Briefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul finanțelor, Adrian Câciu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al guvernului. Alături de mine, și-i mulțumesc pentru faptul că este prezent, se află ministrul de finanțe, domnul Adrian Câciu. Guvernul astăzi a luat o serie întreagă de decizii importante. Una dintre acestea vizează și Programul ,,Noua casă'', în legătură cu care domnul ministru vă poate oferi mai multe detalii, dar, deoarece este și ziua în care a fost publicată prognoza privind stadiul economiei românești, domnul ministru va fi pregătit să vă ofere detalii și în legătură cu aceste elemente. Vă rog, aveți cuvântul, domnule ministru.

Adrian Câciu: Da, mulțumesc mult, bună ziua. Astăzi, guvernul a aprobat plafonul pentru Programul ,,Noua casă'' pentru anul 2023, în valoare de 1,5 miliarde de lei. Face parte din această aprobare rapidă a plafoanelor pentru programele cu garanții de stat pentru că interesul guvernului este ca banii să ajungă cât mai rapid în economie și către beneficiari, către cetățeni. Programul ,,Noua casă'', care s-a introdus în 2009, este un program de succes. Este, din punctul nostru de vedere, un instrument prin care putem să sprijinim beneficiarii, mai ales pe cei tineri, pentru a-și achiziționa o locuință, în condiții de finanțare ceva mai favorabile decât ceea ce oferă piața bancară în acest moment, mai ales în contextul în care dobânzile sunt ridicate și elementele de avans, respectiv garanții, sunt destul de limitate sau, dacă vreți, restrictive. Îi încurajez, așa cum am spus și la începutul ședinței de guvern, pe toți să apeleze la acest program, pentru că îmi doresc, și am discutat și cu domnul prim-ministru, ca acest plafon pe care l-am alocat astăzi chiar să fie epuizat până la jumătatea anului și să-l putem suplimenta. De ce am spus că este în convergență cu celelalte programe guvernamentale? Pentru că ieri am semnat ordinul pentru programul ,,Rural invest'' și acum urmează să se facă convențiile cu băncile. Astăzi semnez ordinul pentru alocarea plafoanelor pentru programul IMM Invest Plus. După cum știți, este pentru prima oară când acest program a fost aprobat înainte de începerea anului financiar, astfel încât să se facă toate procedurile pentru ca banii să ajungă cât mai rapid către companii, și cum este Programul ,,Prima acasă'', către cetățeni. Tot astăzi, datele de la Comisia Națională de Prognoză, din punctul meu de vedere, validează eforturile pe care le-au depus antreprenorii, dar și guvernul, pentru anul 2022, un an foarte complicat - și din perspectivă economică, și socială, și de securitate, și de stabilitate - și atestă faptul că avem o creștere a PIB-ului nominal cu 49 de miliarde de euro, cu 22 de miliarde de euro mai mult decât era prognozat la începutul anului 2022. Un context, încă o dată, foarte dificil, în care lucrurile s-au schimbat de la o lună la alta, mai ales începând cu luna februarie 2022, când a început agresiunea rusă în Ucraina. Ceea ce văd în această prognoză asupra anului 2023, în care se păstrează elementul de prognoză cu creștere economică de 2,8% și o revenire pe partea de construcții și agricultură, dar și ceea ce văd în elementele de rezultat ale 2022 - și este îmbucurător din punctul meu de vedere - este faptul că creșterea economică de 4,9% pentru anul 2022 este construită pe o formare brută de capital fix în detrimentul consumului. Este modelul pe care atunci când am intrat la guvernare am încercat să-l recreăm, să îl restructurăm și să îl redesenăm astfel încât creșterile economiei să se bazeze structural pe elemente consolidate de investiții private și publice. Mai mult decât atât, toate elementele de sprijin pentru economie și cetățeni, care au înglobat undeva la 6% din PIB în anul 2022, dacă excludem creditul fiscal, care e de 4,7 %- 4,8 %, deci în total este peste 10% dacă le adunăm. Dar dacă discutăm doar de stimulii pe care guvernul i-a găsit pentru a sprijini economia și se revăd în răspunsul acesta al economiei, pentru că nu există niciun fel de altă rețetă decât infuzie de capital și de stimulente în context de stres economic, pentru a putea să treci peste această perioadă. Nu înseamnă, încă o dată, că lucrurile sunt într-o zonă în care ne-am revenit complet. Anul 2022, am mai spus, a fost anul de compensare și de diminuare a efectelor negative. Anul 2023 trebuie să fie anul de recuperare și anul 2024 să fie anul în care crește puterea de cumpărare atât la cetățeni, cât și la partea de companii. Vă stau la dispoziţie cu întrebări pentru că sunt convins că mai important e să răspund la aceste întrebări.

