că și Parlamentul are aceeași optică, sunt convinsă că vom găsi susținere în vederea creșterii alocațiilor, pentru că acestea trebuie crescute și sunt convinsă că ne dăm seama, indiferent unde suntem, unde lucrăm, în Executiv sau în Parlament, în acest moment.

Reporter: Deci să înțeleg că, pe scurt, nu ați luat în calcul această posibilitate, ca ordonanța să pice în Parlament?

Violeta Alexandru: Eu plec de la premisa că toți avem aceeași înțelegere cu privire la ceea ce poate suporta bugetul în privința creșterii alocațiilor, fără să încălcăm cu nimic decizia Curții Constituționale. Și plec de la această premisă, apelând la responsabilitatea tuturor celor care astăzi fac politică și care sunt conștienți că indiferent de declarațiile și de promisiunile făcute, ele trebuie să aibă o susținere bugetară reală în privința încasărilor la buget. Și, ca atare, dacă sunt necesare argumente în fața parlamentarilor care ar lua în considerare o decizie de respingere, le voi oferi, atât eu, cât și ministrul finanțelor, care a fundamentat această creștere.

Ionel Dancă: Mulţumim, dna Violeta Alexandru, pentru prezentare. În continuare o să vă prezint un alt act normativ adoptat în ședința de guvern de astăzi, la fel de important mai ales în ceea ce privește gestiunea fondurilor europene. Așa cum bine știți, România beneficiază de o alocare fără precedent din fonduri europene, atât în cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și în cadrul Planului de Reziliență și de Recuperare al Uniunii Europene, o alocare de peste 80 de miliarde de euro, dacă adăugăm și facilitatea programului SURE și în acest sens, este foarte important ca autoritățile care au competențe în gestionarea fondurilor europene să facă toate demersurile necesare pentru a ne asigura că vom putea beneficia de aceste alocări financiare și că vom derula proiectele necesare pentru dezvoltarea României într-un ritm rapid în anii următori. În acest sens a fost adoptată o ordonanță de urgență care revoluționează sistemul de gestiune al fondurilor europene în ceea ce privește derularea acestora prin agențiile de dezvoltare regională. Așa cum bine știți, în momentul de față, unul dintre cele mai performante programe operaționale cu fonduri europene atât în exercițiul financiar 2014-2020, cât și în cel precedent, 2007-2013, a fost Programul Operațional Regional, derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, prin intermediul agențiilor de dezvoltare regională. Tocmai în lumina acestor rezultate foarte bune în derularea Programului Operațional Regional și la solicitarea beneficiarilor de fonduri europene, prin acest program, atât autorități publice, cât și beneficiari privați, Ministerul Fondurilor Europene a inițiat un proiect de descentralizare a gestiunii fondurilor europene prin Programul Operațional Regional, respectiv, întărind, practic, atribuțiile și rolul agențiilor de dezvoltare regională. Prin acest proiect de ordonanță de urgență, ADR-urile, cele opt ADR-uri din regiunile de dezvoltare ale României capătă atribuții și rol de autorități de management, iar Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației va asigura în continuare coordonarea operațională, printr-o structură de specialitate a ministerului în privința modului de dezvoltare, de realizare a proiectelor prin intermediul autorităților regionale, a noilor autorități de management regionale. Aceasta este o modificare, o reformă profundă a sistemului de gestionare a fondurilor europene, care permite descentralizarea modului de gestionare a programelor operaționale, facilitarea accesului la nivel local mai simplu, mai ușor, la nivelul acestor agenții de dezvoltare regională, scurtând, practic, circuitele care impuneau un traseu care necesita mai multe avize la nivel central și în același timp, păstrează o coordonare operațională prin intermediul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Este o reformă așteptată de mulți ani, care vine în sprijinul solicitărilor făcute de beneficiarii acestor programe, atât autorități publice, cât și beneficiari din zona privată. Acestea au fost principalele acte normative adoptate în ședința de guvern din această seară. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru atenție! O seară bună!