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, spuneați că-i încurajați pe români să apeleze la acest Program "Noua casă". Totuși, am avut un semnal și de la Banca Națională, economiștii de acolo spuneau ca românii să fie mult mai prudenți atunci când iau un credit. Cum ar trebui să facă?

Adrian Câciu: Eu fac totuși diferența, vedeți dumneavoastră, atâta timp cât sunt membru al guvernului, o să promovez programele guvernamentale. Eu fac diferența între o abordare generală, care trebuie să fie una prudentă și o abordare, până la urmă, în care statul vine solidar cu beneficiarul de credit, în scopul de a-l sprijini pe acesta să poată avea niște condiții de finanțare mai bune, înțelegând totuși, tot prin acest program, dar și prin altele, că există nevoia de continuitate și de dezvoltare. Trebuie să nu intrăm în plasa prudenței exagerate, ci să avem o prudență structurată pe elemente de sprijin pe care și statul le poate acorda.

Reporter: Ne-am putea aștepta la un Program "Noua casă" care să fie modificat pe viitor și să vedem rate fixe pentru un credit imobiliar, de exemplu, pentru că ratele s-au dublat...

Adrian Câciu: Este o idee, lăsați-ne să ne uităm la ea. Acum mi-aţi spus de această idee. Apropo de dobânda fixă, cred că lupta noastră anul acesta, am mai spus-o, va fi cu inflația, o luptă pe care nu o dăm singuri, o dă și Banca Națională împreună cu noi, fiecare pe partea sa de politică, şi de stabilizare, respectiv de scădere a dobânzilor. Pentru că acum nu ar fi favorabilă o dobândă fixă, dacă e înaltă. Important e ca dobânzile să înceapă să scadă, dar acest lucru trebuie să fie și consecința scăderii inflației.

Reporter: Domnule ministru, am văzut și în alte țări, statul intervine și ajută cetățenii care au credite, fie au înghețat ratele, fie au venit să compenseze. Dumneavoastră, în partid, ați avut această propunere de la un coleg - să compenseze statul sau banca 1 sau 2% din IRCC sau ROBOR? Cum priviţi aceste soluții?

Adrian Câciu: M-am exprimat deja asupra acestui subiect chiar la postul dumneavoastră de televiziune. La acest moment, dobânzile sunt foarte sus. O subvenționare a dobânzii nu ar fi soluția cea mai bună pentru români, pentru că ar putea determina o menținere a dobânzilor la nivelul acesta. Noi vrem să vedem și să găsim măsurile, astfel încât dobânzile să scadă la un moment dat, tot în 2023, și, de ce nu, să găsim elemente de sprijin al populației privite nu ca individ neapărat, ci ca gospodărie sau familie.

Reporter: Sunt îngrijorări, tot Banca Națională vorbea despre asta, despre incapacitatea guvernului de a duce la bun sfârșit reformele din PNRR și, foarte important, spunea și despre procentul din PIB pe care-l alocăm pentru pensiile speciale, care ar putea deveni insuportabile, spuneau cei de acolo.

Adrian Câciu: Construiți un pic întrebarea legată de o opinie a cuiva din Banca Națională ca și cum ar fi opinia BNR. Bănuiesc că opiniile sunt personale. Îngrijorări avem cu toții. O altă luptă este să implementăm PNRR-ul, chiar dacă în unele zone nu este chiar perfect întocmit. Eu cred că până acum ne-am făcut temele pe partea de PNRR și, acolo unde mai sunt elemente de ajustat, chiar și colegii mei caută soluții, astfel încât să fie depusă și cererea de plată numărul 2 și să putem să trecem mai departe și cu partea de reforme și jaloane. Pe de altă parte, cu privire la această zonă a pensiilor speciale, nu știu, sunt opinii.

Reporter: Domnule ministru, pentru anul 2024 am putea vedea noi creșteri de taxe sau am putea vedea eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare?

Adrian Câciu: Anul care, 2024? Eu v-am spus destul de clar și cred că am fost destul de clar că în 2023 și 2024 o ajustare masivă nu va mai avea loc, jalonul din PNRR spunându-ne ce am avut de făcut în anul 2023. Pe de altă parte, tot în PNRR se prevede ca până în 2026 după analiza regimului fiscal, să intrăm pe o serie de ajustări. Din punctul meu de vedere, acest lucru va fi făcut, dar vă vom anunța după deciziile coaliției, dar nu mai devreme de 2024.

Reporter: /.../.

Adrian Câciu: Da, nu am spus ce se va face. O să vedeți la momentul în care începem această dezbatere și implementarea ei să se facă în 2025-2026, pe anumite zone.

Reporter: Întreb asta...

Adrian Câciu: Încă o dată, trebuie să înțelegeți un lucru, pentru că se pune întotdeauna în subiect ca și cum ar fi un subiect care îi defavorizează pe unii sau pe alții - acolo unde sunt distorsiuni economice create de sistemul fiscal.

Reporter: Întreb asta pentru că, astăzi, un secretar de stat din cadrul Ministerului Finanțelor a spus că în 2024 s-ar putea să vedem astfel de eliminări...

Adrian Câciu: Nu comentez opiniile exprimate la un simpozion, depinde de context, nu știu contextul.

Reporter: Am înțeles.

Reporter: Vreau să vă întreb despre contribuția la sănătate pentru pensiile care trec de pragul de 4.000 de lei, când va fi adoptat? Știm că s-a discutat despre un proiect de ordonanță de restituire a banilor pentru cei care au plătit. Când va fi acesta gata și despre ce sumă este vorba?

Adrian Câciu: În perioada următoare. Acum, cei de la de la Finanțe fac calculul cu privire la impact, și, împreună cu Secretariatul general al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, lucrează la acest act normativ ca în perioada imediat următoare să apară, să fie publicat în transparență, respectiv să fie aprobat de către guvern.

Reporter: Estimativ, nu aveți o sumă?

Adrian Câciu: Nu vă dau această sumă acum.

Reporter: Și mai am o întrebare legată de OMV. Ați cerut Comisiei Europene un răspuns, o reacție privind transpunerea acelei directive ?

Adrian Câciu: Răspunsul sau cazul nu este legat de acea companie. Este legată de ce a avut la bază regulamentul, atunci când a fost construit regulamentul european.

Reporter: A venit acest document?

Adrian Câciu: Nu, nu încă.

Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă întreb în ce condiții ar putea reveni schema de compensare a prețului la carburanți și dacă sunt bani pentru asta.

Adrian Câciu: Bun, aici, vedeți dumneavoastră, acest guvern a căutat soluții în funcție de dinamica evoluției economiei sau a situației cu care s-au confruntat cetățenii; și a intervenit de fiecare dată. A venit și cu Pachetul „Sprijin pentru România”, când a fost situația, dacă țineți minte, inclusiv cu problema legată de euro, la începutul lunii februarie, când s-a declanșat agresiunea din Ucraina, războiul, când a crescut prețul la combustibili. Deci, s-a intervenit atunci când lucrurile au ajuns la o limită de suportabilitate. Pot să vă spun un singur lucru: că acest guvern va interveni dacă lucrurile intră într-o zonă mult prea volatilă sau care să nu poată fie sustenabilă pentru economie și cetățeni. La acest moment când discutăm, lucrurile nu sunt în acea zonă și putem să ne uităm. Am văzut -  comparațiile se fac cu începutul anului. Hai să ne uităm să facem comparații cu luna februarie 2022, ca să avem un termen de comparație, când au început prețurile să se ridice foarte sus. Dar trebuie să ne uităm și pe piața petrolului și pe piața combustibilului. Sunt mai multe elemente care trebuie luate în calcul și vom vedea. Când va fi cazul, acest guvern va interveni, vă asigur.

Reporter: Sunt bani pentru a susține schema pe o perioadă de încă trei luni sau șase luni?

Adrian Câciu: Așa cum s-au găsit soluții pentru a interveni, se vor găsi soluții. Se va face un calcul și se va vedea cum se poate și cât se poate susține.

Reporter: Bună ziua. Schema a fost introdusă în data de 1 iulie. Atunci motorina era peste 9 lei. Întrebarea este dacă aveți un...

Adrian Câciu: N-aș vrea să setăm un plafon.

Reporter: Asta era ideea...

Adrian Câciu: N-aș vrea să setăm un plafon, pentru că cel mai important e să ne uităm, încă o dată, la costul total suportat de economie, pentru că poate să fie un plafon de genul - nu vreau să setez un plafon, ca să nu creăm o așteptare - așteptăm până la nu știu ce nivel. Nu. Ideea de bază este că trebuie să te uiți la costul total pe care îl are o gospodărie sau îl are o companie, pentru că n-a apărut atunci numai prețul la combustibil, a fost și prețul la energie, a fost prețul la utilități, și trebuie să te uiți pe total costuri și să vii cu un sprijin care să acopere acele costuri. Deci n-aș vrea, încă o dată, să setăm un nivel de așteptare.  

Reporter: Și totuși nu aveți un nivel de referință? Adică vă raportați la februarie 2022 sau...

Adrian Câciu: Vă asigur că avem tot ce este necesar ca nivel de referință. Nu vreau să-l setăm public deoarece creăm o așteptare falsă. Poate să fie mai rapidă intervenția, dacă lucrurile se manifestă de o volatilitate mai accelerată; poate să fie la acel nivel, poate să fie... Va trebui să vedem. Dinamica economică este cea care comportă răspunsul de la un guvern. Mulțumesc.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: O întrebare, dacă se poate, am văzut că inflația este în scădere, totuși scade foarte puțin. Ne-ați putea spune când ne-am putea aștepta și la scăderi de prețuri?

Adrian Câciu: Eu cred că prin mai multe măsuri. O să avem acest răspuns undeva și după jumătatea anului.

Reporter: Atunci am putea să vedem că scad prețurile?

Adrian Câciu: Prin mai multe măsuri. Nu scad natural dacă nu le ajutăm. Mulțumesc mult!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult pentru participare, domnule ministru, le mulțumesc, de asemenea, și jurnaliștilor care au adresat întrebări. Continuăm briefingul de presă. Aș vrea, cu permisiunea noastră, să revin asupra celor agreate astăzi în ședința de guvern, decizii luate de executiv. În ceea ce privește susținerea agriculturii, continuă ajutorul de stat pentru reducerea accizei pentru motorină utilizată în agricultură. Așa cum a anunțat și premierul Nicolae Ciucă la debutul ședinței de guvern, executivul a discutat și a aprobat această continuare a sprijinului acordat sectorului agriculturii. Este vorba de sprijinul acordat fermierilor pentru achiziția de motorină. Prin hotărârea aprobată astăzi, guvernul a stabilit în ce condiții se acordă în acest an ajutorul de stat pentru fermieri, prin reducerea accizei pentru motorina utilizată în agricultură. Sub formă de rambursare, această subvenție va fi de 1,529 lei pe litru, valoarea totală a schemei de ajutor de stat fiind de 500 milioane de lei. Această sumă va fi acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este o măsură care se alătură altor forme de sprijin pe care guvernul le acordă fermierilor, sprijin finanțat din fonduri europene, sau măsuri de susținere a produselor românești, facilități acordate prin Agro IMM Invest sau Rural Invest, pentru a pune în valoare potențialul agriculturii românești. Tot astăzi, guvernul a decis deschiderea Punctului Internațional de Trecere a Frontierei de Stat și a Biroului Vamal de Frontieră Racovăț, România - Diakivți, Ucraina. Acest act normativ prevede redeschiderea unui punct de trecere a frontierei care era închis de 12 ani, 13 ani aproape, neîndeplinind în toată această perioadă cerințele necesare pentru un punct de trecere a frontierei externe. Acest punct se va deschide pentru traficul internațional de persoane, în regim de trafic pietonal și rutier, inclusiv autobuze, inclusiv cu marfă, cu program de funcționare permanent. Face parte din măsurile pe care Guvernul României le-a pregătit și le-a implementat pentru a veni în sprijinul Ucrainei, a cetățenilor ucraineni, dar și deschiderea manifestată față de fluxul de cetățeni refugiați, dar și fluxuri de marfă, România fiind unul dintre statele care acționează extrem de activ pentru a sprijini atât Ucraina, cât și cetățenii acestei țări care sunt afectați de agresiunea militară rusă. Operaționalizarea noului regim de funcționare a acestui punct de trecere a frontierei de stat se va realiza gradual, într-o primă etapă urmând să fie deschis pentru trecerea camioanelor fără încărcătură și a cisternelor cu combustibil, și apoi, în funcție de condițiile de infrastructură, și pentru alte tipuri de vehicule și de mărfuri. Posturile necesare efectuării controlului pentru frontiera de stat, respectiv controlul mărfurilor, vor fi asigurate prin suplimentarea numărului de posturi aprobat pentru Poliția de Frontieră, Autoritatea Vamală Română și pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acestea ar fi principalele elemente pe care doream să vi le prezint. În încheiere, însă, aș vrea să vă semnalez și faptul că a fost aprobată hotărârea de guvern privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pentru anul 2023, pentru operatorii economici din industria națională de apărare care își desfășoară activitățile în conformitate cu Legea 232 din 2016, privind industria națională de apărare, prin acest act normativ urmând a fi asigurată atât protecția personalului, cât și a operatorilor economici, în perioade neacoperite cu comenzi sau contracte a operatorilor economici cu capital majoritar și sau integral de stat din industria națională de apărare. Vă voi prezenta câteva cuvinte legate de cine sunt beneficiarii aceste decizii. Compania Națională Romarm SA, exclusiv pentru filialele sale, pentru un număr mediu maxim de 1.300 salariați. Societatea Romaero SA, pentru un număr mediu maxim 150 de salariați. Societatea Avioane Craiova SA, pentru un număr mediu maxim de 60 de salariați. Societatea IOR SA, pentru 75 de salariați. Societatea Șantierul Naval Mangalia SA, pentru un număr de 8 salariați. Și Uzina Mecanică Orăștie SA, pentru un număr mediu maxim de 7 salariați. Pentru finanțarea numărului maxim de personal, în acest an fondurile prevăzute pentru cei 1.600 de salariați sunt de 100 de milioane de lei și sunt prevăzute ca atare în bugetul Ministerului Economiei. Acestea au fost principalele repere pe care am dorit să vi le ofer în legătură cu ce s-a discutat, ce s-a decis astăzi în ședința executivului și, dacă aveți anumite întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Aș dori să vă întreb cu ce mandat a plecat ministrul Lucian Bode la informala din Suedia, cu cine a discutat legat de aderarea la Spațiul Schengen? Ce informații aveți în acest sens?

Dan Cărbunaru: Guvernul României continuă toate demersurile, inclusiv la nivel diplomatic, pentru a atinge unanimitatea necesară în Consiliul JAI, care să confirme realitatea pe care și experții din teren și toate celelalte state membre, cu excepția, e adevărat, a Austriei, le-au constatat și recunoscut ca atare în rapoarte, respectiv faptul că România a făcut toate demersurile necesare la nivel tehnic pentru a fi primită în Spațiul Schengen pe baza meritelor sale. În acest moment, există semnale privind sprijinul pe care și instituțiile europene și statele membre l-au transmis în legătură cu recunoașterea acestor demersuri. S-a văzut acest lucru și la votul din Consiliul JAI respectiv. Repet, este vorba de situația punctuală a Austriei, în legătură cu care, desigur, se fac în continuare toate demersurile necesare. Acest cadru informal de discuții în cadrul Consiliului JAI desigur că poate contribui la dialogul pe care România îl menține, prin intermediul miniștrilor de resort. În momentul în care se va fi atins această nevoie de a convinge inclusiv Austria în privința faptului că România îndeplinește toate criteriile necesare și că motivele invocate, cel puțin până acum, nu au nicio legătură cu pregătirea țării noastre, care a demonstrat deja că atinge aceste standarde Schengen, ca atare, în momentul în care vom avea această siguranță, vom putea beneficia și de o decizie ca atare în cadrul JAI. Ce vreau să vă spun, ca să rezum, este că România continuă să urmărească acest obiectiv. Este un obiectiv important al țării noastre, dar, în același timp, nu trebuie să uităm faptul că rolul activ pe care țara noastră îl joacă în această parte a frontierei europene este exercitat cu bună credință, cu profesionalism și justifică pe deplin nu doar acceptarea țării noastre în Spațiul Schengen, dar și recunoașterea acestor eforturi. Este parte, până la urmă, din ceea ce și Ministerul de Interne, și alte ministere implicate, ministere de linie, fac în continuare la nivel european pentru a atinge acest obiectiv pentru România.

Reporter: Așadar, ne puteți spune, poate mai concret, cu ce oficiali au fost discuții alți?

Dan Cărbunaru: Cu siguranță domnul ministru de interne, Lucian Bode, pe care îl cunoașteți, de fiecare dată când domnia sa este prezent, atât în țară, dar mai ales la nivel european, urmărind atingerea acestui obiectiv, va prezenta detaliile legate de întâlnirile pe care le are și rezultatele acestora.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! Dacă nu mai sunt alte întrebări, și înțeleg că nu, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută tuturor.